tematica examen

26
1.Enumerati câteva (min 4) din actele normative care reglementează activitatea de reabilitare a construcţiilor din zidărie (nu este obligatorie nominalizarea indicativului ex. P100-3/2008); CR6-2006-Cod de proiectare a structurilor din zidărie G.P.080-2003-Gid privind proiectarea si executia consolidarii prin precomprimare a structurilor din beton armat si structurilor din zidărie Proiectarea si execuţia protecţiei antiseismice a construcţiilor existente din zidarie prin sistemul RichterGard Colban Gheorghe-Crinel-Structuri din zidărie. Alcătuire, proprietati, elemente de calcul si principii de consolidare Ana-Maria Gramescu-Repararea si consolidarea constructiilor-Ed. AGIR-2008 2.Enumerati câteva (min.3) din avantajele zidăriilor; -Bune izolatoare termice -Asigura o izolare acustica -Rezistente mari impotriva focului -Durata de viata mai mare(o casa din caramida, bine intretinuta, are o durata de viata de pana la 200 de ani. Ca pret, la noi o casa de 150 de metri patrati, compusa din parter si un etaj, incepe de la 65.000 de euro, casa primita fiind garantata de constructor 20 de ani.) -Rezistenta seismica -Se pot realiza in regie proprie -Posibilitatea de a proiecta locuinta asa cum se doreste si posibilitatea de a executa orice lucrare de finisare 3.Enumerati câteva (min.3) din dezavantajele zidăriilor; -Durata de executie mai mare -Costuri mai mari -greutatea proprie mare 4.Enumerati si schematizaţi câteva elemente de construcţii din zidărie; - bolte, arcade, buiandrugi,pereti 5.Enumerati si schematizaţi câteva(min.3) tipuri de structuri din zidărie; -zidarie simpla,zidarie conlucrand cu elemente metalice,zidarie conlucrand cu elemente din beton armat, zidarie cu stalpisori si centuri din beton armat(zidarie portanta) 6.Enumerati si schematizaţi câteva(min.3) tipuri de construcţii din zidărie;

Upload: anky-zanky

Post on 18-Dec-2014

93 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Tematica Examen Reabilitarea si consolidarea structurilor din lemn si zidarie

TRANSCRIPT

Page 1: TEMATICA EXAMEN

1Enumerati cacircteva (min 4) din actele normative care reglementează activitatea de reabilitare a construcţiilor din zidărie (nu este obligatorie nominalizarea indicativului ex P100-32008)CR6-2006-Cod de proiectare a structurilor din zidărieGP080-2003-Gid privind proiectarea si executia consolidarii prin precomprimare a structurilor din beton armat si structurilor din zidărieProiectarea si execuţia protecţiei antiseismice a construcţiilor existente din zidarie prin sistemul RichterGardColban Gheorghe-Crinel-Structuri din zidărie Alcătuire proprietati elemente de calcul si principii de consolidareAna-Maria Gramescu-Repararea si consolidarea constructiilor-Ed AGIR-2008

2Enumerati cacircteva (min3) din avantajele zidăriilor-Bune izolatoare termice-Asigura o izolare acustica-Rezistente mari impotriva focului-Durata de viata mai mare(o casa din caramida bine intretinuta are o durata de viata de pana la 200 de ani Ca pret la noi o casa de 150 de metri patrati compusa din parter si un etaj incepe de la 65000 de euro casa primita fiind garantata de constructor 20 de ani)-Rezistenta seismica-Se pot realiza in regie proprie-Posibilitatea de a proiecta locuinta asa cum se doreste si posibilitatea de a executa orice lucrare de finisare

3Enumerati cacircteva (min3) din dezavantajele zidăriilor-Durata de executie mai mare-Costuri mai mari-greutatea proprie mare

4Enumerati si schematizaţi cacircteva elemente de construcţii din zidărie- bolte arcade buiandrugipereti

5Enumerati si schematizaţi cacircteva(min3) tipuri de structuri din zidărie-zidarie simplazidarie conlucrand cu elemente metalicezidarie conlucrand cu elemente din beton armat zidarie cu stalpisori si centuri din beton armat(zidarie portanta)

6Enumerati si schematizaţi cacircteva(min3) tipuri de construcţii din zidărie

Structuri monumentale poduri şi alte structuri pentru lucrări inginereşti importante

Clădiri şi structuri obişnuite

Construcţii agricole sau similarePărţi de structură ce pot fi icircnlocuite (de exemplu reazeme)

Structuri tranzitorii

7Enumerati cacircteva tipuri de acţiuni ce acţionează asupra construcţiilor din zidărieCategorii de acţiuni Simb Mod de acţiune Exemple

Permanente P continuu cu intensitate practic constantă icircn timp

- greutatea elementelor structurale şi nestructurale de icircnchidere finisaj izolaţii- efortul de precomprimare- greutatea şi presiunea pămacircntului etc

Temporare intermitent sau cu o intensitate variabilă icircn timp

- Cvasiperma-nente C - pe durate lungi sau icircn mod frecvent - greutatea elementelor nestructurale cu poziţie variabilă - contracţia betonului- icircncărcări din depozite arhive etc

- Variabile V - pot lipsi pe intervale lungi de timp sau au intensitatea foarte variabilă

- icircncărcările climaticezăpadă vacircnt - icircncărcări tehnologice- icircncărcări din circulaţia oamenilor mobilier etc

Excepţionale E intervin foarte rar cu intensitate mare - seism - vacircnt icircn regim de rezonanţă- şocuri din explozii etc

8Identificati fazele in care se pot provoca avarii (degradări) la construcţiilor din zidărie-faza de proiectareexecutieexploatare9Enumerati cacircţiva factori intrinseci (de compoziţie de alcătuire) care contribuie la degradarea elementelor (construcţiilor) din zidărieCauze interne - defecte de compozitie - defecte de coeziune cristalinǎ10Enumerati cacircţiva factori externi (de mediu) care contribuie la degradarea elementelor (construcţiilor) din zidărieCauze externe - de origine umanǎ - defecte de concepţie - arhitecturǎ - mediu - structurǎ - defecte de execuţie - producerea materialelor - protecţia materialelor - manoperǎ- de origine fizicǎ - apǎ şi umiditate - icircngheţ - punţi termice - acţiunea vacircntului- de origine chimica - poluanţi atmosferici - sǎruri solubile - de origine bio-chimica - plantaţii - vegetaţii - bacterii

11Care sunt materialele componente ale zidăriilor Blocurile de zidarie Acestea sunt elementele care confera rezistenta unui perete din zidairie Dintre materialele folosite amintim caramida plina arsa sau nearsa caramida cu goluri de diverse dimensiuni si orientari piatra naturala blocheti din beton chirpici Diverse incercari au constat in zidaria realizata cu elemente cel putin neobisnuite cum ar fi sticle goale sau anvelope uzate Liantul (mortarul) In zilele noastre cel mai raspandit este cel pe baza de var-ciment si nisip In trecut s-a folosit pe scara larga mortarul doar cu var-nisip ulterior datorita comportarii mai bune si rezistentei sporite

adaugandu-se si ciment in compozitie Pentru casele zidite din chirpici se foloseste in general ca liant o pasta obtinuta prin amestecul pamantului galben cu apa si in unele cazuri si cu adaos de var

12Exemplificati cacircteva motive pentru care elementele de construcţii din zidărie suferă o uzura in timp-imbatranirea materialului in timp (piatra de zidarie si liantul de legatura)

-lipsa intretinerii constructiei si aparitia fenomenului de condens care implicit conduce la degradarea materialelor utilizate la alcatuirea sistemul structural

-degradarea terenului de fundare ca urmare a infiltratiilor apelor pluviale a pierderilor din instalatiile de aductiune sau canalizare a ridicarii nivelului panzelor freatice sau a schimbarii traseelor acestora datorita unor construcfii noi

13Exemplificati cacircteva motive pentru care elementele de construcţii (sau construcţiile in ansamblul lor) suferă degradări din cauza seismelorIcircntrucacirct o dimensionare a construcţiilor de aşa natură icircncacirct acestea să aibe o comportare elastică icircn cazul incidenţei unui cutremur puternic este nerealizabilă icircn condiţii acceptabile din punct de vedere economic ndash se admite explicit intrarea construcţiilor icircn stadiul de comportare post-elasticaceea ce implică o avariere aparentă sau ascunsă mai mult sau mai puţin severă Icircn acest cadru seimpune utilizarea unui coeficient de reducere a icircncărcărilor seismice de calcul notat cu ψlt1 icircnNormativul P10092 respectiv cu qgt1 (factor de comportare) conform Eurocodului EC-9-utilizarea unor STAS-uri necorespunzatoare(constructii proiectate si executate inainte de 1977)-neconformare seismica din faza de proiectare-amplasarea constructiilor pe terenuri necorespunzătoare (ex cu nivelul freatic ridicat umpluturimaluri organice terenuri cu alunecari surparietc)-o conformare necorespunzătoare (elem in consola sau chiar consolele stalpilor14Exemplificati cacircteva motive pentru care elementele de construcţii (sau construcţiile in ansamblul lor) suferă degradări din cauza incendiilor exploziilorIncedii datorita-executia defectuoasa a instalatiior electrice-depozitarea de materiale inflamabile-lipsa masurilor de prevenire si a instalatiilor impotriva extinderii incendiilor-neglijenta la executie cu aprinderea schelelor cofrajelor-neglijenta in exploatare prin aprinderea materialelor depozitate a mobilierului schimbarea destinatiei fara a se lua masurile adecvateetc-trasnete-lipsa masurilor de protecţie icircmpotriva extinderii incendiilor (ex etanşări ignifugări instalatii de stins incendii Explozii datorita-neglijenta in exploatarea materialelor si instalatiilor cu pericol de explozie-neconformitati de alcatuire constructiva a unor elemente de constructie (ex lipsa suprafetelor minime de explozie utilizare de materiale care pot produce scantei15Exemplificati cacircteva motive pentru care elementele de construcţii (sau construcţiile in ansamblul lor) suferă degradări din cauza furtunilor ploilor torenţiale inundaţii viscole-furtuni

Motivele posibile-lipsa prevderii de masuri pentru reducerea efectului vantului (exdispunerea de goluri pe

suprafete utilizarea de materiale fragile constructii cu rigiditate neadecvata etc-viscole puternice

Motivele posibile-lipsa masurilor de evacuare rapida a zapezii si formarea de aglomerari excesive

-ploi torentiale inundatiiMotivele posibile

-subdimensionarea elementelor de scurgere a apelor de ploaie (ex guri de scurgere din acoperis jghiaburi burlane etc care duc la suprasarcini)

-lipsa barbacanelor sau colmatarea lor la ziduri de sprijin-realizarea de subsoluri pt constructii amplasate in zone inundabile

16Exemplificati cacircteva motive pentru care elementele de construcţii (sau construcţiile in ansamblul lor) suferă degradări din cauza tasărilor diferenţiate-executia neglijenta a sapaturii-fundatii pe terenuri nisipoase leosoide cu umflari si contractii mari etc-vibratii datorate executarii altor constructii invecinate batere de piloti palplanse circulatie rutiera-executia de sapaturi deschise nesprijinite in apropierea altor constructii-coborarea nivelului apelor freatice (in mod natural sau artificial prin pompare)

17Exemplificati cacircteva motive pentru care elementele de construcţii (sau construcţiile in ansamblul lor) suferă degradări din cauza lipsei de icircntreţinereMotivele posibile

-lipsa de intretinere a instalatiilor de apa si canalizare-nerepararea teraselor invelitorilor trotuarelor-neefectuarea reparatiilor la straturile de protectie (ex scorojirea vopselurilor caderea

placajului de gresie faianta caderea tencuielilor de protectie etc)-exploatarea necorespunzatoare (lipsa ventilatiilor din incaperi lipsa igienizarilor sa) -expunerea la cicluri de inghet dezghet repetat

18Descrieti succint modul in care elementele de construcţii (sau construcţiile in ansamblul lor) suferă degradări din cauza agresivităţii solului agresivităţii apei a agresivităţii microorganismelor si ciuperciloragresivitatea solului si a apei depinde de

-compozitia chimica a apei-presiunea apei asupra constructiei-modul in care apa vine in contact cu betonul-masivitatea constructiei-gradul de impermeabilizare a betonului-tipul de ciment utilizat

-agresivitatea atmosferica de pe litoral-zone de agresivitate functie de salinitate-grosimea stratului de acoperire cu beton-pelicule de protectie-forma sectiunii elementelor (se prefera muchii rotunjite)

-actiunea coroziva biochimica-actiunea bacteriilor prin substanţele secretate-actiunea algelor muşchilor-actiunea plantelor care prin putrezire degaja acizi humici

-incompatibilitatea diferitelor agregate cu cimentul-fenomenul cunoscut sub denumirea de reactii alcalii agregatersquorsquo-se produc

geluri care expandeaza betonul-agregatele trebuie sa fie inerte (sunt excluse sisturi calcaroase calcare

dolomitice sa)-actiunea distructiva a microorganismelor si ciupercilor

-miceliul ciupercilor poate ajunge la distante foarte mari (ex Merulius Lacrima-care nu se distruge decacirct prin ardere)

19Enumerati cacircteva principii (min6) care trebuie avute in vedere la reabilitarea construcţiilor din zidărie

-prin reabilitare (consolidare) nu trebuie sa se faca mai mult rau decat bine-prin consolidare se va urmari restabilirea unei structuri statice corecte-atentie sporita la modul de introducere a sprijinirilor provizorii-este bine ca la o constructie la care au aparut degradari sa procedeze la descarcarea pe cat posibil a sarcinii de exploatare (indepartarea materialeleor mobilieruluietc)-consolidarea este bine sa fie abordata pe intreaga structura si nu numai local acolo unde sunt degradari-la o consolidare se cauta sa se tina seama de ehilibrul stabilit in timpul cedarii-de obicei la o consolidare nu se tine seama de rezistenta piesei ce urmeaza a fi consolidata-la alegerea solutiei se prefera cele mai sigure care ofera posibilitati de executie simple si costuri scazute-lucrarile de consolidare trebuie verificate indeaproape atat de proiectant cat si de personal tehnic competent-o constructie consolidata trebuie urmarita mai atent decat una noua-depistarea tuturor degradarilor-stabilirea exacta a cauzelor care au provocat degradarile-suprimarea cauzelor care au provocat degradarea-stabilirea celei mai indicate solutii de consolidare-asigurarea de catre proiectant a asistentei tehnice pe santier-executia lucrarilor sa se faca cu personal bine calificat-colaborare stransa intre proiectant si executant-stabilirea si respectarea cu strictete a masurilor de protectia muncii si PSI-evaluare cat mai aproape de realitate a costurilor lucrarilor-alegerea materialelor si utilajelor sa se faca scrupulos raspunzand scopului urmarit-normarea si plata muncitorilor sa se faca tinand seama de natura si dificultatea operatiilor ce trebuie executate

20Aratati modul de cedare a unei zidarii la compresiune excentrica

21Aratati modul de cedare a unei zidarii prin forfecarea rostului orizontal22Aratati modul de cedare a unei zidarii prin depăşirea eforturilor principale

23Cum se manifesta fenomenul de carbonatare a mortarului din rosturile zidăriei 24Care sunt degradările cele mai frecvente icircntacirclnite la coşuri de fum industriale din zidărie-Dezvoltarea unor fisuri şi crăpături verticale care depăşesc cu mult condiţiile exploatării normal-fisurarea şi crăparea zidăriei antiacide interioare-avarii degradarea izolaţiilor termice

25Care ar fi principala măsura pe care a-ti lua-o in situaţia depistării unor avarii la o construcţie-urmarirea acestei avarii si a principalelor cauze care au pututrsquoo provoca26Ce criterii de alegere a soluţiilor de intervenţie structurala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2(i) Caracterizarea cuprinzătoare a acţiunii seismice pe amplasament Aceasta include1048707 identificarea surselor de hazard seismic1048707 identificarea principalelor componente de hazard seismic pentru clădirileinvestigate ţinacircnd seama şi de vulnerabilitatea acestora (amplitudinea şi componenţa de frecvenţe a mişcării terenului)1048707 sursele induse de hazard (de exemplu susceptibilitatea la lichefiere a terenului destabilizarea terenurilor icircn pantă etc)(ii) Caracterizarea funcţională a clădirii1048707 precizarea tipului de clădire a funcţiunii a vacircrstei1048707 perioada de exploatare ulterioară1048707 cerinţe arhitecturale de diferite tipuri1048707 grade de ocupanţă(iii) Caracterizarea siguranţei clădirii faţă de acţiunile de exploatare icircn special a celor seismice1048707 vulnerabilitatea structurală1048707 vulnerabilitatea elementelor nestructurale a instalaţiilor şi echipamentelorStabilirea vulnerabilităţii construcţiei sub diferite aspecte reprezintă obiectivul operaţiei de evaluare seismică(iv) Stabilirea nivelurilor de performanţă necesară (siguranţa vieţii ocupanţă imediată prevenirea prăbuşirii) funcţie de grupa de expunere la hazard şi importanţa construcţiei(v) Posibilităţile economice tehnologice de resurse de diferite tipuri(vi) Gradul de afectare al funcţiunii construcţiei pe durata executării lucrărilor (de exemplu prin necesitatea de a evacua clădirea)(vii) Posibilităţile concrete de execuţie pe amplasament referitoare la amenajarea şantierului a acceselor pe reţeaua stradală publică a spaţiilor necesare montării macaralelor etc

27Ce strategii de intervenţie structurala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Strategia de intervenţie(consolidare) se poate baza pe- reducerea cerinţelor seismice- icircmbunătăţirea caracteristicilor mecanice cu care este icircnzestrată construcţia(i) sporirea rezistenţei elementelor structurale recomandabilă icircn special la structurile cudeficit de deformabilitate icircn domeniul postelastic (ductilitate) atunci cacircnd icircmbunătăţireaproprietăţilor de ductilitate este dificil de realizat practic(ii) sporirea rigidităţii la forţe laterale Sporirea rigidităţii reduce nu numai cerinţele ci şi

deplasările efective sub valori date ale forţelor laterale(iii) sporirea capacităţii de deformare icircn domeniul postelastic Măsurile de icircmbunătăţire aacestei proprietăţi asigură de regulă şi o comportare histeretică mai stabilă caracteristicădeosebit de importantă pentru un răspuns seismic favorabil- măsuri combinateAlte tipuri de interventie daca consolidarea cladirii este greu de realizat-reducerea gradului de ocupare a clădirii- reducerea maselor şi a solicitărilor seismice ale construcţiei prin icircnlocuirea unor pereţigrei cu pereţi uşori prin mutarea unor utilaje şi echipamente grele de la nivelurilesuperioare ale clădirii la subsol sau la parter- scurtarea duratei ulterioare de folosire a clădirii respectiv declasarea clădirii- reducerea regimului de icircnalţime al construcţiei prin desfacerea unui număr de etaje de lapartea superioară a clădirii soluţia poate fi convenabilă mai ales atunci cacircnd clădireaprezintă retrageri substanţiale la aceste niveluri cu efecte ample de excentrizare amaselor a rezistenţei şi rigidităţii de ansamblu a clădirii- părăsirea clădirii şi impiedicarea accesului icircn zona aferentă a clădirii pacircnă cacircnd se poteventual ataca lucrările de consolidare necesare- demolarea completă a clădirii şi construirea unei clădiri noi moderne o asemenea soluţiepoate fi indicată cacircnd cheltuielile reabilitării ar fi nejustificat de mari fără să fie posibileremodelări semnificative ale spaţiului pentru icircmbunătăţirea funcţiunilor pe terenuri foartepreţioase

28Ce criterii de alegere a soluţiilor de intervenţie structurala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Alegerea unei strategii de intervenţie corecte este condiţionată de icircntelegerea cacirct mai completă a deficienţelor individuale a elementelor structurale şi nestructurale a efectului combinat al acestora asupra mecanismului comportării seismice a clădirii precum şi a deficienţelor de ansamblu privind rezistenţa deformabilitatea redundanţa regularitatea structuralăMăsurile de intervenţie trebuie să fie corelate cu gradul de afectare (degradare) a materialelor ca efect al unor cutremure pe care le-a suportat construcţia al altor acţiuni de exploatare specifice al unor tasări diferenţiale ale terenului sau al unor factori de mediu

29Ce posibilităţi de eliminare a neregularităţilor pe verticala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Soluţiile pot avea icircn vedere modificarea componentelor structurale existente sau adăugarea altora noi pentru a elimina sau a reduce cacirct mai semnificativ aceste neregularităţiO soluţie comună pentru a icircntări nivelurile slabe de exemplu la care se icircntrerup unii pereţi structurali este prin consolidarea stacirclpilor de la aceste niveluri Alternativ discontinuitatea de acest gen poate fi eliminată prin prevederea unor elemente verticale chiar icircn dreptul peretelui superior sub acesta dacă o asemenea intervenţie este acceptabilă funcţionalIntervenţia nu trebuie să creeze efecte negative noi icircn elementele existente (2) Cacircnd nu este posibil să se elimine sau să se reducă substanţial neregularităţi ale distribuţiei aselor (datorate greutăţii unor instalaţii şi utilaje) sau neregularităţile geometrice icircn elevaţia clădirii (create de exemplu de retrageri) se recomandă aplicarea unor metode avansate de calcul care să estimeze cacirct mai realist răspunsul seismic şi să identifice zonele care trebuie icircntărite sau extinse(3) Modificarea structurii verticale la un anumit nivel antrenează de regulă şi intervenţii asupra lanşeelor (diafragmelor) implicate Asemenea intervenţii pot consta icircn prevederea unor conectori care să transfere forţele seismice de la planşee la pereţii nou introduşi colectori-centuri care să culeagă aceste forţe din masa planşeului şi să le transfere la elementele verticale etc

30Ce posibilităţi de eliminare a neregularităţilor pe orizontala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2

Icircmbunătăţirea comportării seismice a structurilor cu efecte de torsiune de ansamblu mari datorate distribuţiei componentelor structurale şisau masei icircn clădire se realizează prin reducerea xcentricităţii icircntre centrul maselor şi centrele de rigiditate şi de rezistenţăIntroducerea unor componente rigide care să reducă excentricitatea conduce la reducerea forţelor şi deplasărilor din torsiune icircn acelaşi timp şi la creşterea generală a capacităţii de rezistenţă la forţe laterale (figab)

a b

(2) Icircn cazul structurilor cu concentrări de eforturi la colţurile intracircnde ale planşeelor se pot introduce elemente de armare icircn diafragma planşeului bine ancorate icircn măsură să distribuie forţele concentrate pe suprafeţe mai largi Altă cale de a icircntări diafragma este de a prevedea o suprabetonare armată locală reducacircnd local acolo unde este posibil grosimea pardoseliiEforturile icircn diafragmă pot scădea şi prin introducerea unor elemente verticale suplimentareintermediare(3) Concentrările de eforturi din colţurile golurilor de dimensiuni mari pot fi preluate adecvat prin prevederea de bordaje metalice ancorate corespunzător icircn masa planşeului(4) Icircn cazul icircn care planşeul prezintă discontinuităţi ca urmare a unor decalaje icircntre nivelurile unor zone vecine elementele de la legătura acestora trebuie astfel alcătuite şi armate astfel ca transferul de eforturi icircntre cele două zone să fie posibil(5) Efectul defavorabil al unor forme neregulate icircn plan cum este cea a structurii reprezentate icircn fig de ma jos la care cele două ldquoaripirdquo ale profilului planşeului pot avea tendinţa să vibreze defazat poate fi diminuat sau chiar eliminat prin ldquotăiereardquo construcţiei prin rosturi seismice Prevederea rosturilor implică o detaliere foarte atentă structurală şi arhitecturală şi de regulă este mai costisitoare decacirct consolidarea structurii existente Din aceste motive o asemenea soluţie devine acceptabilă dacă se urmăresc modificări substanţiale din alte raţiuniDe exemplu dacă o clădire industrială s-ar transforma icircntr-una de locuit

31Enumerati cacircteva posibilitati de reducere a forţelor seismice prevăzute in Codul P100-32008-vol2Reducerea cerinţelor seismice se realizează(a) icircn ceea ce priveşte reducerea cerinţelor de rezistenţă respectiv reducerea forţelor seismice de proiectare(i) prin sporirea proprietăţiilor de rigiditate ale structurii şisau reducerea masei construcţiei pentru a depărta cacirct mai mult perioada T1 a oscilaţiilor proprii icircn modul fundamental de perioada corespunzătoare amplificării maxime din spectrul de răspuns icircn acceleraţii O asemenea strategie este indicată icircn cazul amplasamentelor caracterizate de perioada Tc = 16 sec din spectrul de acceleraţie

Practic sporirea rigidităţii structurii se obţine prin mărirea dimensiunilor elementelor structurale şisau adăugarea altor elemente structuraleAceastă strategie este recomandabilă icircn special pe amplasamente cu valori Tc le 1 sec(iii) prin introducerea unor amortizori icircn sistemul structural care prin absorbţia şi disiparea unei părţi semnificative din energia seismică indusă icircn structură limitează eforturile ce revin elementelor structurale (b) icircn ceea ce priveşte reducerea cerinţelor de deplasare(i) prin reducerea perioadei oscilaţiilor proprii a structurii respectiv prin sporirea rigidităţii şisau reducerea maselor(ii) prin introducerea de izolatori seismici la bază care prin absorbţia celei mai mari părţi a deplasării laterale produsă de cutremur limitează deplasările relative ale elementelor structurale

32Enumerati cacircteva deficiente ale structurilor din zidărie mai des icircntacirclnite

33Ce posibilitati de reparaţii sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Principalele lucrări de reparaţie aplicabile icircn cazul clădirilor cu pereţi structurali din zidărie

sunt- reţesererezidirea zonelor cu fisuricrăpături icircnlocuind elementele rupte cu cărămizi sau blocuri de piatră asemănătoare celor originare (reţeserea se va face folosind mortar cu proprietăţi cacirct mai apropiate de mortarul originar)- refacerea mortarului din rosturi- injecţii cu lapte de var (pentru completarea golurilor)- injecţii cu lapte de ciment- injecţii cu răşini epoxidice (se vor folosi numai răşini pentru care există confirmarea durabilităţii icircn timp)- injecţii icircnsoţite de introducerea unor elemente metalice (platbande bare rotunde)- matarea crăpăturilor cu mortar de var sau de ciment- umplerea crăpăturilor mari (dislocări) cu beton simplu sau mortar-beton armat cu bare din oţel rotund- montarea unor cacircmpuri de scoabe icircn X icircn zonele cu dislocări extinse- placarea locală pe traseul fisuriicrăpăturii cu tencuială armată (armătură din oţel grile polimerice ţesături din polimeri armate cu fibre)

34Ce posibilitati de consolidare locala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Consolidarea structurilor din zidarie se poate face prin

- refacerea zidariilor dislocate- betonarea partiala in strepi cu beton injectarea si matarea fisurilor si crapaturilor- coaserea fisurilor cu scoabe din otel- camasuirea peretilor- bordarea golurilor- legarea zonelor de colt- introducerea de tiranti- introducerea de eclise din profile metalice- dispunerea de elemente orizontale si verticale din beton armat- camasuieli din materiale compozite

35Ce posibilitati de consolidare de ansamblu sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2- inserţia de bare de oţel rotund icircn găuri forate icircnclinat icircn zidărie şi umplute ulterior cu mortar- inserţia de bare de oţel rotundplatbande icircn rosturile de aşezare ale elementelor- inserţia de stacirclpişori din beton armat la intersecţia pereţilor- introducerea de centuri tiranţi la nivelul planşeelor

- post-tensionare

36Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin reteserea cărămizilor

37Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin adăugarea de scoabe metalice si injectarea fisurilor cu mortar sau raşini epoxidice

38Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin desfacerea cărămizilor de-a lungul fisurii si umplerea golurilor astfel realizate cu plombe de beton

39Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin placare in lungul fisurii cu grile polimerice

40Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin placare (camasuire) pe ambele fete cu cate un strat de beton armat

41Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin confinarea cu centuri si stacirclpişori din beton armat

42Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin realizarea de centuri tirant

43Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie realizarea unui planşeu din beton armat in locul celui de lemn ( redaţi un detaliu fie cu rezemare continua fie cu rezemare locala) 44Desenati o schema de principiu privind icircnlocuirea unui buiandrug de lemn cu unul din beton armat sau din metal 45Desenati o schema de principiu privind imbunatatire conlucrării de ansamblu prin legarea planşeelor de pereţii pe care acestea nu reazemă (ex planşee care reazemă doar pe 2 pereţi) 46Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd ancore postensionate

47Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd contraforţi suplimentari (din zidărie beton armat sau metalici-la alegere)

48Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor laterali din zidărie solicitaţi la icircmpingeri laterale date de alte elemente (ex şarpanta acoperişului)49Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii prin adăugare de pereţi noi sau umplerea unor goluri din pereţii existenţi

50Desenati una sau doua variante de principiu privind reabilitarea unor ziduri supuse infiltraţiilor de apa (igrasie)Hidroizolarea icircmpotriva igrasiei ascendente

Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug

51Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizore seismice la nivelul fundaţiilor

52Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizoare seismice tip SERB-CON in pereţii subsolului

53Descrieti succint etapele parcurse in procesul de consolidare a pereţilor din zidărie prin camasuire cu beton armat54Exemplificati prin schiţe modul de influenţare a clădirilor icircnvecinate de către săpăturile adacircnci destinate consolidărilor

55Prezentati cacircteva masuri destinate protecţiei muncii si PSI ce ar trebui avute in vedere la realizarea lucrărilor de reabilitare a construcţiilor din beton armatArt191 Proiectantul răspunde de elaborarea documentaţiilor tehnice de execuţie ale lucrărilor de construcţii Acestea trebuie să fie astfel icircntocmite icircncacirct să permită executarea şi utilizarea lucrărilor respective icircn condiţii icircn care la o exploatare normală a instalaţiilor tehnologice să se prevină accidentele de muncă precum şi icircmbolnăvirile profesionale Icircn acest scop proiectantul este obligata) să aplice la elaborarea proiectelor normele de securitate a muncii precum şi prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrărilor de construcţii care se referă la măsuri de securitate a muncii b) să prevadă icircn documentaţiile tehnice utilizarea pentru execuţia lucrărilor numai a echipamentelor tehnice certificate din punctul de vedere al securităţii munciic) să prevadă icircn documentaţiile tehnice de execuţie mijloacele financiare care să asigure respectarea la realizarea lucrărilor de construcţii a prevederilor normelor şi actelor normative specificate la pct a)d) să garanteze prin proiect eficienţa măsurilor de securitate a muncii corespunzătoare normelor şi legislaţiei de securitate a munciie) să stabilească dispozitivele aparatele şi instalaţiile de securitate a muncii necesare icircn perioada de execuţie a lucrărilor de construcţiif) să asigure completarea documentaţiei cu măsurile impuse cu ocazia controalelor de protecţia muncii efectuate de către organele abilitateg) să prevadă icircn documentaţia proiectelor prin care se promovează tehnologii noi de execuţie- instrucţiuni preliminare de securitate a muncii- lista cuprinzacircnd propuneri de echipament individual de protecţie pentru personalul care execută lucrările respective

h) să ia măsuri ca documentaţiile tehnico-economice să evidenţieze factorii de risc pe faze de execuţie şi să prevadă trimiteri la normele şi actele normative de securitate a muncii corespunzătoare factorilor respectivii) să nominalizeze icircn cadrul documentaţiei tehnico-economice icircn cazul lucrărilor speciale şi ale lucrărilor noi de execuţie pentru care nu există normative sau detalii tip măsurile de securitate a muncii specific lucrărilor respectivej) să acorde asistenţă tehnică executantului şi beneficiarului icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii apărute icircn realizarea lucrărilor de construcţiik) cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţii ca membru icircn comisia de recepţie sau ca invitat icircn comisia de recepţie icircn calitate de specialist să controleze realizarea măsurilor de protecţia muncii prevăzute icircn documentaţia tehnicăArt192 Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii icircn condiţii care să asigure evitarea accidentelor de muncă şi a icircmbolnăvirilor profesionale Icircn acest scop este obligata) să analizeze documentaţia tehnică de execuţie din punctul de vedere al securităţii muncii şi dacă este cazul să facă obiecţiuni solicitacircnd proiectantului modificările necesare conform prevederilor legaleb) să aplice prevederile cuprinse icircn legislaţia şi normele de securitate a muncii precum şi prescripţiile din documentaţiile tehnice privind executarea lucrărilor de bază de serviciu şi auxiliare necesare realizării construcţiilorc) să execute toate lucrările prevăzute icircn documentaţia tehnică icircn scopul realizării unei exploatări ulterioare a lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii de securitate a muncii şi să sesizeze beneficiarul şi proiectantul cacircnd constată că măsurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzătoare să facă propuneri de soluţionare şi să solicite acestora aprobările necesared) să ceară beneficiarului ca proiectantul să acorde asistenţă tehnică icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii icircn cazurile deosebite apărute icircn executarea lucrărilor de construcţiie) să remedieze toate deficienţele constatate cu ocazia efectuării probelor precum şi cele constatate la recepţia lucrărilor de construcţiiArt193 Beneficiarul răspunde de preluarea şi exploatarea lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii care să asigure securitatea muncii Icircn acest scop are obligaţiaa) să analizeze proiectul din punctul de vedere al măsurilor de securitate a muncii şi icircn cazul cacircnd constată deficienţe lipsuri sau neconcordanţe faţă de prevederile legislaţiei icircn vigoare să ceară proiectantului remedierea deficienţelor constatate completarea documentaţiei tehnice sau punerea icircn concordanţă a prevederilor din proiect cu cele din legislaţieb) să colaboreze cu proiectantul lucrării la definitivarea instrucţiunilor de securitate a munciic) să colaboreze cu proiectantul şi executantul după caz icircn scopul rezolvării anumitor robleme de securitate a muncii d) pentru lucrările de construcţii ce se execută icircn paralel cu desfăşurarea procesului de producţie să icircncheie cu executantul un protocolanexă la contract icircn care se va delimita suprafaţa pe care se execută lucrările pentru care răspunderea privind asigurarea măsurilor de protecţie a muncii revine executantului să specifice condiţiile necesar a fi respectate deexecutant astfel icircncacirct desfăşurarea procesului de producţie icircn condiţii de securitate să nu fie afectată de lucrările de construcţii executate concomitant cu acestae) să controleze cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţiimontajrealizarea de către xecutant a tuturor măsurilor de securitate a muncii prevăzute icircn documentaţia tehnică refuzacircnd recepţia lucrărilor de construcţii care nu corespund din punctul de vedere al securităţii munciif) să nu semneze recepţia definitivă a lucrărilor de construcţii atunci cacircnd determinările privind microclimatul zgomotul şi vibraţiile iluminatul efectuate icircn timpul probelor tehnologice nu corespund documentaţiei tehnice

56Care sunt etapele ce se parcurg in cazul in care trebuie realizata o reabilitare (intervenţie) asupra unei construcţiia) Etapa de concepţie-selectarea tehnicilor de reparareconsolidare a elementelor cadrului-selectarea materialelor utilizate

-selectarea tehnicilor de consolidare a fundaţiilor-selectarea şi predimensionarea sistemelor de prindere cadru-perete-estimarea preliminară a dimensiunilor pereţilor de consolidare şi a elementeloradiacente după caz consolidate (stacirclpi grinzi)-estimarea preliminară a rigidităţii elementelor cadrului (stacirclpi şisau grinzi) reparate şisau consolidate şi a pereţilor de consolidare-estimarea preliminară a ductilităţii pereţilor structurali rezultaţi prin consolidareacadruluib) Etapa de analiză-identificarea şi cuantificarea acţiunilor neseismice-cuantificarea acţiunii seismice-determinarea efectelor solicitărilor prin analiză statică sau dinamică luacircnd icircn considerare rigidităţile finale ale elementelorc) Etapa de verificare-definirea modelului de comportare a elementelor cadrului (după caz reparate şisauconsolidate) a pereţilor de consolidare şi a conectorilor utilizaţi pentru prindere-alegereaactualizarea coeficienţilor de siguranţă γM ai materialelor-determinarea eforturilor de calcul sub combinaţiile posibile de solicitări-determinarea rezistenţelor de calcul-verificarea condiţiilor impuse de calculul la stări limită-confirmarea datelor prezumate pentru nivelul de ductilitate al elementelor structurale

57Exemplificati (prin desene) posibilităţi tehnice de turnare a pereţilor noi din beton armat in interiorul construcţiilor existente

58La ce eforturi ar trebui verificate elementele de prindere (ancorare) a stratului de camasuiala din beton torcretat de peretele din zidărie

  • Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug
Page 2: TEMATICA EXAMEN

7Enumerati cacircteva tipuri de acţiuni ce acţionează asupra construcţiilor din zidărieCategorii de acţiuni Simb Mod de acţiune Exemple

Permanente P continuu cu intensitate practic constantă icircn timp

- greutatea elementelor structurale şi nestructurale de icircnchidere finisaj izolaţii- efortul de precomprimare- greutatea şi presiunea pămacircntului etc

Temporare intermitent sau cu o intensitate variabilă icircn timp

- Cvasiperma-nente C - pe durate lungi sau icircn mod frecvent - greutatea elementelor nestructurale cu poziţie variabilă - contracţia betonului- icircncărcări din depozite arhive etc

- Variabile V - pot lipsi pe intervale lungi de timp sau au intensitatea foarte variabilă

- icircncărcările climaticezăpadă vacircnt - icircncărcări tehnologice- icircncărcări din circulaţia oamenilor mobilier etc

Excepţionale E intervin foarte rar cu intensitate mare - seism - vacircnt icircn regim de rezonanţă- şocuri din explozii etc

8Identificati fazele in care se pot provoca avarii (degradări) la construcţiilor din zidărie-faza de proiectareexecutieexploatare9Enumerati cacircţiva factori intrinseci (de compoziţie de alcătuire) care contribuie la degradarea elementelor (construcţiilor) din zidărieCauze interne - defecte de compozitie - defecte de coeziune cristalinǎ10Enumerati cacircţiva factori externi (de mediu) care contribuie la degradarea elementelor (construcţiilor) din zidărieCauze externe - de origine umanǎ - defecte de concepţie - arhitecturǎ - mediu - structurǎ - defecte de execuţie - producerea materialelor - protecţia materialelor - manoperǎ- de origine fizicǎ - apǎ şi umiditate - icircngheţ - punţi termice - acţiunea vacircntului- de origine chimica - poluanţi atmosferici - sǎruri solubile - de origine bio-chimica - plantaţii - vegetaţii - bacterii

11Care sunt materialele componente ale zidăriilor Blocurile de zidarie Acestea sunt elementele care confera rezistenta unui perete din zidairie Dintre materialele folosite amintim caramida plina arsa sau nearsa caramida cu goluri de diverse dimensiuni si orientari piatra naturala blocheti din beton chirpici Diverse incercari au constat in zidaria realizata cu elemente cel putin neobisnuite cum ar fi sticle goale sau anvelope uzate Liantul (mortarul) In zilele noastre cel mai raspandit este cel pe baza de var-ciment si nisip In trecut s-a folosit pe scara larga mortarul doar cu var-nisip ulterior datorita comportarii mai bune si rezistentei sporite

adaugandu-se si ciment in compozitie Pentru casele zidite din chirpici se foloseste in general ca liant o pasta obtinuta prin amestecul pamantului galben cu apa si in unele cazuri si cu adaos de var

12Exemplificati cacircteva motive pentru care elementele de construcţii din zidărie suferă o uzura in timp-imbatranirea materialului in timp (piatra de zidarie si liantul de legatura)

-lipsa intretinerii constructiei si aparitia fenomenului de condens care implicit conduce la degradarea materialelor utilizate la alcatuirea sistemul structural

-degradarea terenului de fundare ca urmare a infiltratiilor apelor pluviale a pierderilor din instalatiile de aductiune sau canalizare a ridicarii nivelului panzelor freatice sau a schimbarii traseelor acestora datorita unor construcfii noi

13Exemplificati cacircteva motive pentru care elementele de construcţii (sau construcţiile in ansamblul lor) suferă degradări din cauza seismelorIcircntrucacirct o dimensionare a construcţiilor de aşa natură icircncacirct acestea să aibe o comportare elastică icircn cazul incidenţei unui cutremur puternic este nerealizabilă icircn condiţii acceptabile din punct de vedere economic ndash se admite explicit intrarea construcţiilor icircn stadiul de comportare post-elasticaceea ce implică o avariere aparentă sau ascunsă mai mult sau mai puţin severă Icircn acest cadru seimpune utilizarea unui coeficient de reducere a icircncărcărilor seismice de calcul notat cu ψlt1 icircnNormativul P10092 respectiv cu qgt1 (factor de comportare) conform Eurocodului EC-9-utilizarea unor STAS-uri necorespunzatoare(constructii proiectate si executate inainte de 1977)-neconformare seismica din faza de proiectare-amplasarea constructiilor pe terenuri necorespunzătoare (ex cu nivelul freatic ridicat umpluturimaluri organice terenuri cu alunecari surparietc)-o conformare necorespunzătoare (elem in consola sau chiar consolele stalpilor14Exemplificati cacircteva motive pentru care elementele de construcţii (sau construcţiile in ansamblul lor) suferă degradări din cauza incendiilor exploziilorIncedii datorita-executia defectuoasa a instalatiior electrice-depozitarea de materiale inflamabile-lipsa masurilor de prevenire si a instalatiilor impotriva extinderii incendiilor-neglijenta la executie cu aprinderea schelelor cofrajelor-neglijenta in exploatare prin aprinderea materialelor depozitate a mobilierului schimbarea destinatiei fara a se lua masurile adecvateetc-trasnete-lipsa masurilor de protecţie icircmpotriva extinderii incendiilor (ex etanşări ignifugări instalatii de stins incendii Explozii datorita-neglijenta in exploatarea materialelor si instalatiilor cu pericol de explozie-neconformitati de alcatuire constructiva a unor elemente de constructie (ex lipsa suprafetelor minime de explozie utilizare de materiale care pot produce scantei15Exemplificati cacircteva motive pentru care elementele de construcţii (sau construcţiile in ansamblul lor) suferă degradări din cauza furtunilor ploilor torenţiale inundaţii viscole-furtuni

Motivele posibile-lipsa prevderii de masuri pentru reducerea efectului vantului (exdispunerea de goluri pe

suprafete utilizarea de materiale fragile constructii cu rigiditate neadecvata etc-viscole puternice

Motivele posibile-lipsa masurilor de evacuare rapida a zapezii si formarea de aglomerari excesive

-ploi torentiale inundatiiMotivele posibile

-subdimensionarea elementelor de scurgere a apelor de ploaie (ex guri de scurgere din acoperis jghiaburi burlane etc care duc la suprasarcini)

-lipsa barbacanelor sau colmatarea lor la ziduri de sprijin-realizarea de subsoluri pt constructii amplasate in zone inundabile

16Exemplificati cacircteva motive pentru care elementele de construcţii (sau construcţiile in ansamblul lor) suferă degradări din cauza tasărilor diferenţiate-executia neglijenta a sapaturii-fundatii pe terenuri nisipoase leosoide cu umflari si contractii mari etc-vibratii datorate executarii altor constructii invecinate batere de piloti palplanse circulatie rutiera-executia de sapaturi deschise nesprijinite in apropierea altor constructii-coborarea nivelului apelor freatice (in mod natural sau artificial prin pompare)

17Exemplificati cacircteva motive pentru care elementele de construcţii (sau construcţiile in ansamblul lor) suferă degradări din cauza lipsei de icircntreţinereMotivele posibile

-lipsa de intretinere a instalatiilor de apa si canalizare-nerepararea teraselor invelitorilor trotuarelor-neefectuarea reparatiilor la straturile de protectie (ex scorojirea vopselurilor caderea

placajului de gresie faianta caderea tencuielilor de protectie etc)-exploatarea necorespunzatoare (lipsa ventilatiilor din incaperi lipsa igienizarilor sa) -expunerea la cicluri de inghet dezghet repetat

18Descrieti succint modul in care elementele de construcţii (sau construcţiile in ansamblul lor) suferă degradări din cauza agresivităţii solului agresivităţii apei a agresivităţii microorganismelor si ciuperciloragresivitatea solului si a apei depinde de

-compozitia chimica a apei-presiunea apei asupra constructiei-modul in care apa vine in contact cu betonul-masivitatea constructiei-gradul de impermeabilizare a betonului-tipul de ciment utilizat

-agresivitatea atmosferica de pe litoral-zone de agresivitate functie de salinitate-grosimea stratului de acoperire cu beton-pelicule de protectie-forma sectiunii elementelor (se prefera muchii rotunjite)

-actiunea coroziva biochimica-actiunea bacteriilor prin substanţele secretate-actiunea algelor muşchilor-actiunea plantelor care prin putrezire degaja acizi humici

-incompatibilitatea diferitelor agregate cu cimentul-fenomenul cunoscut sub denumirea de reactii alcalii agregatersquorsquo-se produc

geluri care expandeaza betonul-agregatele trebuie sa fie inerte (sunt excluse sisturi calcaroase calcare

dolomitice sa)-actiunea distructiva a microorganismelor si ciupercilor

-miceliul ciupercilor poate ajunge la distante foarte mari (ex Merulius Lacrima-care nu se distruge decacirct prin ardere)

19Enumerati cacircteva principii (min6) care trebuie avute in vedere la reabilitarea construcţiilor din zidărie

-prin reabilitare (consolidare) nu trebuie sa se faca mai mult rau decat bine-prin consolidare se va urmari restabilirea unei structuri statice corecte-atentie sporita la modul de introducere a sprijinirilor provizorii-este bine ca la o constructie la care au aparut degradari sa procedeze la descarcarea pe cat posibil a sarcinii de exploatare (indepartarea materialeleor mobilieruluietc)-consolidarea este bine sa fie abordata pe intreaga structura si nu numai local acolo unde sunt degradari-la o consolidare se cauta sa se tina seama de ehilibrul stabilit in timpul cedarii-de obicei la o consolidare nu se tine seama de rezistenta piesei ce urmeaza a fi consolidata-la alegerea solutiei se prefera cele mai sigure care ofera posibilitati de executie simple si costuri scazute-lucrarile de consolidare trebuie verificate indeaproape atat de proiectant cat si de personal tehnic competent-o constructie consolidata trebuie urmarita mai atent decat una noua-depistarea tuturor degradarilor-stabilirea exacta a cauzelor care au provocat degradarile-suprimarea cauzelor care au provocat degradarea-stabilirea celei mai indicate solutii de consolidare-asigurarea de catre proiectant a asistentei tehnice pe santier-executia lucrarilor sa se faca cu personal bine calificat-colaborare stransa intre proiectant si executant-stabilirea si respectarea cu strictete a masurilor de protectia muncii si PSI-evaluare cat mai aproape de realitate a costurilor lucrarilor-alegerea materialelor si utilajelor sa se faca scrupulos raspunzand scopului urmarit-normarea si plata muncitorilor sa se faca tinand seama de natura si dificultatea operatiilor ce trebuie executate

20Aratati modul de cedare a unei zidarii la compresiune excentrica

21Aratati modul de cedare a unei zidarii prin forfecarea rostului orizontal22Aratati modul de cedare a unei zidarii prin depăşirea eforturilor principale

23Cum se manifesta fenomenul de carbonatare a mortarului din rosturile zidăriei 24Care sunt degradările cele mai frecvente icircntacirclnite la coşuri de fum industriale din zidărie-Dezvoltarea unor fisuri şi crăpături verticale care depăşesc cu mult condiţiile exploatării normal-fisurarea şi crăparea zidăriei antiacide interioare-avarii degradarea izolaţiilor termice

25Care ar fi principala măsura pe care a-ti lua-o in situaţia depistării unor avarii la o construcţie-urmarirea acestei avarii si a principalelor cauze care au pututrsquoo provoca26Ce criterii de alegere a soluţiilor de intervenţie structurala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2(i) Caracterizarea cuprinzătoare a acţiunii seismice pe amplasament Aceasta include1048707 identificarea surselor de hazard seismic1048707 identificarea principalelor componente de hazard seismic pentru clădirileinvestigate ţinacircnd seama şi de vulnerabilitatea acestora (amplitudinea şi componenţa de frecvenţe a mişcării terenului)1048707 sursele induse de hazard (de exemplu susceptibilitatea la lichefiere a terenului destabilizarea terenurilor icircn pantă etc)(ii) Caracterizarea funcţională a clădirii1048707 precizarea tipului de clădire a funcţiunii a vacircrstei1048707 perioada de exploatare ulterioară1048707 cerinţe arhitecturale de diferite tipuri1048707 grade de ocupanţă(iii) Caracterizarea siguranţei clădirii faţă de acţiunile de exploatare icircn special a celor seismice1048707 vulnerabilitatea structurală1048707 vulnerabilitatea elementelor nestructurale a instalaţiilor şi echipamentelorStabilirea vulnerabilităţii construcţiei sub diferite aspecte reprezintă obiectivul operaţiei de evaluare seismică(iv) Stabilirea nivelurilor de performanţă necesară (siguranţa vieţii ocupanţă imediată prevenirea prăbuşirii) funcţie de grupa de expunere la hazard şi importanţa construcţiei(v) Posibilităţile economice tehnologice de resurse de diferite tipuri(vi) Gradul de afectare al funcţiunii construcţiei pe durata executării lucrărilor (de exemplu prin necesitatea de a evacua clădirea)(vii) Posibilităţile concrete de execuţie pe amplasament referitoare la amenajarea şantierului a acceselor pe reţeaua stradală publică a spaţiilor necesare montării macaralelor etc

27Ce strategii de intervenţie structurala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Strategia de intervenţie(consolidare) se poate baza pe- reducerea cerinţelor seismice- icircmbunătăţirea caracteristicilor mecanice cu care este icircnzestrată construcţia(i) sporirea rezistenţei elementelor structurale recomandabilă icircn special la structurile cudeficit de deformabilitate icircn domeniul postelastic (ductilitate) atunci cacircnd icircmbunătăţireaproprietăţilor de ductilitate este dificil de realizat practic(ii) sporirea rigidităţii la forţe laterale Sporirea rigidităţii reduce nu numai cerinţele ci şi

deplasările efective sub valori date ale forţelor laterale(iii) sporirea capacităţii de deformare icircn domeniul postelastic Măsurile de icircmbunătăţire aacestei proprietăţi asigură de regulă şi o comportare histeretică mai stabilă caracteristicădeosebit de importantă pentru un răspuns seismic favorabil- măsuri combinateAlte tipuri de interventie daca consolidarea cladirii este greu de realizat-reducerea gradului de ocupare a clădirii- reducerea maselor şi a solicitărilor seismice ale construcţiei prin icircnlocuirea unor pereţigrei cu pereţi uşori prin mutarea unor utilaje şi echipamente grele de la nivelurilesuperioare ale clădirii la subsol sau la parter- scurtarea duratei ulterioare de folosire a clădirii respectiv declasarea clădirii- reducerea regimului de icircnalţime al construcţiei prin desfacerea unui număr de etaje de lapartea superioară a clădirii soluţia poate fi convenabilă mai ales atunci cacircnd clădireaprezintă retrageri substanţiale la aceste niveluri cu efecte ample de excentrizare amaselor a rezistenţei şi rigidităţii de ansamblu a clădirii- părăsirea clădirii şi impiedicarea accesului icircn zona aferentă a clădirii pacircnă cacircnd se poteventual ataca lucrările de consolidare necesare- demolarea completă a clădirii şi construirea unei clădiri noi moderne o asemenea soluţiepoate fi indicată cacircnd cheltuielile reabilitării ar fi nejustificat de mari fără să fie posibileremodelări semnificative ale spaţiului pentru icircmbunătăţirea funcţiunilor pe terenuri foartepreţioase

28Ce criterii de alegere a soluţiilor de intervenţie structurala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Alegerea unei strategii de intervenţie corecte este condiţionată de icircntelegerea cacirct mai completă a deficienţelor individuale a elementelor structurale şi nestructurale a efectului combinat al acestora asupra mecanismului comportării seismice a clădirii precum şi a deficienţelor de ansamblu privind rezistenţa deformabilitatea redundanţa regularitatea structuralăMăsurile de intervenţie trebuie să fie corelate cu gradul de afectare (degradare) a materialelor ca efect al unor cutremure pe care le-a suportat construcţia al altor acţiuni de exploatare specifice al unor tasări diferenţiale ale terenului sau al unor factori de mediu

29Ce posibilităţi de eliminare a neregularităţilor pe verticala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Soluţiile pot avea icircn vedere modificarea componentelor structurale existente sau adăugarea altora noi pentru a elimina sau a reduce cacirct mai semnificativ aceste neregularităţiO soluţie comună pentru a icircntări nivelurile slabe de exemplu la care se icircntrerup unii pereţi structurali este prin consolidarea stacirclpilor de la aceste niveluri Alternativ discontinuitatea de acest gen poate fi eliminată prin prevederea unor elemente verticale chiar icircn dreptul peretelui superior sub acesta dacă o asemenea intervenţie este acceptabilă funcţionalIntervenţia nu trebuie să creeze efecte negative noi icircn elementele existente (2) Cacircnd nu este posibil să se elimine sau să se reducă substanţial neregularităţi ale distribuţiei aselor (datorate greutăţii unor instalaţii şi utilaje) sau neregularităţile geometrice icircn elevaţia clădirii (create de exemplu de retrageri) se recomandă aplicarea unor metode avansate de calcul care să estimeze cacirct mai realist răspunsul seismic şi să identifice zonele care trebuie icircntărite sau extinse(3) Modificarea structurii verticale la un anumit nivel antrenează de regulă şi intervenţii asupra lanşeelor (diafragmelor) implicate Asemenea intervenţii pot consta icircn prevederea unor conectori care să transfere forţele seismice de la planşee la pereţii nou introduşi colectori-centuri care să culeagă aceste forţe din masa planşeului şi să le transfere la elementele verticale etc

30Ce posibilităţi de eliminare a neregularităţilor pe orizontala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2

Icircmbunătăţirea comportării seismice a structurilor cu efecte de torsiune de ansamblu mari datorate distribuţiei componentelor structurale şisau masei icircn clădire se realizează prin reducerea xcentricităţii icircntre centrul maselor şi centrele de rigiditate şi de rezistenţăIntroducerea unor componente rigide care să reducă excentricitatea conduce la reducerea forţelor şi deplasărilor din torsiune icircn acelaşi timp şi la creşterea generală a capacităţii de rezistenţă la forţe laterale (figab)

a b

(2) Icircn cazul structurilor cu concentrări de eforturi la colţurile intracircnde ale planşeelor se pot introduce elemente de armare icircn diafragma planşeului bine ancorate icircn măsură să distribuie forţele concentrate pe suprafeţe mai largi Altă cale de a icircntări diafragma este de a prevedea o suprabetonare armată locală reducacircnd local acolo unde este posibil grosimea pardoseliiEforturile icircn diafragmă pot scădea şi prin introducerea unor elemente verticale suplimentareintermediare(3) Concentrările de eforturi din colţurile golurilor de dimensiuni mari pot fi preluate adecvat prin prevederea de bordaje metalice ancorate corespunzător icircn masa planşeului(4) Icircn cazul icircn care planşeul prezintă discontinuităţi ca urmare a unor decalaje icircntre nivelurile unor zone vecine elementele de la legătura acestora trebuie astfel alcătuite şi armate astfel ca transferul de eforturi icircntre cele două zone să fie posibil(5) Efectul defavorabil al unor forme neregulate icircn plan cum este cea a structurii reprezentate icircn fig de ma jos la care cele două ldquoaripirdquo ale profilului planşeului pot avea tendinţa să vibreze defazat poate fi diminuat sau chiar eliminat prin ldquotăiereardquo construcţiei prin rosturi seismice Prevederea rosturilor implică o detaliere foarte atentă structurală şi arhitecturală şi de regulă este mai costisitoare decacirct consolidarea structurii existente Din aceste motive o asemenea soluţie devine acceptabilă dacă se urmăresc modificări substanţiale din alte raţiuniDe exemplu dacă o clădire industrială s-ar transforma icircntr-una de locuit

31Enumerati cacircteva posibilitati de reducere a forţelor seismice prevăzute in Codul P100-32008-vol2Reducerea cerinţelor seismice se realizează(a) icircn ceea ce priveşte reducerea cerinţelor de rezistenţă respectiv reducerea forţelor seismice de proiectare(i) prin sporirea proprietăţiilor de rigiditate ale structurii şisau reducerea masei construcţiei pentru a depărta cacirct mai mult perioada T1 a oscilaţiilor proprii icircn modul fundamental de perioada corespunzătoare amplificării maxime din spectrul de răspuns icircn acceleraţii O asemenea strategie este indicată icircn cazul amplasamentelor caracterizate de perioada Tc = 16 sec din spectrul de acceleraţie

Practic sporirea rigidităţii structurii se obţine prin mărirea dimensiunilor elementelor structurale şisau adăugarea altor elemente structuraleAceastă strategie este recomandabilă icircn special pe amplasamente cu valori Tc le 1 sec(iii) prin introducerea unor amortizori icircn sistemul structural care prin absorbţia şi disiparea unei părţi semnificative din energia seismică indusă icircn structură limitează eforturile ce revin elementelor structurale (b) icircn ceea ce priveşte reducerea cerinţelor de deplasare(i) prin reducerea perioadei oscilaţiilor proprii a structurii respectiv prin sporirea rigidităţii şisau reducerea maselor(ii) prin introducerea de izolatori seismici la bază care prin absorbţia celei mai mari părţi a deplasării laterale produsă de cutremur limitează deplasările relative ale elementelor structurale

32Enumerati cacircteva deficiente ale structurilor din zidărie mai des icircntacirclnite

33Ce posibilitati de reparaţii sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Principalele lucrări de reparaţie aplicabile icircn cazul clădirilor cu pereţi structurali din zidărie

sunt- reţesererezidirea zonelor cu fisuricrăpături icircnlocuind elementele rupte cu cărămizi sau blocuri de piatră asemănătoare celor originare (reţeserea se va face folosind mortar cu proprietăţi cacirct mai apropiate de mortarul originar)- refacerea mortarului din rosturi- injecţii cu lapte de var (pentru completarea golurilor)- injecţii cu lapte de ciment- injecţii cu răşini epoxidice (se vor folosi numai răşini pentru care există confirmarea durabilităţii icircn timp)- injecţii icircnsoţite de introducerea unor elemente metalice (platbande bare rotunde)- matarea crăpăturilor cu mortar de var sau de ciment- umplerea crăpăturilor mari (dislocări) cu beton simplu sau mortar-beton armat cu bare din oţel rotund- montarea unor cacircmpuri de scoabe icircn X icircn zonele cu dislocări extinse- placarea locală pe traseul fisuriicrăpăturii cu tencuială armată (armătură din oţel grile polimerice ţesături din polimeri armate cu fibre)

34Ce posibilitati de consolidare locala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Consolidarea structurilor din zidarie se poate face prin

- refacerea zidariilor dislocate- betonarea partiala in strepi cu beton injectarea si matarea fisurilor si crapaturilor- coaserea fisurilor cu scoabe din otel- camasuirea peretilor- bordarea golurilor- legarea zonelor de colt- introducerea de tiranti- introducerea de eclise din profile metalice- dispunerea de elemente orizontale si verticale din beton armat- camasuieli din materiale compozite

35Ce posibilitati de consolidare de ansamblu sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2- inserţia de bare de oţel rotund icircn găuri forate icircnclinat icircn zidărie şi umplute ulterior cu mortar- inserţia de bare de oţel rotundplatbande icircn rosturile de aşezare ale elementelor- inserţia de stacirclpişori din beton armat la intersecţia pereţilor- introducerea de centuri tiranţi la nivelul planşeelor

- post-tensionare

36Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin reteserea cărămizilor

37Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin adăugarea de scoabe metalice si injectarea fisurilor cu mortar sau raşini epoxidice

38Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin desfacerea cărămizilor de-a lungul fisurii si umplerea golurilor astfel realizate cu plombe de beton

39Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin placare in lungul fisurii cu grile polimerice

40Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin placare (camasuire) pe ambele fete cu cate un strat de beton armat

41Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin confinarea cu centuri si stacirclpişori din beton armat

42Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin realizarea de centuri tirant

43Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie realizarea unui planşeu din beton armat in locul celui de lemn ( redaţi un detaliu fie cu rezemare continua fie cu rezemare locala) 44Desenati o schema de principiu privind icircnlocuirea unui buiandrug de lemn cu unul din beton armat sau din metal 45Desenati o schema de principiu privind imbunatatire conlucrării de ansamblu prin legarea planşeelor de pereţii pe care acestea nu reazemă (ex planşee care reazemă doar pe 2 pereţi) 46Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd ancore postensionate

47Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd contraforţi suplimentari (din zidărie beton armat sau metalici-la alegere)

48Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor laterali din zidărie solicitaţi la icircmpingeri laterale date de alte elemente (ex şarpanta acoperişului)49Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii prin adăugare de pereţi noi sau umplerea unor goluri din pereţii existenţi

50Desenati una sau doua variante de principiu privind reabilitarea unor ziduri supuse infiltraţiilor de apa (igrasie)Hidroizolarea icircmpotriva igrasiei ascendente

Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug

51Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizore seismice la nivelul fundaţiilor

52Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizoare seismice tip SERB-CON in pereţii subsolului

53Descrieti succint etapele parcurse in procesul de consolidare a pereţilor din zidărie prin camasuire cu beton armat54Exemplificati prin schiţe modul de influenţare a clădirilor icircnvecinate de către săpăturile adacircnci destinate consolidărilor

55Prezentati cacircteva masuri destinate protecţiei muncii si PSI ce ar trebui avute in vedere la realizarea lucrărilor de reabilitare a construcţiilor din beton armatArt191 Proiectantul răspunde de elaborarea documentaţiilor tehnice de execuţie ale lucrărilor de construcţii Acestea trebuie să fie astfel icircntocmite icircncacirct să permită executarea şi utilizarea lucrărilor respective icircn condiţii icircn care la o exploatare normală a instalaţiilor tehnologice să se prevină accidentele de muncă precum şi icircmbolnăvirile profesionale Icircn acest scop proiectantul este obligata) să aplice la elaborarea proiectelor normele de securitate a muncii precum şi prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrărilor de construcţii care se referă la măsuri de securitate a muncii b) să prevadă icircn documentaţiile tehnice utilizarea pentru execuţia lucrărilor numai a echipamentelor tehnice certificate din punctul de vedere al securităţii munciic) să prevadă icircn documentaţiile tehnice de execuţie mijloacele financiare care să asigure respectarea la realizarea lucrărilor de construcţii a prevederilor normelor şi actelor normative specificate la pct a)d) să garanteze prin proiect eficienţa măsurilor de securitate a muncii corespunzătoare normelor şi legislaţiei de securitate a munciie) să stabilească dispozitivele aparatele şi instalaţiile de securitate a muncii necesare icircn perioada de execuţie a lucrărilor de construcţiif) să asigure completarea documentaţiei cu măsurile impuse cu ocazia controalelor de protecţia muncii efectuate de către organele abilitateg) să prevadă icircn documentaţia proiectelor prin care se promovează tehnologii noi de execuţie- instrucţiuni preliminare de securitate a muncii- lista cuprinzacircnd propuneri de echipament individual de protecţie pentru personalul care execută lucrările respective

h) să ia măsuri ca documentaţiile tehnico-economice să evidenţieze factorii de risc pe faze de execuţie şi să prevadă trimiteri la normele şi actele normative de securitate a muncii corespunzătoare factorilor respectivii) să nominalizeze icircn cadrul documentaţiei tehnico-economice icircn cazul lucrărilor speciale şi ale lucrărilor noi de execuţie pentru care nu există normative sau detalii tip măsurile de securitate a muncii specific lucrărilor respectivej) să acorde asistenţă tehnică executantului şi beneficiarului icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii apărute icircn realizarea lucrărilor de construcţiik) cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţii ca membru icircn comisia de recepţie sau ca invitat icircn comisia de recepţie icircn calitate de specialist să controleze realizarea măsurilor de protecţia muncii prevăzute icircn documentaţia tehnicăArt192 Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii icircn condiţii care să asigure evitarea accidentelor de muncă şi a icircmbolnăvirilor profesionale Icircn acest scop este obligata) să analizeze documentaţia tehnică de execuţie din punctul de vedere al securităţii muncii şi dacă este cazul să facă obiecţiuni solicitacircnd proiectantului modificările necesare conform prevederilor legaleb) să aplice prevederile cuprinse icircn legislaţia şi normele de securitate a muncii precum şi prescripţiile din documentaţiile tehnice privind executarea lucrărilor de bază de serviciu şi auxiliare necesare realizării construcţiilorc) să execute toate lucrările prevăzute icircn documentaţia tehnică icircn scopul realizării unei exploatări ulterioare a lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii de securitate a muncii şi să sesizeze beneficiarul şi proiectantul cacircnd constată că măsurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzătoare să facă propuneri de soluţionare şi să solicite acestora aprobările necesared) să ceară beneficiarului ca proiectantul să acorde asistenţă tehnică icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii icircn cazurile deosebite apărute icircn executarea lucrărilor de construcţiie) să remedieze toate deficienţele constatate cu ocazia efectuării probelor precum şi cele constatate la recepţia lucrărilor de construcţiiArt193 Beneficiarul răspunde de preluarea şi exploatarea lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii care să asigure securitatea muncii Icircn acest scop are obligaţiaa) să analizeze proiectul din punctul de vedere al măsurilor de securitate a muncii şi icircn cazul cacircnd constată deficienţe lipsuri sau neconcordanţe faţă de prevederile legislaţiei icircn vigoare să ceară proiectantului remedierea deficienţelor constatate completarea documentaţiei tehnice sau punerea icircn concordanţă a prevederilor din proiect cu cele din legislaţieb) să colaboreze cu proiectantul lucrării la definitivarea instrucţiunilor de securitate a munciic) să colaboreze cu proiectantul şi executantul după caz icircn scopul rezolvării anumitor robleme de securitate a muncii d) pentru lucrările de construcţii ce se execută icircn paralel cu desfăşurarea procesului de producţie să icircncheie cu executantul un protocolanexă la contract icircn care se va delimita suprafaţa pe care se execută lucrările pentru care răspunderea privind asigurarea măsurilor de protecţie a muncii revine executantului să specifice condiţiile necesar a fi respectate deexecutant astfel icircncacirct desfăşurarea procesului de producţie icircn condiţii de securitate să nu fie afectată de lucrările de construcţii executate concomitant cu acestae) să controleze cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţiimontajrealizarea de către xecutant a tuturor măsurilor de securitate a muncii prevăzute icircn documentaţia tehnică refuzacircnd recepţia lucrărilor de construcţii care nu corespund din punctul de vedere al securităţii munciif) să nu semneze recepţia definitivă a lucrărilor de construcţii atunci cacircnd determinările privind microclimatul zgomotul şi vibraţiile iluminatul efectuate icircn timpul probelor tehnologice nu corespund documentaţiei tehnice

56Care sunt etapele ce se parcurg in cazul in care trebuie realizata o reabilitare (intervenţie) asupra unei construcţiia) Etapa de concepţie-selectarea tehnicilor de reparareconsolidare a elementelor cadrului-selectarea materialelor utilizate

-selectarea tehnicilor de consolidare a fundaţiilor-selectarea şi predimensionarea sistemelor de prindere cadru-perete-estimarea preliminară a dimensiunilor pereţilor de consolidare şi a elementeloradiacente după caz consolidate (stacirclpi grinzi)-estimarea preliminară a rigidităţii elementelor cadrului (stacirclpi şisau grinzi) reparate şisau consolidate şi a pereţilor de consolidare-estimarea preliminară a ductilităţii pereţilor structurali rezultaţi prin consolidareacadruluib) Etapa de analiză-identificarea şi cuantificarea acţiunilor neseismice-cuantificarea acţiunii seismice-determinarea efectelor solicitărilor prin analiză statică sau dinamică luacircnd icircn considerare rigidităţile finale ale elementelorc) Etapa de verificare-definirea modelului de comportare a elementelor cadrului (după caz reparate şisauconsolidate) a pereţilor de consolidare şi a conectorilor utilizaţi pentru prindere-alegereaactualizarea coeficienţilor de siguranţă γM ai materialelor-determinarea eforturilor de calcul sub combinaţiile posibile de solicitări-determinarea rezistenţelor de calcul-verificarea condiţiilor impuse de calculul la stări limită-confirmarea datelor prezumate pentru nivelul de ductilitate al elementelor structurale

57Exemplificati (prin desene) posibilităţi tehnice de turnare a pereţilor noi din beton armat in interiorul construcţiilor existente

58La ce eforturi ar trebui verificate elementele de prindere (ancorare) a stratului de camasuiala din beton torcretat de peretele din zidărie

  • Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug
Page 3: TEMATICA EXAMEN

adaugandu-se si ciment in compozitie Pentru casele zidite din chirpici se foloseste in general ca liant o pasta obtinuta prin amestecul pamantului galben cu apa si in unele cazuri si cu adaos de var

12Exemplificati cacircteva motive pentru care elementele de construcţii din zidărie suferă o uzura in timp-imbatranirea materialului in timp (piatra de zidarie si liantul de legatura)

-lipsa intretinerii constructiei si aparitia fenomenului de condens care implicit conduce la degradarea materialelor utilizate la alcatuirea sistemul structural

-degradarea terenului de fundare ca urmare a infiltratiilor apelor pluviale a pierderilor din instalatiile de aductiune sau canalizare a ridicarii nivelului panzelor freatice sau a schimbarii traseelor acestora datorita unor construcfii noi

13Exemplificati cacircteva motive pentru care elementele de construcţii (sau construcţiile in ansamblul lor) suferă degradări din cauza seismelorIcircntrucacirct o dimensionare a construcţiilor de aşa natură icircncacirct acestea să aibe o comportare elastică icircn cazul incidenţei unui cutremur puternic este nerealizabilă icircn condiţii acceptabile din punct de vedere economic ndash se admite explicit intrarea construcţiilor icircn stadiul de comportare post-elasticaceea ce implică o avariere aparentă sau ascunsă mai mult sau mai puţin severă Icircn acest cadru seimpune utilizarea unui coeficient de reducere a icircncărcărilor seismice de calcul notat cu ψlt1 icircnNormativul P10092 respectiv cu qgt1 (factor de comportare) conform Eurocodului EC-9-utilizarea unor STAS-uri necorespunzatoare(constructii proiectate si executate inainte de 1977)-neconformare seismica din faza de proiectare-amplasarea constructiilor pe terenuri necorespunzătoare (ex cu nivelul freatic ridicat umpluturimaluri organice terenuri cu alunecari surparietc)-o conformare necorespunzătoare (elem in consola sau chiar consolele stalpilor14Exemplificati cacircteva motive pentru care elementele de construcţii (sau construcţiile in ansamblul lor) suferă degradări din cauza incendiilor exploziilorIncedii datorita-executia defectuoasa a instalatiior electrice-depozitarea de materiale inflamabile-lipsa masurilor de prevenire si a instalatiilor impotriva extinderii incendiilor-neglijenta la executie cu aprinderea schelelor cofrajelor-neglijenta in exploatare prin aprinderea materialelor depozitate a mobilierului schimbarea destinatiei fara a se lua masurile adecvateetc-trasnete-lipsa masurilor de protecţie icircmpotriva extinderii incendiilor (ex etanşări ignifugări instalatii de stins incendii Explozii datorita-neglijenta in exploatarea materialelor si instalatiilor cu pericol de explozie-neconformitati de alcatuire constructiva a unor elemente de constructie (ex lipsa suprafetelor minime de explozie utilizare de materiale care pot produce scantei15Exemplificati cacircteva motive pentru care elementele de construcţii (sau construcţiile in ansamblul lor) suferă degradări din cauza furtunilor ploilor torenţiale inundaţii viscole-furtuni

Motivele posibile-lipsa prevderii de masuri pentru reducerea efectului vantului (exdispunerea de goluri pe

suprafete utilizarea de materiale fragile constructii cu rigiditate neadecvata etc-viscole puternice

Motivele posibile-lipsa masurilor de evacuare rapida a zapezii si formarea de aglomerari excesive

-ploi torentiale inundatiiMotivele posibile

-subdimensionarea elementelor de scurgere a apelor de ploaie (ex guri de scurgere din acoperis jghiaburi burlane etc care duc la suprasarcini)

-lipsa barbacanelor sau colmatarea lor la ziduri de sprijin-realizarea de subsoluri pt constructii amplasate in zone inundabile

16Exemplificati cacircteva motive pentru care elementele de construcţii (sau construcţiile in ansamblul lor) suferă degradări din cauza tasărilor diferenţiate-executia neglijenta a sapaturii-fundatii pe terenuri nisipoase leosoide cu umflari si contractii mari etc-vibratii datorate executarii altor constructii invecinate batere de piloti palplanse circulatie rutiera-executia de sapaturi deschise nesprijinite in apropierea altor constructii-coborarea nivelului apelor freatice (in mod natural sau artificial prin pompare)

17Exemplificati cacircteva motive pentru care elementele de construcţii (sau construcţiile in ansamblul lor) suferă degradări din cauza lipsei de icircntreţinereMotivele posibile

-lipsa de intretinere a instalatiilor de apa si canalizare-nerepararea teraselor invelitorilor trotuarelor-neefectuarea reparatiilor la straturile de protectie (ex scorojirea vopselurilor caderea

placajului de gresie faianta caderea tencuielilor de protectie etc)-exploatarea necorespunzatoare (lipsa ventilatiilor din incaperi lipsa igienizarilor sa) -expunerea la cicluri de inghet dezghet repetat

18Descrieti succint modul in care elementele de construcţii (sau construcţiile in ansamblul lor) suferă degradări din cauza agresivităţii solului agresivităţii apei a agresivităţii microorganismelor si ciuperciloragresivitatea solului si a apei depinde de

-compozitia chimica a apei-presiunea apei asupra constructiei-modul in care apa vine in contact cu betonul-masivitatea constructiei-gradul de impermeabilizare a betonului-tipul de ciment utilizat

-agresivitatea atmosferica de pe litoral-zone de agresivitate functie de salinitate-grosimea stratului de acoperire cu beton-pelicule de protectie-forma sectiunii elementelor (se prefera muchii rotunjite)

-actiunea coroziva biochimica-actiunea bacteriilor prin substanţele secretate-actiunea algelor muşchilor-actiunea plantelor care prin putrezire degaja acizi humici

-incompatibilitatea diferitelor agregate cu cimentul-fenomenul cunoscut sub denumirea de reactii alcalii agregatersquorsquo-se produc

geluri care expandeaza betonul-agregatele trebuie sa fie inerte (sunt excluse sisturi calcaroase calcare

dolomitice sa)-actiunea distructiva a microorganismelor si ciupercilor

-miceliul ciupercilor poate ajunge la distante foarte mari (ex Merulius Lacrima-care nu se distruge decacirct prin ardere)

19Enumerati cacircteva principii (min6) care trebuie avute in vedere la reabilitarea construcţiilor din zidărie

-prin reabilitare (consolidare) nu trebuie sa se faca mai mult rau decat bine-prin consolidare se va urmari restabilirea unei structuri statice corecte-atentie sporita la modul de introducere a sprijinirilor provizorii-este bine ca la o constructie la care au aparut degradari sa procedeze la descarcarea pe cat posibil a sarcinii de exploatare (indepartarea materialeleor mobilieruluietc)-consolidarea este bine sa fie abordata pe intreaga structura si nu numai local acolo unde sunt degradari-la o consolidare se cauta sa se tina seama de ehilibrul stabilit in timpul cedarii-de obicei la o consolidare nu se tine seama de rezistenta piesei ce urmeaza a fi consolidata-la alegerea solutiei se prefera cele mai sigure care ofera posibilitati de executie simple si costuri scazute-lucrarile de consolidare trebuie verificate indeaproape atat de proiectant cat si de personal tehnic competent-o constructie consolidata trebuie urmarita mai atent decat una noua-depistarea tuturor degradarilor-stabilirea exacta a cauzelor care au provocat degradarile-suprimarea cauzelor care au provocat degradarea-stabilirea celei mai indicate solutii de consolidare-asigurarea de catre proiectant a asistentei tehnice pe santier-executia lucrarilor sa se faca cu personal bine calificat-colaborare stransa intre proiectant si executant-stabilirea si respectarea cu strictete a masurilor de protectia muncii si PSI-evaluare cat mai aproape de realitate a costurilor lucrarilor-alegerea materialelor si utilajelor sa se faca scrupulos raspunzand scopului urmarit-normarea si plata muncitorilor sa se faca tinand seama de natura si dificultatea operatiilor ce trebuie executate

20Aratati modul de cedare a unei zidarii la compresiune excentrica

21Aratati modul de cedare a unei zidarii prin forfecarea rostului orizontal22Aratati modul de cedare a unei zidarii prin depăşirea eforturilor principale

23Cum se manifesta fenomenul de carbonatare a mortarului din rosturile zidăriei 24Care sunt degradările cele mai frecvente icircntacirclnite la coşuri de fum industriale din zidărie-Dezvoltarea unor fisuri şi crăpături verticale care depăşesc cu mult condiţiile exploatării normal-fisurarea şi crăparea zidăriei antiacide interioare-avarii degradarea izolaţiilor termice

25Care ar fi principala măsura pe care a-ti lua-o in situaţia depistării unor avarii la o construcţie-urmarirea acestei avarii si a principalelor cauze care au pututrsquoo provoca26Ce criterii de alegere a soluţiilor de intervenţie structurala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2(i) Caracterizarea cuprinzătoare a acţiunii seismice pe amplasament Aceasta include1048707 identificarea surselor de hazard seismic1048707 identificarea principalelor componente de hazard seismic pentru clădirileinvestigate ţinacircnd seama şi de vulnerabilitatea acestora (amplitudinea şi componenţa de frecvenţe a mişcării terenului)1048707 sursele induse de hazard (de exemplu susceptibilitatea la lichefiere a terenului destabilizarea terenurilor icircn pantă etc)(ii) Caracterizarea funcţională a clădirii1048707 precizarea tipului de clădire a funcţiunii a vacircrstei1048707 perioada de exploatare ulterioară1048707 cerinţe arhitecturale de diferite tipuri1048707 grade de ocupanţă(iii) Caracterizarea siguranţei clădirii faţă de acţiunile de exploatare icircn special a celor seismice1048707 vulnerabilitatea structurală1048707 vulnerabilitatea elementelor nestructurale a instalaţiilor şi echipamentelorStabilirea vulnerabilităţii construcţiei sub diferite aspecte reprezintă obiectivul operaţiei de evaluare seismică(iv) Stabilirea nivelurilor de performanţă necesară (siguranţa vieţii ocupanţă imediată prevenirea prăbuşirii) funcţie de grupa de expunere la hazard şi importanţa construcţiei(v) Posibilităţile economice tehnologice de resurse de diferite tipuri(vi) Gradul de afectare al funcţiunii construcţiei pe durata executării lucrărilor (de exemplu prin necesitatea de a evacua clădirea)(vii) Posibilităţile concrete de execuţie pe amplasament referitoare la amenajarea şantierului a acceselor pe reţeaua stradală publică a spaţiilor necesare montării macaralelor etc

27Ce strategii de intervenţie structurala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Strategia de intervenţie(consolidare) se poate baza pe- reducerea cerinţelor seismice- icircmbunătăţirea caracteristicilor mecanice cu care este icircnzestrată construcţia(i) sporirea rezistenţei elementelor structurale recomandabilă icircn special la structurile cudeficit de deformabilitate icircn domeniul postelastic (ductilitate) atunci cacircnd icircmbunătăţireaproprietăţilor de ductilitate este dificil de realizat practic(ii) sporirea rigidităţii la forţe laterale Sporirea rigidităţii reduce nu numai cerinţele ci şi

deplasările efective sub valori date ale forţelor laterale(iii) sporirea capacităţii de deformare icircn domeniul postelastic Măsurile de icircmbunătăţire aacestei proprietăţi asigură de regulă şi o comportare histeretică mai stabilă caracteristicădeosebit de importantă pentru un răspuns seismic favorabil- măsuri combinateAlte tipuri de interventie daca consolidarea cladirii este greu de realizat-reducerea gradului de ocupare a clădirii- reducerea maselor şi a solicitărilor seismice ale construcţiei prin icircnlocuirea unor pereţigrei cu pereţi uşori prin mutarea unor utilaje şi echipamente grele de la nivelurilesuperioare ale clădirii la subsol sau la parter- scurtarea duratei ulterioare de folosire a clădirii respectiv declasarea clădirii- reducerea regimului de icircnalţime al construcţiei prin desfacerea unui număr de etaje de lapartea superioară a clădirii soluţia poate fi convenabilă mai ales atunci cacircnd clădireaprezintă retrageri substanţiale la aceste niveluri cu efecte ample de excentrizare amaselor a rezistenţei şi rigidităţii de ansamblu a clădirii- părăsirea clădirii şi impiedicarea accesului icircn zona aferentă a clădirii pacircnă cacircnd se poteventual ataca lucrările de consolidare necesare- demolarea completă a clădirii şi construirea unei clădiri noi moderne o asemenea soluţiepoate fi indicată cacircnd cheltuielile reabilitării ar fi nejustificat de mari fără să fie posibileremodelări semnificative ale spaţiului pentru icircmbunătăţirea funcţiunilor pe terenuri foartepreţioase

28Ce criterii de alegere a soluţiilor de intervenţie structurala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Alegerea unei strategii de intervenţie corecte este condiţionată de icircntelegerea cacirct mai completă a deficienţelor individuale a elementelor structurale şi nestructurale a efectului combinat al acestora asupra mecanismului comportării seismice a clădirii precum şi a deficienţelor de ansamblu privind rezistenţa deformabilitatea redundanţa regularitatea structuralăMăsurile de intervenţie trebuie să fie corelate cu gradul de afectare (degradare) a materialelor ca efect al unor cutremure pe care le-a suportat construcţia al altor acţiuni de exploatare specifice al unor tasări diferenţiale ale terenului sau al unor factori de mediu

29Ce posibilităţi de eliminare a neregularităţilor pe verticala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Soluţiile pot avea icircn vedere modificarea componentelor structurale existente sau adăugarea altora noi pentru a elimina sau a reduce cacirct mai semnificativ aceste neregularităţiO soluţie comună pentru a icircntări nivelurile slabe de exemplu la care se icircntrerup unii pereţi structurali este prin consolidarea stacirclpilor de la aceste niveluri Alternativ discontinuitatea de acest gen poate fi eliminată prin prevederea unor elemente verticale chiar icircn dreptul peretelui superior sub acesta dacă o asemenea intervenţie este acceptabilă funcţionalIntervenţia nu trebuie să creeze efecte negative noi icircn elementele existente (2) Cacircnd nu este posibil să se elimine sau să se reducă substanţial neregularităţi ale distribuţiei aselor (datorate greutăţii unor instalaţii şi utilaje) sau neregularităţile geometrice icircn elevaţia clădirii (create de exemplu de retrageri) se recomandă aplicarea unor metode avansate de calcul care să estimeze cacirct mai realist răspunsul seismic şi să identifice zonele care trebuie icircntărite sau extinse(3) Modificarea structurii verticale la un anumit nivel antrenează de regulă şi intervenţii asupra lanşeelor (diafragmelor) implicate Asemenea intervenţii pot consta icircn prevederea unor conectori care să transfere forţele seismice de la planşee la pereţii nou introduşi colectori-centuri care să culeagă aceste forţe din masa planşeului şi să le transfere la elementele verticale etc

30Ce posibilităţi de eliminare a neregularităţilor pe orizontala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2

Icircmbunătăţirea comportării seismice a structurilor cu efecte de torsiune de ansamblu mari datorate distribuţiei componentelor structurale şisau masei icircn clădire se realizează prin reducerea xcentricităţii icircntre centrul maselor şi centrele de rigiditate şi de rezistenţăIntroducerea unor componente rigide care să reducă excentricitatea conduce la reducerea forţelor şi deplasărilor din torsiune icircn acelaşi timp şi la creşterea generală a capacităţii de rezistenţă la forţe laterale (figab)

a b

(2) Icircn cazul structurilor cu concentrări de eforturi la colţurile intracircnde ale planşeelor se pot introduce elemente de armare icircn diafragma planşeului bine ancorate icircn măsură să distribuie forţele concentrate pe suprafeţe mai largi Altă cale de a icircntări diafragma este de a prevedea o suprabetonare armată locală reducacircnd local acolo unde este posibil grosimea pardoseliiEforturile icircn diafragmă pot scădea şi prin introducerea unor elemente verticale suplimentareintermediare(3) Concentrările de eforturi din colţurile golurilor de dimensiuni mari pot fi preluate adecvat prin prevederea de bordaje metalice ancorate corespunzător icircn masa planşeului(4) Icircn cazul icircn care planşeul prezintă discontinuităţi ca urmare a unor decalaje icircntre nivelurile unor zone vecine elementele de la legătura acestora trebuie astfel alcătuite şi armate astfel ca transferul de eforturi icircntre cele două zone să fie posibil(5) Efectul defavorabil al unor forme neregulate icircn plan cum este cea a structurii reprezentate icircn fig de ma jos la care cele două ldquoaripirdquo ale profilului planşeului pot avea tendinţa să vibreze defazat poate fi diminuat sau chiar eliminat prin ldquotăiereardquo construcţiei prin rosturi seismice Prevederea rosturilor implică o detaliere foarte atentă structurală şi arhitecturală şi de regulă este mai costisitoare decacirct consolidarea structurii existente Din aceste motive o asemenea soluţie devine acceptabilă dacă se urmăresc modificări substanţiale din alte raţiuniDe exemplu dacă o clădire industrială s-ar transforma icircntr-una de locuit

31Enumerati cacircteva posibilitati de reducere a forţelor seismice prevăzute in Codul P100-32008-vol2Reducerea cerinţelor seismice se realizează(a) icircn ceea ce priveşte reducerea cerinţelor de rezistenţă respectiv reducerea forţelor seismice de proiectare(i) prin sporirea proprietăţiilor de rigiditate ale structurii şisau reducerea masei construcţiei pentru a depărta cacirct mai mult perioada T1 a oscilaţiilor proprii icircn modul fundamental de perioada corespunzătoare amplificării maxime din spectrul de răspuns icircn acceleraţii O asemenea strategie este indicată icircn cazul amplasamentelor caracterizate de perioada Tc = 16 sec din spectrul de acceleraţie

Practic sporirea rigidităţii structurii se obţine prin mărirea dimensiunilor elementelor structurale şisau adăugarea altor elemente structuraleAceastă strategie este recomandabilă icircn special pe amplasamente cu valori Tc le 1 sec(iii) prin introducerea unor amortizori icircn sistemul structural care prin absorbţia şi disiparea unei părţi semnificative din energia seismică indusă icircn structură limitează eforturile ce revin elementelor structurale (b) icircn ceea ce priveşte reducerea cerinţelor de deplasare(i) prin reducerea perioadei oscilaţiilor proprii a structurii respectiv prin sporirea rigidităţii şisau reducerea maselor(ii) prin introducerea de izolatori seismici la bază care prin absorbţia celei mai mari părţi a deplasării laterale produsă de cutremur limitează deplasările relative ale elementelor structurale

32Enumerati cacircteva deficiente ale structurilor din zidărie mai des icircntacirclnite

33Ce posibilitati de reparaţii sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Principalele lucrări de reparaţie aplicabile icircn cazul clădirilor cu pereţi structurali din zidărie

sunt- reţesererezidirea zonelor cu fisuricrăpături icircnlocuind elementele rupte cu cărămizi sau blocuri de piatră asemănătoare celor originare (reţeserea se va face folosind mortar cu proprietăţi cacirct mai apropiate de mortarul originar)- refacerea mortarului din rosturi- injecţii cu lapte de var (pentru completarea golurilor)- injecţii cu lapte de ciment- injecţii cu răşini epoxidice (se vor folosi numai răşini pentru care există confirmarea durabilităţii icircn timp)- injecţii icircnsoţite de introducerea unor elemente metalice (platbande bare rotunde)- matarea crăpăturilor cu mortar de var sau de ciment- umplerea crăpăturilor mari (dislocări) cu beton simplu sau mortar-beton armat cu bare din oţel rotund- montarea unor cacircmpuri de scoabe icircn X icircn zonele cu dislocări extinse- placarea locală pe traseul fisuriicrăpăturii cu tencuială armată (armătură din oţel grile polimerice ţesături din polimeri armate cu fibre)

34Ce posibilitati de consolidare locala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Consolidarea structurilor din zidarie se poate face prin

- refacerea zidariilor dislocate- betonarea partiala in strepi cu beton injectarea si matarea fisurilor si crapaturilor- coaserea fisurilor cu scoabe din otel- camasuirea peretilor- bordarea golurilor- legarea zonelor de colt- introducerea de tiranti- introducerea de eclise din profile metalice- dispunerea de elemente orizontale si verticale din beton armat- camasuieli din materiale compozite

35Ce posibilitati de consolidare de ansamblu sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2- inserţia de bare de oţel rotund icircn găuri forate icircnclinat icircn zidărie şi umplute ulterior cu mortar- inserţia de bare de oţel rotundplatbande icircn rosturile de aşezare ale elementelor- inserţia de stacirclpişori din beton armat la intersecţia pereţilor- introducerea de centuri tiranţi la nivelul planşeelor

- post-tensionare

36Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin reteserea cărămizilor

37Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin adăugarea de scoabe metalice si injectarea fisurilor cu mortar sau raşini epoxidice

38Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin desfacerea cărămizilor de-a lungul fisurii si umplerea golurilor astfel realizate cu plombe de beton

39Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin placare in lungul fisurii cu grile polimerice

40Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin placare (camasuire) pe ambele fete cu cate un strat de beton armat

41Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin confinarea cu centuri si stacirclpişori din beton armat

42Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin realizarea de centuri tirant

43Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie realizarea unui planşeu din beton armat in locul celui de lemn ( redaţi un detaliu fie cu rezemare continua fie cu rezemare locala) 44Desenati o schema de principiu privind icircnlocuirea unui buiandrug de lemn cu unul din beton armat sau din metal 45Desenati o schema de principiu privind imbunatatire conlucrării de ansamblu prin legarea planşeelor de pereţii pe care acestea nu reazemă (ex planşee care reazemă doar pe 2 pereţi) 46Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd ancore postensionate

47Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd contraforţi suplimentari (din zidărie beton armat sau metalici-la alegere)

48Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor laterali din zidărie solicitaţi la icircmpingeri laterale date de alte elemente (ex şarpanta acoperişului)49Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii prin adăugare de pereţi noi sau umplerea unor goluri din pereţii existenţi

50Desenati una sau doua variante de principiu privind reabilitarea unor ziduri supuse infiltraţiilor de apa (igrasie)Hidroizolarea icircmpotriva igrasiei ascendente

Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug

51Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizore seismice la nivelul fundaţiilor

52Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizoare seismice tip SERB-CON in pereţii subsolului

53Descrieti succint etapele parcurse in procesul de consolidare a pereţilor din zidărie prin camasuire cu beton armat54Exemplificati prin schiţe modul de influenţare a clădirilor icircnvecinate de către săpăturile adacircnci destinate consolidărilor

55Prezentati cacircteva masuri destinate protecţiei muncii si PSI ce ar trebui avute in vedere la realizarea lucrărilor de reabilitare a construcţiilor din beton armatArt191 Proiectantul răspunde de elaborarea documentaţiilor tehnice de execuţie ale lucrărilor de construcţii Acestea trebuie să fie astfel icircntocmite icircncacirct să permită executarea şi utilizarea lucrărilor respective icircn condiţii icircn care la o exploatare normală a instalaţiilor tehnologice să se prevină accidentele de muncă precum şi icircmbolnăvirile profesionale Icircn acest scop proiectantul este obligata) să aplice la elaborarea proiectelor normele de securitate a muncii precum şi prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrărilor de construcţii care se referă la măsuri de securitate a muncii b) să prevadă icircn documentaţiile tehnice utilizarea pentru execuţia lucrărilor numai a echipamentelor tehnice certificate din punctul de vedere al securităţii munciic) să prevadă icircn documentaţiile tehnice de execuţie mijloacele financiare care să asigure respectarea la realizarea lucrărilor de construcţii a prevederilor normelor şi actelor normative specificate la pct a)d) să garanteze prin proiect eficienţa măsurilor de securitate a muncii corespunzătoare normelor şi legislaţiei de securitate a munciie) să stabilească dispozitivele aparatele şi instalaţiile de securitate a muncii necesare icircn perioada de execuţie a lucrărilor de construcţiif) să asigure completarea documentaţiei cu măsurile impuse cu ocazia controalelor de protecţia muncii efectuate de către organele abilitateg) să prevadă icircn documentaţia proiectelor prin care se promovează tehnologii noi de execuţie- instrucţiuni preliminare de securitate a muncii- lista cuprinzacircnd propuneri de echipament individual de protecţie pentru personalul care execută lucrările respective

h) să ia măsuri ca documentaţiile tehnico-economice să evidenţieze factorii de risc pe faze de execuţie şi să prevadă trimiteri la normele şi actele normative de securitate a muncii corespunzătoare factorilor respectivii) să nominalizeze icircn cadrul documentaţiei tehnico-economice icircn cazul lucrărilor speciale şi ale lucrărilor noi de execuţie pentru care nu există normative sau detalii tip măsurile de securitate a muncii specific lucrărilor respectivej) să acorde asistenţă tehnică executantului şi beneficiarului icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii apărute icircn realizarea lucrărilor de construcţiik) cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţii ca membru icircn comisia de recepţie sau ca invitat icircn comisia de recepţie icircn calitate de specialist să controleze realizarea măsurilor de protecţia muncii prevăzute icircn documentaţia tehnicăArt192 Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii icircn condiţii care să asigure evitarea accidentelor de muncă şi a icircmbolnăvirilor profesionale Icircn acest scop este obligata) să analizeze documentaţia tehnică de execuţie din punctul de vedere al securităţii muncii şi dacă este cazul să facă obiecţiuni solicitacircnd proiectantului modificările necesare conform prevederilor legaleb) să aplice prevederile cuprinse icircn legislaţia şi normele de securitate a muncii precum şi prescripţiile din documentaţiile tehnice privind executarea lucrărilor de bază de serviciu şi auxiliare necesare realizării construcţiilorc) să execute toate lucrările prevăzute icircn documentaţia tehnică icircn scopul realizării unei exploatări ulterioare a lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii de securitate a muncii şi să sesizeze beneficiarul şi proiectantul cacircnd constată că măsurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzătoare să facă propuneri de soluţionare şi să solicite acestora aprobările necesared) să ceară beneficiarului ca proiectantul să acorde asistenţă tehnică icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii icircn cazurile deosebite apărute icircn executarea lucrărilor de construcţiie) să remedieze toate deficienţele constatate cu ocazia efectuării probelor precum şi cele constatate la recepţia lucrărilor de construcţiiArt193 Beneficiarul răspunde de preluarea şi exploatarea lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii care să asigure securitatea muncii Icircn acest scop are obligaţiaa) să analizeze proiectul din punctul de vedere al măsurilor de securitate a muncii şi icircn cazul cacircnd constată deficienţe lipsuri sau neconcordanţe faţă de prevederile legislaţiei icircn vigoare să ceară proiectantului remedierea deficienţelor constatate completarea documentaţiei tehnice sau punerea icircn concordanţă a prevederilor din proiect cu cele din legislaţieb) să colaboreze cu proiectantul lucrării la definitivarea instrucţiunilor de securitate a munciic) să colaboreze cu proiectantul şi executantul după caz icircn scopul rezolvării anumitor robleme de securitate a muncii d) pentru lucrările de construcţii ce se execută icircn paralel cu desfăşurarea procesului de producţie să icircncheie cu executantul un protocolanexă la contract icircn care se va delimita suprafaţa pe care se execută lucrările pentru care răspunderea privind asigurarea măsurilor de protecţie a muncii revine executantului să specifice condiţiile necesar a fi respectate deexecutant astfel icircncacirct desfăşurarea procesului de producţie icircn condiţii de securitate să nu fie afectată de lucrările de construcţii executate concomitant cu acestae) să controleze cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţiimontajrealizarea de către xecutant a tuturor măsurilor de securitate a muncii prevăzute icircn documentaţia tehnică refuzacircnd recepţia lucrărilor de construcţii care nu corespund din punctul de vedere al securităţii munciif) să nu semneze recepţia definitivă a lucrărilor de construcţii atunci cacircnd determinările privind microclimatul zgomotul şi vibraţiile iluminatul efectuate icircn timpul probelor tehnologice nu corespund documentaţiei tehnice

56Care sunt etapele ce se parcurg in cazul in care trebuie realizata o reabilitare (intervenţie) asupra unei construcţiia) Etapa de concepţie-selectarea tehnicilor de reparareconsolidare a elementelor cadrului-selectarea materialelor utilizate

-selectarea tehnicilor de consolidare a fundaţiilor-selectarea şi predimensionarea sistemelor de prindere cadru-perete-estimarea preliminară a dimensiunilor pereţilor de consolidare şi a elementeloradiacente după caz consolidate (stacirclpi grinzi)-estimarea preliminară a rigidităţii elementelor cadrului (stacirclpi şisau grinzi) reparate şisau consolidate şi a pereţilor de consolidare-estimarea preliminară a ductilităţii pereţilor structurali rezultaţi prin consolidareacadruluib) Etapa de analiză-identificarea şi cuantificarea acţiunilor neseismice-cuantificarea acţiunii seismice-determinarea efectelor solicitărilor prin analiză statică sau dinamică luacircnd icircn considerare rigidităţile finale ale elementelorc) Etapa de verificare-definirea modelului de comportare a elementelor cadrului (după caz reparate şisauconsolidate) a pereţilor de consolidare şi a conectorilor utilizaţi pentru prindere-alegereaactualizarea coeficienţilor de siguranţă γM ai materialelor-determinarea eforturilor de calcul sub combinaţiile posibile de solicitări-determinarea rezistenţelor de calcul-verificarea condiţiilor impuse de calculul la stări limită-confirmarea datelor prezumate pentru nivelul de ductilitate al elementelor structurale

57Exemplificati (prin desene) posibilităţi tehnice de turnare a pereţilor noi din beton armat in interiorul construcţiilor existente

58La ce eforturi ar trebui verificate elementele de prindere (ancorare) a stratului de camasuiala din beton torcretat de peretele din zidărie

  • Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug
Page 4: TEMATICA EXAMEN

-subdimensionarea elementelor de scurgere a apelor de ploaie (ex guri de scurgere din acoperis jghiaburi burlane etc care duc la suprasarcini)

-lipsa barbacanelor sau colmatarea lor la ziduri de sprijin-realizarea de subsoluri pt constructii amplasate in zone inundabile

16Exemplificati cacircteva motive pentru care elementele de construcţii (sau construcţiile in ansamblul lor) suferă degradări din cauza tasărilor diferenţiate-executia neglijenta a sapaturii-fundatii pe terenuri nisipoase leosoide cu umflari si contractii mari etc-vibratii datorate executarii altor constructii invecinate batere de piloti palplanse circulatie rutiera-executia de sapaturi deschise nesprijinite in apropierea altor constructii-coborarea nivelului apelor freatice (in mod natural sau artificial prin pompare)

17Exemplificati cacircteva motive pentru care elementele de construcţii (sau construcţiile in ansamblul lor) suferă degradări din cauza lipsei de icircntreţinereMotivele posibile

-lipsa de intretinere a instalatiilor de apa si canalizare-nerepararea teraselor invelitorilor trotuarelor-neefectuarea reparatiilor la straturile de protectie (ex scorojirea vopselurilor caderea

placajului de gresie faianta caderea tencuielilor de protectie etc)-exploatarea necorespunzatoare (lipsa ventilatiilor din incaperi lipsa igienizarilor sa) -expunerea la cicluri de inghet dezghet repetat

18Descrieti succint modul in care elementele de construcţii (sau construcţiile in ansamblul lor) suferă degradări din cauza agresivităţii solului agresivităţii apei a agresivităţii microorganismelor si ciuperciloragresivitatea solului si a apei depinde de

-compozitia chimica a apei-presiunea apei asupra constructiei-modul in care apa vine in contact cu betonul-masivitatea constructiei-gradul de impermeabilizare a betonului-tipul de ciment utilizat

-agresivitatea atmosferica de pe litoral-zone de agresivitate functie de salinitate-grosimea stratului de acoperire cu beton-pelicule de protectie-forma sectiunii elementelor (se prefera muchii rotunjite)

-actiunea coroziva biochimica-actiunea bacteriilor prin substanţele secretate-actiunea algelor muşchilor-actiunea plantelor care prin putrezire degaja acizi humici

-incompatibilitatea diferitelor agregate cu cimentul-fenomenul cunoscut sub denumirea de reactii alcalii agregatersquorsquo-se produc

geluri care expandeaza betonul-agregatele trebuie sa fie inerte (sunt excluse sisturi calcaroase calcare

dolomitice sa)-actiunea distructiva a microorganismelor si ciupercilor

-miceliul ciupercilor poate ajunge la distante foarte mari (ex Merulius Lacrima-care nu se distruge decacirct prin ardere)

19Enumerati cacircteva principii (min6) care trebuie avute in vedere la reabilitarea construcţiilor din zidărie

-prin reabilitare (consolidare) nu trebuie sa se faca mai mult rau decat bine-prin consolidare se va urmari restabilirea unei structuri statice corecte-atentie sporita la modul de introducere a sprijinirilor provizorii-este bine ca la o constructie la care au aparut degradari sa procedeze la descarcarea pe cat posibil a sarcinii de exploatare (indepartarea materialeleor mobilieruluietc)-consolidarea este bine sa fie abordata pe intreaga structura si nu numai local acolo unde sunt degradari-la o consolidare se cauta sa se tina seama de ehilibrul stabilit in timpul cedarii-de obicei la o consolidare nu se tine seama de rezistenta piesei ce urmeaza a fi consolidata-la alegerea solutiei se prefera cele mai sigure care ofera posibilitati de executie simple si costuri scazute-lucrarile de consolidare trebuie verificate indeaproape atat de proiectant cat si de personal tehnic competent-o constructie consolidata trebuie urmarita mai atent decat una noua-depistarea tuturor degradarilor-stabilirea exacta a cauzelor care au provocat degradarile-suprimarea cauzelor care au provocat degradarea-stabilirea celei mai indicate solutii de consolidare-asigurarea de catre proiectant a asistentei tehnice pe santier-executia lucrarilor sa se faca cu personal bine calificat-colaborare stransa intre proiectant si executant-stabilirea si respectarea cu strictete a masurilor de protectia muncii si PSI-evaluare cat mai aproape de realitate a costurilor lucrarilor-alegerea materialelor si utilajelor sa se faca scrupulos raspunzand scopului urmarit-normarea si plata muncitorilor sa se faca tinand seama de natura si dificultatea operatiilor ce trebuie executate

20Aratati modul de cedare a unei zidarii la compresiune excentrica

21Aratati modul de cedare a unei zidarii prin forfecarea rostului orizontal22Aratati modul de cedare a unei zidarii prin depăşirea eforturilor principale

23Cum se manifesta fenomenul de carbonatare a mortarului din rosturile zidăriei 24Care sunt degradările cele mai frecvente icircntacirclnite la coşuri de fum industriale din zidărie-Dezvoltarea unor fisuri şi crăpături verticale care depăşesc cu mult condiţiile exploatării normal-fisurarea şi crăparea zidăriei antiacide interioare-avarii degradarea izolaţiilor termice

25Care ar fi principala măsura pe care a-ti lua-o in situaţia depistării unor avarii la o construcţie-urmarirea acestei avarii si a principalelor cauze care au pututrsquoo provoca26Ce criterii de alegere a soluţiilor de intervenţie structurala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2(i) Caracterizarea cuprinzătoare a acţiunii seismice pe amplasament Aceasta include1048707 identificarea surselor de hazard seismic1048707 identificarea principalelor componente de hazard seismic pentru clădirileinvestigate ţinacircnd seama şi de vulnerabilitatea acestora (amplitudinea şi componenţa de frecvenţe a mişcării terenului)1048707 sursele induse de hazard (de exemplu susceptibilitatea la lichefiere a terenului destabilizarea terenurilor icircn pantă etc)(ii) Caracterizarea funcţională a clădirii1048707 precizarea tipului de clădire a funcţiunii a vacircrstei1048707 perioada de exploatare ulterioară1048707 cerinţe arhitecturale de diferite tipuri1048707 grade de ocupanţă(iii) Caracterizarea siguranţei clădirii faţă de acţiunile de exploatare icircn special a celor seismice1048707 vulnerabilitatea structurală1048707 vulnerabilitatea elementelor nestructurale a instalaţiilor şi echipamentelorStabilirea vulnerabilităţii construcţiei sub diferite aspecte reprezintă obiectivul operaţiei de evaluare seismică(iv) Stabilirea nivelurilor de performanţă necesară (siguranţa vieţii ocupanţă imediată prevenirea prăbuşirii) funcţie de grupa de expunere la hazard şi importanţa construcţiei(v) Posibilităţile economice tehnologice de resurse de diferite tipuri(vi) Gradul de afectare al funcţiunii construcţiei pe durata executării lucrărilor (de exemplu prin necesitatea de a evacua clădirea)(vii) Posibilităţile concrete de execuţie pe amplasament referitoare la amenajarea şantierului a acceselor pe reţeaua stradală publică a spaţiilor necesare montării macaralelor etc

27Ce strategii de intervenţie structurala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Strategia de intervenţie(consolidare) se poate baza pe- reducerea cerinţelor seismice- icircmbunătăţirea caracteristicilor mecanice cu care este icircnzestrată construcţia(i) sporirea rezistenţei elementelor structurale recomandabilă icircn special la structurile cudeficit de deformabilitate icircn domeniul postelastic (ductilitate) atunci cacircnd icircmbunătăţireaproprietăţilor de ductilitate este dificil de realizat practic(ii) sporirea rigidităţii la forţe laterale Sporirea rigidităţii reduce nu numai cerinţele ci şi

deplasările efective sub valori date ale forţelor laterale(iii) sporirea capacităţii de deformare icircn domeniul postelastic Măsurile de icircmbunătăţire aacestei proprietăţi asigură de regulă şi o comportare histeretică mai stabilă caracteristicădeosebit de importantă pentru un răspuns seismic favorabil- măsuri combinateAlte tipuri de interventie daca consolidarea cladirii este greu de realizat-reducerea gradului de ocupare a clădirii- reducerea maselor şi a solicitărilor seismice ale construcţiei prin icircnlocuirea unor pereţigrei cu pereţi uşori prin mutarea unor utilaje şi echipamente grele de la nivelurilesuperioare ale clădirii la subsol sau la parter- scurtarea duratei ulterioare de folosire a clădirii respectiv declasarea clădirii- reducerea regimului de icircnalţime al construcţiei prin desfacerea unui număr de etaje de lapartea superioară a clădirii soluţia poate fi convenabilă mai ales atunci cacircnd clădireaprezintă retrageri substanţiale la aceste niveluri cu efecte ample de excentrizare amaselor a rezistenţei şi rigidităţii de ansamblu a clădirii- părăsirea clădirii şi impiedicarea accesului icircn zona aferentă a clădirii pacircnă cacircnd se poteventual ataca lucrările de consolidare necesare- demolarea completă a clădirii şi construirea unei clădiri noi moderne o asemenea soluţiepoate fi indicată cacircnd cheltuielile reabilitării ar fi nejustificat de mari fără să fie posibileremodelări semnificative ale spaţiului pentru icircmbunătăţirea funcţiunilor pe terenuri foartepreţioase

28Ce criterii de alegere a soluţiilor de intervenţie structurala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Alegerea unei strategii de intervenţie corecte este condiţionată de icircntelegerea cacirct mai completă a deficienţelor individuale a elementelor structurale şi nestructurale a efectului combinat al acestora asupra mecanismului comportării seismice a clădirii precum şi a deficienţelor de ansamblu privind rezistenţa deformabilitatea redundanţa regularitatea structuralăMăsurile de intervenţie trebuie să fie corelate cu gradul de afectare (degradare) a materialelor ca efect al unor cutremure pe care le-a suportat construcţia al altor acţiuni de exploatare specifice al unor tasări diferenţiale ale terenului sau al unor factori de mediu

29Ce posibilităţi de eliminare a neregularităţilor pe verticala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Soluţiile pot avea icircn vedere modificarea componentelor structurale existente sau adăugarea altora noi pentru a elimina sau a reduce cacirct mai semnificativ aceste neregularităţiO soluţie comună pentru a icircntări nivelurile slabe de exemplu la care se icircntrerup unii pereţi structurali este prin consolidarea stacirclpilor de la aceste niveluri Alternativ discontinuitatea de acest gen poate fi eliminată prin prevederea unor elemente verticale chiar icircn dreptul peretelui superior sub acesta dacă o asemenea intervenţie este acceptabilă funcţionalIntervenţia nu trebuie să creeze efecte negative noi icircn elementele existente (2) Cacircnd nu este posibil să se elimine sau să se reducă substanţial neregularităţi ale distribuţiei aselor (datorate greutăţii unor instalaţii şi utilaje) sau neregularităţile geometrice icircn elevaţia clădirii (create de exemplu de retrageri) se recomandă aplicarea unor metode avansate de calcul care să estimeze cacirct mai realist răspunsul seismic şi să identifice zonele care trebuie icircntărite sau extinse(3) Modificarea structurii verticale la un anumit nivel antrenează de regulă şi intervenţii asupra lanşeelor (diafragmelor) implicate Asemenea intervenţii pot consta icircn prevederea unor conectori care să transfere forţele seismice de la planşee la pereţii nou introduşi colectori-centuri care să culeagă aceste forţe din masa planşeului şi să le transfere la elementele verticale etc

30Ce posibilităţi de eliminare a neregularităţilor pe orizontala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2

Icircmbunătăţirea comportării seismice a structurilor cu efecte de torsiune de ansamblu mari datorate distribuţiei componentelor structurale şisau masei icircn clădire se realizează prin reducerea xcentricităţii icircntre centrul maselor şi centrele de rigiditate şi de rezistenţăIntroducerea unor componente rigide care să reducă excentricitatea conduce la reducerea forţelor şi deplasărilor din torsiune icircn acelaşi timp şi la creşterea generală a capacităţii de rezistenţă la forţe laterale (figab)

a b

(2) Icircn cazul structurilor cu concentrări de eforturi la colţurile intracircnde ale planşeelor se pot introduce elemente de armare icircn diafragma planşeului bine ancorate icircn măsură să distribuie forţele concentrate pe suprafeţe mai largi Altă cale de a icircntări diafragma este de a prevedea o suprabetonare armată locală reducacircnd local acolo unde este posibil grosimea pardoseliiEforturile icircn diafragmă pot scădea şi prin introducerea unor elemente verticale suplimentareintermediare(3) Concentrările de eforturi din colţurile golurilor de dimensiuni mari pot fi preluate adecvat prin prevederea de bordaje metalice ancorate corespunzător icircn masa planşeului(4) Icircn cazul icircn care planşeul prezintă discontinuităţi ca urmare a unor decalaje icircntre nivelurile unor zone vecine elementele de la legătura acestora trebuie astfel alcătuite şi armate astfel ca transferul de eforturi icircntre cele două zone să fie posibil(5) Efectul defavorabil al unor forme neregulate icircn plan cum este cea a structurii reprezentate icircn fig de ma jos la care cele două ldquoaripirdquo ale profilului planşeului pot avea tendinţa să vibreze defazat poate fi diminuat sau chiar eliminat prin ldquotăiereardquo construcţiei prin rosturi seismice Prevederea rosturilor implică o detaliere foarte atentă structurală şi arhitecturală şi de regulă este mai costisitoare decacirct consolidarea structurii existente Din aceste motive o asemenea soluţie devine acceptabilă dacă se urmăresc modificări substanţiale din alte raţiuniDe exemplu dacă o clădire industrială s-ar transforma icircntr-una de locuit

31Enumerati cacircteva posibilitati de reducere a forţelor seismice prevăzute in Codul P100-32008-vol2Reducerea cerinţelor seismice se realizează(a) icircn ceea ce priveşte reducerea cerinţelor de rezistenţă respectiv reducerea forţelor seismice de proiectare(i) prin sporirea proprietăţiilor de rigiditate ale structurii şisau reducerea masei construcţiei pentru a depărta cacirct mai mult perioada T1 a oscilaţiilor proprii icircn modul fundamental de perioada corespunzătoare amplificării maxime din spectrul de răspuns icircn acceleraţii O asemenea strategie este indicată icircn cazul amplasamentelor caracterizate de perioada Tc = 16 sec din spectrul de acceleraţie

Practic sporirea rigidităţii structurii se obţine prin mărirea dimensiunilor elementelor structurale şisau adăugarea altor elemente structuraleAceastă strategie este recomandabilă icircn special pe amplasamente cu valori Tc le 1 sec(iii) prin introducerea unor amortizori icircn sistemul structural care prin absorbţia şi disiparea unei părţi semnificative din energia seismică indusă icircn structură limitează eforturile ce revin elementelor structurale (b) icircn ceea ce priveşte reducerea cerinţelor de deplasare(i) prin reducerea perioadei oscilaţiilor proprii a structurii respectiv prin sporirea rigidităţii şisau reducerea maselor(ii) prin introducerea de izolatori seismici la bază care prin absorbţia celei mai mari părţi a deplasării laterale produsă de cutremur limitează deplasările relative ale elementelor structurale

32Enumerati cacircteva deficiente ale structurilor din zidărie mai des icircntacirclnite

33Ce posibilitati de reparaţii sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Principalele lucrări de reparaţie aplicabile icircn cazul clădirilor cu pereţi structurali din zidărie

sunt- reţesererezidirea zonelor cu fisuricrăpături icircnlocuind elementele rupte cu cărămizi sau blocuri de piatră asemănătoare celor originare (reţeserea se va face folosind mortar cu proprietăţi cacirct mai apropiate de mortarul originar)- refacerea mortarului din rosturi- injecţii cu lapte de var (pentru completarea golurilor)- injecţii cu lapte de ciment- injecţii cu răşini epoxidice (se vor folosi numai răşini pentru care există confirmarea durabilităţii icircn timp)- injecţii icircnsoţite de introducerea unor elemente metalice (platbande bare rotunde)- matarea crăpăturilor cu mortar de var sau de ciment- umplerea crăpăturilor mari (dislocări) cu beton simplu sau mortar-beton armat cu bare din oţel rotund- montarea unor cacircmpuri de scoabe icircn X icircn zonele cu dislocări extinse- placarea locală pe traseul fisuriicrăpăturii cu tencuială armată (armătură din oţel grile polimerice ţesături din polimeri armate cu fibre)

34Ce posibilitati de consolidare locala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Consolidarea structurilor din zidarie se poate face prin

- refacerea zidariilor dislocate- betonarea partiala in strepi cu beton injectarea si matarea fisurilor si crapaturilor- coaserea fisurilor cu scoabe din otel- camasuirea peretilor- bordarea golurilor- legarea zonelor de colt- introducerea de tiranti- introducerea de eclise din profile metalice- dispunerea de elemente orizontale si verticale din beton armat- camasuieli din materiale compozite

35Ce posibilitati de consolidare de ansamblu sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2- inserţia de bare de oţel rotund icircn găuri forate icircnclinat icircn zidărie şi umplute ulterior cu mortar- inserţia de bare de oţel rotundplatbande icircn rosturile de aşezare ale elementelor- inserţia de stacirclpişori din beton armat la intersecţia pereţilor- introducerea de centuri tiranţi la nivelul planşeelor

- post-tensionare

36Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin reteserea cărămizilor

37Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin adăugarea de scoabe metalice si injectarea fisurilor cu mortar sau raşini epoxidice

38Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin desfacerea cărămizilor de-a lungul fisurii si umplerea golurilor astfel realizate cu plombe de beton

39Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin placare in lungul fisurii cu grile polimerice

40Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin placare (camasuire) pe ambele fete cu cate un strat de beton armat

41Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin confinarea cu centuri si stacirclpişori din beton armat

42Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin realizarea de centuri tirant

43Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie realizarea unui planşeu din beton armat in locul celui de lemn ( redaţi un detaliu fie cu rezemare continua fie cu rezemare locala) 44Desenati o schema de principiu privind icircnlocuirea unui buiandrug de lemn cu unul din beton armat sau din metal 45Desenati o schema de principiu privind imbunatatire conlucrării de ansamblu prin legarea planşeelor de pereţii pe care acestea nu reazemă (ex planşee care reazemă doar pe 2 pereţi) 46Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd ancore postensionate

47Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd contraforţi suplimentari (din zidărie beton armat sau metalici-la alegere)

48Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor laterali din zidărie solicitaţi la icircmpingeri laterale date de alte elemente (ex şarpanta acoperişului)49Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii prin adăugare de pereţi noi sau umplerea unor goluri din pereţii existenţi

50Desenati una sau doua variante de principiu privind reabilitarea unor ziduri supuse infiltraţiilor de apa (igrasie)Hidroizolarea icircmpotriva igrasiei ascendente

Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug

51Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizore seismice la nivelul fundaţiilor

52Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizoare seismice tip SERB-CON in pereţii subsolului

53Descrieti succint etapele parcurse in procesul de consolidare a pereţilor din zidărie prin camasuire cu beton armat54Exemplificati prin schiţe modul de influenţare a clădirilor icircnvecinate de către săpăturile adacircnci destinate consolidărilor

55Prezentati cacircteva masuri destinate protecţiei muncii si PSI ce ar trebui avute in vedere la realizarea lucrărilor de reabilitare a construcţiilor din beton armatArt191 Proiectantul răspunde de elaborarea documentaţiilor tehnice de execuţie ale lucrărilor de construcţii Acestea trebuie să fie astfel icircntocmite icircncacirct să permită executarea şi utilizarea lucrărilor respective icircn condiţii icircn care la o exploatare normală a instalaţiilor tehnologice să se prevină accidentele de muncă precum şi icircmbolnăvirile profesionale Icircn acest scop proiectantul este obligata) să aplice la elaborarea proiectelor normele de securitate a muncii precum şi prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrărilor de construcţii care se referă la măsuri de securitate a muncii b) să prevadă icircn documentaţiile tehnice utilizarea pentru execuţia lucrărilor numai a echipamentelor tehnice certificate din punctul de vedere al securităţii munciic) să prevadă icircn documentaţiile tehnice de execuţie mijloacele financiare care să asigure respectarea la realizarea lucrărilor de construcţii a prevederilor normelor şi actelor normative specificate la pct a)d) să garanteze prin proiect eficienţa măsurilor de securitate a muncii corespunzătoare normelor şi legislaţiei de securitate a munciie) să stabilească dispozitivele aparatele şi instalaţiile de securitate a muncii necesare icircn perioada de execuţie a lucrărilor de construcţiif) să asigure completarea documentaţiei cu măsurile impuse cu ocazia controalelor de protecţia muncii efectuate de către organele abilitateg) să prevadă icircn documentaţia proiectelor prin care se promovează tehnologii noi de execuţie- instrucţiuni preliminare de securitate a muncii- lista cuprinzacircnd propuneri de echipament individual de protecţie pentru personalul care execută lucrările respective

h) să ia măsuri ca documentaţiile tehnico-economice să evidenţieze factorii de risc pe faze de execuţie şi să prevadă trimiteri la normele şi actele normative de securitate a muncii corespunzătoare factorilor respectivii) să nominalizeze icircn cadrul documentaţiei tehnico-economice icircn cazul lucrărilor speciale şi ale lucrărilor noi de execuţie pentru care nu există normative sau detalii tip măsurile de securitate a muncii specific lucrărilor respectivej) să acorde asistenţă tehnică executantului şi beneficiarului icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii apărute icircn realizarea lucrărilor de construcţiik) cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţii ca membru icircn comisia de recepţie sau ca invitat icircn comisia de recepţie icircn calitate de specialist să controleze realizarea măsurilor de protecţia muncii prevăzute icircn documentaţia tehnicăArt192 Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii icircn condiţii care să asigure evitarea accidentelor de muncă şi a icircmbolnăvirilor profesionale Icircn acest scop este obligata) să analizeze documentaţia tehnică de execuţie din punctul de vedere al securităţii muncii şi dacă este cazul să facă obiecţiuni solicitacircnd proiectantului modificările necesare conform prevederilor legaleb) să aplice prevederile cuprinse icircn legislaţia şi normele de securitate a muncii precum şi prescripţiile din documentaţiile tehnice privind executarea lucrărilor de bază de serviciu şi auxiliare necesare realizării construcţiilorc) să execute toate lucrările prevăzute icircn documentaţia tehnică icircn scopul realizării unei exploatări ulterioare a lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii de securitate a muncii şi să sesizeze beneficiarul şi proiectantul cacircnd constată că măsurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzătoare să facă propuneri de soluţionare şi să solicite acestora aprobările necesared) să ceară beneficiarului ca proiectantul să acorde asistenţă tehnică icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii icircn cazurile deosebite apărute icircn executarea lucrărilor de construcţiie) să remedieze toate deficienţele constatate cu ocazia efectuării probelor precum şi cele constatate la recepţia lucrărilor de construcţiiArt193 Beneficiarul răspunde de preluarea şi exploatarea lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii care să asigure securitatea muncii Icircn acest scop are obligaţiaa) să analizeze proiectul din punctul de vedere al măsurilor de securitate a muncii şi icircn cazul cacircnd constată deficienţe lipsuri sau neconcordanţe faţă de prevederile legislaţiei icircn vigoare să ceară proiectantului remedierea deficienţelor constatate completarea documentaţiei tehnice sau punerea icircn concordanţă a prevederilor din proiect cu cele din legislaţieb) să colaboreze cu proiectantul lucrării la definitivarea instrucţiunilor de securitate a munciic) să colaboreze cu proiectantul şi executantul după caz icircn scopul rezolvării anumitor robleme de securitate a muncii d) pentru lucrările de construcţii ce se execută icircn paralel cu desfăşurarea procesului de producţie să icircncheie cu executantul un protocolanexă la contract icircn care se va delimita suprafaţa pe care se execută lucrările pentru care răspunderea privind asigurarea măsurilor de protecţie a muncii revine executantului să specifice condiţiile necesar a fi respectate deexecutant astfel icircncacirct desfăşurarea procesului de producţie icircn condiţii de securitate să nu fie afectată de lucrările de construcţii executate concomitant cu acestae) să controleze cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţiimontajrealizarea de către xecutant a tuturor măsurilor de securitate a muncii prevăzute icircn documentaţia tehnică refuzacircnd recepţia lucrărilor de construcţii care nu corespund din punctul de vedere al securităţii munciif) să nu semneze recepţia definitivă a lucrărilor de construcţii atunci cacircnd determinările privind microclimatul zgomotul şi vibraţiile iluminatul efectuate icircn timpul probelor tehnologice nu corespund documentaţiei tehnice

56Care sunt etapele ce se parcurg in cazul in care trebuie realizata o reabilitare (intervenţie) asupra unei construcţiia) Etapa de concepţie-selectarea tehnicilor de reparareconsolidare a elementelor cadrului-selectarea materialelor utilizate

-selectarea tehnicilor de consolidare a fundaţiilor-selectarea şi predimensionarea sistemelor de prindere cadru-perete-estimarea preliminară a dimensiunilor pereţilor de consolidare şi a elementeloradiacente după caz consolidate (stacirclpi grinzi)-estimarea preliminară a rigidităţii elementelor cadrului (stacirclpi şisau grinzi) reparate şisau consolidate şi a pereţilor de consolidare-estimarea preliminară a ductilităţii pereţilor structurali rezultaţi prin consolidareacadruluib) Etapa de analiză-identificarea şi cuantificarea acţiunilor neseismice-cuantificarea acţiunii seismice-determinarea efectelor solicitărilor prin analiză statică sau dinamică luacircnd icircn considerare rigidităţile finale ale elementelorc) Etapa de verificare-definirea modelului de comportare a elementelor cadrului (după caz reparate şisauconsolidate) a pereţilor de consolidare şi a conectorilor utilizaţi pentru prindere-alegereaactualizarea coeficienţilor de siguranţă γM ai materialelor-determinarea eforturilor de calcul sub combinaţiile posibile de solicitări-determinarea rezistenţelor de calcul-verificarea condiţiilor impuse de calculul la stări limită-confirmarea datelor prezumate pentru nivelul de ductilitate al elementelor structurale

57Exemplificati (prin desene) posibilităţi tehnice de turnare a pereţilor noi din beton armat in interiorul construcţiilor existente

58La ce eforturi ar trebui verificate elementele de prindere (ancorare) a stratului de camasuiala din beton torcretat de peretele din zidărie

  • Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug
Page 5: TEMATICA EXAMEN

-prin reabilitare (consolidare) nu trebuie sa se faca mai mult rau decat bine-prin consolidare se va urmari restabilirea unei structuri statice corecte-atentie sporita la modul de introducere a sprijinirilor provizorii-este bine ca la o constructie la care au aparut degradari sa procedeze la descarcarea pe cat posibil a sarcinii de exploatare (indepartarea materialeleor mobilieruluietc)-consolidarea este bine sa fie abordata pe intreaga structura si nu numai local acolo unde sunt degradari-la o consolidare se cauta sa se tina seama de ehilibrul stabilit in timpul cedarii-de obicei la o consolidare nu se tine seama de rezistenta piesei ce urmeaza a fi consolidata-la alegerea solutiei se prefera cele mai sigure care ofera posibilitati de executie simple si costuri scazute-lucrarile de consolidare trebuie verificate indeaproape atat de proiectant cat si de personal tehnic competent-o constructie consolidata trebuie urmarita mai atent decat una noua-depistarea tuturor degradarilor-stabilirea exacta a cauzelor care au provocat degradarile-suprimarea cauzelor care au provocat degradarea-stabilirea celei mai indicate solutii de consolidare-asigurarea de catre proiectant a asistentei tehnice pe santier-executia lucrarilor sa se faca cu personal bine calificat-colaborare stransa intre proiectant si executant-stabilirea si respectarea cu strictete a masurilor de protectia muncii si PSI-evaluare cat mai aproape de realitate a costurilor lucrarilor-alegerea materialelor si utilajelor sa se faca scrupulos raspunzand scopului urmarit-normarea si plata muncitorilor sa se faca tinand seama de natura si dificultatea operatiilor ce trebuie executate

20Aratati modul de cedare a unei zidarii la compresiune excentrica

21Aratati modul de cedare a unei zidarii prin forfecarea rostului orizontal22Aratati modul de cedare a unei zidarii prin depăşirea eforturilor principale

23Cum se manifesta fenomenul de carbonatare a mortarului din rosturile zidăriei 24Care sunt degradările cele mai frecvente icircntacirclnite la coşuri de fum industriale din zidărie-Dezvoltarea unor fisuri şi crăpături verticale care depăşesc cu mult condiţiile exploatării normal-fisurarea şi crăparea zidăriei antiacide interioare-avarii degradarea izolaţiilor termice

25Care ar fi principala măsura pe care a-ti lua-o in situaţia depistării unor avarii la o construcţie-urmarirea acestei avarii si a principalelor cauze care au pututrsquoo provoca26Ce criterii de alegere a soluţiilor de intervenţie structurala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2(i) Caracterizarea cuprinzătoare a acţiunii seismice pe amplasament Aceasta include1048707 identificarea surselor de hazard seismic1048707 identificarea principalelor componente de hazard seismic pentru clădirileinvestigate ţinacircnd seama şi de vulnerabilitatea acestora (amplitudinea şi componenţa de frecvenţe a mişcării terenului)1048707 sursele induse de hazard (de exemplu susceptibilitatea la lichefiere a terenului destabilizarea terenurilor icircn pantă etc)(ii) Caracterizarea funcţională a clădirii1048707 precizarea tipului de clădire a funcţiunii a vacircrstei1048707 perioada de exploatare ulterioară1048707 cerinţe arhitecturale de diferite tipuri1048707 grade de ocupanţă(iii) Caracterizarea siguranţei clădirii faţă de acţiunile de exploatare icircn special a celor seismice1048707 vulnerabilitatea structurală1048707 vulnerabilitatea elementelor nestructurale a instalaţiilor şi echipamentelorStabilirea vulnerabilităţii construcţiei sub diferite aspecte reprezintă obiectivul operaţiei de evaluare seismică(iv) Stabilirea nivelurilor de performanţă necesară (siguranţa vieţii ocupanţă imediată prevenirea prăbuşirii) funcţie de grupa de expunere la hazard şi importanţa construcţiei(v) Posibilităţile economice tehnologice de resurse de diferite tipuri(vi) Gradul de afectare al funcţiunii construcţiei pe durata executării lucrărilor (de exemplu prin necesitatea de a evacua clădirea)(vii) Posibilităţile concrete de execuţie pe amplasament referitoare la amenajarea şantierului a acceselor pe reţeaua stradală publică a spaţiilor necesare montării macaralelor etc

27Ce strategii de intervenţie structurala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Strategia de intervenţie(consolidare) se poate baza pe- reducerea cerinţelor seismice- icircmbunătăţirea caracteristicilor mecanice cu care este icircnzestrată construcţia(i) sporirea rezistenţei elementelor structurale recomandabilă icircn special la structurile cudeficit de deformabilitate icircn domeniul postelastic (ductilitate) atunci cacircnd icircmbunătăţireaproprietăţilor de ductilitate este dificil de realizat practic(ii) sporirea rigidităţii la forţe laterale Sporirea rigidităţii reduce nu numai cerinţele ci şi

deplasările efective sub valori date ale forţelor laterale(iii) sporirea capacităţii de deformare icircn domeniul postelastic Măsurile de icircmbunătăţire aacestei proprietăţi asigură de regulă şi o comportare histeretică mai stabilă caracteristicădeosebit de importantă pentru un răspuns seismic favorabil- măsuri combinateAlte tipuri de interventie daca consolidarea cladirii este greu de realizat-reducerea gradului de ocupare a clădirii- reducerea maselor şi a solicitărilor seismice ale construcţiei prin icircnlocuirea unor pereţigrei cu pereţi uşori prin mutarea unor utilaje şi echipamente grele de la nivelurilesuperioare ale clădirii la subsol sau la parter- scurtarea duratei ulterioare de folosire a clădirii respectiv declasarea clădirii- reducerea regimului de icircnalţime al construcţiei prin desfacerea unui număr de etaje de lapartea superioară a clădirii soluţia poate fi convenabilă mai ales atunci cacircnd clădireaprezintă retrageri substanţiale la aceste niveluri cu efecte ample de excentrizare amaselor a rezistenţei şi rigidităţii de ansamblu a clădirii- părăsirea clădirii şi impiedicarea accesului icircn zona aferentă a clădirii pacircnă cacircnd se poteventual ataca lucrările de consolidare necesare- demolarea completă a clădirii şi construirea unei clădiri noi moderne o asemenea soluţiepoate fi indicată cacircnd cheltuielile reabilitării ar fi nejustificat de mari fără să fie posibileremodelări semnificative ale spaţiului pentru icircmbunătăţirea funcţiunilor pe terenuri foartepreţioase

28Ce criterii de alegere a soluţiilor de intervenţie structurala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Alegerea unei strategii de intervenţie corecte este condiţionată de icircntelegerea cacirct mai completă a deficienţelor individuale a elementelor structurale şi nestructurale a efectului combinat al acestora asupra mecanismului comportării seismice a clădirii precum şi a deficienţelor de ansamblu privind rezistenţa deformabilitatea redundanţa regularitatea structuralăMăsurile de intervenţie trebuie să fie corelate cu gradul de afectare (degradare) a materialelor ca efect al unor cutremure pe care le-a suportat construcţia al altor acţiuni de exploatare specifice al unor tasări diferenţiale ale terenului sau al unor factori de mediu

29Ce posibilităţi de eliminare a neregularităţilor pe verticala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Soluţiile pot avea icircn vedere modificarea componentelor structurale existente sau adăugarea altora noi pentru a elimina sau a reduce cacirct mai semnificativ aceste neregularităţiO soluţie comună pentru a icircntări nivelurile slabe de exemplu la care se icircntrerup unii pereţi structurali este prin consolidarea stacirclpilor de la aceste niveluri Alternativ discontinuitatea de acest gen poate fi eliminată prin prevederea unor elemente verticale chiar icircn dreptul peretelui superior sub acesta dacă o asemenea intervenţie este acceptabilă funcţionalIntervenţia nu trebuie să creeze efecte negative noi icircn elementele existente (2) Cacircnd nu este posibil să se elimine sau să se reducă substanţial neregularităţi ale distribuţiei aselor (datorate greutăţii unor instalaţii şi utilaje) sau neregularităţile geometrice icircn elevaţia clădirii (create de exemplu de retrageri) se recomandă aplicarea unor metode avansate de calcul care să estimeze cacirct mai realist răspunsul seismic şi să identifice zonele care trebuie icircntărite sau extinse(3) Modificarea structurii verticale la un anumit nivel antrenează de regulă şi intervenţii asupra lanşeelor (diafragmelor) implicate Asemenea intervenţii pot consta icircn prevederea unor conectori care să transfere forţele seismice de la planşee la pereţii nou introduşi colectori-centuri care să culeagă aceste forţe din masa planşeului şi să le transfere la elementele verticale etc

30Ce posibilităţi de eliminare a neregularităţilor pe orizontala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2

Icircmbunătăţirea comportării seismice a structurilor cu efecte de torsiune de ansamblu mari datorate distribuţiei componentelor structurale şisau masei icircn clădire se realizează prin reducerea xcentricităţii icircntre centrul maselor şi centrele de rigiditate şi de rezistenţăIntroducerea unor componente rigide care să reducă excentricitatea conduce la reducerea forţelor şi deplasărilor din torsiune icircn acelaşi timp şi la creşterea generală a capacităţii de rezistenţă la forţe laterale (figab)

a b

(2) Icircn cazul structurilor cu concentrări de eforturi la colţurile intracircnde ale planşeelor se pot introduce elemente de armare icircn diafragma planşeului bine ancorate icircn măsură să distribuie forţele concentrate pe suprafeţe mai largi Altă cale de a icircntări diafragma este de a prevedea o suprabetonare armată locală reducacircnd local acolo unde este posibil grosimea pardoseliiEforturile icircn diafragmă pot scădea şi prin introducerea unor elemente verticale suplimentareintermediare(3) Concentrările de eforturi din colţurile golurilor de dimensiuni mari pot fi preluate adecvat prin prevederea de bordaje metalice ancorate corespunzător icircn masa planşeului(4) Icircn cazul icircn care planşeul prezintă discontinuităţi ca urmare a unor decalaje icircntre nivelurile unor zone vecine elementele de la legătura acestora trebuie astfel alcătuite şi armate astfel ca transferul de eforturi icircntre cele două zone să fie posibil(5) Efectul defavorabil al unor forme neregulate icircn plan cum este cea a structurii reprezentate icircn fig de ma jos la care cele două ldquoaripirdquo ale profilului planşeului pot avea tendinţa să vibreze defazat poate fi diminuat sau chiar eliminat prin ldquotăiereardquo construcţiei prin rosturi seismice Prevederea rosturilor implică o detaliere foarte atentă structurală şi arhitecturală şi de regulă este mai costisitoare decacirct consolidarea structurii existente Din aceste motive o asemenea soluţie devine acceptabilă dacă se urmăresc modificări substanţiale din alte raţiuniDe exemplu dacă o clădire industrială s-ar transforma icircntr-una de locuit

31Enumerati cacircteva posibilitati de reducere a forţelor seismice prevăzute in Codul P100-32008-vol2Reducerea cerinţelor seismice se realizează(a) icircn ceea ce priveşte reducerea cerinţelor de rezistenţă respectiv reducerea forţelor seismice de proiectare(i) prin sporirea proprietăţiilor de rigiditate ale structurii şisau reducerea masei construcţiei pentru a depărta cacirct mai mult perioada T1 a oscilaţiilor proprii icircn modul fundamental de perioada corespunzătoare amplificării maxime din spectrul de răspuns icircn acceleraţii O asemenea strategie este indicată icircn cazul amplasamentelor caracterizate de perioada Tc = 16 sec din spectrul de acceleraţie

Practic sporirea rigidităţii structurii se obţine prin mărirea dimensiunilor elementelor structurale şisau adăugarea altor elemente structuraleAceastă strategie este recomandabilă icircn special pe amplasamente cu valori Tc le 1 sec(iii) prin introducerea unor amortizori icircn sistemul structural care prin absorbţia şi disiparea unei părţi semnificative din energia seismică indusă icircn structură limitează eforturile ce revin elementelor structurale (b) icircn ceea ce priveşte reducerea cerinţelor de deplasare(i) prin reducerea perioadei oscilaţiilor proprii a structurii respectiv prin sporirea rigidităţii şisau reducerea maselor(ii) prin introducerea de izolatori seismici la bază care prin absorbţia celei mai mari părţi a deplasării laterale produsă de cutremur limitează deplasările relative ale elementelor structurale

32Enumerati cacircteva deficiente ale structurilor din zidărie mai des icircntacirclnite

33Ce posibilitati de reparaţii sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Principalele lucrări de reparaţie aplicabile icircn cazul clădirilor cu pereţi structurali din zidărie

sunt- reţesererezidirea zonelor cu fisuricrăpături icircnlocuind elementele rupte cu cărămizi sau blocuri de piatră asemănătoare celor originare (reţeserea se va face folosind mortar cu proprietăţi cacirct mai apropiate de mortarul originar)- refacerea mortarului din rosturi- injecţii cu lapte de var (pentru completarea golurilor)- injecţii cu lapte de ciment- injecţii cu răşini epoxidice (se vor folosi numai răşini pentru care există confirmarea durabilităţii icircn timp)- injecţii icircnsoţite de introducerea unor elemente metalice (platbande bare rotunde)- matarea crăpăturilor cu mortar de var sau de ciment- umplerea crăpăturilor mari (dislocări) cu beton simplu sau mortar-beton armat cu bare din oţel rotund- montarea unor cacircmpuri de scoabe icircn X icircn zonele cu dislocări extinse- placarea locală pe traseul fisuriicrăpăturii cu tencuială armată (armătură din oţel grile polimerice ţesături din polimeri armate cu fibre)

34Ce posibilitati de consolidare locala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Consolidarea structurilor din zidarie se poate face prin

- refacerea zidariilor dislocate- betonarea partiala in strepi cu beton injectarea si matarea fisurilor si crapaturilor- coaserea fisurilor cu scoabe din otel- camasuirea peretilor- bordarea golurilor- legarea zonelor de colt- introducerea de tiranti- introducerea de eclise din profile metalice- dispunerea de elemente orizontale si verticale din beton armat- camasuieli din materiale compozite

35Ce posibilitati de consolidare de ansamblu sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2- inserţia de bare de oţel rotund icircn găuri forate icircnclinat icircn zidărie şi umplute ulterior cu mortar- inserţia de bare de oţel rotundplatbande icircn rosturile de aşezare ale elementelor- inserţia de stacirclpişori din beton armat la intersecţia pereţilor- introducerea de centuri tiranţi la nivelul planşeelor

- post-tensionare

36Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin reteserea cărămizilor

37Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin adăugarea de scoabe metalice si injectarea fisurilor cu mortar sau raşini epoxidice

38Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin desfacerea cărămizilor de-a lungul fisurii si umplerea golurilor astfel realizate cu plombe de beton

39Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin placare in lungul fisurii cu grile polimerice

40Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin placare (camasuire) pe ambele fete cu cate un strat de beton armat

41Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin confinarea cu centuri si stacirclpişori din beton armat

42Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin realizarea de centuri tirant

43Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie realizarea unui planşeu din beton armat in locul celui de lemn ( redaţi un detaliu fie cu rezemare continua fie cu rezemare locala) 44Desenati o schema de principiu privind icircnlocuirea unui buiandrug de lemn cu unul din beton armat sau din metal 45Desenati o schema de principiu privind imbunatatire conlucrării de ansamblu prin legarea planşeelor de pereţii pe care acestea nu reazemă (ex planşee care reazemă doar pe 2 pereţi) 46Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd ancore postensionate

47Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd contraforţi suplimentari (din zidărie beton armat sau metalici-la alegere)

48Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor laterali din zidărie solicitaţi la icircmpingeri laterale date de alte elemente (ex şarpanta acoperişului)49Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii prin adăugare de pereţi noi sau umplerea unor goluri din pereţii existenţi

50Desenati una sau doua variante de principiu privind reabilitarea unor ziduri supuse infiltraţiilor de apa (igrasie)Hidroizolarea icircmpotriva igrasiei ascendente

Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug

51Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizore seismice la nivelul fundaţiilor

52Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizoare seismice tip SERB-CON in pereţii subsolului

53Descrieti succint etapele parcurse in procesul de consolidare a pereţilor din zidărie prin camasuire cu beton armat54Exemplificati prin schiţe modul de influenţare a clădirilor icircnvecinate de către săpăturile adacircnci destinate consolidărilor

55Prezentati cacircteva masuri destinate protecţiei muncii si PSI ce ar trebui avute in vedere la realizarea lucrărilor de reabilitare a construcţiilor din beton armatArt191 Proiectantul răspunde de elaborarea documentaţiilor tehnice de execuţie ale lucrărilor de construcţii Acestea trebuie să fie astfel icircntocmite icircncacirct să permită executarea şi utilizarea lucrărilor respective icircn condiţii icircn care la o exploatare normală a instalaţiilor tehnologice să se prevină accidentele de muncă precum şi icircmbolnăvirile profesionale Icircn acest scop proiectantul este obligata) să aplice la elaborarea proiectelor normele de securitate a muncii precum şi prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrărilor de construcţii care se referă la măsuri de securitate a muncii b) să prevadă icircn documentaţiile tehnice utilizarea pentru execuţia lucrărilor numai a echipamentelor tehnice certificate din punctul de vedere al securităţii munciic) să prevadă icircn documentaţiile tehnice de execuţie mijloacele financiare care să asigure respectarea la realizarea lucrărilor de construcţii a prevederilor normelor şi actelor normative specificate la pct a)d) să garanteze prin proiect eficienţa măsurilor de securitate a muncii corespunzătoare normelor şi legislaţiei de securitate a munciie) să stabilească dispozitivele aparatele şi instalaţiile de securitate a muncii necesare icircn perioada de execuţie a lucrărilor de construcţiif) să asigure completarea documentaţiei cu măsurile impuse cu ocazia controalelor de protecţia muncii efectuate de către organele abilitateg) să prevadă icircn documentaţia proiectelor prin care se promovează tehnologii noi de execuţie- instrucţiuni preliminare de securitate a muncii- lista cuprinzacircnd propuneri de echipament individual de protecţie pentru personalul care execută lucrările respective

h) să ia măsuri ca documentaţiile tehnico-economice să evidenţieze factorii de risc pe faze de execuţie şi să prevadă trimiteri la normele şi actele normative de securitate a muncii corespunzătoare factorilor respectivii) să nominalizeze icircn cadrul documentaţiei tehnico-economice icircn cazul lucrărilor speciale şi ale lucrărilor noi de execuţie pentru care nu există normative sau detalii tip măsurile de securitate a muncii specific lucrărilor respectivej) să acorde asistenţă tehnică executantului şi beneficiarului icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii apărute icircn realizarea lucrărilor de construcţiik) cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţii ca membru icircn comisia de recepţie sau ca invitat icircn comisia de recepţie icircn calitate de specialist să controleze realizarea măsurilor de protecţia muncii prevăzute icircn documentaţia tehnicăArt192 Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii icircn condiţii care să asigure evitarea accidentelor de muncă şi a icircmbolnăvirilor profesionale Icircn acest scop este obligata) să analizeze documentaţia tehnică de execuţie din punctul de vedere al securităţii muncii şi dacă este cazul să facă obiecţiuni solicitacircnd proiectantului modificările necesare conform prevederilor legaleb) să aplice prevederile cuprinse icircn legislaţia şi normele de securitate a muncii precum şi prescripţiile din documentaţiile tehnice privind executarea lucrărilor de bază de serviciu şi auxiliare necesare realizării construcţiilorc) să execute toate lucrările prevăzute icircn documentaţia tehnică icircn scopul realizării unei exploatări ulterioare a lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii de securitate a muncii şi să sesizeze beneficiarul şi proiectantul cacircnd constată că măsurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzătoare să facă propuneri de soluţionare şi să solicite acestora aprobările necesared) să ceară beneficiarului ca proiectantul să acorde asistenţă tehnică icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii icircn cazurile deosebite apărute icircn executarea lucrărilor de construcţiie) să remedieze toate deficienţele constatate cu ocazia efectuării probelor precum şi cele constatate la recepţia lucrărilor de construcţiiArt193 Beneficiarul răspunde de preluarea şi exploatarea lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii care să asigure securitatea muncii Icircn acest scop are obligaţiaa) să analizeze proiectul din punctul de vedere al măsurilor de securitate a muncii şi icircn cazul cacircnd constată deficienţe lipsuri sau neconcordanţe faţă de prevederile legislaţiei icircn vigoare să ceară proiectantului remedierea deficienţelor constatate completarea documentaţiei tehnice sau punerea icircn concordanţă a prevederilor din proiect cu cele din legislaţieb) să colaboreze cu proiectantul lucrării la definitivarea instrucţiunilor de securitate a munciic) să colaboreze cu proiectantul şi executantul după caz icircn scopul rezolvării anumitor robleme de securitate a muncii d) pentru lucrările de construcţii ce se execută icircn paralel cu desfăşurarea procesului de producţie să icircncheie cu executantul un protocolanexă la contract icircn care se va delimita suprafaţa pe care se execută lucrările pentru care răspunderea privind asigurarea măsurilor de protecţie a muncii revine executantului să specifice condiţiile necesar a fi respectate deexecutant astfel icircncacirct desfăşurarea procesului de producţie icircn condiţii de securitate să nu fie afectată de lucrările de construcţii executate concomitant cu acestae) să controleze cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţiimontajrealizarea de către xecutant a tuturor măsurilor de securitate a muncii prevăzute icircn documentaţia tehnică refuzacircnd recepţia lucrărilor de construcţii care nu corespund din punctul de vedere al securităţii munciif) să nu semneze recepţia definitivă a lucrărilor de construcţii atunci cacircnd determinările privind microclimatul zgomotul şi vibraţiile iluminatul efectuate icircn timpul probelor tehnologice nu corespund documentaţiei tehnice

56Care sunt etapele ce se parcurg in cazul in care trebuie realizata o reabilitare (intervenţie) asupra unei construcţiia) Etapa de concepţie-selectarea tehnicilor de reparareconsolidare a elementelor cadrului-selectarea materialelor utilizate

-selectarea tehnicilor de consolidare a fundaţiilor-selectarea şi predimensionarea sistemelor de prindere cadru-perete-estimarea preliminară a dimensiunilor pereţilor de consolidare şi a elementeloradiacente după caz consolidate (stacirclpi grinzi)-estimarea preliminară a rigidităţii elementelor cadrului (stacirclpi şisau grinzi) reparate şisau consolidate şi a pereţilor de consolidare-estimarea preliminară a ductilităţii pereţilor structurali rezultaţi prin consolidareacadruluib) Etapa de analiză-identificarea şi cuantificarea acţiunilor neseismice-cuantificarea acţiunii seismice-determinarea efectelor solicitărilor prin analiză statică sau dinamică luacircnd icircn considerare rigidităţile finale ale elementelorc) Etapa de verificare-definirea modelului de comportare a elementelor cadrului (după caz reparate şisauconsolidate) a pereţilor de consolidare şi a conectorilor utilizaţi pentru prindere-alegereaactualizarea coeficienţilor de siguranţă γM ai materialelor-determinarea eforturilor de calcul sub combinaţiile posibile de solicitări-determinarea rezistenţelor de calcul-verificarea condiţiilor impuse de calculul la stări limită-confirmarea datelor prezumate pentru nivelul de ductilitate al elementelor structurale

57Exemplificati (prin desene) posibilităţi tehnice de turnare a pereţilor noi din beton armat in interiorul construcţiilor existente

58La ce eforturi ar trebui verificate elementele de prindere (ancorare) a stratului de camasuiala din beton torcretat de peretele din zidărie

  • Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug
Page 6: TEMATICA EXAMEN

23Cum se manifesta fenomenul de carbonatare a mortarului din rosturile zidăriei 24Care sunt degradările cele mai frecvente icircntacirclnite la coşuri de fum industriale din zidărie-Dezvoltarea unor fisuri şi crăpături verticale care depăşesc cu mult condiţiile exploatării normal-fisurarea şi crăparea zidăriei antiacide interioare-avarii degradarea izolaţiilor termice

25Care ar fi principala măsura pe care a-ti lua-o in situaţia depistării unor avarii la o construcţie-urmarirea acestei avarii si a principalelor cauze care au pututrsquoo provoca26Ce criterii de alegere a soluţiilor de intervenţie structurala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2(i) Caracterizarea cuprinzătoare a acţiunii seismice pe amplasament Aceasta include1048707 identificarea surselor de hazard seismic1048707 identificarea principalelor componente de hazard seismic pentru clădirileinvestigate ţinacircnd seama şi de vulnerabilitatea acestora (amplitudinea şi componenţa de frecvenţe a mişcării terenului)1048707 sursele induse de hazard (de exemplu susceptibilitatea la lichefiere a terenului destabilizarea terenurilor icircn pantă etc)(ii) Caracterizarea funcţională a clădirii1048707 precizarea tipului de clădire a funcţiunii a vacircrstei1048707 perioada de exploatare ulterioară1048707 cerinţe arhitecturale de diferite tipuri1048707 grade de ocupanţă(iii) Caracterizarea siguranţei clădirii faţă de acţiunile de exploatare icircn special a celor seismice1048707 vulnerabilitatea structurală1048707 vulnerabilitatea elementelor nestructurale a instalaţiilor şi echipamentelorStabilirea vulnerabilităţii construcţiei sub diferite aspecte reprezintă obiectivul operaţiei de evaluare seismică(iv) Stabilirea nivelurilor de performanţă necesară (siguranţa vieţii ocupanţă imediată prevenirea prăbuşirii) funcţie de grupa de expunere la hazard şi importanţa construcţiei(v) Posibilităţile economice tehnologice de resurse de diferite tipuri(vi) Gradul de afectare al funcţiunii construcţiei pe durata executării lucrărilor (de exemplu prin necesitatea de a evacua clădirea)(vii) Posibilităţile concrete de execuţie pe amplasament referitoare la amenajarea şantierului a acceselor pe reţeaua stradală publică a spaţiilor necesare montării macaralelor etc

27Ce strategii de intervenţie structurala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Strategia de intervenţie(consolidare) se poate baza pe- reducerea cerinţelor seismice- icircmbunătăţirea caracteristicilor mecanice cu care este icircnzestrată construcţia(i) sporirea rezistenţei elementelor structurale recomandabilă icircn special la structurile cudeficit de deformabilitate icircn domeniul postelastic (ductilitate) atunci cacircnd icircmbunătăţireaproprietăţilor de ductilitate este dificil de realizat practic(ii) sporirea rigidităţii la forţe laterale Sporirea rigidităţii reduce nu numai cerinţele ci şi

deplasările efective sub valori date ale forţelor laterale(iii) sporirea capacităţii de deformare icircn domeniul postelastic Măsurile de icircmbunătăţire aacestei proprietăţi asigură de regulă şi o comportare histeretică mai stabilă caracteristicădeosebit de importantă pentru un răspuns seismic favorabil- măsuri combinateAlte tipuri de interventie daca consolidarea cladirii este greu de realizat-reducerea gradului de ocupare a clădirii- reducerea maselor şi a solicitărilor seismice ale construcţiei prin icircnlocuirea unor pereţigrei cu pereţi uşori prin mutarea unor utilaje şi echipamente grele de la nivelurilesuperioare ale clădirii la subsol sau la parter- scurtarea duratei ulterioare de folosire a clădirii respectiv declasarea clădirii- reducerea regimului de icircnalţime al construcţiei prin desfacerea unui număr de etaje de lapartea superioară a clădirii soluţia poate fi convenabilă mai ales atunci cacircnd clădireaprezintă retrageri substanţiale la aceste niveluri cu efecte ample de excentrizare amaselor a rezistenţei şi rigidităţii de ansamblu a clădirii- părăsirea clădirii şi impiedicarea accesului icircn zona aferentă a clădirii pacircnă cacircnd se poteventual ataca lucrările de consolidare necesare- demolarea completă a clădirii şi construirea unei clădiri noi moderne o asemenea soluţiepoate fi indicată cacircnd cheltuielile reabilitării ar fi nejustificat de mari fără să fie posibileremodelări semnificative ale spaţiului pentru icircmbunătăţirea funcţiunilor pe terenuri foartepreţioase

28Ce criterii de alegere a soluţiilor de intervenţie structurala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Alegerea unei strategii de intervenţie corecte este condiţionată de icircntelegerea cacirct mai completă a deficienţelor individuale a elementelor structurale şi nestructurale a efectului combinat al acestora asupra mecanismului comportării seismice a clădirii precum şi a deficienţelor de ansamblu privind rezistenţa deformabilitatea redundanţa regularitatea structuralăMăsurile de intervenţie trebuie să fie corelate cu gradul de afectare (degradare) a materialelor ca efect al unor cutremure pe care le-a suportat construcţia al altor acţiuni de exploatare specifice al unor tasări diferenţiale ale terenului sau al unor factori de mediu

29Ce posibilităţi de eliminare a neregularităţilor pe verticala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Soluţiile pot avea icircn vedere modificarea componentelor structurale existente sau adăugarea altora noi pentru a elimina sau a reduce cacirct mai semnificativ aceste neregularităţiO soluţie comună pentru a icircntări nivelurile slabe de exemplu la care se icircntrerup unii pereţi structurali este prin consolidarea stacirclpilor de la aceste niveluri Alternativ discontinuitatea de acest gen poate fi eliminată prin prevederea unor elemente verticale chiar icircn dreptul peretelui superior sub acesta dacă o asemenea intervenţie este acceptabilă funcţionalIntervenţia nu trebuie să creeze efecte negative noi icircn elementele existente (2) Cacircnd nu este posibil să se elimine sau să se reducă substanţial neregularităţi ale distribuţiei aselor (datorate greutăţii unor instalaţii şi utilaje) sau neregularităţile geometrice icircn elevaţia clădirii (create de exemplu de retrageri) se recomandă aplicarea unor metode avansate de calcul care să estimeze cacirct mai realist răspunsul seismic şi să identifice zonele care trebuie icircntărite sau extinse(3) Modificarea structurii verticale la un anumit nivel antrenează de regulă şi intervenţii asupra lanşeelor (diafragmelor) implicate Asemenea intervenţii pot consta icircn prevederea unor conectori care să transfere forţele seismice de la planşee la pereţii nou introduşi colectori-centuri care să culeagă aceste forţe din masa planşeului şi să le transfere la elementele verticale etc

30Ce posibilităţi de eliminare a neregularităţilor pe orizontala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2

Icircmbunătăţirea comportării seismice a structurilor cu efecte de torsiune de ansamblu mari datorate distribuţiei componentelor structurale şisau masei icircn clădire se realizează prin reducerea xcentricităţii icircntre centrul maselor şi centrele de rigiditate şi de rezistenţăIntroducerea unor componente rigide care să reducă excentricitatea conduce la reducerea forţelor şi deplasărilor din torsiune icircn acelaşi timp şi la creşterea generală a capacităţii de rezistenţă la forţe laterale (figab)

a b

(2) Icircn cazul structurilor cu concentrări de eforturi la colţurile intracircnde ale planşeelor se pot introduce elemente de armare icircn diafragma planşeului bine ancorate icircn măsură să distribuie forţele concentrate pe suprafeţe mai largi Altă cale de a icircntări diafragma este de a prevedea o suprabetonare armată locală reducacircnd local acolo unde este posibil grosimea pardoseliiEforturile icircn diafragmă pot scădea şi prin introducerea unor elemente verticale suplimentareintermediare(3) Concentrările de eforturi din colţurile golurilor de dimensiuni mari pot fi preluate adecvat prin prevederea de bordaje metalice ancorate corespunzător icircn masa planşeului(4) Icircn cazul icircn care planşeul prezintă discontinuităţi ca urmare a unor decalaje icircntre nivelurile unor zone vecine elementele de la legătura acestora trebuie astfel alcătuite şi armate astfel ca transferul de eforturi icircntre cele două zone să fie posibil(5) Efectul defavorabil al unor forme neregulate icircn plan cum este cea a structurii reprezentate icircn fig de ma jos la care cele două ldquoaripirdquo ale profilului planşeului pot avea tendinţa să vibreze defazat poate fi diminuat sau chiar eliminat prin ldquotăiereardquo construcţiei prin rosturi seismice Prevederea rosturilor implică o detaliere foarte atentă structurală şi arhitecturală şi de regulă este mai costisitoare decacirct consolidarea structurii existente Din aceste motive o asemenea soluţie devine acceptabilă dacă se urmăresc modificări substanţiale din alte raţiuniDe exemplu dacă o clădire industrială s-ar transforma icircntr-una de locuit

31Enumerati cacircteva posibilitati de reducere a forţelor seismice prevăzute in Codul P100-32008-vol2Reducerea cerinţelor seismice se realizează(a) icircn ceea ce priveşte reducerea cerinţelor de rezistenţă respectiv reducerea forţelor seismice de proiectare(i) prin sporirea proprietăţiilor de rigiditate ale structurii şisau reducerea masei construcţiei pentru a depărta cacirct mai mult perioada T1 a oscilaţiilor proprii icircn modul fundamental de perioada corespunzătoare amplificării maxime din spectrul de răspuns icircn acceleraţii O asemenea strategie este indicată icircn cazul amplasamentelor caracterizate de perioada Tc = 16 sec din spectrul de acceleraţie

Practic sporirea rigidităţii structurii se obţine prin mărirea dimensiunilor elementelor structurale şisau adăugarea altor elemente structuraleAceastă strategie este recomandabilă icircn special pe amplasamente cu valori Tc le 1 sec(iii) prin introducerea unor amortizori icircn sistemul structural care prin absorbţia şi disiparea unei părţi semnificative din energia seismică indusă icircn structură limitează eforturile ce revin elementelor structurale (b) icircn ceea ce priveşte reducerea cerinţelor de deplasare(i) prin reducerea perioadei oscilaţiilor proprii a structurii respectiv prin sporirea rigidităţii şisau reducerea maselor(ii) prin introducerea de izolatori seismici la bază care prin absorbţia celei mai mari părţi a deplasării laterale produsă de cutremur limitează deplasările relative ale elementelor structurale

32Enumerati cacircteva deficiente ale structurilor din zidărie mai des icircntacirclnite

33Ce posibilitati de reparaţii sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Principalele lucrări de reparaţie aplicabile icircn cazul clădirilor cu pereţi structurali din zidărie

sunt- reţesererezidirea zonelor cu fisuricrăpături icircnlocuind elementele rupte cu cărămizi sau blocuri de piatră asemănătoare celor originare (reţeserea se va face folosind mortar cu proprietăţi cacirct mai apropiate de mortarul originar)- refacerea mortarului din rosturi- injecţii cu lapte de var (pentru completarea golurilor)- injecţii cu lapte de ciment- injecţii cu răşini epoxidice (se vor folosi numai răşini pentru care există confirmarea durabilităţii icircn timp)- injecţii icircnsoţite de introducerea unor elemente metalice (platbande bare rotunde)- matarea crăpăturilor cu mortar de var sau de ciment- umplerea crăpăturilor mari (dislocări) cu beton simplu sau mortar-beton armat cu bare din oţel rotund- montarea unor cacircmpuri de scoabe icircn X icircn zonele cu dislocări extinse- placarea locală pe traseul fisuriicrăpăturii cu tencuială armată (armătură din oţel grile polimerice ţesături din polimeri armate cu fibre)

34Ce posibilitati de consolidare locala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Consolidarea structurilor din zidarie se poate face prin

- refacerea zidariilor dislocate- betonarea partiala in strepi cu beton injectarea si matarea fisurilor si crapaturilor- coaserea fisurilor cu scoabe din otel- camasuirea peretilor- bordarea golurilor- legarea zonelor de colt- introducerea de tiranti- introducerea de eclise din profile metalice- dispunerea de elemente orizontale si verticale din beton armat- camasuieli din materiale compozite

35Ce posibilitati de consolidare de ansamblu sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2- inserţia de bare de oţel rotund icircn găuri forate icircnclinat icircn zidărie şi umplute ulterior cu mortar- inserţia de bare de oţel rotundplatbande icircn rosturile de aşezare ale elementelor- inserţia de stacirclpişori din beton armat la intersecţia pereţilor- introducerea de centuri tiranţi la nivelul planşeelor

- post-tensionare

36Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin reteserea cărămizilor

37Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin adăugarea de scoabe metalice si injectarea fisurilor cu mortar sau raşini epoxidice

38Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin desfacerea cărămizilor de-a lungul fisurii si umplerea golurilor astfel realizate cu plombe de beton

39Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin placare in lungul fisurii cu grile polimerice

40Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin placare (camasuire) pe ambele fete cu cate un strat de beton armat

41Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin confinarea cu centuri si stacirclpişori din beton armat

42Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin realizarea de centuri tirant

43Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie realizarea unui planşeu din beton armat in locul celui de lemn ( redaţi un detaliu fie cu rezemare continua fie cu rezemare locala) 44Desenati o schema de principiu privind icircnlocuirea unui buiandrug de lemn cu unul din beton armat sau din metal 45Desenati o schema de principiu privind imbunatatire conlucrării de ansamblu prin legarea planşeelor de pereţii pe care acestea nu reazemă (ex planşee care reazemă doar pe 2 pereţi) 46Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd ancore postensionate

47Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd contraforţi suplimentari (din zidărie beton armat sau metalici-la alegere)

48Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor laterali din zidărie solicitaţi la icircmpingeri laterale date de alte elemente (ex şarpanta acoperişului)49Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii prin adăugare de pereţi noi sau umplerea unor goluri din pereţii existenţi

50Desenati una sau doua variante de principiu privind reabilitarea unor ziduri supuse infiltraţiilor de apa (igrasie)Hidroizolarea icircmpotriva igrasiei ascendente

Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug

51Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizore seismice la nivelul fundaţiilor

52Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizoare seismice tip SERB-CON in pereţii subsolului

53Descrieti succint etapele parcurse in procesul de consolidare a pereţilor din zidărie prin camasuire cu beton armat54Exemplificati prin schiţe modul de influenţare a clădirilor icircnvecinate de către săpăturile adacircnci destinate consolidărilor

55Prezentati cacircteva masuri destinate protecţiei muncii si PSI ce ar trebui avute in vedere la realizarea lucrărilor de reabilitare a construcţiilor din beton armatArt191 Proiectantul răspunde de elaborarea documentaţiilor tehnice de execuţie ale lucrărilor de construcţii Acestea trebuie să fie astfel icircntocmite icircncacirct să permită executarea şi utilizarea lucrărilor respective icircn condiţii icircn care la o exploatare normală a instalaţiilor tehnologice să se prevină accidentele de muncă precum şi icircmbolnăvirile profesionale Icircn acest scop proiectantul este obligata) să aplice la elaborarea proiectelor normele de securitate a muncii precum şi prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrărilor de construcţii care se referă la măsuri de securitate a muncii b) să prevadă icircn documentaţiile tehnice utilizarea pentru execuţia lucrărilor numai a echipamentelor tehnice certificate din punctul de vedere al securităţii munciic) să prevadă icircn documentaţiile tehnice de execuţie mijloacele financiare care să asigure respectarea la realizarea lucrărilor de construcţii a prevederilor normelor şi actelor normative specificate la pct a)d) să garanteze prin proiect eficienţa măsurilor de securitate a muncii corespunzătoare normelor şi legislaţiei de securitate a munciie) să stabilească dispozitivele aparatele şi instalaţiile de securitate a muncii necesare icircn perioada de execuţie a lucrărilor de construcţiif) să asigure completarea documentaţiei cu măsurile impuse cu ocazia controalelor de protecţia muncii efectuate de către organele abilitateg) să prevadă icircn documentaţia proiectelor prin care se promovează tehnologii noi de execuţie- instrucţiuni preliminare de securitate a muncii- lista cuprinzacircnd propuneri de echipament individual de protecţie pentru personalul care execută lucrările respective

h) să ia măsuri ca documentaţiile tehnico-economice să evidenţieze factorii de risc pe faze de execuţie şi să prevadă trimiteri la normele şi actele normative de securitate a muncii corespunzătoare factorilor respectivii) să nominalizeze icircn cadrul documentaţiei tehnico-economice icircn cazul lucrărilor speciale şi ale lucrărilor noi de execuţie pentru care nu există normative sau detalii tip măsurile de securitate a muncii specific lucrărilor respectivej) să acorde asistenţă tehnică executantului şi beneficiarului icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii apărute icircn realizarea lucrărilor de construcţiik) cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţii ca membru icircn comisia de recepţie sau ca invitat icircn comisia de recepţie icircn calitate de specialist să controleze realizarea măsurilor de protecţia muncii prevăzute icircn documentaţia tehnicăArt192 Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii icircn condiţii care să asigure evitarea accidentelor de muncă şi a icircmbolnăvirilor profesionale Icircn acest scop este obligata) să analizeze documentaţia tehnică de execuţie din punctul de vedere al securităţii muncii şi dacă este cazul să facă obiecţiuni solicitacircnd proiectantului modificările necesare conform prevederilor legaleb) să aplice prevederile cuprinse icircn legislaţia şi normele de securitate a muncii precum şi prescripţiile din documentaţiile tehnice privind executarea lucrărilor de bază de serviciu şi auxiliare necesare realizării construcţiilorc) să execute toate lucrările prevăzute icircn documentaţia tehnică icircn scopul realizării unei exploatări ulterioare a lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii de securitate a muncii şi să sesizeze beneficiarul şi proiectantul cacircnd constată că măsurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzătoare să facă propuneri de soluţionare şi să solicite acestora aprobările necesared) să ceară beneficiarului ca proiectantul să acorde asistenţă tehnică icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii icircn cazurile deosebite apărute icircn executarea lucrărilor de construcţiie) să remedieze toate deficienţele constatate cu ocazia efectuării probelor precum şi cele constatate la recepţia lucrărilor de construcţiiArt193 Beneficiarul răspunde de preluarea şi exploatarea lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii care să asigure securitatea muncii Icircn acest scop are obligaţiaa) să analizeze proiectul din punctul de vedere al măsurilor de securitate a muncii şi icircn cazul cacircnd constată deficienţe lipsuri sau neconcordanţe faţă de prevederile legislaţiei icircn vigoare să ceară proiectantului remedierea deficienţelor constatate completarea documentaţiei tehnice sau punerea icircn concordanţă a prevederilor din proiect cu cele din legislaţieb) să colaboreze cu proiectantul lucrării la definitivarea instrucţiunilor de securitate a munciic) să colaboreze cu proiectantul şi executantul după caz icircn scopul rezolvării anumitor robleme de securitate a muncii d) pentru lucrările de construcţii ce se execută icircn paralel cu desfăşurarea procesului de producţie să icircncheie cu executantul un protocolanexă la contract icircn care se va delimita suprafaţa pe care se execută lucrările pentru care răspunderea privind asigurarea măsurilor de protecţie a muncii revine executantului să specifice condiţiile necesar a fi respectate deexecutant astfel icircncacirct desfăşurarea procesului de producţie icircn condiţii de securitate să nu fie afectată de lucrările de construcţii executate concomitant cu acestae) să controleze cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţiimontajrealizarea de către xecutant a tuturor măsurilor de securitate a muncii prevăzute icircn documentaţia tehnică refuzacircnd recepţia lucrărilor de construcţii care nu corespund din punctul de vedere al securităţii munciif) să nu semneze recepţia definitivă a lucrărilor de construcţii atunci cacircnd determinările privind microclimatul zgomotul şi vibraţiile iluminatul efectuate icircn timpul probelor tehnologice nu corespund documentaţiei tehnice

56Care sunt etapele ce se parcurg in cazul in care trebuie realizata o reabilitare (intervenţie) asupra unei construcţiia) Etapa de concepţie-selectarea tehnicilor de reparareconsolidare a elementelor cadrului-selectarea materialelor utilizate

-selectarea tehnicilor de consolidare a fundaţiilor-selectarea şi predimensionarea sistemelor de prindere cadru-perete-estimarea preliminară a dimensiunilor pereţilor de consolidare şi a elementeloradiacente după caz consolidate (stacirclpi grinzi)-estimarea preliminară a rigidităţii elementelor cadrului (stacirclpi şisau grinzi) reparate şisau consolidate şi a pereţilor de consolidare-estimarea preliminară a ductilităţii pereţilor structurali rezultaţi prin consolidareacadruluib) Etapa de analiză-identificarea şi cuantificarea acţiunilor neseismice-cuantificarea acţiunii seismice-determinarea efectelor solicitărilor prin analiză statică sau dinamică luacircnd icircn considerare rigidităţile finale ale elementelorc) Etapa de verificare-definirea modelului de comportare a elementelor cadrului (după caz reparate şisauconsolidate) a pereţilor de consolidare şi a conectorilor utilizaţi pentru prindere-alegereaactualizarea coeficienţilor de siguranţă γM ai materialelor-determinarea eforturilor de calcul sub combinaţiile posibile de solicitări-determinarea rezistenţelor de calcul-verificarea condiţiilor impuse de calculul la stări limită-confirmarea datelor prezumate pentru nivelul de ductilitate al elementelor structurale

57Exemplificati (prin desene) posibilităţi tehnice de turnare a pereţilor noi din beton armat in interiorul construcţiilor existente

58La ce eforturi ar trebui verificate elementele de prindere (ancorare) a stratului de camasuiala din beton torcretat de peretele din zidărie

  • Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug
Page 7: TEMATICA EXAMEN

deplasările efective sub valori date ale forţelor laterale(iii) sporirea capacităţii de deformare icircn domeniul postelastic Măsurile de icircmbunătăţire aacestei proprietăţi asigură de regulă şi o comportare histeretică mai stabilă caracteristicădeosebit de importantă pentru un răspuns seismic favorabil- măsuri combinateAlte tipuri de interventie daca consolidarea cladirii este greu de realizat-reducerea gradului de ocupare a clădirii- reducerea maselor şi a solicitărilor seismice ale construcţiei prin icircnlocuirea unor pereţigrei cu pereţi uşori prin mutarea unor utilaje şi echipamente grele de la nivelurilesuperioare ale clădirii la subsol sau la parter- scurtarea duratei ulterioare de folosire a clădirii respectiv declasarea clădirii- reducerea regimului de icircnalţime al construcţiei prin desfacerea unui număr de etaje de lapartea superioară a clădirii soluţia poate fi convenabilă mai ales atunci cacircnd clădireaprezintă retrageri substanţiale la aceste niveluri cu efecte ample de excentrizare amaselor a rezistenţei şi rigidităţii de ansamblu a clădirii- părăsirea clădirii şi impiedicarea accesului icircn zona aferentă a clădirii pacircnă cacircnd se poteventual ataca lucrările de consolidare necesare- demolarea completă a clădirii şi construirea unei clădiri noi moderne o asemenea soluţiepoate fi indicată cacircnd cheltuielile reabilitării ar fi nejustificat de mari fără să fie posibileremodelări semnificative ale spaţiului pentru icircmbunătăţirea funcţiunilor pe terenuri foartepreţioase

28Ce criterii de alegere a soluţiilor de intervenţie structurala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Alegerea unei strategii de intervenţie corecte este condiţionată de icircntelegerea cacirct mai completă a deficienţelor individuale a elementelor structurale şi nestructurale a efectului combinat al acestora asupra mecanismului comportării seismice a clădirii precum şi a deficienţelor de ansamblu privind rezistenţa deformabilitatea redundanţa regularitatea structuralăMăsurile de intervenţie trebuie să fie corelate cu gradul de afectare (degradare) a materialelor ca efect al unor cutremure pe care le-a suportat construcţia al altor acţiuni de exploatare specifice al unor tasări diferenţiale ale terenului sau al unor factori de mediu

29Ce posibilităţi de eliminare a neregularităţilor pe verticala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Soluţiile pot avea icircn vedere modificarea componentelor structurale existente sau adăugarea altora noi pentru a elimina sau a reduce cacirct mai semnificativ aceste neregularităţiO soluţie comună pentru a icircntări nivelurile slabe de exemplu la care se icircntrerup unii pereţi structurali este prin consolidarea stacirclpilor de la aceste niveluri Alternativ discontinuitatea de acest gen poate fi eliminată prin prevederea unor elemente verticale chiar icircn dreptul peretelui superior sub acesta dacă o asemenea intervenţie este acceptabilă funcţionalIntervenţia nu trebuie să creeze efecte negative noi icircn elementele existente (2) Cacircnd nu este posibil să se elimine sau să se reducă substanţial neregularităţi ale distribuţiei aselor (datorate greutăţii unor instalaţii şi utilaje) sau neregularităţile geometrice icircn elevaţia clădirii (create de exemplu de retrageri) se recomandă aplicarea unor metode avansate de calcul care să estimeze cacirct mai realist răspunsul seismic şi să identifice zonele care trebuie icircntărite sau extinse(3) Modificarea structurii verticale la un anumit nivel antrenează de regulă şi intervenţii asupra lanşeelor (diafragmelor) implicate Asemenea intervenţii pot consta icircn prevederea unor conectori care să transfere forţele seismice de la planşee la pereţii nou introduşi colectori-centuri care să culeagă aceste forţe din masa planşeului şi să le transfere la elementele verticale etc

30Ce posibilităţi de eliminare a neregularităţilor pe orizontala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2

Icircmbunătăţirea comportării seismice a structurilor cu efecte de torsiune de ansamblu mari datorate distribuţiei componentelor structurale şisau masei icircn clădire se realizează prin reducerea xcentricităţii icircntre centrul maselor şi centrele de rigiditate şi de rezistenţăIntroducerea unor componente rigide care să reducă excentricitatea conduce la reducerea forţelor şi deplasărilor din torsiune icircn acelaşi timp şi la creşterea generală a capacităţii de rezistenţă la forţe laterale (figab)

a b

(2) Icircn cazul structurilor cu concentrări de eforturi la colţurile intracircnde ale planşeelor se pot introduce elemente de armare icircn diafragma planşeului bine ancorate icircn măsură să distribuie forţele concentrate pe suprafeţe mai largi Altă cale de a icircntări diafragma este de a prevedea o suprabetonare armată locală reducacircnd local acolo unde este posibil grosimea pardoseliiEforturile icircn diafragmă pot scădea şi prin introducerea unor elemente verticale suplimentareintermediare(3) Concentrările de eforturi din colţurile golurilor de dimensiuni mari pot fi preluate adecvat prin prevederea de bordaje metalice ancorate corespunzător icircn masa planşeului(4) Icircn cazul icircn care planşeul prezintă discontinuităţi ca urmare a unor decalaje icircntre nivelurile unor zone vecine elementele de la legătura acestora trebuie astfel alcătuite şi armate astfel ca transferul de eforturi icircntre cele două zone să fie posibil(5) Efectul defavorabil al unor forme neregulate icircn plan cum este cea a structurii reprezentate icircn fig de ma jos la care cele două ldquoaripirdquo ale profilului planşeului pot avea tendinţa să vibreze defazat poate fi diminuat sau chiar eliminat prin ldquotăiereardquo construcţiei prin rosturi seismice Prevederea rosturilor implică o detaliere foarte atentă structurală şi arhitecturală şi de regulă este mai costisitoare decacirct consolidarea structurii existente Din aceste motive o asemenea soluţie devine acceptabilă dacă se urmăresc modificări substanţiale din alte raţiuniDe exemplu dacă o clădire industrială s-ar transforma icircntr-una de locuit

31Enumerati cacircteva posibilitati de reducere a forţelor seismice prevăzute in Codul P100-32008-vol2Reducerea cerinţelor seismice se realizează(a) icircn ceea ce priveşte reducerea cerinţelor de rezistenţă respectiv reducerea forţelor seismice de proiectare(i) prin sporirea proprietăţiilor de rigiditate ale structurii şisau reducerea masei construcţiei pentru a depărta cacirct mai mult perioada T1 a oscilaţiilor proprii icircn modul fundamental de perioada corespunzătoare amplificării maxime din spectrul de răspuns icircn acceleraţii O asemenea strategie este indicată icircn cazul amplasamentelor caracterizate de perioada Tc = 16 sec din spectrul de acceleraţie

Practic sporirea rigidităţii structurii se obţine prin mărirea dimensiunilor elementelor structurale şisau adăugarea altor elemente structuraleAceastă strategie este recomandabilă icircn special pe amplasamente cu valori Tc le 1 sec(iii) prin introducerea unor amortizori icircn sistemul structural care prin absorbţia şi disiparea unei părţi semnificative din energia seismică indusă icircn structură limitează eforturile ce revin elementelor structurale (b) icircn ceea ce priveşte reducerea cerinţelor de deplasare(i) prin reducerea perioadei oscilaţiilor proprii a structurii respectiv prin sporirea rigidităţii şisau reducerea maselor(ii) prin introducerea de izolatori seismici la bază care prin absorbţia celei mai mari părţi a deplasării laterale produsă de cutremur limitează deplasările relative ale elementelor structurale

32Enumerati cacircteva deficiente ale structurilor din zidărie mai des icircntacirclnite

33Ce posibilitati de reparaţii sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Principalele lucrări de reparaţie aplicabile icircn cazul clădirilor cu pereţi structurali din zidărie

sunt- reţesererezidirea zonelor cu fisuricrăpături icircnlocuind elementele rupte cu cărămizi sau blocuri de piatră asemănătoare celor originare (reţeserea se va face folosind mortar cu proprietăţi cacirct mai apropiate de mortarul originar)- refacerea mortarului din rosturi- injecţii cu lapte de var (pentru completarea golurilor)- injecţii cu lapte de ciment- injecţii cu răşini epoxidice (se vor folosi numai răşini pentru care există confirmarea durabilităţii icircn timp)- injecţii icircnsoţite de introducerea unor elemente metalice (platbande bare rotunde)- matarea crăpăturilor cu mortar de var sau de ciment- umplerea crăpăturilor mari (dislocări) cu beton simplu sau mortar-beton armat cu bare din oţel rotund- montarea unor cacircmpuri de scoabe icircn X icircn zonele cu dislocări extinse- placarea locală pe traseul fisuriicrăpăturii cu tencuială armată (armătură din oţel grile polimerice ţesături din polimeri armate cu fibre)

34Ce posibilitati de consolidare locala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Consolidarea structurilor din zidarie se poate face prin

- refacerea zidariilor dislocate- betonarea partiala in strepi cu beton injectarea si matarea fisurilor si crapaturilor- coaserea fisurilor cu scoabe din otel- camasuirea peretilor- bordarea golurilor- legarea zonelor de colt- introducerea de tiranti- introducerea de eclise din profile metalice- dispunerea de elemente orizontale si verticale din beton armat- camasuieli din materiale compozite

35Ce posibilitati de consolidare de ansamblu sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2- inserţia de bare de oţel rotund icircn găuri forate icircnclinat icircn zidărie şi umplute ulterior cu mortar- inserţia de bare de oţel rotundplatbande icircn rosturile de aşezare ale elementelor- inserţia de stacirclpişori din beton armat la intersecţia pereţilor- introducerea de centuri tiranţi la nivelul planşeelor

- post-tensionare

36Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin reteserea cărămizilor

37Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin adăugarea de scoabe metalice si injectarea fisurilor cu mortar sau raşini epoxidice

38Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin desfacerea cărămizilor de-a lungul fisurii si umplerea golurilor astfel realizate cu plombe de beton

39Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin placare in lungul fisurii cu grile polimerice

40Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin placare (camasuire) pe ambele fete cu cate un strat de beton armat

41Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin confinarea cu centuri si stacirclpişori din beton armat

42Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin realizarea de centuri tirant

43Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie realizarea unui planşeu din beton armat in locul celui de lemn ( redaţi un detaliu fie cu rezemare continua fie cu rezemare locala) 44Desenati o schema de principiu privind icircnlocuirea unui buiandrug de lemn cu unul din beton armat sau din metal 45Desenati o schema de principiu privind imbunatatire conlucrării de ansamblu prin legarea planşeelor de pereţii pe care acestea nu reazemă (ex planşee care reazemă doar pe 2 pereţi) 46Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd ancore postensionate

47Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd contraforţi suplimentari (din zidărie beton armat sau metalici-la alegere)

48Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor laterali din zidărie solicitaţi la icircmpingeri laterale date de alte elemente (ex şarpanta acoperişului)49Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii prin adăugare de pereţi noi sau umplerea unor goluri din pereţii existenţi

50Desenati una sau doua variante de principiu privind reabilitarea unor ziduri supuse infiltraţiilor de apa (igrasie)Hidroizolarea icircmpotriva igrasiei ascendente

Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug

51Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizore seismice la nivelul fundaţiilor

52Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizoare seismice tip SERB-CON in pereţii subsolului

53Descrieti succint etapele parcurse in procesul de consolidare a pereţilor din zidărie prin camasuire cu beton armat54Exemplificati prin schiţe modul de influenţare a clădirilor icircnvecinate de către săpăturile adacircnci destinate consolidărilor

55Prezentati cacircteva masuri destinate protecţiei muncii si PSI ce ar trebui avute in vedere la realizarea lucrărilor de reabilitare a construcţiilor din beton armatArt191 Proiectantul răspunde de elaborarea documentaţiilor tehnice de execuţie ale lucrărilor de construcţii Acestea trebuie să fie astfel icircntocmite icircncacirct să permită executarea şi utilizarea lucrărilor respective icircn condiţii icircn care la o exploatare normală a instalaţiilor tehnologice să se prevină accidentele de muncă precum şi icircmbolnăvirile profesionale Icircn acest scop proiectantul este obligata) să aplice la elaborarea proiectelor normele de securitate a muncii precum şi prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrărilor de construcţii care se referă la măsuri de securitate a muncii b) să prevadă icircn documentaţiile tehnice utilizarea pentru execuţia lucrărilor numai a echipamentelor tehnice certificate din punctul de vedere al securităţii munciic) să prevadă icircn documentaţiile tehnice de execuţie mijloacele financiare care să asigure respectarea la realizarea lucrărilor de construcţii a prevederilor normelor şi actelor normative specificate la pct a)d) să garanteze prin proiect eficienţa măsurilor de securitate a muncii corespunzătoare normelor şi legislaţiei de securitate a munciie) să stabilească dispozitivele aparatele şi instalaţiile de securitate a muncii necesare icircn perioada de execuţie a lucrărilor de construcţiif) să asigure completarea documentaţiei cu măsurile impuse cu ocazia controalelor de protecţia muncii efectuate de către organele abilitateg) să prevadă icircn documentaţia proiectelor prin care se promovează tehnologii noi de execuţie- instrucţiuni preliminare de securitate a muncii- lista cuprinzacircnd propuneri de echipament individual de protecţie pentru personalul care execută lucrările respective

h) să ia măsuri ca documentaţiile tehnico-economice să evidenţieze factorii de risc pe faze de execuţie şi să prevadă trimiteri la normele şi actele normative de securitate a muncii corespunzătoare factorilor respectivii) să nominalizeze icircn cadrul documentaţiei tehnico-economice icircn cazul lucrărilor speciale şi ale lucrărilor noi de execuţie pentru care nu există normative sau detalii tip măsurile de securitate a muncii specific lucrărilor respectivej) să acorde asistenţă tehnică executantului şi beneficiarului icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii apărute icircn realizarea lucrărilor de construcţiik) cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţii ca membru icircn comisia de recepţie sau ca invitat icircn comisia de recepţie icircn calitate de specialist să controleze realizarea măsurilor de protecţia muncii prevăzute icircn documentaţia tehnicăArt192 Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii icircn condiţii care să asigure evitarea accidentelor de muncă şi a icircmbolnăvirilor profesionale Icircn acest scop este obligata) să analizeze documentaţia tehnică de execuţie din punctul de vedere al securităţii muncii şi dacă este cazul să facă obiecţiuni solicitacircnd proiectantului modificările necesare conform prevederilor legaleb) să aplice prevederile cuprinse icircn legislaţia şi normele de securitate a muncii precum şi prescripţiile din documentaţiile tehnice privind executarea lucrărilor de bază de serviciu şi auxiliare necesare realizării construcţiilorc) să execute toate lucrările prevăzute icircn documentaţia tehnică icircn scopul realizării unei exploatări ulterioare a lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii de securitate a muncii şi să sesizeze beneficiarul şi proiectantul cacircnd constată că măsurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzătoare să facă propuneri de soluţionare şi să solicite acestora aprobările necesared) să ceară beneficiarului ca proiectantul să acorde asistenţă tehnică icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii icircn cazurile deosebite apărute icircn executarea lucrărilor de construcţiie) să remedieze toate deficienţele constatate cu ocazia efectuării probelor precum şi cele constatate la recepţia lucrărilor de construcţiiArt193 Beneficiarul răspunde de preluarea şi exploatarea lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii care să asigure securitatea muncii Icircn acest scop are obligaţiaa) să analizeze proiectul din punctul de vedere al măsurilor de securitate a muncii şi icircn cazul cacircnd constată deficienţe lipsuri sau neconcordanţe faţă de prevederile legislaţiei icircn vigoare să ceară proiectantului remedierea deficienţelor constatate completarea documentaţiei tehnice sau punerea icircn concordanţă a prevederilor din proiect cu cele din legislaţieb) să colaboreze cu proiectantul lucrării la definitivarea instrucţiunilor de securitate a munciic) să colaboreze cu proiectantul şi executantul după caz icircn scopul rezolvării anumitor robleme de securitate a muncii d) pentru lucrările de construcţii ce se execută icircn paralel cu desfăşurarea procesului de producţie să icircncheie cu executantul un protocolanexă la contract icircn care se va delimita suprafaţa pe care se execută lucrările pentru care răspunderea privind asigurarea măsurilor de protecţie a muncii revine executantului să specifice condiţiile necesar a fi respectate deexecutant astfel icircncacirct desfăşurarea procesului de producţie icircn condiţii de securitate să nu fie afectată de lucrările de construcţii executate concomitant cu acestae) să controleze cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţiimontajrealizarea de către xecutant a tuturor măsurilor de securitate a muncii prevăzute icircn documentaţia tehnică refuzacircnd recepţia lucrărilor de construcţii care nu corespund din punctul de vedere al securităţii munciif) să nu semneze recepţia definitivă a lucrărilor de construcţii atunci cacircnd determinările privind microclimatul zgomotul şi vibraţiile iluminatul efectuate icircn timpul probelor tehnologice nu corespund documentaţiei tehnice

56Care sunt etapele ce se parcurg in cazul in care trebuie realizata o reabilitare (intervenţie) asupra unei construcţiia) Etapa de concepţie-selectarea tehnicilor de reparareconsolidare a elementelor cadrului-selectarea materialelor utilizate

-selectarea tehnicilor de consolidare a fundaţiilor-selectarea şi predimensionarea sistemelor de prindere cadru-perete-estimarea preliminară a dimensiunilor pereţilor de consolidare şi a elementeloradiacente după caz consolidate (stacirclpi grinzi)-estimarea preliminară a rigidităţii elementelor cadrului (stacirclpi şisau grinzi) reparate şisau consolidate şi a pereţilor de consolidare-estimarea preliminară a ductilităţii pereţilor structurali rezultaţi prin consolidareacadruluib) Etapa de analiză-identificarea şi cuantificarea acţiunilor neseismice-cuantificarea acţiunii seismice-determinarea efectelor solicitărilor prin analiză statică sau dinamică luacircnd icircn considerare rigidităţile finale ale elementelorc) Etapa de verificare-definirea modelului de comportare a elementelor cadrului (după caz reparate şisauconsolidate) a pereţilor de consolidare şi a conectorilor utilizaţi pentru prindere-alegereaactualizarea coeficienţilor de siguranţă γM ai materialelor-determinarea eforturilor de calcul sub combinaţiile posibile de solicitări-determinarea rezistenţelor de calcul-verificarea condiţiilor impuse de calculul la stări limită-confirmarea datelor prezumate pentru nivelul de ductilitate al elementelor structurale

57Exemplificati (prin desene) posibilităţi tehnice de turnare a pereţilor noi din beton armat in interiorul construcţiilor existente

58La ce eforturi ar trebui verificate elementele de prindere (ancorare) a stratului de camasuiala din beton torcretat de peretele din zidărie

  • Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug
Page 8: TEMATICA EXAMEN

Icircmbunătăţirea comportării seismice a structurilor cu efecte de torsiune de ansamblu mari datorate distribuţiei componentelor structurale şisau masei icircn clădire se realizează prin reducerea xcentricităţii icircntre centrul maselor şi centrele de rigiditate şi de rezistenţăIntroducerea unor componente rigide care să reducă excentricitatea conduce la reducerea forţelor şi deplasărilor din torsiune icircn acelaşi timp şi la creşterea generală a capacităţii de rezistenţă la forţe laterale (figab)

a b

(2) Icircn cazul structurilor cu concentrări de eforturi la colţurile intracircnde ale planşeelor se pot introduce elemente de armare icircn diafragma planşeului bine ancorate icircn măsură să distribuie forţele concentrate pe suprafeţe mai largi Altă cale de a icircntări diafragma este de a prevedea o suprabetonare armată locală reducacircnd local acolo unde este posibil grosimea pardoseliiEforturile icircn diafragmă pot scădea şi prin introducerea unor elemente verticale suplimentareintermediare(3) Concentrările de eforturi din colţurile golurilor de dimensiuni mari pot fi preluate adecvat prin prevederea de bordaje metalice ancorate corespunzător icircn masa planşeului(4) Icircn cazul icircn care planşeul prezintă discontinuităţi ca urmare a unor decalaje icircntre nivelurile unor zone vecine elementele de la legătura acestora trebuie astfel alcătuite şi armate astfel ca transferul de eforturi icircntre cele două zone să fie posibil(5) Efectul defavorabil al unor forme neregulate icircn plan cum este cea a structurii reprezentate icircn fig de ma jos la care cele două ldquoaripirdquo ale profilului planşeului pot avea tendinţa să vibreze defazat poate fi diminuat sau chiar eliminat prin ldquotăiereardquo construcţiei prin rosturi seismice Prevederea rosturilor implică o detaliere foarte atentă structurală şi arhitecturală şi de regulă este mai costisitoare decacirct consolidarea structurii existente Din aceste motive o asemenea soluţie devine acceptabilă dacă se urmăresc modificări substanţiale din alte raţiuniDe exemplu dacă o clădire industrială s-ar transforma icircntr-una de locuit

31Enumerati cacircteva posibilitati de reducere a forţelor seismice prevăzute in Codul P100-32008-vol2Reducerea cerinţelor seismice se realizează(a) icircn ceea ce priveşte reducerea cerinţelor de rezistenţă respectiv reducerea forţelor seismice de proiectare(i) prin sporirea proprietăţiilor de rigiditate ale structurii şisau reducerea masei construcţiei pentru a depărta cacirct mai mult perioada T1 a oscilaţiilor proprii icircn modul fundamental de perioada corespunzătoare amplificării maxime din spectrul de răspuns icircn acceleraţii O asemenea strategie este indicată icircn cazul amplasamentelor caracterizate de perioada Tc = 16 sec din spectrul de acceleraţie

Practic sporirea rigidităţii structurii se obţine prin mărirea dimensiunilor elementelor structurale şisau adăugarea altor elemente structuraleAceastă strategie este recomandabilă icircn special pe amplasamente cu valori Tc le 1 sec(iii) prin introducerea unor amortizori icircn sistemul structural care prin absorbţia şi disiparea unei părţi semnificative din energia seismică indusă icircn structură limitează eforturile ce revin elementelor structurale (b) icircn ceea ce priveşte reducerea cerinţelor de deplasare(i) prin reducerea perioadei oscilaţiilor proprii a structurii respectiv prin sporirea rigidităţii şisau reducerea maselor(ii) prin introducerea de izolatori seismici la bază care prin absorbţia celei mai mari părţi a deplasării laterale produsă de cutremur limitează deplasările relative ale elementelor structurale

32Enumerati cacircteva deficiente ale structurilor din zidărie mai des icircntacirclnite

33Ce posibilitati de reparaţii sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Principalele lucrări de reparaţie aplicabile icircn cazul clădirilor cu pereţi structurali din zidărie

sunt- reţesererezidirea zonelor cu fisuricrăpături icircnlocuind elementele rupte cu cărămizi sau blocuri de piatră asemănătoare celor originare (reţeserea se va face folosind mortar cu proprietăţi cacirct mai apropiate de mortarul originar)- refacerea mortarului din rosturi- injecţii cu lapte de var (pentru completarea golurilor)- injecţii cu lapte de ciment- injecţii cu răşini epoxidice (se vor folosi numai răşini pentru care există confirmarea durabilităţii icircn timp)- injecţii icircnsoţite de introducerea unor elemente metalice (platbande bare rotunde)- matarea crăpăturilor cu mortar de var sau de ciment- umplerea crăpăturilor mari (dislocări) cu beton simplu sau mortar-beton armat cu bare din oţel rotund- montarea unor cacircmpuri de scoabe icircn X icircn zonele cu dislocări extinse- placarea locală pe traseul fisuriicrăpăturii cu tencuială armată (armătură din oţel grile polimerice ţesături din polimeri armate cu fibre)

34Ce posibilitati de consolidare locala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Consolidarea structurilor din zidarie se poate face prin

- refacerea zidariilor dislocate- betonarea partiala in strepi cu beton injectarea si matarea fisurilor si crapaturilor- coaserea fisurilor cu scoabe din otel- camasuirea peretilor- bordarea golurilor- legarea zonelor de colt- introducerea de tiranti- introducerea de eclise din profile metalice- dispunerea de elemente orizontale si verticale din beton armat- camasuieli din materiale compozite

35Ce posibilitati de consolidare de ansamblu sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2- inserţia de bare de oţel rotund icircn găuri forate icircnclinat icircn zidărie şi umplute ulterior cu mortar- inserţia de bare de oţel rotundplatbande icircn rosturile de aşezare ale elementelor- inserţia de stacirclpişori din beton armat la intersecţia pereţilor- introducerea de centuri tiranţi la nivelul planşeelor

- post-tensionare

36Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin reteserea cărămizilor

37Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin adăugarea de scoabe metalice si injectarea fisurilor cu mortar sau raşini epoxidice

38Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin desfacerea cărămizilor de-a lungul fisurii si umplerea golurilor astfel realizate cu plombe de beton

39Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin placare in lungul fisurii cu grile polimerice

40Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin placare (camasuire) pe ambele fete cu cate un strat de beton armat

41Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin confinarea cu centuri si stacirclpişori din beton armat

42Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin realizarea de centuri tirant

43Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie realizarea unui planşeu din beton armat in locul celui de lemn ( redaţi un detaliu fie cu rezemare continua fie cu rezemare locala) 44Desenati o schema de principiu privind icircnlocuirea unui buiandrug de lemn cu unul din beton armat sau din metal 45Desenati o schema de principiu privind imbunatatire conlucrării de ansamblu prin legarea planşeelor de pereţii pe care acestea nu reazemă (ex planşee care reazemă doar pe 2 pereţi) 46Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd ancore postensionate

47Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd contraforţi suplimentari (din zidărie beton armat sau metalici-la alegere)

48Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor laterali din zidărie solicitaţi la icircmpingeri laterale date de alte elemente (ex şarpanta acoperişului)49Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii prin adăugare de pereţi noi sau umplerea unor goluri din pereţii existenţi

50Desenati una sau doua variante de principiu privind reabilitarea unor ziduri supuse infiltraţiilor de apa (igrasie)Hidroizolarea icircmpotriva igrasiei ascendente

Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug

51Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizore seismice la nivelul fundaţiilor

52Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizoare seismice tip SERB-CON in pereţii subsolului

53Descrieti succint etapele parcurse in procesul de consolidare a pereţilor din zidărie prin camasuire cu beton armat54Exemplificati prin schiţe modul de influenţare a clădirilor icircnvecinate de către săpăturile adacircnci destinate consolidărilor

55Prezentati cacircteva masuri destinate protecţiei muncii si PSI ce ar trebui avute in vedere la realizarea lucrărilor de reabilitare a construcţiilor din beton armatArt191 Proiectantul răspunde de elaborarea documentaţiilor tehnice de execuţie ale lucrărilor de construcţii Acestea trebuie să fie astfel icircntocmite icircncacirct să permită executarea şi utilizarea lucrărilor respective icircn condiţii icircn care la o exploatare normală a instalaţiilor tehnologice să se prevină accidentele de muncă precum şi icircmbolnăvirile profesionale Icircn acest scop proiectantul este obligata) să aplice la elaborarea proiectelor normele de securitate a muncii precum şi prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrărilor de construcţii care se referă la măsuri de securitate a muncii b) să prevadă icircn documentaţiile tehnice utilizarea pentru execuţia lucrărilor numai a echipamentelor tehnice certificate din punctul de vedere al securităţii munciic) să prevadă icircn documentaţiile tehnice de execuţie mijloacele financiare care să asigure respectarea la realizarea lucrărilor de construcţii a prevederilor normelor şi actelor normative specificate la pct a)d) să garanteze prin proiect eficienţa măsurilor de securitate a muncii corespunzătoare normelor şi legislaţiei de securitate a munciie) să stabilească dispozitivele aparatele şi instalaţiile de securitate a muncii necesare icircn perioada de execuţie a lucrărilor de construcţiif) să asigure completarea documentaţiei cu măsurile impuse cu ocazia controalelor de protecţia muncii efectuate de către organele abilitateg) să prevadă icircn documentaţia proiectelor prin care se promovează tehnologii noi de execuţie- instrucţiuni preliminare de securitate a muncii- lista cuprinzacircnd propuneri de echipament individual de protecţie pentru personalul care execută lucrările respective

h) să ia măsuri ca documentaţiile tehnico-economice să evidenţieze factorii de risc pe faze de execuţie şi să prevadă trimiteri la normele şi actele normative de securitate a muncii corespunzătoare factorilor respectivii) să nominalizeze icircn cadrul documentaţiei tehnico-economice icircn cazul lucrărilor speciale şi ale lucrărilor noi de execuţie pentru care nu există normative sau detalii tip măsurile de securitate a muncii specific lucrărilor respectivej) să acorde asistenţă tehnică executantului şi beneficiarului icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii apărute icircn realizarea lucrărilor de construcţiik) cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţii ca membru icircn comisia de recepţie sau ca invitat icircn comisia de recepţie icircn calitate de specialist să controleze realizarea măsurilor de protecţia muncii prevăzute icircn documentaţia tehnicăArt192 Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii icircn condiţii care să asigure evitarea accidentelor de muncă şi a icircmbolnăvirilor profesionale Icircn acest scop este obligata) să analizeze documentaţia tehnică de execuţie din punctul de vedere al securităţii muncii şi dacă este cazul să facă obiecţiuni solicitacircnd proiectantului modificările necesare conform prevederilor legaleb) să aplice prevederile cuprinse icircn legislaţia şi normele de securitate a muncii precum şi prescripţiile din documentaţiile tehnice privind executarea lucrărilor de bază de serviciu şi auxiliare necesare realizării construcţiilorc) să execute toate lucrările prevăzute icircn documentaţia tehnică icircn scopul realizării unei exploatări ulterioare a lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii de securitate a muncii şi să sesizeze beneficiarul şi proiectantul cacircnd constată că măsurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzătoare să facă propuneri de soluţionare şi să solicite acestora aprobările necesared) să ceară beneficiarului ca proiectantul să acorde asistenţă tehnică icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii icircn cazurile deosebite apărute icircn executarea lucrărilor de construcţiie) să remedieze toate deficienţele constatate cu ocazia efectuării probelor precum şi cele constatate la recepţia lucrărilor de construcţiiArt193 Beneficiarul răspunde de preluarea şi exploatarea lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii care să asigure securitatea muncii Icircn acest scop are obligaţiaa) să analizeze proiectul din punctul de vedere al măsurilor de securitate a muncii şi icircn cazul cacircnd constată deficienţe lipsuri sau neconcordanţe faţă de prevederile legislaţiei icircn vigoare să ceară proiectantului remedierea deficienţelor constatate completarea documentaţiei tehnice sau punerea icircn concordanţă a prevederilor din proiect cu cele din legislaţieb) să colaboreze cu proiectantul lucrării la definitivarea instrucţiunilor de securitate a munciic) să colaboreze cu proiectantul şi executantul după caz icircn scopul rezolvării anumitor robleme de securitate a muncii d) pentru lucrările de construcţii ce se execută icircn paralel cu desfăşurarea procesului de producţie să icircncheie cu executantul un protocolanexă la contract icircn care se va delimita suprafaţa pe care se execută lucrările pentru care răspunderea privind asigurarea măsurilor de protecţie a muncii revine executantului să specifice condiţiile necesar a fi respectate deexecutant astfel icircncacirct desfăşurarea procesului de producţie icircn condiţii de securitate să nu fie afectată de lucrările de construcţii executate concomitant cu acestae) să controleze cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţiimontajrealizarea de către xecutant a tuturor măsurilor de securitate a muncii prevăzute icircn documentaţia tehnică refuzacircnd recepţia lucrărilor de construcţii care nu corespund din punctul de vedere al securităţii munciif) să nu semneze recepţia definitivă a lucrărilor de construcţii atunci cacircnd determinările privind microclimatul zgomotul şi vibraţiile iluminatul efectuate icircn timpul probelor tehnologice nu corespund documentaţiei tehnice

56Care sunt etapele ce se parcurg in cazul in care trebuie realizata o reabilitare (intervenţie) asupra unei construcţiia) Etapa de concepţie-selectarea tehnicilor de reparareconsolidare a elementelor cadrului-selectarea materialelor utilizate

-selectarea tehnicilor de consolidare a fundaţiilor-selectarea şi predimensionarea sistemelor de prindere cadru-perete-estimarea preliminară a dimensiunilor pereţilor de consolidare şi a elementeloradiacente după caz consolidate (stacirclpi grinzi)-estimarea preliminară a rigidităţii elementelor cadrului (stacirclpi şisau grinzi) reparate şisau consolidate şi a pereţilor de consolidare-estimarea preliminară a ductilităţii pereţilor structurali rezultaţi prin consolidareacadruluib) Etapa de analiză-identificarea şi cuantificarea acţiunilor neseismice-cuantificarea acţiunii seismice-determinarea efectelor solicitărilor prin analiză statică sau dinamică luacircnd icircn considerare rigidităţile finale ale elementelorc) Etapa de verificare-definirea modelului de comportare a elementelor cadrului (după caz reparate şisauconsolidate) a pereţilor de consolidare şi a conectorilor utilizaţi pentru prindere-alegereaactualizarea coeficienţilor de siguranţă γM ai materialelor-determinarea eforturilor de calcul sub combinaţiile posibile de solicitări-determinarea rezistenţelor de calcul-verificarea condiţiilor impuse de calculul la stări limită-confirmarea datelor prezumate pentru nivelul de ductilitate al elementelor structurale

57Exemplificati (prin desene) posibilităţi tehnice de turnare a pereţilor noi din beton armat in interiorul construcţiilor existente

58La ce eforturi ar trebui verificate elementele de prindere (ancorare) a stratului de camasuiala din beton torcretat de peretele din zidărie

  • Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug
Page 9: TEMATICA EXAMEN

Practic sporirea rigidităţii structurii se obţine prin mărirea dimensiunilor elementelor structurale şisau adăugarea altor elemente structuraleAceastă strategie este recomandabilă icircn special pe amplasamente cu valori Tc le 1 sec(iii) prin introducerea unor amortizori icircn sistemul structural care prin absorbţia şi disiparea unei părţi semnificative din energia seismică indusă icircn structură limitează eforturile ce revin elementelor structurale (b) icircn ceea ce priveşte reducerea cerinţelor de deplasare(i) prin reducerea perioadei oscilaţiilor proprii a structurii respectiv prin sporirea rigidităţii şisau reducerea maselor(ii) prin introducerea de izolatori seismici la bază care prin absorbţia celei mai mari părţi a deplasării laterale produsă de cutremur limitează deplasările relative ale elementelor structurale

32Enumerati cacircteva deficiente ale structurilor din zidărie mai des icircntacirclnite

33Ce posibilitati de reparaţii sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Principalele lucrări de reparaţie aplicabile icircn cazul clădirilor cu pereţi structurali din zidărie

sunt- reţesererezidirea zonelor cu fisuricrăpături icircnlocuind elementele rupte cu cărămizi sau blocuri de piatră asemănătoare celor originare (reţeserea se va face folosind mortar cu proprietăţi cacirct mai apropiate de mortarul originar)- refacerea mortarului din rosturi- injecţii cu lapte de var (pentru completarea golurilor)- injecţii cu lapte de ciment- injecţii cu răşini epoxidice (se vor folosi numai răşini pentru care există confirmarea durabilităţii icircn timp)- injecţii icircnsoţite de introducerea unor elemente metalice (platbande bare rotunde)- matarea crăpăturilor cu mortar de var sau de ciment- umplerea crăpăturilor mari (dislocări) cu beton simplu sau mortar-beton armat cu bare din oţel rotund- montarea unor cacircmpuri de scoabe icircn X icircn zonele cu dislocări extinse- placarea locală pe traseul fisuriicrăpăturii cu tencuială armată (armătură din oţel grile polimerice ţesături din polimeri armate cu fibre)

34Ce posibilitati de consolidare locala sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2Consolidarea structurilor din zidarie se poate face prin

- refacerea zidariilor dislocate- betonarea partiala in strepi cu beton injectarea si matarea fisurilor si crapaturilor- coaserea fisurilor cu scoabe din otel- camasuirea peretilor- bordarea golurilor- legarea zonelor de colt- introducerea de tiranti- introducerea de eclise din profile metalice- dispunerea de elemente orizontale si verticale din beton armat- camasuieli din materiale compozite

35Ce posibilitati de consolidare de ansamblu sunt prevăzute in Codul P100-32008-vol2- inserţia de bare de oţel rotund icircn găuri forate icircnclinat icircn zidărie şi umplute ulterior cu mortar- inserţia de bare de oţel rotundplatbande icircn rosturile de aşezare ale elementelor- inserţia de stacirclpişori din beton armat la intersecţia pereţilor- introducerea de centuri tiranţi la nivelul planşeelor

- post-tensionare

36Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin reteserea cărămizilor

37Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin adăugarea de scoabe metalice si injectarea fisurilor cu mortar sau raşini epoxidice

38Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin desfacerea cărămizilor de-a lungul fisurii si umplerea golurilor astfel realizate cu plombe de beton

39Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin placare in lungul fisurii cu grile polimerice

40Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin placare (camasuire) pe ambele fete cu cate un strat de beton armat

41Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin confinarea cu centuri si stacirclpişori din beton armat

42Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin realizarea de centuri tirant

43Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie realizarea unui planşeu din beton armat in locul celui de lemn ( redaţi un detaliu fie cu rezemare continua fie cu rezemare locala) 44Desenati o schema de principiu privind icircnlocuirea unui buiandrug de lemn cu unul din beton armat sau din metal 45Desenati o schema de principiu privind imbunatatire conlucrării de ansamblu prin legarea planşeelor de pereţii pe care acestea nu reazemă (ex planşee care reazemă doar pe 2 pereţi) 46Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd ancore postensionate

47Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd contraforţi suplimentari (din zidărie beton armat sau metalici-la alegere)

48Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor laterali din zidărie solicitaţi la icircmpingeri laterale date de alte elemente (ex şarpanta acoperişului)49Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii prin adăugare de pereţi noi sau umplerea unor goluri din pereţii existenţi

50Desenati una sau doua variante de principiu privind reabilitarea unor ziduri supuse infiltraţiilor de apa (igrasie)Hidroizolarea icircmpotriva igrasiei ascendente

Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug

51Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizore seismice la nivelul fundaţiilor

52Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizoare seismice tip SERB-CON in pereţii subsolului

53Descrieti succint etapele parcurse in procesul de consolidare a pereţilor din zidărie prin camasuire cu beton armat54Exemplificati prin schiţe modul de influenţare a clădirilor icircnvecinate de către săpăturile adacircnci destinate consolidărilor

55Prezentati cacircteva masuri destinate protecţiei muncii si PSI ce ar trebui avute in vedere la realizarea lucrărilor de reabilitare a construcţiilor din beton armatArt191 Proiectantul răspunde de elaborarea documentaţiilor tehnice de execuţie ale lucrărilor de construcţii Acestea trebuie să fie astfel icircntocmite icircncacirct să permită executarea şi utilizarea lucrărilor respective icircn condiţii icircn care la o exploatare normală a instalaţiilor tehnologice să se prevină accidentele de muncă precum şi icircmbolnăvirile profesionale Icircn acest scop proiectantul este obligata) să aplice la elaborarea proiectelor normele de securitate a muncii precum şi prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrărilor de construcţii care se referă la măsuri de securitate a muncii b) să prevadă icircn documentaţiile tehnice utilizarea pentru execuţia lucrărilor numai a echipamentelor tehnice certificate din punctul de vedere al securităţii munciic) să prevadă icircn documentaţiile tehnice de execuţie mijloacele financiare care să asigure respectarea la realizarea lucrărilor de construcţii a prevederilor normelor şi actelor normative specificate la pct a)d) să garanteze prin proiect eficienţa măsurilor de securitate a muncii corespunzătoare normelor şi legislaţiei de securitate a munciie) să stabilească dispozitivele aparatele şi instalaţiile de securitate a muncii necesare icircn perioada de execuţie a lucrărilor de construcţiif) să asigure completarea documentaţiei cu măsurile impuse cu ocazia controalelor de protecţia muncii efectuate de către organele abilitateg) să prevadă icircn documentaţia proiectelor prin care se promovează tehnologii noi de execuţie- instrucţiuni preliminare de securitate a muncii- lista cuprinzacircnd propuneri de echipament individual de protecţie pentru personalul care execută lucrările respective

h) să ia măsuri ca documentaţiile tehnico-economice să evidenţieze factorii de risc pe faze de execuţie şi să prevadă trimiteri la normele şi actele normative de securitate a muncii corespunzătoare factorilor respectivii) să nominalizeze icircn cadrul documentaţiei tehnico-economice icircn cazul lucrărilor speciale şi ale lucrărilor noi de execuţie pentru care nu există normative sau detalii tip măsurile de securitate a muncii specific lucrărilor respectivej) să acorde asistenţă tehnică executantului şi beneficiarului icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii apărute icircn realizarea lucrărilor de construcţiik) cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţii ca membru icircn comisia de recepţie sau ca invitat icircn comisia de recepţie icircn calitate de specialist să controleze realizarea măsurilor de protecţia muncii prevăzute icircn documentaţia tehnicăArt192 Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii icircn condiţii care să asigure evitarea accidentelor de muncă şi a icircmbolnăvirilor profesionale Icircn acest scop este obligata) să analizeze documentaţia tehnică de execuţie din punctul de vedere al securităţii muncii şi dacă este cazul să facă obiecţiuni solicitacircnd proiectantului modificările necesare conform prevederilor legaleb) să aplice prevederile cuprinse icircn legislaţia şi normele de securitate a muncii precum şi prescripţiile din documentaţiile tehnice privind executarea lucrărilor de bază de serviciu şi auxiliare necesare realizării construcţiilorc) să execute toate lucrările prevăzute icircn documentaţia tehnică icircn scopul realizării unei exploatări ulterioare a lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii de securitate a muncii şi să sesizeze beneficiarul şi proiectantul cacircnd constată că măsurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzătoare să facă propuneri de soluţionare şi să solicite acestora aprobările necesared) să ceară beneficiarului ca proiectantul să acorde asistenţă tehnică icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii icircn cazurile deosebite apărute icircn executarea lucrărilor de construcţiie) să remedieze toate deficienţele constatate cu ocazia efectuării probelor precum şi cele constatate la recepţia lucrărilor de construcţiiArt193 Beneficiarul răspunde de preluarea şi exploatarea lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii care să asigure securitatea muncii Icircn acest scop are obligaţiaa) să analizeze proiectul din punctul de vedere al măsurilor de securitate a muncii şi icircn cazul cacircnd constată deficienţe lipsuri sau neconcordanţe faţă de prevederile legislaţiei icircn vigoare să ceară proiectantului remedierea deficienţelor constatate completarea documentaţiei tehnice sau punerea icircn concordanţă a prevederilor din proiect cu cele din legislaţieb) să colaboreze cu proiectantul lucrării la definitivarea instrucţiunilor de securitate a munciic) să colaboreze cu proiectantul şi executantul după caz icircn scopul rezolvării anumitor robleme de securitate a muncii d) pentru lucrările de construcţii ce se execută icircn paralel cu desfăşurarea procesului de producţie să icircncheie cu executantul un protocolanexă la contract icircn care se va delimita suprafaţa pe care se execută lucrările pentru care răspunderea privind asigurarea măsurilor de protecţie a muncii revine executantului să specifice condiţiile necesar a fi respectate deexecutant astfel icircncacirct desfăşurarea procesului de producţie icircn condiţii de securitate să nu fie afectată de lucrările de construcţii executate concomitant cu acestae) să controleze cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţiimontajrealizarea de către xecutant a tuturor măsurilor de securitate a muncii prevăzute icircn documentaţia tehnică refuzacircnd recepţia lucrărilor de construcţii care nu corespund din punctul de vedere al securităţii munciif) să nu semneze recepţia definitivă a lucrărilor de construcţii atunci cacircnd determinările privind microclimatul zgomotul şi vibraţiile iluminatul efectuate icircn timpul probelor tehnologice nu corespund documentaţiei tehnice

56Care sunt etapele ce se parcurg in cazul in care trebuie realizata o reabilitare (intervenţie) asupra unei construcţiia) Etapa de concepţie-selectarea tehnicilor de reparareconsolidare a elementelor cadrului-selectarea materialelor utilizate

-selectarea tehnicilor de consolidare a fundaţiilor-selectarea şi predimensionarea sistemelor de prindere cadru-perete-estimarea preliminară a dimensiunilor pereţilor de consolidare şi a elementeloradiacente după caz consolidate (stacirclpi grinzi)-estimarea preliminară a rigidităţii elementelor cadrului (stacirclpi şisau grinzi) reparate şisau consolidate şi a pereţilor de consolidare-estimarea preliminară a ductilităţii pereţilor structurali rezultaţi prin consolidareacadruluib) Etapa de analiză-identificarea şi cuantificarea acţiunilor neseismice-cuantificarea acţiunii seismice-determinarea efectelor solicitărilor prin analiză statică sau dinamică luacircnd icircn considerare rigidităţile finale ale elementelorc) Etapa de verificare-definirea modelului de comportare a elementelor cadrului (după caz reparate şisauconsolidate) a pereţilor de consolidare şi a conectorilor utilizaţi pentru prindere-alegereaactualizarea coeficienţilor de siguranţă γM ai materialelor-determinarea eforturilor de calcul sub combinaţiile posibile de solicitări-determinarea rezistenţelor de calcul-verificarea condiţiilor impuse de calculul la stări limită-confirmarea datelor prezumate pentru nivelul de ductilitate al elementelor structurale

57Exemplificati (prin desene) posibilităţi tehnice de turnare a pereţilor noi din beton armat in interiorul construcţiilor existente

58La ce eforturi ar trebui verificate elementele de prindere (ancorare) a stratului de camasuiala din beton torcretat de peretele din zidărie

  • Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug
Page 10: TEMATICA EXAMEN

- post-tensionare

36Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin reteserea cărămizilor

37Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin adăugarea de scoabe metalice si injectarea fisurilor cu mortar sau raşini epoxidice

38Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin desfacerea cărămizilor de-a lungul fisurii si umplerea golurilor astfel realizate cu plombe de beton

39Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin placare in lungul fisurii cu grile polimerice

40Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin placare (camasuire) pe ambele fete cu cate un strat de beton armat

41Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin confinarea cu centuri si stacirclpişori din beton armat

42Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin realizarea de centuri tirant

43Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie realizarea unui planşeu din beton armat in locul celui de lemn ( redaţi un detaliu fie cu rezemare continua fie cu rezemare locala) 44Desenati o schema de principiu privind icircnlocuirea unui buiandrug de lemn cu unul din beton armat sau din metal 45Desenati o schema de principiu privind imbunatatire conlucrării de ansamblu prin legarea planşeelor de pereţii pe care acestea nu reazemă (ex planşee care reazemă doar pe 2 pereţi) 46Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd ancore postensionate

47Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd contraforţi suplimentari (din zidărie beton armat sau metalici-la alegere)

48Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor laterali din zidărie solicitaţi la icircmpingeri laterale date de alte elemente (ex şarpanta acoperişului)49Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii prin adăugare de pereţi noi sau umplerea unor goluri din pereţii existenţi

50Desenati una sau doua variante de principiu privind reabilitarea unor ziduri supuse infiltraţiilor de apa (igrasie)Hidroizolarea icircmpotriva igrasiei ascendente

Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug

51Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizore seismice la nivelul fundaţiilor

52Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizoare seismice tip SERB-CON in pereţii subsolului

53Descrieti succint etapele parcurse in procesul de consolidare a pereţilor din zidărie prin camasuire cu beton armat54Exemplificati prin schiţe modul de influenţare a clădirilor icircnvecinate de către săpăturile adacircnci destinate consolidărilor

55Prezentati cacircteva masuri destinate protecţiei muncii si PSI ce ar trebui avute in vedere la realizarea lucrărilor de reabilitare a construcţiilor din beton armatArt191 Proiectantul răspunde de elaborarea documentaţiilor tehnice de execuţie ale lucrărilor de construcţii Acestea trebuie să fie astfel icircntocmite icircncacirct să permită executarea şi utilizarea lucrărilor respective icircn condiţii icircn care la o exploatare normală a instalaţiilor tehnologice să se prevină accidentele de muncă precum şi icircmbolnăvirile profesionale Icircn acest scop proiectantul este obligata) să aplice la elaborarea proiectelor normele de securitate a muncii precum şi prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrărilor de construcţii care se referă la măsuri de securitate a muncii b) să prevadă icircn documentaţiile tehnice utilizarea pentru execuţia lucrărilor numai a echipamentelor tehnice certificate din punctul de vedere al securităţii munciic) să prevadă icircn documentaţiile tehnice de execuţie mijloacele financiare care să asigure respectarea la realizarea lucrărilor de construcţii a prevederilor normelor şi actelor normative specificate la pct a)d) să garanteze prin proiect eficienţa măsurilor de securitate a muncii corespunzătoare normelor şi legislaţiei de securitate a munciie) să stabilească dispozitivele aparatele şi instalaţiile de securitate a muncii necesare icircn perioada de execuţie a lucrărilor de construcţiif) să asigure completarea documentaţiei cu măsurile impuse cu ocazia controalelor de protecţia muncii efectuate de către organele abilitateg) să prevadă icircn documentaţia proiectelor prin care se promovează tehnologii noi de execuţie- instrucţiuni preliminare de securitate a muncii- lista cuprinzacircnd propuneri de echipament individual de protecţie pentru personalul care execută lucrările respective

h) să ia măsuri ca documentaţiile tehnico-economice să evidenţieze factorii de risc pe faze de execuţie şi să prevadă trimiteri la normele şi actele normative de securitate a muncii corespunzătoare factorilor respectivii) să nominalizeze icircn cadrul documentaţiei tehnico-economice icircn cazul lucrărilor speciale şi ale lucrărilor noi de execuţie pentru care nu există normative sau detalii tip măsurile de securitate a muncii specific lucrărilor respectivej) să acorde asistenţă tehnică executantului şi beneficiarului icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii apărute icircn realizarea lucrărilor de construcţiik) cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţii ca membru icircn comisia de recepţie sau ca invitat icircn comisia de recepţie icircn calitate de specialist să controleze realizarea măsurilor de protecţia muncii prevăzute icircn documentaţia tehnicăArt192 Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii icircn condiţii care să asigure evitarea accidentelor de muncă şi a icircmbolnăvirilor profesionale Icircn acest scop este obligata) să analizeze documentaţia tehnică de execuţie din punctul de vedere al securităţii muncii şi dacă este cazul să facă obiecţiuni solicitacircnd proiectantului modificările necesare conform prevederilor legaleb) să aplice prevederile cuprinse icircn legislaţia şi normele de securitate a muncii precum şi prescripţiile din documentaţiile tehnice privind executarea lucrărilor de bază de serviciu şi auxiliare necesare realizării construcţiilorc) să execute toate lucrările prevăzute icircn documentaţia tehnică icircn scopul realizării unei exploatări ulterioare a lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii de securitate a muncii şi să sesizeze beneficiarul şi proiectantul cacircnd constată că măsurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzătoare să facă propuneri de soluţionare şi să solicite acestora aprobările necesared) să ceară beneficiarului ca proiectantul să acorde asistenţă tehnică icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii icircn cazurile deosebite apărute icircn executarea lucrărilor de construcţiie) să remedieze toate deficienţele constatate cu ocazia efectuării probelor precum şi cele constatate la recepţia lucrărilor de construcţiiArt193 Beneficiarul răspunde de preluarea şi exploatarea lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii care să asigure securitatea muncii Icircn acest scop are obligaţiaa) să analizeze proiectul din punctul de vedere al măsurilor de securitate a muncii şi icircn cazul cacircnd constată deficienţe lipsuri sau neconcordanţe faţă de prevederile legislaţiei icircn vigoare să ceară proiectantului remedierea deficienţelor constatate completarea documentaţiei tehnice sau punerea icircn concordanţă a prevederilor din proiect cu cele din legislaţieb) să colaboreze cu proiectantul lucrării la definitivarea instrucţiunilor de securitate a munciic) să colaboreze cu proiectantul şi executantul după caz icircn scopul rezolvării anumitor robleme de securitate a muncii d) pentru lucrările de construcţii ce se execută icircn paralel cu desfăşurarea procesului de producţie să icircncheie cu executantul un protocolanexă la contract icircn care se va delimita suprafaţa pe care se execută lucrările pentru care răspunderea privind asigurarea măsurilor de protecţie a muncii revine executantului să specifice condiţiile necesar a fi respectate deexecutant astfel icircncacirct desfăşurarea procesului de producţie icircn condiţii de securitate să nu fie afectată de lucrările de construcţii executate concomitant cu acestae) să controleze cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţiimontajrealizarea de către xecutant a tuturor măsurilor de securitate a muncii prevăzute icircn documentaţia tehnică refuzacircnd recepţia lucrărilor de construcţii care nu corespund din punctul de vedere al securităţii munciif) să nu semneze recepţia definitivă a lucrărilor de construcţii atunci cacircnd determinările privind microclimatul zgomotul şi vibraţiile iluminatul efectuate icircn timpul probelor tehnologice nu corespund documentaţiei tehnice

56Care sunt etapele ce se parcurg in cazul in care trebuie realizata o reabilitare (intervenţie) asupra unei construcţiia) Etapa de concepţie-selectarea tehnicilor de reparareconsolidare a elementelor cadrului-selectarea materialelor utilizate

-selectarea tehnicilor de consolidare a fundaţiilor-selectarea şi predimensionarea sistemelor de prindere cadru-perete-estimarea preliminară a dimensiunilor pereţilor de consolidare şi a elementeloradiacente după caz consolidate (stacirclpi grinzi)-estimarea preliminară a rigidităţii elementelor cadrului (stacirclpi şisau grinzi) reparate şisau consolidate şi a pereţilor de consolidare-estimarea preliminară a ductilităţii pereţilor structurali rezultaţi prin consolidareacadruluib) Etapa de analiză-identificarea şi cuantificarea acţiunilor neseismice-cuantificarea acţiunii seismice-determinarea efectelor solicitărilor prin analiză statică sau dinamică luacircnd icircn considerare rigidităţile finale ale elementelorc) Etapa de verificare-definirea modelului de comportare a elementelor cadrului (după caz reparate şisauconsolidate) a pereţilor de consolidare şi a conectorilor utilizaţi pentru prindere-alegereaactualizarea coeficienţilor de siguranţă γM ai materialelor-determinarea eforturilor de calcul sub combinaţiile posibile de solicitări-determinarea rezistenţelor de calcul-verificarea condiţiilor impuse de calculul la stări limită-confirmarea datelor prezumate pentru nivelul de ductilitate al elementelor structurale

57Exemplificati (prin desene) posibilităţi tehnice de turnare a pereţilor noi din beton armat in interiorul construcţiilor existente

58La ce eforturi ar trebui verificate elementele de prindere (ancorare) a stratului de camasuiala din beton torcretat de peretele din zidărie

  • Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug
Page 11: TEMATICA EXAMEN

38Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin desfacerea cărămizilor de-a lungul fisurii si umplerea golurilor astfel realizate cu plombe de beton

39Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin placare in lungul fisurii cu grile polimerice

40Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin placare (camasuire) pe ambele fete cu cate un strat de beton armat

41Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin confinarea cu centuri si stacirclpişori din beton armat

42Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin realizarea de centuri tirant

43Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie realizarea unui planşeu din beton armat in locul celui de lemn ( redaţi un detaliu fie cu rezemare continua fie cu rezemare locala) 44Desenati o schema de principiu privind icircnlocuirea unui buiandrug de lemn cu unul din beton armat sau din metal 45Desenati o schema de principiu privind imbunatatire conlucrării de ansamblu prin legarea planşeelor de pereţii pe care acestea nu reazemă (ex planşee care reazemă doar pe 2 pereţi) 46Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd ancore postensionate

47Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd contraforţi suplimentari (din zidărie beton armat sau metalici-la alegere)

48Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor laterali din zidărie solicitaţi la icircmpingeri laterale date de alte elemente (ex şarpanta acoperişului)49Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii prin adăugare de pereţi noi sau umplerea unor goluri din pereţii existenţi

50Desenati una sau doua variante de principiu privind reabilitarea unor ziduri supuse infiltraţiilor de apa (igrasie)Hidroizolarea icircmpotriva igrasiei ascendente

Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug

51Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizore seismice la nivelul fundaţiilor

52Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizoare seismice tip SERB-CON in pereţii subsolului

53Descrieti succint etapele parcurse in procesul de consolidare a pereţilor din zidărie prin camasuire cu beton armat54Exemplificati prin schiţe modul de influenţare a clădirilor icircnvecinate de către săpăturile adacircnci destinate consolidărilor

55Prezentati cacircteva masuri destinate protecţiei muncii si PSI ce ar trebui avute in vedere la realizarea lucrărilor de reabilitare a construcţiilor din beton armatArt191 Proiectantul răspunde de elaborarea documentaţiilor tehnice de execuţie ale lucrărilor de construcţii Acestea trebuie să fie astfel icircntocmite icircncacirct să permită executarea şi utilizarea lucrărilor respective icircn condiţii icircn care la o exploatare normală a instalaţiilor tehnologice să se prevină accidentele de muncă precum şi icircmbolnăvirile profesionale Icircn acest scop proiectantul este obligata) să aplice la elaborarea proiectelor normele de securitate a muncii precum şi prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrărilor de construcţii care se referă la măsuri de securitate a muncii b) să prevadă icircn documentaţiile tehnice utilizarea pentru execuţia lucrărilor numai a echipamentelor tehnice certificate din punctul de vedere al securităţii munciic) să prevadă icircn documentaţiile tehnice de execuţie mijloacele financiare care să asigure respectarea la realizarea lucrărilor de construcţii a prevederilor normelor şi actelor normative specificate la pct a)d) să garanteze prin proiect eficienţa măsurilor de securitate a muncii corespunzătoare normelor şi legislaţiei de securitate a munciie) să stabilească dispozitivele aparatele şi instalaţiile de securitate a muncii necesare icircn perioada de execuţie a lucrărilor de construcţiif) să asigure completarea documentaţiei cu măsurile impuse cu ocazia controalelor de protecţia muncii efectuate de către organele abilitateg) să prevadă icircn documentaţia proiectelor prin care se promovează tehnologii noi de execuţie- instrucţiuni preliminare de securitate a muncii- lista cuprinzacircnd propuneri de echipament individual de protecţie pentru personalul care execută lucrările respective

h) să ia măsuri ca documentaţiile tehnico-economice să evidenţieze factorii de risc pe faze de execuţie şi să prevadă trimiteri la normele şi actele normative de securitate a muncii corespunzătoare factorilor respectivii) să nominalizeze icircn cadrul documentaţiei tehnico-economice icircn cazul lucrărilor speciale şi ale lucrărilor noi de execuţie pentru care nu există normative sau detalii tip măsurile de securitate a muncii specific lucrărilor respectivej) să acorde asistenţă tehnică executantului şi beneficiarului icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii apărute icircn realizarea lucrărilor de construcţiik) cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţii ca membru icircn comisia de recepţie sau ca invitat icircn comisia de recepţie icircn calitate de specialist să controleze realizarea măsurilor de protecţia muncii prevăzute icircn documentaţia tehnicăArt192 Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii icircn condiţii care să asigure evitarea accidentelor de muncă şi a icircmbolnăvirilor profesionale Icircn acest scop este obligata) să analizeze documentaţia tehnică de execuţie din punctul de vedere al securităţii muncii şi dacă este cazul să facă obiecţiuni solicitacircnd proiectantului modificările necesare conform prevederilor legaleb) să aplice prevederile cuprinse icircn legislaţia şi normele de securitate a muncii precum şi prescripţiile din documentaţiile tehnice privind executarea lucrărilor de bază de serviciu şi auxiliare necesare realizării construcţiilorc) să execute toate lucrările prevăzute icircn documentaţia tehnică icircn scopul realizării unei exploatări ulterioare a lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii de securitate a muncii şi să sesizeze beneficiarul şi proiectantul cacircnd constată că măsurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzătoare să facă propuneri de soluţionare şi să solicite acestora aprobările necesared) să ceară beneficiarului ca proiectantul să acorde asistenţă tehnică icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii icircn cazurile deosebite apărute icircn executarea lucrărilor de construcţiie) să remedieze toate deficienţele constatate cu ocazia efectuării probelor precum şi cele constatate la recepţia lucrărilor de construcţiiArt193 Beneficiarul răspunde de preluarea şi exploatarea lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii care să asigure securitatea muncii Icircn acest scop are obligaţiaa) să analizeze proiectul din punctul de vedere al măsurilor de securitate a muncii şi icircn cazul cacircnd constată deficienţe lipsuri sau neconcordanţe faţă de prevederile legislaţiei icircn vigoare să ceară proiectantului remedierea deficienţelor constatate completarea documentaţiei tehnice sau punerea icircn concordanţă a prevederilor din proiect cu cele din legislaţieb) să colaboreze cu proiectantul lucrării la definitivarea instrucţiunilor de securitate a munciic) să colaboreze cu proiectantul şi executantul după caz icircn scopul rezolvării anumitor robleme de securitate a muncii d) pentru lucrările de construcţii ce se execută icircn paralel cu desfăşurarea procesului de producţie să icircncheie cu executantul un protocolanexă la contract icircn care se va delimita suprafaţa pe care se execută lucrările pentru care răspunderea privind asigurarea măsurilor de protecţie a muncii revine executantului să specifice condiţiile necesar a fi respectate deexecutant astfel icircncacirct desfăşurarea procesului de producţie icircn condiţii de securitate să nu fie afectată de lucrările de construcţii executate concomitant cu acestae) să controleze cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţiimontajrealizarea de către xecutant a tuturor măsurilor de securitate a muncii prevăzute icircn documentaţia tehnică refuzacircnd recepţia lucrărilor de construcţii care nu corespund din punctul de vedere al securităţii munciif) să nu semneze recepţia definitivă a lucrărilor de construcţii atunci cacircnd determinările privind microclimatul zgomotul şi vibraţiile iluminatul efectuate icircn timpul probelor tehnologice nu corespund documentaţiei tehnice

56Care sunt etapele ce se parcurg in cazul in care trebuie realizata o reabilitare (intervenţie) asupra unei construcţiia) Etapa de concepţie-selectarea tehnicilor de reparareconsolidare a elementelor cadrului-selectarea materialelor utilizate

-selectarea tehnicilor de consolidare a fundaţiilor-selectarea şi predimensionarea sistemelor de prindere cadru-perete-estimarea preliminară a dimensiunilor pereţilor de consolidare şi a elementeloradiacente după caz consolidate (stacirclpi grinzi)-estimarea preliminară a rigidităţii elementelor cadrului (stacirclpi şisau grinzi) reparate şisau consolidate şi a pereţilor de consolidare-estimarea preliminară a ductilităţii pereţilor structurali rezultaţi prin consolidareacadruluib) Etapa de analiză-identificarea şi cuantificarea acţiunilor neseismice-cuantificarea acţiunii seismice-determinarea efectelor solicitărilor prin analiză statică sau dinamică luacircnd icircn considerare rigidităţile finale ale elementelorc) Etapa de verificare-definirea modelului de comportare a elementelor cadrului (după caz reparate şisauconsolidate) a pereţilor de consolidare şi a conectorilor utilizaţi pentru prindere-alegereaactualizarea coeficienţilor de siguranţă γM ai materialelor-determinarea eforturilor de calcul sub combinaţiile posibile de solicitări-determinarea rezistenţelor de calcul-verificarea condiţiilor impuse de calculul la stări limită-confirmarea datelor prezumate pentru nivelul de ductilitate al elementelor structurale

57Exemplificati (prin desene) posibilităţi tehnice de turnare a pereţilor noi din beton armat in interiorul construcţiilor existente

58La ce eforturi ar trebui verificate elementele de prindere (ancorare) a stratului de camasuiala din beton torcretat de peretele din zidărie

  • Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug
Page 12: TEMATICA EXAMEN

40Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin placare (camasuire) pe ambele fete cu cate un strat de beton armat

41Desenati o schema de principiu privind consolidarea unui perete prin confinarea cu centuri si stacirclpişori din beton armat

42Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin realizarea de centuri tirant

43Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie realizarea unui planşeu din beton armat in locul celui de lemn ( redaţi un detaliu fie cu rezemare continua fie cu rezemare locala) 44Desenati o schema de principiu privind icircnlocuirea unui buiandrug de lemn cu unul din beton armat sau din metal 45Desenati o schema de principiu privind imbunatatire conlucrării de ansamblu prin legarea planşeelor de pereţii pe care acestea nu reazemă (ex planşee care reazemă doar pe 2 pereţi) 46Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd ancore postensionate

47Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd contraforţi suplimentari (din zidărie beton armat sau metalici-la alegere)

48Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor laterali din zidărie solicitaţi la icircmpingeri laterale date de alte elemente (ex şarpanta acoperişului)49Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii prin adăugare de pereţi noi sau umplerea unor goluri din pereţii existenţi

50Desenati una sau doua variante de principiu privind reabilitarea unor ziduri supuse infiltraţiilor de apa (igrasie)Hidroizolarea icircmpotriva igrasiei ascendente

Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug

51Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizore seismice la nivelul fundaţiilor

52Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizoare seismice tip SERB-CON in pereţii subsolului

53Descrieti succint etapele parcurse in procesul de consolidare a pereţilor din zidărie prin camasuire cu beton armat54Exemplificati prin schiţe modul de influenţare a clădirilor icircnvecinate de către săpăturile adacircnci destinate consolidărilor

55Prezentati cacircteva masuri destinate protecţiei muncii si PSI ce ar trebui avute in vedere la realizarea lucrărilor de reabilitare a construcţiilor din beton armatArt191 Proiectantul răspunde de elaborarea documentaţiilor tehnice de execuţie ale lucrărilor de construcţii Acestea trebuie să fie astfel icircntocmite icircncacirct să permită executarea şi utilizarea lucrărilor respective icircn condiţii icircn care la o exploatare normală a instalaţiilor tehnologice să se prevină accidentele de muncă precum şi icircmbolnăvirile profesionale Icircn acest scop proiectantul este obligata) să aplice la elaborarea proiectelor normele de securitate a muncii precum şi prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrărilor de construcţii care se referă la măsuri de securitate a muncii b) să prevadă icircn documentaţiile tehnice utilizarea pentru execuţia lucrărilor numai a echipamentelor tehnice certificate din punctul de vedere al securităţii munciic) să prevadă icircn documentaţiile tehnice de execuţie mijloacele financiare care să asigure respectarea la realizarea lucrărilor de construcţii a prevederilor normelor şi actelor normative specificate la pct a)d) să garanteze prin proiect eficienţa măsurilor de securitate a muncii corespunzătoare normelor şi legislaţiei de securitate a munciie) să stabilească dispozitivele aparatele şi instalaţiile de securitate a muncii necesare icircn perioada de execuţie a lucrărilor de construcţiif) să asigure completarea documentaţiei cu măsurile impuse cu ocazia controalelor de protecţia muncii efectuate de către organele abilitateg) să prevadă icircn documentaţia proiectelor prin care se promovează tehnologii noi de execuţie- instrucţiuni preliminare de securitate a muncii- lista cuprinzacircnd propuneri de echipament individual de protecţie pentru personalul care execută lucrările respective

h) să ia măsuri ca documentaţiile tehnico-economice să evidenţieze factorii de risc pe faze de execuţie şi să prevadă trimiteri la normele şi actele normative de securitate a muncii corespunzătoare factorilor respectivii) să nominalizeze icircn cadrul documentaţiei tehnico-economice icircn cazul lucrărilor speciale şi ale lucrărilor noi de execuţie pentru care nu există normative sau detalii tip măsurile de securitate a muncii specific lucrărilor respectivej) să acorde asistenţă tehnică executantului şi beneficiarului icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii apărute icircn realizarea lucrărilor de construcţiik) cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţii ca membru icircn comisia de recepţie sau ca invitat icircn comisia de recepţie icircn calitate de specialist să controleze realizarea măsurilor de protecţia muncii prevăzute icircn documentaţia tehnicăArt192 Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii icircn condiţii care să asigure evitarea accidentelor de muncă şi a icircmbolnăvirilor profesionale Icircn acest scop este obligata) să analizeze documentaţia tehnică de execuţie din punctul de vedere al securităţii muncii şi dacă este cazul să facă obiecţiuni solicitacircnd proiectantului modificările necesare conform prevederilor legaleb) să aplice prevederile cuprinse icircn legislaţia şi normele de securitate a muncii precum şi prescripţiile din documentaţiile tehnice privind executarea lucrărilor de bază de serviciu şi auxiliare necesare realizării construcţiilorc) să execute toate lucrările prevăzute icircn documentaţia tehnică icircn scopul realizării unei exploatări ulterioare a lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii de securitate a muncii şi să sesizeze beneficiarul şi proiectantul cacircnd constată că măsurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzătoare să facă propuneri de soluţionare şi să solicite acestora aprobările necesared) să ceară beneficiarului ca proiectantul să acorde asistenţă tehnică icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii icircn cazurile deosebite apărute icircn executarea lucrărilor de construcţiie) să remedieze toate deficienţele constatate cu ocazia efectuării probelor precum şi cele constatate la recepţia lucrărilor de construcţiiArt193 Beneficiarul răspunde de preluarea şi exploatarea lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii care să asigure securitatea muncii Icircn acest scop are obligaţiaa) să analizeze proiectul din punctul de vedere al măsurilor de securitate a muncii şi icircn cazul cacircnd constată deficienţe lipsuri sau neconcordanţe faţă de prevederile legislaţiei icircn vigoare să ceară proiectantului remedierea deficienţelor constatate completarea documentaţiei tehnice sau punerea icircn concordanţă a prevederilor din proiect cu cele din legislaţieb) să colaboreze cu proiectantul lucrării la definitivarea instrucţiunilor de securitate a munciic) să colaboreze cu proiectantul şi executantul după caz icircn scopul rezolvării anumitor robleme de securitate a muncii d) pentru lucrările de construcţii ce se execută icircn paralel cu desfăşurarea procesului de producţie să icircncheie cu executantul un protocolanexă la contract icircn care se va delimita suprafaţa pe care se execută lucrările pentru care răspunderea privind asigurarea măsurilor de protecţie a muncii revine executantului să specifice condiţiile necesar a fi respectate deexecutant astfel icircncacirct desfăşurarea procesului de producţie icircn condiţii de securitate să nu fie afectată de lucrările de construcţii executate concomitant cu acestae) să controleze cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţiimontajrealizarea de către xecutant a tuturor măsurilor de securitate a muncii prevăzute icircn documentaţia tehnică refuzacircnd recepţia lucrărilor de construcţii care nu corespund din punctul de vedere al securităţii munciif) să nu semneze recepţia definitivă a lucrărilor de construcţii atunci cacircnd determinările privind microclimatul zgomotul şi vibraţiile iluminatul efectuate icircn timpul probelor tehnologice nu corespund documentaţiei tehnice

56Care sunt etapele ce se parcurg in cazul in care trebuie realizata o reabilitare (intervenţie) asupra unei construcţiia) Etapa de concepţie-selectarea tehnicilor de reparareconsolidare a elementelor cadrului-selectarea materialelor utilizate

-selectarea tehnicilor de consolidare a fundaţiilor-selectarea şi predimensionarea sistemelor de prindere cadru-perete-estimarea preliminară a dimensiunilor pereţilor de consolidare şi a elementeloradiacente după caz consolidate (stacirclpi grinzi)-estimarea preliminară a rigidităţii elementelor cadrului (stacirclpi şisau grinzi) reparate şisau consolidate şi a pereţilor de consolidare-estimarea preliminară a ductilităţii pereţilor structurali rezultaţi prin consolidareacadruluib) Etapa de analiză-identificarea şi cuantificarea acţiunilor neseismice-cuantificarea acţiunii seismice-determinarea efectelor solicitărilor prin analiză statică sau dinamică luacircnd icircn considerare rigidităţile finale ale elementelorc) Etapa de verificare-definirea modelului de comportare a elementelor cadrului (după caz reparate şisauconsolidate) a pereţilor de consolidare şi a conectorilor utilizaţi pentru prindere-alegereaactualizarea coeficienţilor de siguranţă γM ai materialelor-determinarea eforturilor de calcul sub combinaţiile posibile de solicitări-determinarea rezistenţelor de calcul-verificarea condiţiilor impuse de calculul la stări limită-confirmarea datelor prezumate pentru nivelul de ductilitate al elementelor structurale

57Exemplificati (prin desene) posibilităţi tehnice de turnare a pereţilor noi din beton armat in interiorul construcţiilor existente

58La ce eforturi ar trebui verificate elementele de prindere (ancorare) a stratului de camasuiala din beton torcretat de peretele din zidărie

  • Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug
Page 13: TEMATICA EXAMEN

43Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie realizarea unui planşeu din beton armat in locul celui de lemn ( redaţi un detaliu fie cu rezemare continua fie cu rezemare locala) 44Desenati o schema de principiu privind icircnlocuirea unui buiandrug de lemn cu unul din beton armat sau din metal 45Desenati o schema de principiu privind imbunatatire conlucrării de ansamblu prin legarea planşeelor de pereţii pe care acestea nu reazemă (ex planşee care reazemă doar pe 2 pereţi) 46Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd ancore postensionate

47Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor din zidărie utilizacircnd contraforţi suplimentari (din zidărie beton armat sau metalici-la alegere)

48Desenati o schema de principiu privind consolidarea pereţilor laterali din zidărie solicitaţi la icircmpingeri laterale date de alte elemente (ex şarpanta acoperişului)49Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii prin adăugare de pereţi noi sau umplerea unor goluri din pereţii existenţi

50Desenati una sau doua variante de principiu privind reabilitarea unor ziduri supuse infiltraţiilor de apa (igrasie)Hidroizolarea icircmpotriva igrasiei ascendente

Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug

51Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizore seismice la nivelul fundaţiilor

52Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizoare seismice tip SERB-CON in pereţii subsolului

53Descrieti succint etapele parcurse in procesul de consolidare a pereţilor din zidărie prin camasuire cu beton armat54Exemplificati prin schiţe modul de influenţare a clădirilor icircnvecinate de către săpăturile adacircnci destinate consolidărilor

55Prezentati cacircteva masuri destinate protecţiei muncii si PSI ce ar trebui avute in vedere la realizarea lucrărilor de reabilitare a construcţiilor din beton armatArt191 Proiectantul răspunde de elaborarea documentaţiilor tehnice de execuţie ale lucrărilor de construcţii Acestea trebuie să fie astfel icircntocmite icircncacirct să permită executarea şi utilizarea lucrărilor respective icircn condiţii icircn care la o exploatare normală a instalaţiilor tehnologice să se prevină accidentele de muncă precum şi icircmbolnăvirile profesionale Icircn acest scop proiectantul este obligata) să aplice la elaborarea proiectelor normele de securitate a muncii precum şi prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrărilor de construcţii care se referă la măsuri de securitate a muncii b) să prevadă icircn documentaţiile tehnice utilizarea pentru execuţia lucrărilor numai a echipamentelor tehnice certificate din punctul de vedere al securităţii munciic) să prevadă icircn documentaţiile tehnice de execuţie mijloacele financiare care să asigure respectarea la realizarea lucrărilor de construcţii a prevederilor normelor şi actelor normative specificate la pct a)d) să garanteze prin proiect eficienţa măsurilor de securitate a muncii corespunzătoare normelor şi legislaţiei de securitate a munciie) să stabilească dispozitivele aparatele şi instalaţiile de securitate a muncii necesare icircn perioada de execuţie a lucrărilor de construcţiif) să asigure completarea documentaţiei cu măsurile impuse cu ocazia controalelor de protecţia muncii efectuate de către organele abilitateg) să prevadă icircn documentaţia proiectelor prin care se promovează tehnologii noi de execuţie- instrucţiuni preliminare de securitate a muncii- lista cuprinzacircnd propuneri de echipament individual de protecţie pentru personalul care execută lucrările respective

h) să ia măsuri ca documentaţiile tehnico-economice să evidenţieze factorii de risc pe faze de execuţie şi să prevadă trimiteri la normele şi actele normative de securitate a muncii corespunzătoare factorilor respectivii) să nominalizeze icircn cadrul documentaţiei tehnico-economice icircn cazul lucrărilor speciale şi ale lucrărilor noi de execuţie pentru care nu există normative sau detalii tip măsurile de securitate a muncii specific lucrărilor respectivej) să acorde asistenţă tehnică executantului şi beneficiarului icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii apărute icircn realizarea lucrărilor de construcţiik) cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţii ca membru icircn comisia de recepţie sau ca invitat icircn comisia de recepţie icircn calitate de specialist să controleze realizarea măsurilor de protecţia muncii prevăzute icircn documentaţia tehnicăArt192 Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii icircn condiţii care să asigure evitarea accidentelor de muncă şi a icircmbolnăvirilor profesionale Icircn acest scop este obligata) să analizeze documentaţia tehnică de execuţie din punctul de vedere al securităţii muncii şi dacă este cazul să facă obiecţiuni solicitacircnd proiectantului modificările necesare conform prevederilor legaleb) să aplice prevederile cuprinse icircn legislaţia şi normele de securitate a muncii precum şi prescripţiile din documentaţiile tehnice privind executarea lucrărilor de bază de serviciu şi auxiliare necesare realizării construcţiilorc) să execute toate lucrările prevăzute icircn documentaţia tehnică icircn scopul realizării unei exploatări ulterioare a lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii de securitate a muncii şi să sesizeze beneficiarul şi proiectantul cacircnd constată că măsurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzătoare să facă propuneri de soluţionare şi să solicite acestora aprobările necesared) să ceară beneficiarului ca proiectantul să acorde asistenţă tehnică icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii icircn cazurile deosebite apărute icircn executarea lucrărilor de construcţiie) să remedieze toate deficienţele constatate cu ocazia efectuării probelor precum şi cele constatate la recepţia lucrărilor de construcţiiArt193 Beneficiarul răspunde de preluarea şi exploatarea lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii care să asigure securitatea muncii Icircn acest scop are obligaţiaa) să analizeze proiectul din punctul de vedere al măsurilor de securitate a muncii şi icircn cazul cacircnd constată deficienţe lipsuri sau neconcordanţe faţă de prevederile legislaţiei icircn vigoare să ceară proiectantului remedierea deficienţelor constatate completarea documentaţiei tehnice sau punerea icircn concordanţă a prevederilor din proiect cu cele din legislaţieb) să colaboreze cu proiectantul lucrării la definitivarea instrucţiunilor de securitate a munciic) să colaboreze cu proiectantul şi executantul după caz icircn scopul rezolvării anumitor robleme de securitate a muncii d) pentru lucrările de construcţii ce se execută icircn paralel cu desfăşurarea procesului de producţie să icircncheie cu executantul un protocolanexă la contract icircn care se va delimita suprafaţa pe care se execută lucrările pentru care răspunderea privind asigurarea măsurilor de protecţie a muncii revine executantului să specifice condiţiile necesar a fi respectate deexecutant astfel icircncacirct desfăşurarea procesului de producţie icircn condiţii de securitate să nu fie afectată de lucrările de construcţii executate concomitant cu acestae) să controleze cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţiimontajrealizarea de către xecutant a tuturor măsurilor de securitate a muncii prevăzute icircn documentaţia tehnică refuzacircnd recepţia lucrărilor de construcţii care nu corespund din punctul de vedere al securităţii munciif) să nu semneze recepţia definitivă a lucrărilor de construcţii atunci cacircnd determinările privind microclimatul zgomotul şi vibraţiile iluminatul efectuate icircn timpul probelor tehnologice nu corespund documentaţiei tehnice

56Care sunt etapele ce se parcurg in cazul in care trebuie realizata o reabilitare (intervenţie) asupra unei construcţiia) Etapa de concepţie-selectarea tehnicilor de reparareconsolidare a elementelor cadrului-selectarea materialelor utilizate

-selectarea tehnicilor de consolidare a fundaţiilor-selectarea şi predimensionarea sistemelor de prindere cadru-perete-estimarea preliminară a dimensiunilor pereţilor de consolidare şi a elementeloradiacente după caz consolidate (stacirclpi grinzi)-estimarea preliminară a rigidităţii elementelor cadrului (stacirclpi şisau grinzi) reparate şisau consolidate şi a pereţilor de consolidare-estimarea preliminară a ductilităţii pereţilor structurali rezultaţi prin consolidareacadruluib) Etapa de analiză-identificarea şi cuantificarea acţiunilor neseismice-cuantificarea acţiunii seismice-determinarea efectelor solicitărilor prin analiză statică sau dinamică luacircnd icircn considerare rigidităţile finale ale elementelorc) Etapa de verificare-definirea modelului de comportare a elementelor cadrului (după caz reparate şisauconsolidate) a pereţilor de consolidare şi a conectorilor utilizaţi pentru prindere-alegereaactualizarea coeficienţilor de siguranţă γM ai materialelor-determinarea eforturilor de calcul sub combinaţiile posibile de solicitări-determinarea rezistenţelor de calcul-verificarea condiţiilor impuse de calculul la stări limită-confirmarea datelor prezumate pentru nivelul de ductilitate al elementelor structurale

57Exemplificati (prin desene) posibilităţi tehnice de turnare a pereţilor noi din beton armat in interiorul construcţiilor existente

58La ce eforturi ar trebui verificate elementele de prindere (ancorare) a stratului de camasuiala din beton torcretat de peretele din zidărie

  • Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug
Page 14: TEMATICA EXAMEN

50Desenati una sau doua variante de principiu privind reabilitarea unor ziduri supuse infiltraţiilor de apa (igrasie)Hidroizolarea icircmpotriva igrasiei ascendente

Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug

51Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizore seismice la nivelul fundaţiilor

52Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizoare seismice tip SERB-CON in pereţii subsolului

53Descrieti succint etapele parcurse in procesul de consolidare a pereţilor din zidărie prin camasuire cu beton armat54Exemplificati prin schiţe modul de influenţare a clădirilor icircnvecinate de către săpăturile adacircnci destinate consolidărilor

55Prezentati cacircteva masuri destinate protecţiei muncii si PSI ce ar trebui avute in vedere la realizarea lucrărilor de reabilitare a construcţiilor din beton armatArt191 Proiectantul răspunde de elaborarea documentaţiilor tehnice de execuţie ale lucrărilor de construcţii Acestea trebuie să fie astfel icircntocmite icircncacirct să permită executarea şi utilizarea lucrărilor respective icircn condiţii icircn care la o exploatare normală a instalaţiilor tehnologice să se prevină accidentele de muncă precum şi icircmbolnăvirile profesionale Icircn acest scop proiectantul este obligata) să aplice la elaborarea proiectelor normele de securitate a muncii precum şi prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrărilor de construcţii care se referă la măsuri de securitate a muncii b) să prevadă icircn documentaţiile tehnice utilizarea pentru execuţia lucrărilor numai a echipamentelor tehnice certificate din punctul de vedere al securităţii munciic) să prevadă icircn documentaţiile tehnice de execuţie mijloacele financiare care să asigure respectarea la realizarea lucrărilor de construcţii a prevederilor normelor şi actelor normative specificate la pct a)d) să garanteze prin proiect eficienţa măsurilor de securitate a muncii corespunzătoare normelor şi legislaţiei de securitate a munciie) să stabilească dispozitivele aparatele şi instalaţiile de securitate a muncii necesare icircn perioada de execuţie a lucrărilor de construcţiif) să asigure completarea documentaţiei cu măsurile impuse cu ocazia controalelor de protecţia muncii efectuate de către organele abilitateg) să prevadă icircn documentaţia proiectelor prin care se promovează tehnologii noi de execuţie- instrucţiuni preliminare de securitate a muncii- lista cuprinzacircnd propuneri de echipament individual de protecţie pentru personalul care execută lucrările respective

h) să ia măsuri ca documentaţiile tehnico-economice să evidenţieze factorii de risc pe faze de execuţie şi să prevadă trimiteri la normele şi actele normative de securitate a muncii corespunzătoare factorilor respectivii) să nominalizeze icircn cadrul documentaţiei tehnico-economice icircn cazul lucrărilor speciale şi ale lucrărilor noi de execuţie pentru care nu există normative sau detalii tip măsurile de securitate a muncii specific lucrărilor respectivej) să acorde asistenţă tehnică executantului şi beneficiarului icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii apărute icircn realizarea lucrărilor de construcţiik) cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţii ca membru icircn comisia de recepţie sau ca invitat icircn comisia de recepţie icircn calitate de specialist să controleze realizarea măsurilor de protecţia muncii prevăzute icircn documentaţia tehnicăArt192 Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii icircn condiţii care să asigure evitarea accidentelor de muncă şi a icircmbolnăvirilor profesionale Icircn acest scop este obligata) să analizeze documentaţia tehnică de execuţie din punctul de vedere al securităţii muncii şi dacă este cazul să facă obiecţiuni solicitacircnd proiectantului modificările necesare conform prevederilor legaleb) să aplice prevederile cuprinse icircn legislaţia şi normele de securitate a muncii precum şi prescripţiile din documentaţiile tehnice privind executarea lucrărilor de bază de serviciu şi auxiliare necesare realizării construcţiilorc) să execute toate lucrările prevăzute icircn documentaţia tehnică icircn scopul realizării unei exploatări ulterioare a lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii de securitate a muncii şi să sesizeze beneficiarul şi proiectantul cacircnd constată că măsurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzătoare să facă propuneri de soluţionare şi să solicite acestora aprobările necesared) să ceară beneficiarului ca proiectantul să acorde asistenţă tehnică icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii icircn cazurile deosebite apărute icircn executarea lucrărilor de construcţiie) să remedieze toate deficienţele constatate cu ocazia efectuării probelor precum şi cele constatate la recepţia lucrărilor de construcţiiArt193 Beneficiarul răspunde de preluarea şi exploatarea lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii care să asigure securitatea muncii Icircn acest scop are obligaţiaa) să analizeze proiectul din punctul de vedere al măsurilor de securitate a muncii şi icircn cazul cacircnd constată deficienţe lipsuri sau neconcordanţe faţă de prevederile legislaţiei icircn vigoare să ceară proiectantului remedierea deficienţelor constatate completarea documentaţiei tehnice sau punerea icircn concordanţă a prevederilor din proiect cu cele din legislaţieb) să colaboreze cu proiectantul lucrării la definitivarea instrucţiunilor de securitate a munciic) să colaboreze cu proiectantul şi executantul după caz icircn scopul rezolvării anumitor robleme de securitate a muncii d) pentru lucrările de construcţii ce se execută icircn paralel cu desfăşurarea procesului de producţie să icircncheie cu executantul un protocolanexă la contract icircn care se va delimita suprafaţa pe care se execută lucrările pentru care răspunderea privind asigurarea măsurilor de protecţie a muncii revine executantului să specifice condiţiile necesar a fi respectate deexecutant astfel icircncacirct desfăşurarea procesului de producţie icircn condiţii de securitate să nu fie afectată de lucrările de construcţii executate concomitant cu acestae) să controleze cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţiimontajrealizarea de către xecutant a tuturor măsurilor de securitate a muncii prevăzute icircn documentaţia tehnică refuzacircnd recepţia lucrărilor de construcţii care nu corespund din punctul de vedere al securităţii munciif) să nu semneze recepţia definitivă a lucrărilor de construcţii atunci cacircnd determinările privind microclimatul zgomotul şi vibraţiile iluminatul efectuate icircn timpul probelor tehnologice nu corespund documentaţiei tehnice

56Care sunt etapele ce se parcurg in cazul in care trebuie realizata o reabilitare (intervenţie) asupra unei construcţiia) Etapa de concepţie-selectarea tehnicilor de reparareconsolidare a elementelor cadrului-selectarea materialelor utilizate

-selectarea tehnicilor de consolidare a fundaţiilor-selectarea şi predimensionarea sistemelor de prindere cadru-perete-estimarea preliminară a dimensiunilor pereţilor de consolidare şi a elementeloradiacente după caz consolidate (stacirclpi grinzi)-estimarea preliminară a rigidităţii elementelor cadrului (stacirclpi şisau grinzi) reparate şisau consolidate şi a pereţilor de consolidare-estimarea preliminară a ductilităţii pereţilor structurali rezultaţi prin consolidareacadruluib) Etapa de analiză-identificarea şi cuantificarea acţiunilor neseismice-cuantificarea acţiunii seismice-determinarea efectelor solicitărilor prin analiză statică sau dinamică luacircnd icircn considerare rigidităţile finale ale elementelorc) Etapa de verificare-definirea modelului de comportare a elementelor cadrului (după caz reparate şisauconsolidate) a pereţilor de consolidare şi a conectorilor utilizaţi pentru prindere-alegereaactualizarea coeficienţilor de siguranţă γM ai materialelor-determinarea eforturilor de calcul sub combinaţiile posibile de solicitări-determinarea rezistenţelor de calcul-verificarea condiţiilor impuse de calculul la stări limită-confirmarea datelor prezumate pentru nivelul de ductilitate al elementelor structurale

57Exemplificati (prin desene) posibilităţi tehnice de turnare a pereţilor noi din beton armat in interiorul construcţiilor existente

58La ce eforturi ar trebui verificate elementele de prindere (ancorare) a stratului de camasuiala din beton torcretat de peretele din zidărie

  • Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug
Page 15: TEMATICA EXAMEN

52Desenati o schema de principiu privind consolidarea unei construcţii din zidărie prin introducerea de amortizoare seismice tip SERB-CON in pereţii subsolului

53Descrieti succint etapele parcurse in procesul de consolidare a pereţilor din zidărie prin camasuire cu beton armat54Exemplificati prin schiţe modul de influenţare a clădirilor icircnvecinate de către săpăturile adacircnci destinate consolidărilor

55Prezentati cacircteva masuri destinate protecţiei muncii si PSI ce ar trebui avute in vedere la realizarea lucrărilor de reabilitare a construcţiilor din beton armatArt191 Proiectantul răspunde de elaborarea documentaţiilor tehnice de execuţie ale lucrărilor de construcţii Acestea trebuie să fie astfel icircntocmite icircncacirct să permită executarea şi utilizarea lucrărilor respective icircn condiţii icircn care la o exploatare normală a instalaţiilor tehnologice să se prevină accidentele de muncă precum şi icircmbolnăvirile profesionale Icircn acest scop proiectantul este obligata) să aplice la elaborarea proiectelor normele de securitate a muncii precum şi prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrărilor de construcţii care se referă la măsuri de securitate a muncii b) să prevadă icircn documentaţiile tehnice utilizarea pentru execuţia lucrărilor numai a echipamentelor tehnice certificate din punctul de vedere al securităţii munciic) să prevadă icircn documentaţiile tehnice de execuţie mijloacele financiare care să asigure respectarea la realizarea lucrărilor de construcţii a prevederilor normelor şi actelor normative specificate la pct a)d) să garanteze prin proiect eficienţa măsurilor de securitate a muncii corespunzătoare normelor şi legislaţiei de securitate a munciie) să stabilească dispozitivele aparatele şi instalaţiile de securitate a muncii necesare icircn perioada de execuţie a lucrărilor de construcţiif) să asigure completarea documentaţiei cu măsurile impuse cu ocazia controalelor de protecţia muncii efectuate de către organele abilitateg) să prevadă icircn documentaţia proiectelor prin care se promovează tehnologii noi de execuţie- instrucţiuni preliminare de securitate a muncii- lista cuprinzacircnd propuneri de echipament individual de protecţie pentru personalul care execută lucrările respective

h) să ia măsuri ca documentaţiile tehnico-economice să evidenţieze factorii de risc pe faze de execuţie şi să prevadă trimiteri la normele şi actele normative de securitate a muncii corespunzătoare factorilor respectivii) să nominalizeze icircn cadrul documentaţiei tehnico-economice icircn cazul lucrărilor speciale şi ale lucrărilor noi de execuţie pentru care nu există normative sau detalii tip măsurile de securitate a muncii specific lucrărilor respectivej) să acorde asistenţă tehnică executantului şi beneficiarului icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii apărute icircn realizarea lucrărilor de construcţiik) cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţii ca membru icircn comisia de recepţie sau ca invitat icircn comisia de recepţie icircn calitate de specialist să controleze realizarea măsurilor de protecţia muncii prevăzute icircn documentaţia tehnicăArt192 Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii icircn condiţii care să asigure evitarea accidentelor de muncă şi a icircmbolnăvirilor profesionale Icircn acest scop este obligata) să analizeze documentaţia tehnică de execuţie din punctul de vedere al securităţii muncii şi dacă este cazul să facă obiecţiuni solicitacircnd proiectantului modificările necesare conform prevederilor legaleb) să aplice prevederile cuprinse icircn legislaţia şi normele de securitate a muncii precum şi prescripţiile din documentaţiile tehnice privind executarea lucrărilor de bază de serviciu şi auxiliare necesare realizării construcţiilorc) să execute toate lucrările prevăzute icircn documentaţia tehnică icircn scopul realizării unei exploatări ulterioare a lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii de securitate a muncii şi să sesizeze beneficiarul şi proiectantul cacircnd constată că măsurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzătoare să facă propuneri de soluţionare şi să solicite acestora aprobările necesared) să ceară beneficiarului ca proiectantul să acorde asistenţă tehnică icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii icircn cazurile deosebite apărute icircn executarea lucrărilor de construcţiie) să remedieze toate deficienţele constatate cu ocazia efectuării probelor precum şi cele constatate la recepţia lucrărilor de construcţiiArt193 Beneficiarul răspunde de preluarea şi exploatarea lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii care să asigure securitatea muncii Icircn acest scop are obligaţiaa) să analizeze proiectul din punctul de vedere al măsurilor de securitate a muncii şi icircn cazul cacircnd constată deficienţe lipsuri sau neconcordanţe faţă de prevederile legislaţiei icircn vigoare să ceară proiectantului remedierea deficienţelor constatate completarea documentaţiei tehnice sau punerea icircn concordanţă a prevederilor din proiect cu cele din legislaţieb) să colaboreze cu proiectantul lucrării la definitivarea instrucţiunilor de securitate a munciic) să colaboreze cu proiectantul şi executantul după caz icircn scopul rezolvării anumitor robleme de securitate a muncii d) pentru lucrările de construcţii ce se execută icircn paralel cu desfăşurarea procesului de producţie să icircncheie cu executantul un protocolanexă la contract icircn care se va delimita suprafaţa pe care se execută lucrările pentru care răspunderea privind asigurarea măsurilor de protecţie a muncii revine executantului să specifice condiţiile necesar a fi respectate deexecutant astfel icircncacirct desfăşurarea procesului de producţie icircn condiţii de securitate să nu fie afectată de lucrările de construcţii executate concomitant cu acestae) să controleze cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţiimontajrealizarea de către xecutant a tuturor măsurilor de securitate a muncii prevăzute icircn documentaţia tehnică refuzacircnd recepţia lucrărilor de construcţii care nu corespund din punctul de vedere al securităţii munciif) să nu semneze recepţia definitivă a lucrărilor de construcţii atunci cacircnd determinările privind microclimatul zgomotul şi vibraţiile iluminatul efectuate icircn timpul probelor tehnologice nu corespund documentaţiei tehnice

56Care sunt etapele ce se parcurg in cazul in care trebuie realizata o reabilitare (intervenţie) asupra unei construcţiia) Etapa de concepţie-selectarea tehnicilor de reparareconsolidare a elementelor cadrului-selectarea materialelor utilizate

-selectarea tehnicilor de consolidare a fundaţiilor-selectarea şi predimensionarea sistemelor de prindere cadru-perete-estimarea preliminară a dimensiunilor pereţilor de consolidare şi a elementeloradiacente după caz consolidate (stacirclpi grinzi)-estimarea preliminară a rigidităţii elementelor cadrului (stacirclpi şisau grinzi) reparate şisau consolidate şi a pereţilor de consolidare-estimarea preliminară a ductilităţii pereţilor structurali rezultaţi prin consolidareacadruluib) Etapa de analiză-identificarea şi cuantificarea acţiunilor neseismice-cuantificarea acţiunii seismice-determinarea efectelor solicitărilor prin analiză statică sau dinamică luacircnd icircn considerare rigidităţile finale ale elementelorc) Etapa de verificare-definirea modelului de comportare a elementelor cadrului (după caz reparate şisauconsolidate) a pereţilor de consolidare şi a conectorilor utilizaţi pentru prindere-alegereaactualizarea coeficienţilor de siguranţă γM ai materialelor-determinarea eforturilor de calcul sub combinaţiile posibile de solicitări-determinarea rezistenţelor de calcul-verificarea condiţiilor impuse de calculul la stări limită-confirmarea datelor prezumate pentru nivelul de ductilitate al elementelor structurale

57Exemplificati (prin desene) posibilităţi tehnice de turnare a pereţilor noi din beton armat in interiorul construcţiilor existente

58La ce eforturi ar trebui verificate elementele de prindere (ancorare) a stratului de camasuiala din beton torcretat de peretele din zidărie

  • Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug
Page 16: TEMATICA EXAMEN

53Descrieti succint etapele parcurse in procesul de consolidare a pereţilor din zidărie prin camasuire cu beton armat54Exemplificati prin schiţe modul de influenţare a clădirilor icircnvecinate de către săpăturile adacircnci destinate consolidărilor

55Prezentati cacircteva masuri destinate protecţiei muncii si PSI ce ar trebui avute in vedere la realizarea lucrărilor de reabilitare a construcţiilor din beton armatArt191 Proiectantul răspunde de elaborarea documentaţiilor tehnice de execuţie ale lucrărilor de construcţii Acestea trebuie să fie astfel icircntocmite icircncacirct să permită executarea şi utilizarea lucrărilor respective icircn condiţii icircn care la o exploatare normală a instalaţiilor tehnologice să se prevină accidentele de muncă precum şi icircmbolnăvirile profesionale Icircn acest scop proiectantul este obligata) să aplice la elaborarea proiectelor normele de securitate a muncii precum şi prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrărilor de construcţii care se referă la măsuri de securitate a muncii b) să prevadă icircn documentaţiile tehnice utilizarea pentru execuţia lucrărilor numai a echipamentelor tehnice certificate din punctul de vedere al securităţii munciic) să prevadă icircn documentaţiile tehnice de execuţie mijloacele financiare care să asigure respectarea la realizarea lucrărilor de construcţii a prevederilor normelor şi actelor normative specificate la pct a)d) să garanteze prin proiect eficienţa măsurilor de securitate a muncii corespunzătoare normelor şi legislaţiei de securitate a munciie) să stabilească dispozitivele aparatele şi instalaţiile de securitate a muncii necesare icircn perioada de execuţie a lucrărilor de construcţiif) să asigure completarea documentaţiei cu măsurile impuse cu ocazia controalelor de protecţia muncii efectuate de către organele abilitateg) să prevadă icircn documentaţia proiectelor prin care se promovează tehnologii noi de execuţie- instrucţiuni preliminare de securitate a muncii- lista cuprinzacircnd propuneri de echipament individual de protecţie pentru personalul care execută lucrările respective

h) să ia măsuri ca documentaţiile tehnico-economice să evidenţieze factorii de risc pe faze de execuţie şi să prevadă trimiteri la normele şi actele normative de securitate a muncii corespunzătoare factorilor respectivii) să nominalizeze icircn cadrul documentaţiei tehnico-economice icircn cazul lucrărilor speciale şi ale lucrărilor noi de execuţie pentru care nu există normative sau detalii tip măsurile de securitate a muncii specific lucrărilor respectivej) să acorde asistenţă tehnică executantului şi beneficiarului icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii apărute icircn realizarea lucrărilor de construcţiik) cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţii ca membru icircn comisia de recepţie sau ca invitat icircn comisia de recepţie icircn calitate de specialist să controleze realizarea măsurilor de protecţia muncii prevăzute icircn documentaţia tehnicăArt192 Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii icircn condiţii care să asigure evitarea accidentelor de muncă şi a icircmbolnăvirilor profesionale Icircn acest scop este obligata) să analizeze documentaţia tehnică de execuţie din punctul de vedere al securităţii muncii şi dacă este cazul să facă obiecţiuni solicitacircnd proiectantului modificările necesare conform prevederilor legaleb) să aplice prevederile cuprinse icircn legislaţia şi normele de securitate a muncii precum şi prescripţiile din documentaţiile tehnice privind executarea lucrărilor de bază de serviciu şi auxiliare necesare realizării construcţiilorc) să execute toate lucrările prevăzute icircn documentaţia tehnică icircn scopul realizării unei exploatări ulterioare a lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii de securitate a muncii şi să sesizeze beneficiarul şi proiectantul cacircnd constată că măsurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzătoare să facă propuneri de soluţionare şi să solicite acestora aprobările necesared) să ceară beneficiarului ca proiectantul să acorde asistenţă tehnică icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii icircn cazurile deosebite apărute icircn executarea lucrărilor de construcţiie) să remedieze toate deficienţele constatate cu ocazia efectuării probelor precum şi cele constatate la recepţia lucrărilor de construcţiiArt193 Beneficiarul răspunde de preluarea şi exploatarea lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii care să asigure securitatea muncii Icircn acest scop are obligaţiaa) să analizeze proiectul din punctul de vedere al măsurilor de securitate a muncii şi icircn cazul cacircnd constată deficienţe lipsuri sau neconcordanţe faţă de prevederile legislaţiei icircn vigoare să ceară proiectantului remedierea deficienţelor constatate completarea documentaţiei tehnice sau punerea icircn concordanţă a prevederilor din proiect cu cele din legislaţieb) să colaboreze cu proiectantul lucrării la definitivarea instrucţiunilor de securitate a munciic) să colaboreze cu proiectantul şi executantul după caz icircn scopul rezolvării anumitor robleme de securitate a muncii d) pentru lucrările de construcţii ce se execută icircn paralel cu desfăşurarea procesului de producţie să icircncheie cu executantul un protocolanexă la contract icircn care se va delimita suprafaţa pe care se execută lucrările pentru care răspunderea privind asigurarea măsurilor de protecţie a muncii revine executantului să specifice condiţiile necesar a fi respectate deexecutant astfel icircncacirct desfăşurarea procesului de producţie icircn condiţii de securitate să nu fie afectată de lucrările de construcţii executate concomitant cu acestae) să controleze cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţiimontajrealizarea de către xecutant a tuturor măsurilor de securitate a muncii prevăzute icircn documentaţia tehnică refuzacircnd recepţia lucrărilor de construcţii care nu corespund din punctul de vedere al securităţii munciif) să nu semneze recepţia definitivă a lucrărilor de construcţii atunci cacircnd determinările privind microclimatul zgomotul şi vibraţiile iluminatul efectuate icircn timpul probelor tehnologice nu corespund documentaţiei tehnice

56Care sunt etapele ce se parcurg in cazul in care trebuie realizata o reabilitare (intervenţie) asupra unei construcţiia) Etapa de concepţie-selectarea tehnicilor de reparareconsolidare a elementelor cadrului-selectarea materialelor utilizate

-selectarea tehnicilor de consolidare a fundaţiilor-selectarea şi predimensionarea sistemelor de prindere cadru-perete-estimarea preliminară a dimensiunilor pereţilor de consolidare şi a elementeloradiacente după caz consolidate (stacirclpi grinzi)-estimarea preliminară a rigidităţii elementelor cadrului (stacirclpi şisau grinzi) reparate şisau consolidate şi a pereţilor de consolidare-estimarea preliminară a ductilităţii pereţilor structurali rezultaţi prin consolidareacadruluib) Etapa de analiză-identificarea şi cuantificarea acţiunilor neseismice-cuantificarea acţiunii seismice-determinarea efectelor solicitărilor prin analiză statică sau dinamică luacircnd icircn considerare rigidităţile finale ale elementelorc) Etapa de verificare-definirea modelului de comportare a elementelor cadrului (după caz reparate şisauconsolidate) a pereţilor de consolidare şi a conectorilor utilizaţi pentru prindere-alegereaactualizarea coeficienţilor de siguranţă γM ai materialelor-determinarea eforturilor de calcul sub combinaţiile posibile de solicitări-determinarea rezistenţelor de calcul-verificarea condiţiilor impuse de calculul la stări limită-confirmarea datelor prezumate pentru nivelul de ductilitate al elementelor structurale

57Exemplificati (prin desene) posibilităţi tehnice de turnare a pereţilor noi din beton armat in interiorul construcţiilor existente

58La ce eforturi ar trebui verificate elementele de prindere (ancorare) a stratului de camasuiala din beton torcretat de peretele din zidărie

  • Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug
Page 17: TEMATICA EXAMEN

h) să ia măsuri ca documentaţiile tehnico-economice să evidenţieze factorii de risc pe faze de execuţie şi să prevadă trimiteri la normele şi actele normative de securitate a muncii corespunzătoare factorilor respectivii) să nominalizeze icircn cadrul documentaţiei tehnico-economice icircn cazul lucrărilor speciale şi ale lucrărilor noi de execuţie pentru care nu există normative sau detalii tip măsurile de securitate a muncii specific lucrărilor respectivej) să acorde asistenţă tehnică executantului şi beneficiarului icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii apărute icircn realizarea lucrărilor de construcţiik) cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţii ca membru icircn comisia de recepţie sau ca invitat icircn comisia de recepţie icircn calitate de specialist să controleze realizarea măsurilor de protecţia muncii prevăzute icircn documentaţia tehnicăArt192 Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii icircn condiţii care să asigure evitarea accidentelor de muncă şi a icircmbolnăvirilor profesionale Icircn acest scop este obligata) să analizeze documentaţia tehnică de execuţie din punctul de vedere al securităţii muncii şi dacă este cazul să facă obiecţiuni solicitacircnd proiectantului modificările necesare conform prevederilor legaleb) să aplice prevederile cuprinse icircn legislaţia şi normele de securitate a muncii precum şi prescripţiile din documentaţiile tehnice privind executarea lucrărilor de bază de serviciu şi auxiliare necesare realizării construcţiilorc) să execute toate lucrările prevăzute icircn documentaţia tehnică icircn scopul realizării unei exploatări ulterioare a lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii de securitate a muncii şi să sesizeze beneficiarul şi proiectantul cacircnd constată că măsurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzătoare să facă propuneri de soluţionare şi să solicite acestora aprobările necesared) să ceară beneficiarului ca proiectantul să acorde asistenţă tehnică icircn vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii icircn cazurile deosebite apărute icircn executarea lucrărilor de construcţiie) să remedieze toate deficienţele constatate cu ocazia efectuării probelor precum şi cele constatate la recepţia lucrărilor de construcţiiArt193 Beneficiarul răspunde de preluarea şi exploatarea lucrărilor de construcţii-montaj icircn condiţii care să asigure securitatea muncii Icircn acest scop are obligaţiaa) să analizeze proiectul din punctul de vedere al măsurilor de securitate a muncii şi icircn cazul cacircnd constată deficienţe lipsuri sau neconcordanţe faţă de prevederile legislaţiei icircn vigoare să ceară proiectantului remedierea deficienţelor constatate completarea documentaţiei tehnice sau punerea icircn concordanţă a prevederilor din proiect cu cele din legislaţieb) să colaboreze cu proiectantul lucrării la definitivarea instrucţiunilor de securitate a munciic) să colaboreze cu proiectantul şi executantul după caz icircn scopul rezolvării anumitor robleme de securitate a muncii d) pentru lucrările de construcţii ce se execută icircn paralel cu desfăşurarea procesului de producţie să icircncheie cu executantul un protocolanexă la contract icircn care se va delimita suprafaţa pe care se execută lucrările pentru care răspunderea privind asigurarea măsurilor de protecţie a muncii revine executantului să specifice condiţiile necesar a fi respectate deexecutant astfel icircncacirct desfăşurarea procesului de producţie icircn condiţii de securitate să nu fie afectată de lucrările de construcţii executate concomitant cu acestae) să controleze cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţiimontajrealizarea de către xecutant a tuturor măsurilor de securitate a muncii prevăzute icircn documentaţia tehnică refuzacircnd recepţia lucrărilor de construcţii care nu corespund din punctul de vedere al securităţii munciif) să nu semneze recepţia definitivă a lucrărilor de construcţii atunci cacircnd determinările privind microclimatul zgomotul şi vibraţiile iluminatul efectuate icircn timpul probelor tehnologice nu corespund documentaţiei tehnice

56Care sunt etapele ce se parcurg in cazul in care trebuie realizata o reabilitare (intervenţie) asupra unei construcţiia) Etapa de concepţie-selectarea tehnicilor de reparareconsolidare a elementelor cadrului-selectarea materialelor utilizate

-selectarea tehnicilor de consolidare a fundaţiilor-selectarea şi predimensionarea sistemelor de prindere cadru-perete-estimarea preliminară a dimensiunilor pereţilor de consolidare şi a elementeloradiacente după caz consolidate (stacirclpi grinzi)-estimarea preliminară a rigidităţii elementelor cadrului (stacirclpi şisau grinzi) reparate şisau consolidate şi a pereţilor de consolidare-estimarea preliminară a ductilităţii pereţilor structurali rezultaţi prin consolidareacadruluib) Etapa de analiză-identificarea şi cuantificarea acţiunilor neseismice-cuantificarea acţiunii seismice-determinarea efectelor solicitărilor prin analiză statică sau dinamică luacircnd icircn considerare rigidităţile finale ale elementelorc) Etapa de verificare-definirea modelului de comportare a elementelor cadrului (după caz reparate şisauconsolidate) a pereţilor de consolidare şi a conectorilor utilizaţi pentru prindere-alegereaactualizarea coeficienţilor de siguranţă γM ai materialelor-determinarea eforturilor de calcul sub combinaţiile posibile de solicitări-determinarea rezistenţelor de calcul-verificarea condiţiilor impuse de calculul la stări limită-confirmarea datelor prezumate pentru nivelul de ductilitate al elementelor structurale

57Exemplificati (prin desene) posibilităţi tehnice de turnare a pereţilor noi din beton armat in interiorul construcţiilor existente

58La ce eforturi ar trebui verificate elementele de prindere (ancorare) a stratului de camasuiala din beton torcretat de peretele din zidărie

  • Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug
Page 18: TEMATICA EXAMEN

-selectarea tehnicilor de consolidare a fundaţiilor-selectarea şi predimensionarea sistemelor de prindere cadru-perete-estimarea preliminară a dimensiunilor pereţilor de consolidare şi a elementeloradiacente după caz consolidate (stacirclpi grinzi)-estimarea preliminară a rigidităţii elementelor cadrului (stacirclpi şisau grinzi) reparate şisau consolidate şi a pereţilor de consolidare-estimarea preliminară a ductilităţii pereţilor structurali rezultaţi prin consolidareacadruluib) Etapa de analiză-identificarea şi cuantificarea acţiunilor neseismice-cuantificarea acţiunii seismice-determinarea efectelor solicitărilor prin analiză statică sau dinamică luacircnd icircn considerare rigidităţile finale ale elementelorc) Etapa de verificare-definirea modelului de comportare a elementelor cadrului (după caz reparate şisauconsolidate) a pereţilor de consolidare şi a conectorilor utilizaţi pentru prindere-alegereaactualizarea coeficienţilor de siguranţă γM ai materialelor-determinarea eforturilor de calcul sub combinaţiile posibile de solicitări-determinarea rezistenţelor de calcul-verificarea condiţiilor impuse de calculul la stări limită-confirmarea datelor prezumate pentru nivelul de ductilitate al elementelor structurale

57Exemplificati (prin desene) posibilităţi tehnice de turnare a pereţilor noi din beton armat in interiorul construcţiilor existente

58La ce eforturi ar trebui verificate elementele de prindere (ancorare) a stratului de camasuiala din beton torcretat de peretele din zidărie

  • Izolarea zidurilor exterioare impotriva igrasiei cu impregnant hidrofug