examen milea

48
Examen Milea : 1 Ce este imaginarul ? “Imaginarul” functioneaza ca un cuvant sincretic, avand legatura cu tot ceea ce este proces de reprezentare simbolica, cu procesele de naratiune mitica, cu mitul in care individul sau indivizii capata sens,de la credintele religioase, fil oso fice la cre atia art istica ; gan dir ea umana nepu ta nd sa modeleze totul in abstract, trebuie sa treaca prin naratiuni, prin simbolizari 2 Ce este arhetipul :? Par a fi imaginile in sine ,motive ,simboluri -Texte antice si simboluri arhetipale :magicianul batranul intelept,maestrul ,Hermes,Orfeu ,care ar functiona in vise si fantasme reprezentant ‘’arhetipul spiritului ‘’’ Romanele mesei rotunde –structura tematica ce va traversa literature lumii ,atat sacra cat si cea profana,maestrul si discipolul.Eroul Ghilgames alaturi de Utnapistim .Ulise alaturi de orbul Tiresias.Orice structura arhitepal-simbolica contine o valoare existentiala ,adica vizeaza o reealitate care angajeaza existenta umana . Cartea tibetana a mortilor:-proiecteaza vedeniile inspaimantatoare ale mortii cu plasmuiri ale constiintei care pot fi depasite . Epopeea lui Ghilgames – model exemplar al cautarii umane Drumul pe care porneste un erou aflat la inceputurile cautarilor de sens din istoria culturii, Ghilgames, este o metafora a nelinistii nascute din teama de moarte, demon interior care ii apare neimblanzitului erou odata cu moartea prietenului sau Enkidu ; incercarile de tip eroic la care este supus eroul, calator prin tunelul intunecos pazit de oamenii scorpioni, timp de douasprezece trepte de intuneric, ispitirea zeitei Siduri cu tentatiile si bucuriile lumii terestre, traversarea apelor mortii, ilustreaza conditia umana dramatica, definita prin esecul in fata eternitatii. Acest sens global dat drumului parcurs de eroul sumerian este fixat pe un arhetip central, care va avea o larga circulatie : « somnul ». Ajuns in bratele terifiantelor spaime ale mortii, dupa ce refuza hierogamia propusa de zeita Istar,G h i l g a m e s are ca tinta a drumului domeniul lui Utnap istim, care poate saiidezvaluiasca lucrul ascuns muritori lor : « taina mortii » . A invinge s o m n u l inseamna a ramane treaz, o proba spirituala de concentrare, caci vointa eternal nu cunoaste somnul. Adormind, eroul se pregateste de moarte, care-l urmareste c u esecuri existentiale succesive, prezente in text prin

Upload: george

Post on 10-Nov-2015

243 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Examen Milea :1 Ce este imaginarul ?Imaginarul functioneaza ca un cuvant sincretic, avand legatura cu totceea ce este proces de reprezentare simbolica, cu procesele de naratiune mitica,cu mitul in care individul sau indivizii capata sens,de la credintele religioase,filosoficelacreatiaartistica;gandireaumananeputandsamodelezetotulinabstract, trebuie sa treaca prin naratiuni, prin simbolizari2 Ce este arhetipul :? Par a fi imaginile in sine ,motive ,simboluri -Texte antice si simboluri arhetipale :magicianul batranul intelept,maestrul ,Hermes,Orfeu ,care ar functiona in vise si fantasme reprezentant arhetipul spiritului Romanele mesei rotunde structura tematica ce va traversa literature lumii ,atat sacra cat si cea profana,maestrul si discipolul.Eroul Ghilgames alaturi de Utnapistim .Ulise alaturi de orbul Tiresias.Orice structura arhitepal-simbolica contine o valoare existentiala ,adica vizeaza o reealitate care angajeaza existenta umana .Cartea tibetana a mortilor:-proiecteaza vedeniile inspaimantatoare ale mortii cu plasmuiri ale constiintei care pot fi depasite .Epopeea lui Ghilgames model exemplar al cautarii umaneDrumul pe care porneste un erou aflat la inceputurile cautarilor de sens din istoria culturii, Ghilgames, este o metafora a nelinistii nascute din teama de moarte, demon interior care ii apare neimblanzitului erou odata cu moartea prietenului sau Enkidu ; incercarile de tip eroic la care este supus eroul, calator prin tunelul intunecos pazit de oamenii scorpioni, timpde douasprezece trepte de intuneric, ispitirea zeitei Siduri cu tentatiile si bucuriile lumii terestre, traversarea apelor mortii, ilustreaza conditia umana dramatica, definita prin esecul in fata eternitatii. Acest sens global dat drumului parcurs de eroul sumerian este fixat pe un arhetip central, care va avea o larga circulatie : somnul . Ajuns in bratele terifiantelor spaime ale mortii, dupa ce refuza hierogamia propusa de zeita Istar,GhilgamesarecatintaadrumuluidomeniulluiUtnapistim,carepoatesaiidezvaluiascalucrulascunsmuritorilor:tainamortii.Ainvingesomnul inseamna a ramane treaz, o proba spirituala de concentrare, caci vointa eternal nu cunoaste somnul. Adormind, eroul se pregateste de moarte, care-l urmareste cu esecuri existentiale succesive, prezente in text prin constelatii de imagini simbolice:ratacesteinpustiusipierdefloareavietiieterne,nestapanindu-si

dorinta de a intra in apa racoritoare a izvorului (o apa oglinda, a trecerii) ; nu descifreaza sensul gestului violent cu care taie copacul, episod organizat in trei trepte simbolice : un sarpe la radacina (animalul sacru, initiat, prin excelenta), un vultur in varf (semn al sacrului transcendent, al zborului), o cucuvea in scorbura(semnalvederiiinterioare).Distrugereacopaculuiaxis mundi,corespunde condamnarii eroului la casa pulberii , in care se afla toti cei care au existat inaintea lui .

3 Ce inseamna transpunerea alegorica a raporturilor sacrului cu profanul ?Vorbim despre simbol in sensul transpunerii alegorice sau metaforice araporturilor profanului cu sacrul (reprezentarea mitica a oului primordial camodsimbolicalgenezeicosmosului),depasindastfelrealitateaconcretasisugerand fondul sacru al lumii. Intr-un fel, asa functioneaza si creatia poetica,depasind metaforic jocul primar al lumii, incifrand metaforic imaginile desprelume si despre individ.4 Identificati urmatoarele arhetipuri si plasati-le in textele in care se potrivesc:a) 3. Ce inseamnatranspunere alegorica a raporturilor sacrului cuprofanul ?Vorbim despre simbol in sensul transpunerii alegorice sau metaforice araporturilor profanului cu sacrul (reprezentarea mitica a oului primordial camodsimbolicalgenezeicosmosului),depasindastfelrealitateaconcretasisugerand fondul sacru al lumii. Intr-un fel, asa functioneaza si creatia poetica,depasind metaforic jocul primar al lumii, incifrand metaforic imaginile desprelume si despre individ.4. Identificati urmatoarele arhetipuri si plasati-le in textele in carefunctioneaza semnificatiile lor :a) Creatiacosmogonicab) Timp sacru/timp profanc) Calatoria si treptele eid) Raportul etern/trecatore) Moarte/depasirea eiCosmogoniile proiecteaza creatia pe fragmentarea unei unitati primordialesideaicitehnicilemisticedeunireacontrariilordupamodelulmiticalandroginului sau al sacrificiului. Sacrificiul vazut ca modalitate superioara decirculatie a energiei sacre in univers (sacrificiul lui Osiris, sacrificiul Ifigeniei,sacrificiul fiului lui Avraam, sacrificiul christic), are in centru moartea violenta princare se opereaza un urias transfer : viata concentrata intr-o persoana depasesteaceasta persoana si se manifesta la scara cosmica si colectiva . O singura fiintase transforma in Cosmos sau renaste multiplicata ; este aici schema arhetipala atotalitatii primordiale distruse si fragmentate prin actul creatiei (de aici structurimitice avand in comun moartea cruda careia ii cad prada tinerii :Tammuz, iubitulzeitei Istar, Osiris, sotul zeitei Isis).Mircea Eliade apreciaza ca modelele umane sunt nascute din aceea caomulimitagesturileparadigmaticealezeilor,lerepataactiunile,existandocontinuitatelinearaintreimaginarulreligiilorarhaicesialcrestinismului,islamismului sau budismului, prin imitatio dei. Analogia om-cosmos, om-univers,stalabazaconstructieisimbolice,careactioneazainegalamasuraasuprarelatiilor omului cu sine, cat si cu transcendenta cosmica, dupa modelul in carecomplexulsimbolicalascensiuniiritualice(muntele)orialzboruluimagiccuprinde in semnificatiirelatia om-cer. Omul este prizonierul propriei finitudini,darsimbolurilesugereazavointatranscenderii(depasireaconditiei).Aceastanostalgie dupa unitateaprimordiala (sacru-profan, etern-trecator) se simte insimbolurile religiozitatii textelor vedice, in care zeitatile Siva si Visnu nu suntindividualitati separate.3