cvj nr. 887 luni 29 iunie 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 887

Luni, 29 Iunie 2015

U na dintre firmele controlate de fostul prefect deHunedoara, Aurelian Serafinceanu, a câºtigat, pe

bandã rulantã, acþiunile în instanþã îndreptate împotrivaComplexului Energetic Hunedoara. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 6-A6-A

Minerii sperãîn minuni dela BruxellesM inerii din Valea

Jiului sunt aºteptaþiîn aceste zile la Bruxelles ºiacolo sperã sã parafezeideea desprinsã la întâl-nirea de la Bucureºti.

Practic, sindicaliºtii de laMuntele s-au resemnat cã minele intrã toate pe programde închidere ºi s-au desprins de termocentrale, dar vor caacestea sã intre pe un programde închidere pânã în 2030. Sãmai dureze pânã se închidminele, mãcar câþiva ani. Astasperã liderii ortacilor din ValeaJiului, care merg la Bruxelles.

Acolo, alãturi de reprezen-tanþii altor þãri europene, sperãsã primeascã acceptul ComisieiEuropene pentru continuareaactivitãþii de extracþie, pentruatragerea de investiþii, aºa încâtmineritul sã nu mai coboare pepanta pe care a pornit recent.

„Sãptãmâna viitoare va avealoc la Bruxelles o întâlnire cuConsiliul Europei ºi vom aveamare sprijin, pe lângã alte þãridin UE, cum este Polonia,Spania, Cehia, care ºi ele solicitãprelungirea acestui program.

Dacã obþinem acest termen,pânã în 2030 se pot întâmplamulte lucruri, iar minele pot fiprivatizate”, a spus VasilePãduraru, lider la SindicatulMuntele EM Lonea.

Pânã obþin, însã, sprijinul dela Comisia Europeanã, mineriilucreazã tot cu cârpeli. Practic,asta o recunosc ºi acum ortacii,care i-au cerut asta chiar ºi ministrului Gerea, adus de grabãde la Bucureºti, dar fãrã rezultatepalpabile pânã acum.

„Am primit, prin grijaGuvernului României, un ajutorîn douã tranºe. Urmeazã sãprimim prima tranºã de ajutor,din care va beneficia ºi mineritul,ca sã plãtim furnizorii ºi toþi ceide care depindem sã continuãmîn condiþii normale. În prezentsuntem într-o stare criticã, abatajele sunt þinute cu grijaminerilor, cu multe improvizaþii,este adevãrat ºi continuãm sã necumpãrãm ce putem...”, arecunoscut liderul minerilor dinLonea, care s-a ºi legat cu lanþuride poarta minei, ca sã atragãatenþia cã minerii nu mai au cuce sã lucreze sub pãmânt.

Divizarea în douã a CEH seva întâmpla în urmãtoarele douã,poate chiar 3 luni, iar termocen-tralele se despart de minele dinValea Jiului. Minerii nu ºi-audorit asta, dar acum agreazãideea, doar cu condiþia ca miner-itul sã poatã fi subvenþionat pânãla termenul din 2030.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

A bsolvenþii claselora VIII-a rãsuflã

uºuraþi. Rezultateleevaluãrii naþionale aufost afiºate, iar promo-vabilitatea la niveluljudeþului Hunedoaraeste de peste 80%.

Potrivit reprezentanþilorISJ Hunedoara, anul acestapromovabilitatea este multmai ridicatã având în vederecã anul trecut, doar douãtreimi dintre absolvenþii declasa a VIII-a au promovat.

Reprezentanþii Inspecto-ratului ªcolar JudeþeanHunedoara au precizat cã88 la sutã dintre absolvenþiide gimnaziu, înscriºi la exa-menele de Evaluare Naþio-nalã, au reuºit sã obþinãnote peste 5 laLimba ºi Lite-ratura Românã.La Limba mater-nã procentul depromovare estede 97 la sutã, iarla matematicã afost de 72 lasutã.

Cinci absolvenþi declasa a VIII-a au reuºit sãobþinã zece curat la celedouã probe. Niciunul dintre aceºtia nu este dinValea Jiului. Elevii care aureuºit sã obþinã nota zece

sunt Bogdan Andreea dela ªcoala Ovid Densuºianudin Haþeg, Muntean MariaMiruna ºi Rãducu VladRareº ambii de la ªcoalaGimnazialã SigismundToduþã din Simeria, VoiniaClaudia Maria de laColegiul Naþional deInformaticã Traian Lalescuºi Han Andreea Raluca de

la ªcoala GimnazialãDobra.

D oi elevi dinValea Jiului, în

topul judeþeanDoi absolvenþi de ºcoalã

gimnazialã din Valea Jiuluisunt în top 10 la niveljudeþean. Ambii sunt eleviai ªcolii Gimnaziale IGDuca din Petroºani.Aceºtia sunt AndreeaElena Peterffy, care s-aclasat pe locul 8 în judeþ,cu o medie generalã de9,92, respectiv DragoºPetrescu, clasat al zeceleaîn judeþ, cu o medie generalã de 9,90.

Monika BACIU Monika BACIU

Firma fostului prefect de Hunedoara, AurelianSerafinceanu, cu sabiaexecutãrii la gâtul CEH

Promovabilitate de 80% la Evaluarea Naþionalã

Cinci elevi de ZECE în judeþul Hunedoara

M unicipiul Vulcan,kilometrul ZERO

al distracþiei în ValeaJiului. La sfârºitul sãptã-mânii trecute, municipiulVulcan a fost în sãrbã-toare. Primãria munici-piului Vulcan ºi ConsiliulLocal Vulcan au organi-zat cea de-a 43-a ediþie aNedeii Vulcãnene.

Acest eveniment aadunat laolaltã mii de persoane din întreaga Valea a Jiului care au alessã petreacã câteva zile dedistracþie în municipiulVulcan. Concursuri de ºah,campionate de fotbal, dar ºimulte alte acþiuni au fostorganizate în cadrul Nedeii Vulcãnene.

“Este una dintre cele mai

vechi manifestãri culturaledin Valea Jiului care neîntre-rupt din 1972 se petreceaici la Vulcan, a fostîmbogãþitã cu activitãþisportive ºi este un momentextraordinar”, a declaratGheorghe Ile primarulmunicipiului Vulcan.Reprezentanþii administraþieilocale nu au uitat nici decuplurile de aur. 35 defamilii care anul acesta auaniversat 50 de ani de cãs-nicie au fost premiate într-uncadru festiv de autoritãþi.

“În cadrul NedeiiVulcãnene Primãria ºiConsiliul Local al municipiu-lui Vulcan au organizat maimulte activitãþi. Suntem lamomentul cel mai importantcând îi felicitãm pe cei careau reuºit sã se împace 50de ani într-o familie, cu

bune, cu rele, au trecutaceºti 50 de ani ºi astãzi îisãrbãtorim la nunta de aurpe care consiliul local oorganizeazã cu o masã festivã ºi cu uhn mic cadoucum era înainte, nu acumcîând se dau maºini. Înaintese dãdeau maºini de tocatnuci ºi aºa mai departe, furculiþe, cuþite, farfurii, totce trebuia într-o gospodãrie.Astãzi lucrurile s-au schimbat trebuie date cadou

maºini cu fast ºi mulþinuntaºi. Noi am fostmulþumniþi cu sãrãcia pecare am avut-o ºi îi vedeþicu bucurie sã fie aicitoþi sã se vadã între ei.Vom face un dans,jocul miresei pe care îlvom face cu fiecvaremireasã”, a declaratGheorghe Ile, primarulmunicipiului Vulcan

De departe cel maiaºteptat moment al

Nedeii Vulcãnene a fostseara de sâmbãtã când pescena din localitate au urcattrupe de muzicã uºoarãcosacrate.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 iunie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE

(mitrache_evz @yahoo.com)0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

[email protected]

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

S -au sãturat sã steacu mâna întinsã la

Guvern, mai ales cã aufost ajutaþi sã scape depovara insolvenþei ºi dinacest motiv au drept þintãfondurile europene.

Edilii din localitateaAninoasa vor sã deruleze maimulte investiþii în localitate, iarfinanþarea lor se poate face cufonduri europene. Primarullocalitãþii, Nicolae Dunca,spune cã-ºi pune mari speranþe în baniieuropeni, darpentru a-i atrageare nevoie deproiecte întocmitefoarte. Astfel,administraþia dinAninoasa vrea sã profite devizita în judeþulHunedoara aministruluiFondurilorEuropene, Marius

Nica. „Vineri ar trebui sã vinã la Aninoasa ºi domnulministru al FondurilorEuropene. Are o vizitã înjudeþul Hunedoara ºi întâl-nirea cu noi primarii, cei dinValea Jiului, va avea loc laAninoasa. Atunci o sã vedemcum putem prinde banieuropeni pentru o serie deproiecte necesare localitãþii.Noi o sã-i prezentãm ministru-lui ce am vrea sã facem ºi sãvedem ce ne spune ºi dânsul,care-s posibilitãþile ºi ºanselede finanþare. Este obligatoriu

sã atragem fonduri europene,nu poþi sã aºtepþi sã primeºtinumai de la Guvern”, adeclarat primarul oraºuluiAninoasa, Nicolae Dunca.

Edilii au o serie de „schiþe”pe care le vor transformate înproiecte, iar unul dintre ele arputea fi ºi blocul în care sã fiemutate familiile din colonia dela Iscroni. „ªtim ce proiecteam putea face, însã nu preaavem experienþã ºi estenevoie sã ca proiectele sã fiefoarte bine realizate. Noi nuam putut atrage fondurieuropene din cauza insol-venþei, nu aveam banii necesari pentru a ne asiguracontribuþia la proiecte ºi ampierdut. Acum vrem sã recu-perãm”, mai spune primarullocalitãþii. Ministrul FondurilorEuropene, Marius Nica, arurma sã ajungã în judeþulHunedoara în data de 3 iulie,având stabilite cu factoriilocali mai multe întâlniri laAninoasa ºi Deva.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

La fel ºi cei care suntmembri ai AJVPS darpescuiesc pe luciu deapã aflatã în subordineacelorlalte asociaþii.Astfel, pentru seg-mentele de apã aflategestionate de AJVPSHunedoara, pescariiachitã o taxã de 5 leipentru o zi, 10 lei pen-tru o lunã sau 20 de leipentru tot anul. Banii seîncaseazã la faþa locului

de cãtre comisiile decontrol doar pe bazã dechitanþã. Aceleaºi taxetrebuie plãtite ºi de cãtremembrii AJVPSHunedoara când pescui-esc pe alte segmente deapã din judeþ ce nu suntîn portofoliul asociaþieila care au permis.

Aceste taxe sunt supli-mentare faþã de cotizaþiade membru ºi taxaANPA. De menþionat cãîn judeþul Hunedoaranumãrul pescarilor esteunul semnificativ, câtevamii fiind înregistraþi doarîn zona Vãii Jiului.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Primãria Aninoasa vrea bani europeni Taxe suplimentare pentru pescuit sportiv

P asionaþii de pescuit sportiv care nu suntmembri ai AJVPS Hunedoara, însã au

carnet de membru la o altã asociaþie ºi auachitat contravaloarea taxei de pescuit stabili-tã de ANPA, vor trebui sã achite, dacã vor sãpescuiascã pe Mureº, o taxã suplimentarã.

Nedeia Vulcãneanã, kilometrul ZERO al distracþiei

V iitorul nusunã bine în

Valea Jiului.Majoritatealocuitorilor dinValea Jiului ºi-aupierdut speranþaîn ceea ce priveºteviitorul acesteizone.

Date fiind proble-mele sociale ºi eco-nomice din ce în cemai multe voci susþincã aici lumina se vastinge în cel mult doiani. Costel Avram,preºedintele PNL

Petrila nu vede luminade la capãtul tunelului.

“Viitorul Vãii Jiului îlvãd sumbru. Dacãeram un om optimistîn ceea ce priveºteValea Jiului, la aceastãorã ºi pe mine mã facesã fiu sumbru pentrucã nu mai avem ceaºtepta, în condiþiile încare vedem cã nimicnu merge. La o analizãmineritul poate sã dis-parã dar ce punem înloc? Nu stricãm dar nune gândim ce punemîn loc. Este foarte greusã spui cuiva sãrãmânã în Valea Jiului,

în condiþiile în care nuai niciun argument casã îi opreºti. Nu suntun optimist în ceea cepriveºte viitorul Vãii

Jiului”, a declaratCostel Avram,preºedinte PNL Petrila.Ani la rând, edilii dinValea Jiului au încercatsã dezvolte turismulastfel încât aceastãramurã sã devinã oalternativã la minerit.Încercãrile lor au eºuatpentru cã nici acum, laaproape patru ani dela începerea lucrãrilorde dezvoltare adomeniilor schiabile,acestea încã nu atragsuficient de mulþi turiºtiºi nici nu absorb forþade muncã disponibilãîn Valea Jiului. “Poatesã fie o bucãþicã foartemicã la aceastã alter-nativã, dar nu neapãratturismul poate înghiþi o

masã mare de oamenicare vor fi disponibi-lizaþi în urma sistãriiactivitãþii în minerit.Noi vorbim aici deactivitatea din mineritcare are 6000 deoameni dar colateralcâþi trãiesc de pe urmamineritului ºi atunciputem spune cã Valea

Jiului se învârte în jurulmineritului”, a conchissursa citatã. Dacã sepoate pune ceva înlocul mineritului sau nuvom vedea în anii ceurmeazã. Planuri existãla nivel local, însã estenevoie de sprijin guvernamental.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni 29 iunie 2015 Politic 3

În luna martie, sute de enoriaºi dinPetroºani au semnat opetiþie prin care cereaugraþierea fostului minis-tru al Tineretului ºiSportului, Monica Iacob– Ridzi. Un demersmenit sã-l determine pePreºedintele României,Klaus Iohannis, sã oelibereze din închisoarepe aceasta. De aseme-nea, prin intermediulsoþului sãu, MonicaIacob - Ridzi a depus ºio cerere de graþiere.Un demers dublat deapelurile lansate înspaþiul public de diversepersonalitãþi, care auaflat de cumpliteleafecþiuni care îi macinãsãnãtatea MonicãiRidzi. Unul dintre eieste poetul MirceaCipariu, cel care a fostîn juriul concursuluinaþional de creaþie lite-rarã intitulat “Poezie depuºcãrie”, organizat de ANP, unde fostuldemnitar a câºtigat premiul al II-lea.

Imediat dupã concursul de poezie,Dan Mircea Cipariu a

scris cã: “M-a impre-sionat teribil MonicaIacob Ridzi (premiul II,la poezie), cu proteze lapicioare ºi o privirecare cutreiera parcã oaltã lume. Sper capreºedintele Johannissã rãspundã favorabilcererii ei de graþiere.Umanitatea e tot ceeace pare cã ne-a mairãmas…”. De asmenea,cunoscutul om de tele-viziune Radu Moraru alansat pe blogul sãu unapel intitulat “DomnulePreºedinte, iertaþi-o peMonica!”. “Nu suntemanimale, nu suntemrãzbunãtori, nu suntemnici perfecþi dar avemun suflet bun ºi în preajma MarilorSãrbãtori ne înmuiem ºiiertãm. Rar mi-a fostdat sã întîlnesc o aseme-nea dramã în anii decând fac presã. Nu credcã minte, scrisoarea eiîmi pare cã þâºneste dinrãnile unei mame careºtie cã nu mai are mult.E cumplit sã nu îþi þiibebeluºul în braþe cândºtii cã e bolnav ºi cîndºtii cã zilele tale sunt

firave ºi pe terminate. E o tragedie sã te vadãcopiii printr-un geam,fãrã sã te poatã strângeîn braþe. Ce vinã au ceidoi prunci cã mama lora primit o pedeapsãmult prea mare?! 5 anie mult pentru o mamãfoarte bolnavã, ruptã decopilaºii ei. Mã mir cãmai e în viaþã, fiindcãdoar acest gând, cã nueºti lângã copiii tãisuferinzi, te poateomorî! Justiþia a decisla rece, e oarbã, dar noiromânii trebuie sãrãmînem oameni, cusentimente, emoþii ºiînþelegere. 5 ani e mult,prejudiciul Statului fiinddeja recuperat. Monicanu e mama Corupþiei,nici pe departe, e obiatã mamã amãrâtãcare a greºit faþã de noitoþi, atunci cînd s-avãzut în fruntea

bucatelor politice. Cîndam aflat de dramele eide acasã, eu am iertat-ope loc... DomnulePreºedinte, va muri înpuºcãrie dacã nu o ier-taþi. Cu cine credeþi cão putem înlocui sã aibãgrijã de doi copii cugrave boli genetice, sã-istrângã la piept atuncicînd plâng de suferin-þã?! Moartea ei înînchisoare nu va ajutaRomânia sã se facãbine, dar eliberarea eiva ajutã doi prunci sãsufere mai puþin. Iertaþi-oDomnule Preºedinte, în suflet! Restul þine deo simplã semnaturã…Haideþi sã o „condam-nãm” la libertate înfolosul comunitãþii! Vãpromit cã îi voi acorda2 ore pe sãptãmânã,pe NAªUL TV, sã levorbeascã românilordespre greºelile ei, sã

lupte pentru un sistemsanitar care sã permitãtratamente corecte pen-tru toþi copiii României,oriunde ar locui. E sufi-cient cât am pedepsit-o,e deja crud. Monica înlibertate ne va face maibuni, cred în pocãinþaei. Moartea Monicãi înînchisoare ne va înrãi ºimai mult! O societatecare doar pedepseºte ºi nu are milã, nu iartã,devine toxicã!

Dumnezeu sã vã deagîndul cel bun!, a scrisRadu Moraru.

K laus Iohannis,fãrã reacþie

ªi, totuºi, Preºedin-tele tace. O tãceredureroasã mai ales pentru Monica Iacob –Ridzi ºi familia ei, carenumãrã cu amãrãciunezilele de chin petrecutedupã gratii. Nu puþinisunt cei care îºi punîntrebãri în legãturã cã inacþiunea lui KlausIohannis, care se întreabã de ce tacePreºedintele? O posibilãexplicaþie ar putea filegatã de procesul aflatpe rolul TribunaluluiIlfov, prin care fostulministru a solicitat între-ruperea pedepsei pecaz de boalã. În acestcaz s-a dispus efectu-area unei expertize decãtre IML care sã indicecât de bolnavã esteMonica Iacob – Ridzi ºi,poate, tocmai acelraport de expertizã îlaºteaptã ºi KlausIohannis pentru a lua o

decizie sau pentru asemna decretul degraþiere.

M erge cu proteze

la picioareMonica Iacob Ridzi a

fost condamnatã defini-tiv, în 16 februarie, lacinci ani de închisoarepentru abuz în serviciuprivind manifestãrileorganizate în 2009 deZiua Tineretului. Fostulministru s-a predat laPoliþia Judeþeanã Cluj,fiind încarceratã lasecþia exterioarã dinCluj-Napoca aPenitenciarului Gherla.În data de 3 martie, afost transferatã laSpitalul PenitenciarJilava, la solicitarea saºi la recomandareamedicilor. Fostul demni-tar a precizat cã suferãde 13 afecþiuni, printrecare leuconeutropenieseverã idiopaticã, trom-bofilie prin mutaþiehomozigotã ºi hetero-zigotã, boala vonWillebrand, tiroiditãcronicã, sindrom poliuropolidipsie, osteoporozã, gastritã,anemie feriptivã. Stareade sãnãtate a MoncãiIacob – Ridzi seînrãutãþeºte dupã gratiipe zi ce trece. Aceastaeste nevoitã acum sãpoarte proteze lagenunchi ca sã maipoatã merge, iar situa-þia se poate oricândagrava.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Î n timp ce Monica Iacob – Ridzi setopeºte pe picioare în puºcãrie ºi

fiecare zi este o nouã luptã pentru viaþã,Preºedintele României, Klaus Iohannis,tace. ªeful statului nu a dat încã niciunrãspuns la cererea de graþiere a fostuluiministru al Tineretului ºi Sportului.

De ce tace Preºedintele Klaus Iohannisîn cazul Monicãi Iacob-Ridzi?

Preºedintele PNL Petrila, Costel Avram:

“Viitorul Vãii Jiului îl vãd sumbru”

Actorii Teatrului I.D. Sîrbu ne-au fãcutsâmbãtã sã râdem ºi sãîi aplaudãm aºa cumam fãcut toatã stagiu-nea, pe care acum, au încheiat-o cu succes.

Amelia Toaxen,Radu Tudosie, MihaiAlexandru, CorinaViºinescu ºi Radu Fîrte,coordonaþi de regizorulAndrei Mihalache, ne-au purtat în lumeainexistentã a luiBungrãzescu – un per-sonaj fictiv ce a stârnitaplauzele ºi zâmbeteletururor.

„Dupã o stagiuneîncãrcatã, cu multe pre-miere ºi multe succese,domniºoara NicoletaBolcã s-a gândit sãoferim publicului douãore de râs. E o come-die bulevardierã, cumulte încurcãturi, cumulte quid-pro-quo-uri,e o comedie de publicºi vreau sã lemulþumesc celor 5tineri foarte harnici,care s-au încumetat sãfacã aceastã ultimãpiesã a stagiunii”, aprecizat regizorul

Andrei Mihalache, careºi duminicã ni l-a aduspe scenã pe Muck celMic, într-o interpretarede excepþie, pe gustulcelor mici, dar ºi alcelor mai mari. Aºa s-aîncheiat o stagiune-maraton, iar la final,managerul TeatruluiDramatic I.D. Sîrbu le-amulþumit tuturor. ªi nucred cã a fost în zadar,pentru cã, dupã premiera de sâmbãtã,am vãzut coadã la casade bilete, acolo undeoamenii îºi refãceauabonamentul pentruviitoarea stagiune. „Aufost 24 de premiere –o stagiune bogatã, carea adus publicul în salade teatru, un turneu încadrul proiectului

Teatrul Nostru în AfaraGraniþelor, cu„Herghelia Albastrã”,care s-a jucat în Grecia,la Atena, la Salonic.Suntem înscriºi pentrutoamnã la 3 festivaluri.Sper sã ajungem înSerbia cu „Hamlet” ºila festivaluri de teatrudin þarã. Sperãm sã fimdin nou selectaþi cu„Herghelia Albastrã”,„Borderline”, „Damacu camelii” ºi exem-plele ar continua”, aspus, la final de stagiu-ne, Nicoleta Bolcã,managerul general alTeatrului Dramatic I.DSîrbu de la Petroºani.

Dar planurile tinerilor actori de laPetroºani nu se oprescaici ºi poate cã cea maimare reuºitã a acestuian este, aºa cum a spusºi Nicoleta Bolcã, evi-denþierea acestei insti-tuþii la Gala PremiilorUniter. Nu e puþin lucruºi oamenii de aici suntambiþioºi. „Cred cã celmai important lucru dinaceastã stagiune au fostlucrurile legate de regi-zorii cu care am lucrat.

Nominalizarea noastrãde cãtre AlexanderHausvater, pe TVR 1 laGala Premiilor Uniter,dovedeºte cã am intratîn linie dreaptã în ceeace priveºte evoluþiaacestui teatru la nivelnaþional. Sã sperãm cãanul viitor vom intra cuun spectacol în GalaUniter. Acesta ar fi unuldintre cele mai bunelucruri care ni se potîntâmpla ºi sper sã continuãm ºi proiectulTeatrul Nostru în AfaraGraniþelor”, a mai precizat Nicoleta Bolcã.

La bilanþ, conduce-rea teatrului a bifatpentru aceastã stagiuneºi a treia ediþie a„Festivalului Vostru, alAdolescenþilor”, dar ºicea de a patra ediþie acelui denumit „FeþiFrumoºi, Zâne Bune ºiIlene Cosânzene”, dedicat celor mici.

„Vreau sã mulþumescpublicului, acum la finalde stagiune, pentru cãfãrã el noi nu amexista. Le mulþumescactorilor, tehnicienilor,mass-mediei, fãrã de

care nu am fi prezenþiîn casele oamenilor atâtde vizibili”, a spus, lafinalul premierei desâmbãtã NicoletaBolcã.

Nume mari au fostîn acest an la Petroºaniºi aici mã refer la regizorii care au venitpe rând, aproape sãptãmânal.

Nicoleta Bolcã, însã,nu a vrut sã îi nomina-lizeze, ca sã nu superepe nimeni, pentru cãfiecare a avut propriulaport la succesul stagiu-nii. Dar ne-a vorbitdespre planurile deviitor. „Gelu Badea esteun cunoscut ca ºiAndrei Mihalache, carea pus în scenã ultimeledouã premiere de lafinele sãptãmânii tre-cute. Un lucru impor-tant, pe care încerc sãîl promovez este legatde tinerii regizori ºitinerii scenografi. LaPiatra Neamþ este unfestival în care actoriinu trebuie sãdepãºeascã 35 de ani ºi nici regizorii sauscenograful. Sper, însã,anul viitor, sã aducemdouã nume mari. Poatecã Hausvater se vaîntoarce, poate o sãvorbim ºi de TompaGabor, sau Victor IoanFrunzã sau alþii. Eucred cã am ajuns la

nivelul la care teatruldin Petroºani nu estedoar o clãdire. Poatecã o sã reuºim sã îlfacem sã redevinã ceeace a fost în anii 80”, amai precizat NicoletaBolcã, cea care nepromite deschidereastagiunii viitoare cupiesa „Aniversarea”, înregia lui Radu Nechifor.

„L-am rechemat ºimã bucur cã va veni.Va monta la Bacãu,Bucureºti ºi Iaºi, dar aici va deschidestagiunea cu o comedie. Dupã el vaurma Horaþiu Apan, tot cu o comedie ºi „Opt femei”, unspectacol cu care vremsã intrãm în festivaluri,pus de Gelu Badea.Pentru anul viitor, însã,promit cã voi negociacu regizori ºi scenografimari, care sã vinã ºi sãmonteze aici”, a maiadãugat managerulTeatrului Dramatic I. D.Sîrbu de la Petroºani.

Poate cã vom aveaocazia sã vedem laPetroºani, în stagiuneaviitoare ºi „Zbor deasupra unui cuib decuci”, pentru careNicoleta Bolcã încearcãsã aducã ºi un numesonor ca sã semnezeregia.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 iunie 20154 Actualitate Actualitate 5

D e sãptãmânatrecutã a dema-

rat consultarea popu-laþiei municipiuluiPetroºani , respectivsimpli cetãþeni, orga-nisme ºi organizaþiidin diverse sfere deactivitate, care sãvinã cu propuneri ºiidei ce pot fi valorifi-cate în elaborareaunui plan de dez-voltare a municipiuluipânã în anul 2020.

Este o etapã impor-tantã în elaborarea unorproiecte care sã fiecuprinse într-un plan dedezvoltare a Petroºaniu-lui, cu finanþare internãºi cu fonduri europene,plan adaptat nevoilorzonei ºi timpului prezent.ªi cine sã ºtie mai binedecât cei ce locuiesc înzonã, oameni de diverseprofesii ºi specializãri,dar ºi cei ajunºi în pragulsãrãciei, cam ce s-arputea face, ce ar dori sãse construiascã în zonãetc. Practic, oamenii sã-ºi exprime pãrerile,opiniile ºi sã facã propuneri.

Consultarea se facepe zone, iar anunþurilecu întâlnirile pe zone alemunicipiului au împâzitlocalitatea prin afiºe, prinpublicarea pe site-ulprimãriei Petroºani, pereþele de socializare, au

fost implicaþi consilieriilocali care au avut casarcinã sã mobilizezeoamenii explicând ce ºi cum, dar rezultatulparticipãrii, pânã înprezent, este dezamãgi-tor. Deºi existã o jalegeneralã cã se va închidemineritul, cã sãrãcia seaccentueazã, cã tinerii,chiar ºi cei mai puþintineri, pleacã spre altezãri pentru un traidecent, pentru o viaþã decalitate cel puþin medie,participarea la acesteîntâlniri a fost extrem deslabã, propunerile, cucâteva excepþii, au fost o jelanie de cât de rãu ne este...

Carmen Tarnovschi,în 18 ani de activitate, adevenit omul cu cea maimare vechime ºi expe-rienþã în regiune peproiecte de afaceri ºistrategii locale ºiregionale de dezvoltare,specilaizatã în acest senspe mai toate domeniilede activitate ºi care esteun cunoscãtor temeinical cerinþelor instituþiilornaþionale ºi inter-naþionale de finanþarepentru ca un proiect sauo strategie de dezvoltaresã convingã ºi care sãmerite toþi banii.

Directorul executiv alCentrului de AfaceriPetroºani, CarmenTarnovschi, ºi-a notat totce au spus oameniichemaþi la consultãri, a

încercat sã-i determinesã-ºi exprime opiniile, sãspunã cam care cred eicã ar fi soluþiile la prob-lemele ridicate chiar deei etc.

”Am avut întâlniri pezone, în Colonie,Bosnea ºi PetroºaniNord, urmând ca sãp-tãmâna viitoare sã con-tinuãn cu Aeroportul ºidin nou cu zona centralãa Petroºaniului... Da, afost o dezamãgire partici-parea la aceste consultãrimai ales a celor dinPetroºani centru, deºipopularizarea întâlnirilorau fost intensã, încât amprimit ºi critici pentru cãam fãcut afiºaj chiar ºipe aleile care duc spretomberoane, dar a fosteficientã pentru cã dacãne-au criticat cã locul deafiºaj era inadecvatînseamnã cã au luat lacunoºtinþã de acþiune,deci scopul a fost atins...Este absolutã nevoie deaceste consultãri cu populaþia pentru a elabo-ra strategia de dezvoltarea municipiului ºi s-au

implicat cei de laPrimãrie, consilieriilocali, am cerut ajutor ºide la partide politice ºisimpatizanþii lor, dar neaºteptam la altceva, la omai largã participare.

În Colonie au fostceva mai multe per-soane, Bosnea a partici-pat cu vreo 69 de per-

soane ºi asta datoritãdoamnei Lucia Muntean,care are prizã la oameni,dar zona de centru aPetroºaniului a avut, spremarea mea dezamãgire,o foarte slabã partici-pare. Ce ar fi avut depierdut dacã veneaumãcar sã vadã despre ceeste vorba, sã-ºi spunã oidee, o opinie? În gene-ral oamenii au venit cuchestiuni care þin degospodãrirea localitãþii,cu probleme de asfaltare,de iluminat, canalizare,chestiuni sociale, cu înfiinþarea unei grãdiniþespeciale în Bosnea etc.le-am notat pe toate...Sigur cã mai avem

proiecte nerealizate,parte din ce au spusoamenii le-am avut învedere, apoi avem infor-maþii oficiale de la insti-tuþiile cu care colaborãmpe care le vom folosi.ªtiu cã se poate, ºi vãpot da exemplu - primastrategie, cea fãcutãîmpreunã cu Banca

Mondialã, care a fost unsucces, zic eu, pentru cã80 la sutã s-a realizat, iarîn cauzã au fost vreo 69de localitãþi. Este ade-vãrat cã implicarea a fostmult mai mare, a maimultor factori. Dar sepoate! Acum timpul estefoarte scurt pentru cãacest plan de dezvoltarecuprinde perioada 2014-2020, iar la Bruxelles,de 2-3 zile s-a aprobatforumul. Sigur cã maidureazã procedurile ºiregulamentele, dar înacest timp trebuie sãvedem unde ne potrivimca proiect. Eu voi facedupã aceste consultãri oscrisoare-raport cãtre

Primãria Petroºani, apoise va discuta cu factoriide decizie – primar ºiconsilieri, iar draftul discuþiilor va fi prezentatpublicului la Casa deCulturã, dupã care sepoate adopta o Hotãrârede consiliu local. Sigur,toate astea dureazã, deaceea nu este timp depierdut. Dacã nu neîncadrãm exact pe regu-lamentul nou, vom venila momentul finalizãriidoar cu revizuiri, dacã seimpun. Repet, idei deproiecte sunt, iar câtpriveºte turismul la unnivel care sã conteze cuadevãrat este nevoie caadministraþiile locale dinValea Jiului sã se unescãîn acelaºi scop. ªi maieste un lucru important:gara Petroºani! Trebuiedoar mobilizare ºi implicare” – a declaratCarmen Tarnovschi,director executiv, Centrulde Afaceri Petroºani.

Faptul cã cetãþeniipreferã sã se lamenteze,sã se victimizeze ºi sãînjure autoritãþi, iar atunci cât sunt chemaþisã se implice în gãsirea ºidemararea unor soluþii îºigãseºte scuza comoditãþiisale: ”ºi aºa nu serezolvã nimic”, va omorî cu adevãrat Valea.Nimeni nu va veni sãcearã în locul lor, sã legãseascã soluþii ºi apoi...sã le ºi bage în traistã.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Dublu medaliat cuargint în competiþiacare adunã laolaltã 33dintre cei mai bunipracticanþi de parapan-tã ºi cãþãrare montanã,întrecere derulatã odatã la doi ani, TomaCoconea vrea ca laediþia care va avea star-tul duminicã, sã aducãprima medalie de aurpentru România. ªi-afãcut temele încã de lafinele lunii mai, para-

pantistul din Petroºanianalizând în Alpi toatetraseele atât de „picior”cât ºi parapantã carel-ar putea scoate cam-pion. Ca un element denoutate, înainte cu treizile de startul oficial alRed Bull X Alps, areloc prologul com-petiþiei. Mai exact, pe 2iulie, concurenþii iauparte la o “bãtãlie” dehike & fly în regiuneaSalzburg, Austria.

Primii trei sportiviprimesc un Led LenserNightpass în plus ºi unavantaj de cinci minutela startul cursei princi-pale, pe 5 iulie.

„Red Bull X- Apls”presupune traversareaAlpilor în zbor cu parapanta sau pe jos,adicã peste 1000 dekilometri de traseumontan prin cinci þãrieuropene. La ultimaediþie, Toma Coconeaa parcurs pe jos câte115km zilnic ºi s-aclasat în „top ten”.Parapantistul a impre-sionat ºi de aceastãdatã, dupã ce GPS-ulsãu transmitea infor-maþia cum cã se aflã în

zbor. În realitate, Tomialerga spre ultimaculme de unde îºi puteaîntinde „aripa” cãtreMonaco. Tomi estecurajosul care a concu-rat în fiecare cursã din2003 încoace, adevenit faimos pentrurezistenþa sa în alergareºi deþine recordul pen-tru cea mai lungã dis-

tanþã parcursã pe jos. Extrem de important

este ºi faptul cã para-pantistul hunedorean sebucurã de cei mai mulþifani, cei mai mulþi din-tre ei fiind din strãinã-tate, iar mulþi dintreaceºtia se transformã înadevãraþi suporteri ºi demulte ori îl însoþesc petraseu pe român.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Toma Coconea e pregãtit pentru Red Bull X Alps

Î n mai puþin de o sãptãmânã, parapantistulhunedorean va lua startul în competiþia

exclusivistã ce are loc în Alpi, iar Tomi are caobiectiv prima medalie de aur. Sportivul din Petroºani se bate ºi pentru un avantaj substanþial oferit de organizatorii cursei.

Chemaþi la consultãri pentru viitorul lor, locuitoriiPetroºaniului au preferat poziþia victimei fãrã speranþã”Sã lupþi pentru o idee, sã lupþi pentru un sentiment, pentru o patimãsau pentru o nebunie, dar sã crezi în ceva ºi sã lupþi, asta e viaþa. Cinenu simte nevoia unei lupte, nu trãieºte ci vegeteazã” – Panait Istrati

Final de stagiune la PetroºaniD upã 24 de premiere ºi sãli arhipline, aplauze ºi felicitãri, actorii de la Petroºani

au închis sâmbãtã stagiunea, cu ultima premierã. Comedia „Încurcã lume” a fost ca o trimitere în vacanþã, cu zâmbete ºi fãrã niciun cusur. La final, aplauzele i-au rãsplãtit pe actori, iar managerul instituþiei, Nicoleta Bolcã le-a mulþumit, în egalã mãsurã, actorilor, spectatorilor ºi tuturor celor ce i-au susþinut în aceastã activitate. Duminicã, însã, s-a jucat ultima piesã pentru copii „Muck cel Mic”.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 iunie 20156 Actualitate

R omânia nu ar firiscat sancþiuni

europene dacã lãsa sãfuncþioneze în continuareTermocentralele Mintiaºi Paroºeni, iar deciziade sistare a activitãþiiacestora este una arbitrarã.

Dezvãluirile au fost fãcutede deputatul hunedoreanBogdan Þîmpãu,copreºedinte al PNLHunedoara, care le cere totodatã Ministrul Energiei,Andrei Gerea, ºi Prim-ministrului Victor Ponta sã-ºiprezinte demisiile pentrusistarea activitãþii termocentralelor de la Mintia ºi Paroºeni.

Þâmpãu atrage atenþia cãdispoziþiile Gãrzii de Mediu desistare a activitãþii ºa celedouã termocentrale nu auacoperire legalã. DeputatulBogdan Þîmpãu explicã faptulcã autorizaþia de mediu pentru termocentrala de laParoºeni a expirat la data de 01.01.2010, iar pentru Mintia în data de01.01.2013. Chiar ºi aºa, înfiecare an - deºi au existat celpuþin douã controale dinpartea Gãrzii de Mediu, ultimul având loc în luna mai -

în urma lor nu au fost dispusemãsuri de sistare a activitãþiicelor douã termocentrale.

“Mai mult, de fiecare datã,la aceste controale a fost constatatã lipsa autorizaþieiintegrate de mediu, fãrã consecinþe asupra funcþionãriicelor douã unitãþi. ConformPlanului Naþional de Tranziþieadoptat de cãtre ComisiaEuropeanã prin Decizia C(2015) 1758 din 30.03.2015termenele de conformarepentru IMA 2 de la termocen-trala Mintia au fost fixate pentru 31.12.2018, iar pentru IMA 3 la data de30.06.2020.

Aºadar, neexistând presiunilegale pentru sistarea activi-tãþii, nu poate fi vorba decâtdespre o presiune politicã”, adeclarat parlamentarul hune-dorean. Acesta subliniazã cãeste evident cã o instituþie astatului, Garda de Mediu,rãspunde la comenzile politiceale PSD-ului ºi aliaþilor sãi,luând mãsura sistãrii activitãþiitermocentralelor Mintia ºiParoºeni ºi asta pentru cã liderii politici ai acestor par-tide nu îºi asumã responsabili-tatea unei astfel de decizii.Consecinþele sunt însãextreme de grave. În primulrand vorbim despre nesigu-ranþa locurilor de muncã ale

angajaþilor de la Mintia ºiParoºeni, dar ºi ale celor de ladivizia minierã, care nu maiau cui livra cãrbunele extras.În al doilea rând, mii de hune-doreni rãmân fãrã apã caldãºi, extreme de posibil, fãrãcãldurã în apartamente. CEHa atacat decizia de sistare aactivitãþii, dar, pânã la osoluþie definitivã a instanþeivor trece luni bune. “Îi somezpe Ministrul Energiei, AndreiGerea ºi pe încã Prim-minis-trul României, Victor Pontasã-ºi asume o soluþie pentrutoþi aceºti oameni ºi pentrusoarta acestor unitãþi econo-mice vitale pentru judeþulHunedoara, iar dacã nu suntcapabili sã identifice soluþiiviabile pentru salvarea acestorunitãþi economice sã-ºi prezinte de urgenþã demisiile”,a conchis Bogdan Þîmpãu.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

DosarulUricani 2011reluat în septembrieV acanþa judecãto-

reascã amânãtoate dosarele de pe rolulinstanþelor. Ultimul ter-men din dosarul Uricania fost judecat vineri, 26iunie, iar magistraþiijudecãtoriei Petroºani au amânat judecareapentru data de 1septembrie atunci cândse va relua activitatea.

Pentru termenul devineri, instanþa a dispusaudierea unui expert de laINSEMEX în dosarulUricani 2011.

Dupã ce judecãtorii i-au audiat pe experþii careau realizat contraexpertizala cea fãcutã de INSEMEXacum vine rândulspecialiºtilor.

Instanþa solicitãInstitutului sã desemneze opersoanã dintre cele careau realizat expertiza învederea audierii. Totodatã,ºefa ITM Valea Jiului,Ileana Bodea, va fi citatã ºiea ca martor în dosar.

“Dispune emiterea uneiadrese cãtre INSEMEX

Petroºani cu solicitarea ca,pânã la data de 1 iunie2015, sã desemneze unexpert, dintre persoanelecare au participat la efectuarea expertizei, care urmeazã sã fie audiatde cãtre instanþã ºi sãcomunice instanþei numeleacestui expert pânã la datamenþionatã - 1 iunie 2015- persoana desemnatãurmând sã se prezinte personal în instanþã la termenul de judecatã înºedinþã publicã. Încuviin-þeazã proba cu martoraBodea Ileana, careurmeazã a fi citatã la loculde muncã, pentru un termen care se va stabiliulterior de cãtre instanþã”,se aratã în soluþia instanþei.

În data de 5 februarie2011, o explozie a avutloc la Mina Uricani dinValea Jiului, cinci persoanefiind surprinse în subteranîn momentul deflagraþiei.

Explozia s-a produsdupã ce o echipã demuncitori a reparat untablou electric, care a luatfoc în momentul în care afost cuplat, cei cinci minerimurind în urma deflagra-þie. Aurelian Ciucã, LucianButari, Florin Moga ºiFlorinel Moldovan suntcercetaþi pentru ucideredin culpã.


Gerom Internaþionalare relaþii comercialede ani de zile cu admi-nistratorul unitãþilorminiere din ValeaJiului, indifferent cu s-anumit acesta, respectivRAH, CNH, SNH ori,mai nou, CEH.

Produc[tor pentru ogamã largã de utilajede tip minier, Geromºi-a orientat afacerilemai ales cãtre contrac-tele cu banii statului,care au venit culargheþe o bunãperioadã de timp ºi auadus sume considera-

bile în conturile afacerilor controlate de ex-prefectul judeþuluiHunedoara, AurelianSerafinceanu.

Problemele financia-re cu care se confruntãacum CEH s-au rãs-frânt, însã, ºi asuprarelaþiilor contractualedintre compania energeticã ºi GeromInternaþional, iar socie-tatea controlatã deSerafinceanu ºi-a cerutbanii în instanþã. ªi, înnumai o sãptãmânã aavut câºtig de cauzã, laTribunalul Hunedoara,

în trei acþiuni care auca obiect ordonanþa deplatã. În total, numai încele trei cazuri ajunsepe masa judecãtorilor,CEH trebuie sãplãteascã cãtre GeromInternaþional peste 1,3 milioane de leifreprezentând contra-valoarea facturilor neachitate. Iar la acestesume se adaugã ºi cheltuielile de judecatãsolicitate de reprezen-

tanþii Gerom, în valoa-re de alte câteva sutede lei. Nicuna dintresentinþe nu este încã definitivã ºi, înconsecinþã, poate fiatacatã.

A cerut ºi insol-venþa CEH

De precizat cãGerom Internationaleste una dintre primelefirme care a solicitatinsolvenþa Complexului

Energetic Hunedoara,ca urmare a sumelorrestante. Acþiunea afost introdusã în lunadecembrie a anului trecut, pentru creanþece depãºeau 5,5 mili-oane de lei, iar cerereaa fost retrasã de perolul instanþei numaidupã ce societatea ºi-aprimit o parte din datoria restantã.

De-a lungul vremii,afacerile dintre consorþiul de firmecontrolat de AurelianSerafinceanu ºi, la aceavreme, CompaniaNaþionalã a Huilei aufost subiectul mai multor investigaþii nunumai de presã dincauza modului în carese derulau ºi a sumelorvehiculate.

Fostul ministru alIndustriilor siResurselor, Dan IoanPopescu, a fost primulcare a tãiat în carne viesi, dupã accidentul demuncã de la Vulcan dinaugust 2001 a decisinterzicerea relatiilorcomerciale cu firmeleintermediare aflate înanchetã si respectivdovedite a fi desfãºuratactivitãti gen “cãpuºã”,printre care ºi acumdefuncta UMIROM,ori fosta GEROMINVEST SA, ambelemember ale grupului deafaceri amintit. Numaicã, dupã finalizareaanchetelor, Gerom s-aîntors în schemã, chiardacã în continuare auexistat o serie de pro-bleme legate inclusiv de calitatea produselorlivrate unitãþilor minieredin Valea Jiului.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Firma fostului prefect de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, cu sabia executãrii la gâtul CEHU na dintre firmele controlate de fostul

prefect de Hunedoara, AurelianSerafinceanu, a câºtigat, pe bandã rulantã,acþiunile în instanþã îndreptate împotrivaComplexului Energetic Hunedoara.

Complexul Energetic Hunedoara îngropatde Guvernul PSD „pe din dos”

Vacanþa de varã, redusã cu osãptãmânã

M inistrul Educaþieiºi Cercetãrii ªtiinþi-

fice, Sorin Cîmpeanu ia încalcul ca ºcoala sã înceapãcu o sãptãmânã maidevreme începând cu anulºcolar 2016-2017.

"Am avut o discuþie cureprezentanþii ConsiliuluiNaþional al Elevilor, care auavut o solicitare extrem depertinentã ºi de maturã: ausolicitat ca începerea anuluiºcolar sã fie cu o sãptãmânãmai devreme, dar au solicitatca acest lucru sã se facãîncepând cu anul ºcolar2016-2017, nu de acum.Este o solicitare înþeleaptãpentru cã este mult preatârziu pentru a anunþa oschimbare atât de importantã

la nivelul calen-darului ºcolar.Sunt planificatefoarte multeactivitãþi speci-fice sistemuluide educaþie deja luând careferinþã pentruînceperea anu-lui ºcolar datade 15 septem-brie", a spus Sorin MihaiCîmpeanu într-o conferinþãde presã. El a adãugat cã iaîn calcul aceastã modificare."Eu, personal, iau în calculaceastã modificare, pentru cãsunt foarte multe argumenteprezentate de cãtre elevi (...),pe care le apreciez ca fiind în avantajul procesuluide învãþãmânt", a spus ministrul.

Cîmpeanu a precizat cãordinul de ministru în acestsens poate sã îl pregãteascãde acum. "Eu sunt convinscã, dacã vom agrea cu ceiimplicaþi, indiferent cine varãmâne ministru, va rãmâneordinul aºa cum el esteagreat cu cei implicaþi", aafirmat ministrul Educaþiei.

L egea turismului

face ordine înacest sector. Pesite-ul MinisteruluiEconomiei a fostlansatã în dezbate-re publicã LegeaTurismului.Aceasta vine sãfacã ordine înacest domeniu.

Astfel, operatoriieconomici autorizaþi în domeniul turismuluiau obligaþia "sã funcþio-neze cu personal califi-cat, specializat, per-fecþionat ºi autorizat, în

conformitate cu regle-mentãrile ºi normelede specialitate învigoare". În ceea cepriveºte formarea pro-fesionalã, se specificãfaptul cã este permisãdobândirea compe-tenþelor profesionale îndomeniul turismuluiprin "practicarea unoractivitãþi specifice sectorului turistic directla locul de muncã sauautoinstruirea".

Calificarea în domeniul turistic esteîncã deficitarã lanivelul Vãii Jiului deºise doreºte ca acestsector sã devinã unul

major.“Sunt destul de

puþine pentru cã ºisolicitãrile în acestdomeniu sunt puþine.Dacã ar fi mai multelocuri de muncã înacest domeniu bãnu-iesc cã ºi solicitãrile ar fi mai multe. Dacãvorbim de bucãtari,ospãtari atunci per-sonalul este calificat,iar dacã vorbim derecepþionari sunt multmai puþini”, a declaratIudith Babþan, ºefALOFM Petroºani.

Documentul maiprevede cã operatoriieconomici din turismcare deþin structuri deprimire turistice înstaþiuni au obligaþia sãrenoveze exterioareleclãdirilor de orice tipîn care îºi desfãºoarãactivitatea de cazare,alimentaþie publicã,agrement, transportturistic, tratament balnear, în vedereaasigurãrii aspectului

general al clãdirii.“Operatorii eco-

nomici din turism caredeþin sau care admi-nistreazã structuri deprimire turistice înstaþiuni au obligaþia sãasigure renovareaexterioarelor clãdirilorde orice tip în care îºidesfãºoarã activitateade cazare, alimentaþiepublicã, agrement,transport turistic,tratament balnear, învederea asigurãriiaspectului general alclãdirii, corespunzãtorcriteriilor obligatoriiavute în vedere laclasificarea respec-tivelor structure”, se

aratã în document. Proiectul de Lege a

Turismului regle-menteazã organizarea,coordonarea, pro-movarea ºi dezvoltareaturismului, consideratdomeniu de impor-tanþã strategicã ºiramurã prioritarã aeconomiei naþionale,precum ºimanagementulresurselor turistice "înconformitate cu prin-cipiile echitãþii, compe-titivitãþii, sustenabilitãþiiºi dezvoltãrii durabile".

Legea turismului seaplicã tuturor formelorde turism precum ºituturor persoanelor

fizice ºi juridice carepresteazã servicii saudesfãºoarã activitãþi turistice.

Î nchisoare depânã la trei ani

pentru construcþiileneautorizate

Potrivit proiectuluide act normativ, con-stituie infracþiuni "exe-cutarea în areale turis-tice fãrã autorizaþie deconstruire sau de des-fiinþare, ori cu nere-spectarea prevederiloracesteia, a altor construcþii sau dotãridecât cele admise încondiþiile legii", precum ºi continuareaexecutãrii lucrãrilordupã dispunereaopririi acestora decãtre organele de control competente.

Aceste infracþiuni se pedepsesc cuînchisoare de la 3 lunila 3 ani sau cuamendã de la 10.000lei la 50.000 lei.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 iunie 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazãcursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã. RELAÞII LA TELEFON 0722448428

Turism, doar cu personal calificat

ANGAJÃRIHotel Palace angajeazã director marketing , bucãtar ºi

contabilã. Salariu motivant. Detalii la telefon 0751.199.100

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 iunie 20158 Sport

Peste nici douã sãp-tãmâni va începe unnou sezon al primei ligifotbalistice române. Al98-lea campionat însistem divizionar. Uncampionat cu doar 14echipe, printre care„noul val”, ACS Recaº

Timiºoara, Voluntari,Chiajna, Giurgiu,Viitorul Constanþa, înrol de primadone, înlocul celor de acumaproape 50 de ani, înacelaºi sistem cu 14echipe, ProgresulBucureºti, Steagul Roºu

Braºov, RapidBucureºti, F.C. Argeº,U.T.A., „U” Cluj sauJiul Petroºani.

Ei da, Jiul, careîncheia acel campionat1966-1967, cu 14echipe, pe loc de...play-off actual, adicãlocul 6, pentru careastãzi ne-am fi bãtut încupele europene! Afost începutul unui

deceniu de maximãamploare pentru JiulPetroºani, care avea sãfie în perioada 1966-1976 pe locuri de„play-off”, în finalã deCupa României (1972)ºi apoi câºtigãtoare detrofeu (1974), sã ocupeun excelent loc 5(1976-77), sã joace ofinalã de CupaBalcanicã (ce pãcat cã

s-a desfiinþat aceastãcompetiþie...).

Începe un alt cam-pionat în care nu neregãsim în prima ligã.Acum zece ani, înce-peam sezonul 2005-2006 de pe poziþiade prim-divizionarã.Acum ne-a mairãmas doar senzaþiacã putem privi înapoicu mândrie.

Henþ cu mâna Privind înapoi cu mândrie

Liga I, fosta Divizie „A”,se reîntoarce la sistemul cu14 echipe care s-a încheiatîn ediþia 1967-1968, atuncicând Jiul Petroºani încheiape locul 6!

Acum apare o nouãprovocare, sistemul play-offºi play-out, iar la finalulsezonului vom avea dinnou, douã echipe în

preliminariile LigiiCampionilor.

CUM VA FI CU NOUL SISTEM?Mai întâi, un campionat

regular, cu 26 etape (13 tur, 13 retur), în play-off urmând sã joace primele6 echipe (10 etape), iar înplay-out, ultimele 8 echipedin clasament (14 etape).

Turul campionatului regularse va disputa în perioada11 iulie – 3 octombrie2015, apoi încã zece etapedin turul regular între 10octombrie – 19 decembrie2015, ultimele trei etapefiind programate între 13-27 februarie 2016.

Play-off-ul se va disputaîn perioada 5 martie – 11

mai 2016. Vor fi în total270 meciuri: 182 în campionatul regular, 30 în

play-off, 56 în play-out ºi 2 meciuri de baraj promovare-retrogradare.

O ciudãþenie matematicã......este faptul cã punctajul din campionatul regular

va fi înjumãtãþit. De exemplu, dacã o echipã va avea50 de puncte, va intra în turneul play-off cu 25!Locurile 13-14 – ultimele douã din play-out – vor retrograda direct, iar locul 12 (locul 6 din play-out) vasusþine un baraj cu echipa învingãtoare din disputalocurilor 2 din cele douã serii din Liga a II-a.

Dacã o echipã ce va intra în play-out va avea sub15 puncte, va intra în sezonul urmãtor cu depunctare.

Echipele sunt obligate sã aibe minimum 6 jucãtoriromâni în lot ºi cel puþin doi formaþi la nivel de club,adicã în perioada vârstei de 15-21 ani sã fi jucat minimum trei ani la acel club.

În competiþiile europene vor avea acces locurile 1 ºi2 (tur 3 preliminar C.L.), locurile 3 ºi 4 (tur 3 prelimi-nar E.L.) ºi câºtigãtoarea Cupei României (tur 3 pre-liminar E.L.), deci, un total de cinci echipe.

Fotbal, Liga I

Ca acum o jumãtate de veac!

cvj nr. 887 luni 29 iunie 2015

Documents