cvj nr. 344, luni 8 aprilie 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 344

Luni, 8 Aprilie 2013

Tribunalul atrimis în arestpreventiv 10persoane din

Dosarul „Mafieihalatelor albe”

P reºedintele PC Hunedoara, consilierul Tatiana

Fãgãdar, soþul ei, IulianConstantin Fãgãdar, dar ºi ºefulSecþiei de Oncologie a SpitaluluiJudeþean de UrgenþãHunedoara, Elisaveta Mezo, auajuns dupã gratii în dosarulreþetelor falsificate.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Din prea multã dragoste

ªi-a ucis soþia cu13 lovituri de

cuþit ºi apoi s-aomorât sub ochiicopilului lor de

doar 4 ani!N u a putut ºi nu a vrut sã

trãiascã fãrã soþia lui, cucare era cãsãtorit de ani buni.S-au cunoscut când amândoierau doar niºte adolescenþi, iardivorþul cerut de soþie i s-apãrut de neconceput.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Pe urmele pianiºtilor renumiþi,

Fabiani GabrielAndrei Prcsina,

olimpic naþional la pianA re doar 9 ani, dar

compeþiile câºtigatesunt mai multe la numãr faþã de vârsta sa.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Minunile justiþiei!

Dosare soluþionate cu înscrisuri ”pe sub mânã”

M inunile în cazul dovedirii falsului ºi uzului de fals din dosarul cu NUP a douã lucrãtoare de la BCR Asigurãri Petroºani continuã. Ies la ivealã ”fãcãturi” de care se

tot vorbeºte cã se practicã printre procurori pentru a-ºi salva agreaþii. Reclamantul a aflatîntâmplãtor cã a cerut... ceea ce nu a cerut niciodatã! >>> P>>> PAGINAAGINA 1111

A inventat unechipament

pentru a-ºi ajutafratele

U n tânãr din municipiulLupeni a construit un

echipament medical cu caresã-ºi ajute fratele suferind deboala Lyme.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Aprilie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUS,A, Denis RUS,Monika BACIUMonika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaPentru o comunicare

bunã ºi pentru rezolvareaeficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C.APA SERV VALEA JIU-LUI S.A. Petroºani lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament

Producþie – CristianIONICÃ · ªef ServiciuComercial – AlinaPAVEL

Joi 10 – 12· DIRECTOR

GENERAL - CostelAVRAM

· ªef DepartamentExploatare - Florin DONISA

· ªef Serviciu Juridic –Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

AAppaaSSeerrvvIInnffoorrmmeeaazzãã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping

11:00 Culoarea fericirii 12:00 Pastila Vouã (r)12:15 Sandokan rebelul (r)14:45 Devdas (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Regele luptãtorilor 22:15 Cursa terorii 0:15 Regele luptãtorilor (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:10 FamiliaDA (r)12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Plasa de stele 22:30 Un Show Pãcãtos23:00 Un Show ºi maiPãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Wild Wild West (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Fraierul 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Icarus 22:30 ªtirile Pro TV23:00 CSI New York 0:00 Las fierbinþi (r)

9:30 Soþia perfectã (r)10:30 NCIS: L. A. (r)11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 ªi eu m-am nãscut înRomânia (r)14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame16:00 Cireaºa de pe tort (r)

17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport

9:40 Legendele palatului:negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r)11:10 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 11:50 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 12:30 În cãutarea vinuluipierdut 13:00 Germana...la 114:00 Telejurnal 15:30 Maghiara de pe unu17:00 De la Þara de Foc laTijuana17:30 Lumea modei17:40 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele18:20 Legendele palatului

C ã îi cunoaºteþi sau nu,imediat dupã alegeri,

parlamemtarii au devenitaproape invizibili. Dar astapare a fi doar o iluzie, încondiþiile în care cei 412 deputaþi aleºi în legislaturaactualã au decontat aproapeun million de euro pentrufuncþionarea birourilor parlamentare.

Decontul e valabil pentru lunafebruarie, cheltuielile fiind supor-tate de Camera Deputaþilor pentruplata salariilor personalului angajatºi achitarea cheltuielilor cu bunurileºi serviciile. Astfel, deputaþii audecontat pentru luna februariesuma de 3.983.688 lei, respectiv926.439 euro.

În medie, în luna februarie,fiecare deputat a cheltuit, din buge-

tul Camerei, o sumã de aproxima-tiv 10.000 de lei (9.669 lei) pentrua plãti personalul angajat în propri-ul cabinet parlamentar ºi pentruachitarea cheltuielilor cu bunurile ºiserviciile ale biroului parlamentar(chirie, utilitãþi, consumabile,abonament cablu/internet, etc).

Deputaþii ºi senatorii hunedoreniau ajuns din când în când în terito-riu, dar puþini sunt cei care au be-neficiat de privilegiul de a-i vedea încarne ºi oase, ori poate cã ºi maipuþini sunt cei care ºtiupe undelesunt cabinetele parlamentare.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 aprilie 2013 Actualitate 3

P reºedintele PCHunedoara,

consilierul TatianaFãgãdar, soþul ei,Iulian ConstantinFãgãdar, dar ºi ºefulSecþiei de Oncologie aSpitalului Judeþeande UrgenþãHunedoara, ElisavetaMezo, au ajuns dupãgratii în dosarulreþetelor falsificate.

Împreunã cu aceºtia,pe numele a încã 7 persoane au fost emisemandate de arestare pre-ventivã. Dupã mai multeore de audieri, târziu înnoapte, TribunalulHunedoara a admispropunerea de arestarepreventivã pentru 10 dintre persoanele duse deprocurorii DIICOT laaudieri în cazul „Mafieihalatelor albe”. Pentruunul dintre inculpaþi afost emis mandat dearestare în lipsã. „Admispropunerea de arestare aDIICOT Biroul TeritorialHunedoara, dispusarestarea celor nouãinculpaþi prezenþi pe 29zile de la 07.04.2013 la05 mai 2013 ºi a unuiinculpat în lipsã pe 30zile. Cu drept de recurs în 24 ore de lapronunþare cu inculpaþiiprezenþi ºi de la comuni-care cu inculpatul lipsã.Pronunþatã în ºedinþapublicã, azi 07 aprilie2013 ora 01.07”, searatã în soluþia pronunþatã de judecãtoriiTribunalului care au analizat cerea DIICOT.

Printre cei pe numelecãrora au fost emisemandate de arestare seaflã preºedintele PCHunedoara, TatianaFãgãdar, care este ºi con-silier local ºi face partedin conducerea judeþeanãa unui lanþ de farmaciidar ºi ºeful Secþiei deOncologie a SpitaluluiJudeþean de UrgenþãHunedoara, ElisavetaMezo. Pe de altã parte, ogrefierã de la TribunalulHunedoara, pe careanchetatorii o bãnuiesccã ar fi divulgat apro-barea interceptãrilor telefonice ale membrilorreþelei este cercetatã înlibertate, decizia fiind aprocurorilor, ºi tot în libertate este cercetat ºisoþul grefierei, fost ºoferla Tribunalul Hunedoara.

35 de persoane ridicate

pentru audieriCazul este strigãtor la

cer. În timp ce pe piaþãera crizã de medicamentepentru bolnavii de cancer,persoanele ridicate depoliþiºtii BCCO fãceauafaceri cu medicamente

oncologice. O întreagãgrupare care a urmãritdoar câºtigul propriu ºipentru care bolnavii erauun mijloc de fãcut bani!Printre suspecþi senumãra ºi doi medicioncologi de la SpitalulJudeþean de Urgenþã dinDeva ºi chiar ºefa secþiei,despre care se spune caau eliberat reþete falsecare au fost decontateprin inducerea în eroare aCasei Judeþene deAsigurãri de Sãnãtate.Prejudiciul in acest cazeste de aproximativ 3.3milioane de lei. Dupãdescinderi, la sediulDIICOT Hunedoara aufost duse 35 de persoane,

ridicate de procurori pentru înºelãciune cu con-secinþe deosebit de grave,evaziune fiscalã ºi spãlarede bani în domeniul farmaceutic. Vineridimineaþa procurorii ºipoliþiºtii au descins în maimulte locaþii din judeþeleHunedoara ºi Timiº, lamedici ºi farmaciºti carear fi eliberat sute dereþete false pentrumedicamente, în specialoncologice, apoi le-audecontat la CASHunedoara prin societãþicare deþin farmacii,încasând ilegal 3,3 milioane de lei. De asemenea, poliþiºtii ºiprocurorii Direcþiei deInvestigare a Infracþiunilorde CriminalitateOrganizatã ºi Terorism aufãcut percheziþii la patrufarmacii ºi douã cabinetemedicale din judeþeleHunedoara, Timiº ºiSibiu.

S ute de reþetefalse

Potrivit DIICOT,, înperioada 2010 - 2012,doi medici de la SpitalulJudeþean Hunedoara -

Secþia Oncologie au completat în fals sute dereþete cu medicamente, înspecial oncologice sauadjuvante, substanþe cuvalori mari, pentrupacienþi cu afecþiuni onco-logice aflaþi în tratament.Reþetele au fost predateliderilor grupãrii ºi depuseulterior pentru decontare,prin inducerea în eroare areprezentanþilor CaseiJudeþene de Asigurãri deSãnãtate Hunedoara, prinintermediul a trei societãþicomerciale care deþin farmacii în municipiileHunedoara ºi Deva, fiindîncasatã astfel, în mod ile-gal, suma de aproximativ

3.300.000 lei. Mediciicare eliberau reþeteleprimeau de la reprezen-tanþii farmaciilor diversesume de bani, în funcþiede cantitatea de medica-mente prescrisã ce urmasã fie decontatã. Pentru aascunde provenienþasumelor de bani încasateilegal prin decontareareþetelor false, membriigrupãrii le-au înregistratca împrumuturi din parteaasociaþilor firmelor pecare le deþineau. Deasemenea, mai spunanchetatorii, membrii

grupãrii au înregistrat înevidenþele contabile alecelor trei farmacii facturifictive din care rezultaaprovizionarea cu medica-mentele prescrise ºidecontate ilegal de la altesocietãþi comerciale înfiinþate în acest scop. Iarulterior, aceste firme erauulterior înstrãinate altorpersoane, care semnauactele de cesionare înschimbul unor sumemodice, fãrã a primi înrealitate activele ºi arhiva.„Pentru a influenþa rezul-tatul cercetãrilor, membriigrupului infracþional organizat au modificat înrepetate rânduri evi-denþele contabile ºi actelede gestiune ale medica-mentelor, urmãrind indu-cerea în eroare aorganelor de control careau efectuat verificãrilefinanciar-contabile încauzã. De asemenea, au

întocmit acte fictive dincare rezultã în mod falsdistrugerea unor can-titãþi de medicamentenegãsite pe stoc cuocazia controlului”, au

mai precizat procuroriiDIICOT. Rulajul sumelorde bani realizat prin inter-mediul firmelor controlatede cãtre membrii grupãriidepãºeºte suma de 11 milioane de leiInfracþiunilor deCriminalitate Organizatãºi Terorism (DIICOT) -Biroul TeritorialHunedoara, împreunã cuofiþeri de poliþie judiciarãdin Brigada deCombatere aCriminalitãþii OrganizateAlba ºi Serviciul deCombatere aCriminalitãþii OrganizateHunedoara.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Tribunalul a trimis în arest preventiv 10 persoanedin Dosarul „Mafiei halatelor albe”

Parlamentarii invizibili de 1 milion de euro

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Aprilie 20134 Actualitate

Diana MITRACHE

Ministrul delegat pen-tru Ape, Pãduri ºiPisciculturã, Lucia Vargaa afirmat cã în ultimii anitãierile ilegale de pãdureau devenit un fenomen,inundaþiile fiind efecteleacestora.

„Principala cauzã aproducerii inundaþiilor înRomânia sunt defriºãrilenecontrolate de pãduri,tãierile ilegale. Dinpãcate, în ultimaperioadã acest fenomen adevenit din ce în ce maiputernic. Am primit unraport al Curþii de

Conturi cu cifre îngrijorã-toare: începând cu 1990ºi pânã în 2011 înRomânia s-au tãiat ilegal80 de milioane de metricubi de lemn, ceea ceînseamnã cã România a

pierdut peste cinci mil-iarde de euro.

Efectele le vedem,inundaþiile sunt efecteleacestor tãieri ilegale ºi aþivãzut, în ultima perioadãinundaþiile provocate de

scurgeri de peversanþi, detorenþi, sunt dince în ce maiprezente”, aspus LuciaVarga.

ªi dacã stãmsã ne gândim cã,la fiecare ploaiemai puternicãsute de oameni

stau cu frica în sân dincauza apelor, care nicio-datã nu au fãcut ravagiica acum, lucrurile par sãse confime. În ValeaJiului nu e zi în care sãnu vezi maºinile încãrcatecu lemn tãiat din pãdure,iar golurile lãsate pe ver-sanþi de þapinari sunt viz-ibile din oraº.

Inundaþiile provocate de defriºãrile de pãduri

P atru oameni au fost evacuaþi dincalea apelor la Aninoasa, iar casa în

care locuiau stã sã cadã. Acesta ar firezultatul inundaþiilor de la sfârºitul sãp-tãmânii trecute. Cauza, însã, ar fidefriºãrile masive ce au avut loc în ultimii20 de ani în aceste zone. Asta susþin ºiresponsabilii din ministerul de resort.

Maximilian GÂNJU

Cum ºi ploile dinultimele zile au fostînsemnate, apa a ajunsîn unele locuri ºi la jumã-tate de metru.ReprezentanþiiPrimãrieiPetroºani aufost la celedouã locuinþeafectate ºi spuncã vor încercasã rezolvecumva proble-ma. „Aici afost canalizaredar au sãpatdupã fier ºi auînfundat-o. Au furat ºiþevile ºi acum toatã apase adunã ºi ne inundã.Apã în curþi avem decirca o lunã, deci nu suntdoar ploile din ultimelezile de vinã. Problemaeste cã au furat þevile decanalizare, au înfundat-osau cine ºtie ce au fãcutcã nu se mai scurge.

Degeaba chemãm pom-pierii sã scoatã apa cupompa pentr4u cã înjumãtate de orã e la loc”,spune Isidor Cadar, unuldintre sinistraþi. Singurasoluþie de a scãpa de

inundaþii pentru acestefamilii ar fi o reþea decanalizare nouã. ApaServ are banii necesari ºiun proiect în acest sensînsã, de mai bine de unan de zile nu poateîncepe lucrarea pentrucã licitaþia de atribuire acontractului este contes-tatã la nesfârºit.

Maximilian GÂNJU

Administraþia localãdin Aninoasa încã nu aprimit un rãspuns de laautoritatea guvernamen-talã care avizeazã împru-muturile pentru plata ari-eratelor. Edilii au fãcutdocumentaþia pentru aîmprumuta 1 milion delei de la Trezorerie, banicu care sã-ºi achite oparte din datorii, au trim-is-o la avizare ºi ar fi tre-buit sã primeascã unrãspuns în douã sau treizile.

A trecut însã mai binede o sãptãmânã ºi de laBucureºti nu a venit niciun semnal spre disper-area aleºilor care se temcã nu vor scãpa insol-venþã.

„Dupã semnalelemele vãd cã nuprea vin (n.r. baniisolicitaþi dreptîmprumut). Nuavem bani nici pen-tru salarii, arieratele

n-am putut sã le realizãmnici 85 la sutã, conturilesunt blocate. Zilele aces-

tea sperãm sã ne spunãdacã e da sau ba. Nuintrãm în faliment pentrucã nu existã pentruprimãrii, însã insolvenþãeste. Totuºi nu poþiînchide uºa ºi sã nu mai

asiguri servicii cetãþe-nilor. Dacã nu eraudatoriilor acestea dinurmã altfel ne descur-cam”, a declarat pri-marul localitãþiiAninoasa, NicolaeDunca.

Pentru cã nu au unrãspuns de la tre-zorerie, nici proiectul

pentru ajutorul deurgenþã acordat de statnu poate fi întocmit.

Primarul sperã cã ºefii luipe linie de partid sã-i deao mânã de ajutor pentrucã situaþia este criticã înoraºul din vestul VãiiJiului. „Atunci am avuttot sprijinul de peste tot

(n.r. în campania diniunie 2012), acum… Le-am explicat cã amnevoie doar de un ajutorsã ies din situaþia aceastaºi dacã nu mã descurcdupã aceea, sã nu mãmai ajute în veci. Acumchiar nu pot. ªtiu cum sãfac sã mã descurc singur,dar acum chiar nu pot sãscot 43 de miliarde (n.r.lei vechi) sã-i pun jos”,mai spune edilul.

Inundaþi din cauza hoþilor

D ouã gospodãrii din Petroºani suntsub ape dupã ce hoþii au sãpat ºi

au furat þevile de canalizare din metal.Degeaba au încercat oamenii sã-ºi scoatãapa din locuinþe ºi curþi pentru cã înlipsa canalizãrii, imediat gospodãriile lesunt inundate.

Aninoasa n-are nici o veste despre banii care o salveazã

C reditorii stau sã punã lacãtul peuºile primãriei iar edilii nu au

nici o soluþie pentru a evita acest lucru.Împrumutul din Trezorerie de 1 milionde lei încã întârzie.

Monika BACIU

Aceste douã strãzi pânã înprezent nu au beneficiat de o den-umire, motiv pentru care cei careîºi au diomiciliile în zonã nu aveauposibilitatea de a-ºi realiza acte deidentitate. Acum însã situþia aintrat pe un fãgaº normal.

”Aceastã situaþie a fost rezol-vatã la finalul anului trecut, celedouã strãzi au primit nume.

Este vorba de stradã Bujorului ºistrada Rusu, între timp a devenitoperaþionalã aceastã primire denume în sensul cã cei care locui-esc în acele zone pot sã-ºi facãacte de identitate pe adreselerespective.

Singurã precizare ar fi cã tre-buie transformate destinatileacelor case, din case de vacanþe înlocuinþe”, a declarat Nicu Taºcã,purtãtor de cuvânt PrimãriaPetroºani.

Existã însã o prevedere ce tre-buie respectatã în acest caz ºianume cei care îºi au domiciliile înzonã trebuie sã îli transforme case-

le de vacanþã, în reºedinþe.”Pânã în acest moment nu a

venit nimeni dar cei interesaþi tre-buie sã ºtie cã pot veni oricând”, amai precizat Taºcã.

Drumul care face legatura intretelescaun si hotelul Rusu va purtadenumirea de strada Rusu, iar seg-mentul care va urca pana latelescaunul TS3 va fi numita stra-da Bujorului.

Atribuirea denumirii de Rusueste justificatã de notorietateaacesteia, ºtiut fiind faptul cã ºivechea cabanã din aceastã zonã s-a numit tot cabana Rusu, numecare a intrat în cunoºtinþa publicã.Atribuirea denumirii Bujorului esteinspiratã de numele florii care segãseºte în zona munþilor Parâng.

Case de vacanþã, transformate în domicilii permanente

P refectura judeþuluiHunedoara a avizat

favorabil proiectul dehotãrâre al municipiuluiPetroºani prin care douãstrãzi din zona masivu-lui Parâng primeaunume.

O femeie de 71 de ani dinlocalitatea Mânerãu ºi-a

luat viaþa, dupã ce fiica sa, de44 de ani, a murit în casã. Aºale-a gãsit un vecin, careobiºnuia sã mai treacã pe lacele douã femei, care trãiausingure, iar bãrbatul a chematimediat poliþia când ºi-a vãzutconsãtencele zãcând fãrã viaþã.

Bãrbatul nu le-a mai vãzut niciprin curte pe cele douã femei ºi imediat s-a gândit la ce e mai rãu. S-a uitat pe geamul casei, a vãzutgrozãvia ºi a alertat poliþia. Acestale-a spus oamenilor legii cã într-unimobil din localitatea Mânerãu se aflãdouã femei, ambele decedate.„Echipa operativã care s-a deplasatla faþa locului a constatat cã celesesizate se confirmã, într-una din

camerele imobilului fiind gãsitã dece-datã, pe un pat, o femeie în vârstãde 44 de ani, fãrã urme vizibile deviolenþã pe corp, iar în vecinãtateasa se afla decedatã mama acesteia,în vârstã de 71 de ani, care prezentao plagã înjungiatã în zona gâtului”, adeclarat Bogdan Niþu, purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii,sub coordonarea procuroru-lui de caz au demaratcercetãri pentru stabilireacircumstanþelor în care asurvenit decesul celor douãfemei, dar este luatã în cal-cul ipoteza sinuciderii femeiiîn vârstã de 71 de ani.Cadavrele celor douã femeiau fost preluate de mediciilegiºti, în vederea efectuãriinecropsiei ºi a stabiliriicauzei morþii, dar nu suntsuspiciuni de comitere a vreunei infracþiuni.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 aprilie 2013 Actualitate 5

Aºa cã a pus mâna peun cuþit de bucãtãrie ºi l-aînfipt cu putere în trupulfemeii, prinsã la înghe-suialã, apoi s-a spânzurat.Bãrbatul nu a þinut cont nicimãcar de faptul cã laaceastã grozãvie asistã unpui de om, copilul lor denumai 4 ani, care varãmâne probabil traumati-zat pe viaþã.

Municipiul Hunedoara afost din nou îngrozit de ocrimã atroce, urmatã desinucidere. Un bãrbat ºi-aucis soþia cu mai multe lovi-turi de cuþit, iar apoi s-asinucis, sub ochii copiluluilor, de numai 4 ani. Chiarbãieþelul este cel care aanunþat grozãvia. Tragedias-a petrecut pe stradaTopitorilor din municipiulHunedoara, iar declaraþiilevecinilor indicã o posibilãceartã între cei doi,favorizatã ºi de faptul cãbãrbatul consumase alcool.Bãrbatul ºi-a ieºit din minþiºi a înjunghiat-o pe soþialui, în vârstã de 32 de ani,dupã care s-a spânzurat. ªitotul dupã ce femeia,Mariana Zapoi, proaspãtîntoarsã din Austria, l-aanunþat cã vrea sãdivorþeze. Cumplitele faptes-au petrecut s-au petrecut,din nefericire, în faþacopilului lor, în vârstã depatru ani, care a ieºit pescara blocului cu hainele

pãtate de sânge ºi le-a spusvecinilor cã “tati a omo-rât-o pe mami”. Îngroziþi,oamenii au sunat imediat la112 ºi au cerut sprijinulpoliþiei. Au mai auzit zgomote în locuinþa familieiZapoi, dar nu ºi-au imaginat niciodatã oasemenea grozãvie.

13 lovituri de cuþit

Femeia a fost gãsitã îndormitor, înjunghiatã cumai multe lovituri de cuþit.Soþul ei, Ovidiu Zapoi, afost descoperit spânzuratde o conductã pe holullocuinþei. Pentru niciunuldintre ei nu s-a mai pututface nimic. “A fost un apella 112 iar noi, când amajuns în zonã, am gãsit-ope femeie în dormitor,decedatã, lovitã de maimulte ori cu un cuþit, iarbãrbatul era spânzurat peholul locuinþei, de o þeavãde gaz. Nu am mai fãcutmanevre de resuscitare

pentru cã ambele victimeerau deja decedate”, adeclarat plutonierul RãzvanMihonesc, din cadrulSMURD Hunedoara.

Poliþiºtii ºi procurorul decaz au declanºat o anchetãîn acest cumplit caz. Pecorpul femeii au fostdescoperite 13 lovituri decuþit, majoritatea în zonapieptului, iar victima nu aavut nicio ºansã sãsupravieþuiascã. Criminalula lovit cu furie, cu un cuþitde bucãtãrie, pe careanchetatorii l-au gãsit mur-dar de sângele tinerei de32 de ani. „Din primelecercetãri rezultã cã femeiaa fost ucisã cu 13 lovituride cuþit dupã care soþul s-aspânzurat de þevile de apacaldã , pe hol, cu o sârmã,motivul presupus de noi

fiind gelozia. Femeia s-ar fiîntors din strãinãtate înurma cu douã zile ºi i-ar ficomunicat cã soþului cã ºi-agãsit pe altcineva ºi cadoreºte sã divorþeze”, adeclarat procurorul crimi-nalist Iulian Avram de laParchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara.Scena crimei era tulburã-toare ºi peste tot erau urmede sânge, dar nici un biletde adio. “Sunt urme desânge ºi s-a gãsit cutitul cucare a înjunghiat-o de 13ori înainte de a se sinucide.Nu este niciun bilet. Totinteriorul apartamentuluieste rãvãºit”, a mai spusprocurorul Avram.

Familia mai are un bãiat,de 13 ani, dar acesta nu seafla acasã când a fostcomisã crima, urmatã desinucidere. Acum, minoriiau rãmas în grija bunicii lor,iar copilul de patru aniurmeazã sã fie consiliat psihologic ºi sã furnizeze,pe cât posibil, informaþiidespre cum s-au petrecutfaptele, el fiind singurulmartor al acestei nenoro-ciri. Ancheta a fost preluatãde procurorii hunedoreni.


ªi-a luat viaþa dupã ce fiica sa a murit sub ochii ei

Din prea multã dragoste

ªªii-aa uucciiss ssooþþiiaa ccuu 1133 lloovviittuurrii ddee ccuuþþiitt ººii aappooii ss-aaoommoorrââtt ssuubb oocchhiiii ccooppiilluulluuii lloorr ddee ddooaarr 44 aannii!!

N u a putut ºi nu a vrut sã trãiascã fãrãsoþia lui, cu care era cãsãtorit de ani

buni. S-au cunoscut când amândoi eraudoar niºte adolescenþi, iar divorþul cerut desoþie i s-a pãrut de neconceput.

Alcoolul i-a înceþoºatvederea ºi a

produs un accident

B ãutura pe care a consumat-o înaintesã se urce la volan l-a împiedicat sã

vadã altã maºinã care circula regulamen-tar ºi a intrat direct în ea.

Un bãrbat de 47 de ani, din Deva, este cerce-tat de poliþiºti dupã ce a produs un accident decirculaþie. În timp ce conducea un autoturism pestrada Mãrãºeºti din Deva, la intersecþia cu strada Mãrãºti, nu a acordat prioritate de trecereautoturismului condus de un alt bãrbat, de 41 deani, din Deva, tamponându-l. În urma testãriicu aparatul alcoolscop, s-a constatat cã ºoferulvinovat avea o concentraþie de 0,76 mg/l alcoolpur în aerul expirat. (Car(Carmen men COSMANCOSMAN))

„Drumulmorþii”

mai face o victimãU n bãrbat de

67 de ani aajuns în stare gravãla spital, dupã unaccident pe care l-aprovocat chiar el.

Bãrbatul, care estedin Fãgãraº conduceaun autoturism pe DN7, pe raza judeþuluiHunedoara.

Între localitãþileLeºnic ºi Sãcãmaº,ºoferul nu a adaptatviteza la condiþiile decarosabil umed, a pierdut controlulasupra direcþiei ºi apãtruns pe contrasens,unde a intrat în colizi-une frontalã cu auto-tractorul condus de untânãr de 21 de ani dincomuna ªeica Mare,judeþul Sibiu. În urmaaccidentului, ºoferulimprudent a fost gravrãnit ºi a fost dus deurgenþã la spital.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Monika BACIU

”Îmi place, îmi aducepremii, nu numai deasta dar îmi place. Cânderam mic ascultãm doarpartituri de pian doartãceam ºi ascultãm ºi mi

s-a dezvoltat pasiuneapentru pian, îmi placemuzica, îmi place cumtrebuie sã miºc degetele,îmi place totul. Pãrinþiimei nu cântã, darascultã pentru cã ºi lorle place”, spune pianis-

tul petroºãnean, FabianiGabriel Andrei Prcsina.

Fabiani, tânãrulpianist din Petroºanispune cã dacã iubeºticeea ce faci, totul estemai uºor.

”Nu este greu, dacã

îþi place cânþi uºor, dacãnu este greu ca o nico-valã. În zilele proasterepet o orã, în zilelebune când am aceleaºipartituri douã ore ºicând am o partiturã careîmi place foarte mult ºitrebuie sã o pun lapunct trei ore”, spunetânãrul ale cãrui degetepar a mângâia clapelepianului.

Baiatul are însã ºi altepasiuni. El transformãjucãriile vechi în roboþi,

însã ne spune cã pianulrãmâne marea sa pasi-une.

”Mecanicã ºi electro-nicã, eu caut sã fac cevadin jucãriile pe care ledemontez ºi apoi lemontez înapoi, am pistolde lipit ºi le lipesc, le facun cablaj, le schimbmotoraºul, condensatoriiºi alte piese electronice”,ne povesteºte Fabiani.

Concursurile la careparticipã îi ocupã timpulpentru cã repretiþiile

sunt multe, iar con-curenþa acerbã.

”Sunt elevi foarte ta-lentaþi, mi-a plãcut lanaþionalã, am fost noro-cos cã am avut aºa”colegi” din þarã de laalte licee, mi-a plãcut sãconcurez cu ei. Nu mãaºteptam la un rezultataºa bun pentru cã estenaþionalã ºi acolo estecrunt”, spune micuþulelev, ca un adevãrat lup-tãtor care nu se lasãdoborât de greutãþi.

Elevul este îndrumatîn pasiunea sa atâtdepãrinþi cât ºi de cadruldidactic. ProfesorulAdina Stan nepovesteºte cum adescoperit talentul elevu-lui sãu.

”Copilul a începutºcoala în clasa întâi, s-adezvoltat extrem derapid, anul trecut cândera în clasa a II-a a par-

ticipat la trei concursuri,douã dintre ele cu loculîntâi ºi unul cu locul trei,anul acesta a urmat unadevãrat tur de forþã, din1 martie am participat laconcurs la Buzãu, esteun concurs naþional deinterpretare instrumen-talã unde a obþinut pre-miul întâi, apoi a urmatReºita faza zonalã aolimpiadei naþionale deinterpretare instrumen-talã unde a obþinut pre-miul întâi ºi cel de exce-lenta care la propulsat lafaza naþionalã. Între celedouã faze a mai foctconcursul internaþionalde pian cu participareinternaþionalã, cu juriuinternaþional unde acâºtigat categoria B, aurmat faza naþionalã, unconcurs extrem de greula care au participat vâr-furile selectate la fazelezonale din toatã þara, cei

mai buni pianiºti. A avut ºansa sã

strãluceascã ºi sã ia pre-miul întâi”, nepovesteºte Adina Stan,profesorul de pian al luiFabiani.

De multe ori, tineriitalentanþi rãmân ascunºiîn bãncile ºcolii,ajungâng ca talentul lorsã fie risipit din cauzã cãnu sunt descoperiþi latimp, sau fie din cauzãcã nu li se acordãatenþiacuvenitã.Cadruldidacticîndrumãtorne spunecât deimportantãe munca înacestdomeniu,dar ºisusþinerea.

”Soluþia

este una singurã, sã fietestaþi ºi sã înceapã sãlucreze dar cel maiimportant este sprijinulpãrinþilor. Este o muncãîn plus faþã de ºcoalã,este solicitanta pentru cãatenþia trebuie sã fiespre ceea ce au defãcut ºi nu încapjumãtãþi de mãsurã,iar conducerea ºcoliine-a sprijinit foartemult ºi autoritãþile

locale ne-au sprijinitpentru cã ne-au oferitposibilitatea de-a scoateniºte copii foarte va-loroºi în public,primãria Petroºani carene pune de fiecare datãla dispoziþie Sala deMarmurã ºi domnulAvrãmescu care nepune la dispoziþie unpian nou cumpãrat ºisala pentru toate ieºirilenoastre în public.

Este un gen muzicalgreu de înþeles, greu deînvãþat pentru cã nece-sitã foarte multã disci-plina dar copii învaþarapid cu foarte multãuºurinþã, cazul luiFabiani este vizibil, dar

sunt foarte mulþi copiifoarte talentaþi care auºansa sã lucreze cu pro-fesoare valoroase ºi sãajungã unde trebuie.Colega cu noi, lamomentul de faþã, esteo fostã absolventa aacestei secþii de muzicãºi este o mândrie pentrunoi sã vedem cã ele-mente ale ºcolii chiar vinla catedrã”, a mai spusAdina Stan.

Pentru muncadepusã, Fabiani GabrielAndrei Prcsina a fostrãsplãtit la nivel naþio-nal. Elevul din clasa a III-a a câºtigat locul I laolimpiada naþionalã dePian.

Maximilian GÂNJU

În Occident se folo-sesc de multã vremeasemenea echipamenteîn scop medical, însãdeosebirea dintre aces-

tea ºi creaþia tânãruluieste de costuri ºi modulde realizare. În echipa-mentul tânãrului dinLupeni poate fi folositchiar ºi în vârf demunte.

Andrei Miu a fostmotivat sã construiascãechipamentul cu scopmedical, o camerã încare bolnavul intrã ºi stãla o presiune constantãde oxigen, dupã cefratele sãu a fost diag-nosticat cu boala Lyme.ªedinþele cu oxigen încamera hiperbarã oribarocamera, s-audovedit cã au succes încazul sãu. În þara noas-trã existã la Constanþa oastfel de camerã folositãîn scop medical, a fost

adusã din Germaniade un medic specialistºi a costat 1 milionde euro. Andrei afost cu fratele sãu lacâteva ºedinþe ºi dupãce au constatat cã sesimte foarte binedupã tratament, s-agândit cum ar puteasã-ºi realizeze propriabarocamerã.

„Am început con-strucþia pentru fratelemeu care a fost diag-

nosticat cu boala Lyme.Am cãutat diferitemetode alternative detratament ºi am aflat deaceasta prin Centrul deMedicina Hiperbarã dela Constanta. Fratele afãcut acolo câtevaºedinþe, urmat ºi untratament de combatereîn camera hiperbarã.ªedinþele sunt pentrudetoxifierea organismu-lui ºi este un mod de alupta cu boala ºi nunumai cu aceastã boalã.

Sunt ºi alte afecþiunicare pot tratate în ca-mera hiperbarã”, spuneAndrei.

C onstruitã dinprelatã de

camion

Tânãrul a încercatmai multe metode de aconstrui echipamentul ºis-a sfãtuit cu prieteniidar a primit ponturichiar ºi de la unmecanic auto. Aºa seface cã a reuºit sã-ºiîndeplineascã visul, iarbarocamera mobilã a lui

Andrei nutrãdeazã cunimic faptul cãa fost realizatãîntr-un aparta-ment de bloc.„Am crezut cãnu este foartegreu ºi m-amdocumentatîncã de laConstanta. Amaflat de pre-siune, de oxi-

gen, de detaliilecamerei. Minimalistvorbind, aceastãcamerã este fãcuta dinmaterial cum esteprelata de TIR. A fostlipitã cu curent deînaltã frecvenþã, însãacest tip de material,pentru cã nu existã înþara noastrã, l-amcomandat dinGermania. Procesul însine nu este foarte

greu dacã avem materi-alul potrivit”, mai spuneAndrei Miu. În totalconstrucþia echipamen-tului l-a ajuns la circa1200 de euro, o sumãinfimã în comparaþie cubeneficiile.

În plus, o astfel decamerã ar fi idealã pelângã liniile de urgenþãde la spitale. Se poatefolosi ºi pentru mineriicu arsuri provocate deexplozii ori intoxicaþii,iar Andrei este gata sãle sarã în ajutor cuechipamentul sãu dacãva fi nevoie.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Aprilie 2013 Reportaj 76 Reportaj

A inventat un echipament pentru a-ºi ajuta fratele

U n tânãr din municipiul Lupenia construit un echipament me-

dical cu care sã-ºi ajute fratelesuferind de boala Lyme. Camerahiperbarã mobilã inventatã de tânãrpoate fi folositã cu succes pentru oserie întreagã de tratamente, nu doarpentru boala cu 1000 de feþe.

Pe urmele pianiºtilor renumiþi,

Fabiani Gabriel Andrei Prcsina, olimpic naþional la pian

A re doar 9 ani, dar compeþiile câºtigate sunt mai multela numãr faþã de vârsta sa. Vorbim de Fabiani Gabriel

Andrei Prcsina, elev în clasa a III-a la ºcoala generalã IGDuca din Petroºani. La cei nouã ani ai sãi tânãrul are opasiune care l-a propulsat pe culmile succesului. Pianistulne povesteºte cum a deprins aceastã pasiune.

P IROS SECURITYFORCE va asigura

paza garniturilor de trende la SNH. SocietateaNaþionalã a HuileiPetroºani a atribuit uncontract de 41.100 de leiunei societãþi din Arad.

Astfel, PIROS SECURITYFORCE va realiza servicii depatrulare ºi protecþiei a încãrcã-turii convoaielor de vagoane ºiservicii de patrulare ºi protecþiea încãrcãturii convoaielor devagoane pe relaþiile SEH. Astfel,angenþii de pazã ai soceietãþiivor asigura paza garniturilor detren pe ruta Vulcan - SPCJVulcan, Mina Paroseni - SPCVJVulcan, SPCVJ Vulcan - StaþiaC.F.R. Vulcan, SPCVJ Vulcan -Staþia C.F.R. Iscroni.

Contractul a fost atribuit soci-

etãþii fãrã o negociere preala-bilã, datoritã unei ”situaþii deurgenþã extrema survenitã înurma unor evenimente care nuputeau fi prevãzute de autori-tatea contractantã”. Duratã pecare se va derula contractul estede 75 de zile.

Reprezentanþii societãþii sedescriu în câteva cuvinte ca fiindo echipã de profesioniºti.

”S.C. PIROS SECURITYForce S.R.L. este o societateromâneascã cu capital integralprivat care îºi desfãºoarã activi-tatea atât în municipiul Arad câtºi în localitãþi diverse din judeþulArad ºi din alte judeþe din þarã.Beneficiarii noºtri sunt firme ºicompanii româneºti, strãine saumixte, iar obiectivele pãzite deagenþia noastrã sunt de interesstrategic, obiective de impor-

tanþã deosebitã, obiective parti-culare, iar acestea pot fi cu pro-fil comercial, centre de afaceri,obiective industriale, clãdiri ºibirouri, regii autonome, bãnci,sedii de firme, spaþii de pro-ducþie. Societatea noastrã dis-pune de potenþial uman deînaltã calificare, el fiind recrutatdin rândul tinerilor care auabsolvit cursurile unor ºcoli mili-tare sau rezerviºti ºi a celor careau practicat un sport de perfor-manþã. Asiguram instruirea sãp-tãmânala ºi la intrarea în posturide cãtre ºefii de obiective ºi dis-pecerii de serviciu”, se aratã pepagina proprie a societãþii.

În perioada în care CompaniaNaþionalã a Huilei a fost divizatã, iar contractele au fostrealanizate, vagoanele cu cãrbune au cãzut de multe oripradã hoþilor care au reuºit sãsustragã tone întregi de materieprimã.

În Valea Jiului au loc aproapezilnic furturi de cãrbune dinvagoane. Fenomenul poate fistãpânit cu mare dificultate.

Monika BACIUMonika BACIU

S chimbãrile din interi-orul Organizaþiei

Municipale PNL Petroºaniau fost determinate ºi denemulþumirile existente,dincolo de cuvintele fru-moase, diplomatice, care sespun la suprafaþã.

Preºedintele PNLHunedoara, Mircea Moloþ,recunoaºte cã este loc ºi de maibine, iar fostul preºedinte AlinSimota se zgârcit în declaraþiicând vine vorba despre motivelereale care l-au determinat sãdemisioneze din funcþie.

Este bine, dar parcã ar fi locºi de mai bine. Cam aceastaeste situaþia în PNL Petroºani,organizaþie care nu de mult arãmas fãrãpreºedinte, dupãce Alin Simota adecis sã demi-sioneze din aceastãposturã. A invocatmotive pur person-ale ºi, cum demisiaeste un act unilate-ral de voinþã, con-ducerea judeþeanãa partidului a luatact de renunþareala funcþie ºi anumit un

preºedinte interimar. AlinSimota a rãmas în echipa deconducere, dar dincolo decuvintele diplomatice spuse înpublic se simt ºi nemulþumirile.Practic, PNL Petroºani s-aremarcat mai ales în ocazii fes-

tive, prin acþiuni de stradã, ºimai puþin prin luãri de poziþie,de exemplu, în legãturã cuchestiuni arzãtoare la ordineazilei, ori altfel de manifestãripolitice. Preºedintele PNLHunedoara, Mircea Ioan Moloþ,spune cã în linii mari e mulþu-mit, dar cã „este loc ºi de maibine”. Ce îl nemulþumeºte,rãmâne un mister, pentru cã,spune el, rufelese spalã în inte-rior. „Ca sãpoatã organizaacþiuni înstradã, ea trebuie sãfuncþioneze.Dacã o organi-zaþie estemoartã, nupoate învia cu

ocazia acþiunilor de 1 Martie, 8Martie, Crãciun, Paºti, etc. (…)Important este sã nu facã acþiu-ni sincopate. Sã foloseºti oricemotiv sã ieºi în stradã, sã fiivãzut. (…) Este loc ºi de maibine. Nu fac acum o analizã aunei organizaþii în presã ºi nu osã fac chestiunea asta niciodatã.Analiza o fac aici, între patrupereþi. Dacã a fost sã ne spãlãmrufele ni le-am spãlat în interi-or”, a declarat Moloþ. El este depãrere cã, pânã la urmã elec-toratul nu o sã fie foarte intere-sat de ce este sau nu mai esteun preºedinte de organizaþie ºicã numele unei organizaþii nu seleagã neapãrat de personali-tatea care este în vârfulpiramidei într-o anumitãperioadã. „Este greu, este tragic, dacã s-ar întâmpla acestlucru. Un partid este reprezen-tat de toþi membrii pe care îiare”, mai spune liderul PNLHunedoara.

„A ntrenorul” s-a retras

Pe de altã parte, ex-preºedin-tele PNL Peroºani, Alin Simota,care este ºi preºedintele echipeiJiul Petroºani, dã un exempluchiar din fotbal. „Organizaþiatrebuie sã fie vie, trebuie sãfuncþioneze ºi, din când în cândmai trebuie câte o schimbare,sã vinã un suflu nou. (…) Eucred cã ne-am miºcat destul debine ºi am crescut periodic, dareu cred cã se putea mult maibine. De aceea am ajuns la con-cluzia cã este nevoie de un suflunou. Aºa este ºi în sport, cândechipa ajunge la un plafon deformã, este nevoie de altceva,ba sã schimbi antrenorul, ba sãfaci o revigorare în lot, pentruca performanþele sã creascã”,susþine Simota.

Pe de altã parte, sunt infor-maþii conform cãrora disensiu-nile dintre fosta conducere aPNL Petroºani ºi liderii judeþeniai partidului ar fi mai vechi ºi aravea legãturã inclusiv cuintenþia, în unele cazuri dejamaterializatã, de a aduce directîn fruntea partidului noi membriproveniþi de la alte formaþiunipolitice.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Aprilie 2013 Actualitate 98 Actualitate

V ânzareaComplexului

Energetic Hunedoaraunor americanireprezintã un þelrupt din filmeleamericane. Astadeclarã preºedinteleSindicatului MuntelePetre Nica, sindicatreprezentativ lanivelul SocietãþiiNaþionale a HuileiPetroºani.

Declaraþia liderului desindicat vine dupã cedeputatul PSD, CristianResmeriþã a declarat cã osocietate din Americaeste interesatã sãcumpere ComplexulEnergetic Hunedoara.

„Aº sugera celor carevor sã ne vândã sãgãseascã soluþii la nivelde România de a pãstraacest complex energeticîn sânul statului românpentru cã vânzarea luioricãrei firme indiferentcã este americanã, cehã,polonezã va generaºomeri, pentru cã nimeninu va putea sã facã pestenoapte din acest

Complex Energetic uncomplex care sã fiesustenabil pe piaþa deenergie”, a spus PetreNica.

Nica a mai precizat cãamericanii sunt inters-esaþi, de regulã, de cen-trale atomo-nucleare, nu

de complexe energetice.„Se vorbea cã o firmã

americanã intenþioneazãsã cumpere companiienergetice pe bazã decãrbune din România.Oricine doreºte sãciteascã, ceea ce estepublic la nivel european,

poate vedea cã Americase intereseazã de pro-ducþia de energie elec-tricã pe bazã atomo-nuclearã. Este foartecunoscut faptul cã o cen-tralã atomo nuclearã dinCehia este curtatã defirme americane ºiruseºti pentru construireaa nouã doi reactoare. Nuva veni niciun american.Dacã o firmã americanãva cumpãra ComplexulEnergetic Hunedoara, euîmi dau demisia dinorice funcþie carereprezintã oameni sausalariaþi. Este o poveste

frumoasã care ne placepentru cã visul oricãruiom este de a ajunge înAmerica ºi cred cã subaceastã egidã ne-am gândit cã ar sta foartebine sã aducem în dis-cuþii o firmã americanã”,a mai spus preºedinteleSindicatului Muntele.

Potrivit liderului desindicat, oamenii politiciar trebui sã îºi uneascãforþele atât între ei cât ºicu reprezentanþii dinValea Jiului pentru a dezvolta un cadru propi-ce pentru continuareaactivitãþii în mineritul dinValea Jiului. Mai mult,acesta i-a propus ministrului delegat peprobleme de energieConstantin Niþã o dez-batere pe tema ”ValeaJiului are nevoie dedecizii, nu de analize”.


A radul nu nevrea în

regiunea de Vest.Conform dezbate-rilor, judeþulHunedoara ar urmasã facã parte dinregiunea de vestalãturi de judeþeleTimiº, Arad ºiCaraº-Severin.

La dezbaterile care auavut loc în prezenþa mi-nistrului muncii, MarianaCâmpeanu, preºedinteleConsiliului Judeþean Arad,s-a opus regionalizãrii alãturi de judeþulHunedoara. Fie cã vorbimde conurbaþii din interioruljudeþelor, fie cã vorbim deregionalizare, acestea suntbinevenite. Mircea IoanMoloþ, considerã însã cunu preºedinþii de consiliijudeþene sunt cei care vordecide soarta viitoarelor

regiuni.”Preºedintele nu este

el factorul decizional,este una dintre rotiþe darinvidia te face de multeori sã vorbeºti fãrã sãcugeþi. Nu þinemneapãrat sã fim într-oparte sau în alta pentrucã aºa vor, eu cred cãregiunea vest aºa cumeste ea acum fixatã estepoate singura regiune dinRomânia cea mai binefixatã ºi care cred cã ar

trebui sã rãmânã aºacum este”, a declaratMircea Ioan Moloþ,preºedintele CJH.

În ultimele zile,vicepremierul României,Liviu Dragnea a specificatcã este posibil ca regiunilesã poarte diferite nume, înfuncþie de caracteristicileistorice ºi tradiþionale.Potrivit preºedinteluiConsiliului JudeþeanHunedoara, în ceea cepriveºte atribuirea unor

nume viitoarelor regiuni,se ascute bãtãlia politicã.

”Aici deja încep orgo-lile, nu cred cã este pânãla urmã foarte importantacest lucru, noi fãcândparte din Transilvaniadin Ardeal nu potinclude o regiune. Esteimposibil pentru cã ºialcãtuirea regiunilorînseamnã sã þi cont desuprafaþã, populaþie ºi de

multe alte aspecte. Pânãla urmã nu este un lucrufoarte important, noi tre-bui sã fim cerebrali,important este cã ValeaJiului nu se va numiniciodatã altfel decâtacum indiferent deregiune ºi la fel varãmâne ºi judeþul”, a maispus Moloþ.

În contextul dezvoltãriisocio-economice favora-bile a þãrii este nevoie deregionalizare. Potrivitaleºilor aceastã dezvoltaresub aceastã formã ar fimult mai beneficã pemotiv cã fondurileeuropene ar putea fiatrase cu o mai mareuºuriþã, astfel fiind înlãtu-rate anumite bariere biro-cratice. Adicã, proiecteledepuse la nivel de regiunenu ar mai trebui sãprimeascã ºi un aviz de laBucureºti aºa cum seîntâmplã acum.Regionalizarea implicãînsã ºi o bãtãlie a aºa-ziºilor baroni locali, carese tem de faptul cã înurma reorganizãrii teritori-ale îºi vor pierde scaunele.


Moloþ crede cã Hunedoara va faceparte din Regiunea de Vest

Dupã regionalizare,

S-a alespreºedintele PSD

Hunedoara.Vicepreºedinþii,

mai târziu!P reºedintele

Organizaþiei judeþenePSD Hunedoara s-a ales,ieri, la Deva, dar nu ºivicepreºedinþii. Procedurastabilitã spune cã aceºtiavor fi aleºi peste 1-2 sãptãmâni din Comitetulexecutiv constituit.

Ieri, la Deva, a avut loc con-ferinþa de alegeri a preºedinteluiOrganizaþiei Judeþene a PSDHunedoara ºi a ConsiliuluiJudeþean al PSD, la care au par-ticipat 576 de delegaþi din judeþ.

Pentru funcþia de preºedintea existat doar un singur candi-dat, respectiv Laurenþiu Nistor,deputat de Hunedoara ºi fostpreºedinte al social-democraþilor.Acesta ºi-a fãcut campanie înrândul organizaþiilor din judeþ cuocazia alegerilor care au avutloc în plan local, conducândchiar el conferinþele de alegeri.Tot ieri, s-a ales ºi ConsiliulJudeþean al partidului, formatdin 171 de persoane, din carese constituie Comitetul Executiv.Cu aceastã ocazie nu au fostaleºi prim-vicepreºedinþii ºivicepreºedinþii, deputatulCristian Resmeriþã, care este, în fapt, ºi coordonatorul PSDpe Valea Jiului, a explicat procedura.

”Din acest Consiliu Judeþeanformat din 171 de persoane seva constitui Comitetul Executiv,iar peste o sãptãmânã-douã, dinacest comitet se vor alege prim-vicepreºedinþii ºi vicepreºedinþii.Pentru funcþia de secretar general existã doi candidaþi,respectiv Ioan Rus de la Deva ºiEmil Riºteiu, care a fost ales primar independent la Simeriaºi a trecut la PSD” – a declaratCristian Resmeriþã.

La închiderea ediþiei,Conferinþa PSD Hunedoara eraîn plinã desfãºurare.

De precizat cã la alegeri aparticipat o delegaþie importantãdin Valea Jiului, dar nu egalã cuponderea Vãii în judeþ, 30%,respectiv: Uricani – 15 delegaþi,Lupeni – 29, Vulcan – 27,Aninoasa – 6, Petroºani – 18,Petrila – 15.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Dincolo de cuvinte

Nevoia de un „suflu nou” a schimbatierarhia din PNL Petroºani

Veniþi din Arad sã pãzeascã huila

O nouã firmã de pazã câºtigã contractele SNH

Petre Nica vizavi de americanii de la CEH:

”Nu va veni niciunamerican”

Mircea NISTOR

Programul a purtatnumele generic de“Vreau sã-mi fac prieteninoi”. “În cadrul progra-mului copiii auurmãrit un filmdespre sãnã-tatea dinþilor,au preparatsãpun în labo-ratorul dechimie ºi aufãcut broderiepe carton”, aprecizatElisabetaRovinar, pro-

fesor învãºãmânt primarªcoala Generalã “AvramStanca” Petroºani.

La programul derulatîn cadrul ºcolii generaledin Petroºani au partici-

pat circa 30 de copii, oparte dintre aceºtiavenind din satele dinestul Vãii Jiului.

“Þelul acþiunii a fostatins. Susþin acest lucruþinând cont de faptul cãmicuþii s-au împrietenit ºiabia aºteaptã sã serevadã”, a declaratAndreea Nicolae, profe-sor învãþãmânt primarªcoala Generalã Bãniþa.

Dupã cum au precizat

reprezentanþii unitãþilorºcolare implicate în acestproiect, acþiunile decolaborare dintre ºcolilerespective vor continua ºipe mai departe.

Astfel, vizita întreprin-sã în capitala Vãii Jiuluide cãtre elevii “de la sat”va fi întoarsã, în aceastãprimãvarã, de cãtre copiiide la ºcoala dinPetroºani.

AnunþConsiliul Judeþean

Hunedoara, cu sediul înmunicipiul Deva, str.1Decembrie nr.28, judeþulHunedoara, numãr tele-fon 0254 211 350, fax.0254 230 030, invitãasociaþiile, fundaþiile sauorganizaþiile neguverna-mentale fãrã scop lucrativcare iniþiazã ºi orga-nizeazã acþiuni, programesau proiecte culturale,sportive, de tineret ºiunitãþile de cult dinjudeþul Hunedoara sãdepunã cereri pentruselecþionare în vedereaacordãrii de finanþãrinerambursabile de labugetul propriu al judeþu-lui Hunedoara în limitelesumelor alocate pentruanul 2013.

Formularele decerere se gãsesc laCompartimentul culte,

sport, turism ºi activitãþi

culturale din cadrulConsiliului Judeþean

Hunedoara, camera 110sau pot fi descãrcate de

pe site-ul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara:www.cjhunedoara.ro.Documentaþiile de

solicitare a finanþãrii ner-ambursabile se depun laregistratura generalã aConsiliului JudeþeanHunedoara, (în plic închispe care se va menþiona ºiCodul Unic de Înregis-trare al solicitantului),camera nr.2, pânã la datade 08.05.2013.

Persoane de con-tact: inspector JosanCarmen, inspectorSava Alexandra,consilier juridicStancovici Diana,numãr telefon 0254211 350 interior152.

PreºedinteMircea Ioan Moloþ

AnunþEfectuez lucrãri de

amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos. Contact

073558077

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Aprilie 201310 Diverse

S.C. Apa Serv ValeaJiului S.A. Petroºanianunþã restricþii înfurnizarea apei potabile,pentru

Luni, 8aprilie 2013

- Lupeni, între orele10,00 - 14,00.Zona afectatã oraºLupeni. Motivul restricþiei

- debranºãri ºi reparaþii lablocurile din CartierulBãrbãteni.

- Uricani, între orele9,00 - 14,00. Zona afec-tatã Oraº Vechi. Motivulrestricþiei - reconfigurarereþea de alimentare cuapã bl. 5 str. Brazilor.

Multumim pentru intelegere.

Conducerea S.C. Apa Serv

Valea Jiului S.A.Petroºani

RR ee ss tt rr ii cc þþ ii iiaa pp ãã

DN 76 Luncoiude Jos – Brad *DN 74 Brad –Criºcior * DN 76Brad - Baia de

Criº * DN 76Baia de criº -Târnava de Criº* DN7 Mintia –Veþel * DN7

Veþel – Leºnic *DN7 Leºnic –Sãcãmaº * DN7Ilia – Gurasada *DN7 Gurasada –Burjuc * DN7Burjuc-Zam *Deva, CaleaZarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan * Bãniþa ,DN 66

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee 4444....00004444....2222000011113333Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00

Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00Preºedinte CJ

Vineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean Hunedoara Program Petroºani

H O R O S C O P

Pot apãrea schimbãri neaºteptateîn viaþa dumneavoastrã. Aveþiprieteni care vã susþin, la fel ca ºifamilia. Este o zi favorabilã studi-ului, comunicãrii ºi cãlãtoriilor deafaceri. Ascultaþi-vã intuiþia. Nuvã asumaþi prea multe riscuri!

Aveþi toate ºansele sã rezolvaþiproblemele financiare ale fami-liei. Sinceritatea vã ajutã sã vãconsolidaþi relaþiile ºi sã vã faceþinoi prieteni. Evitaþi discuþiile încontradictoriu cu o femeie mai învârstã.

La serviciu, ºefii vã apreciazãideile. Este posibil chiar sã fiþipremiat. Dupã-amiazã, s-arputea sã aveþi mici probleme desãnãtate. Nu este cazul sã vãfaceþi griji, dar vã recomandãmsã vã odihniþi.

Aveþi mai multe întâlniri de afac-eri, care se vor dovedi fruc-tuoase. Dimineaþa primiþi oveste bunã, din cauza cãreia vãschimbaþi planurile pentrumâine. Nu vã ieºiþi din fire. Nuvã vãrsaþi nervii pe partenerul deviaþã!

La serviciu, ºefii vã apreciazãideile. Este posibil chiar sã fiþipremiat. Dupã-amiazã, s-arputea sã aveþi mici probleme desãnãtate. Nu este cazul sã vãfaceþi griji, dar vã recomandãmsã vã odihniþi.

ªefii vã apreciazã seriozitatea ºiideile constructive. Nu esteexclus sã fiþi propus pentru omãrire de salariu. Puteþi sãfaceþi planuri pe termen lung ºisã investiþi. Profitaþi de conjunc-tura favorabilã în care vã aflaþi.Nu vã neglijaþi familia!

Dimineaþa aveþi ºanse sã vã afir-maþi la serviciu. Din pãcate, s-arputea sã vã atrageþi invidiacolegilor. Nu este exclus sã aveþidiscuþii cu persoana iubitã, pen-tru cã acordaþi prea multãatenþie activitãþii profesionale.

Este momentul sã vã ocupaþi desituaþia financiarã. Partenerul deviaþã vã susþine ºi este convins cãveþi reuºi. Aveþi de semnat docu-mente oficiale. Nu întâmpinaþiprobleme deosebite, dar fiþi pru-dent.

Aveþi posibilitatea sã finalizaþiproiecte îndrãzneþe, mai ales îndomeniul afacerilor. Sunt ºansemari sã evoluaþi pe plan profe-sional ºi social. Prietenii vãsusþin, impresionaþi de entuzias-mul ºi optimismul de care daþidovadã.

Profunzimea ideilor ºi ambiþia vãajutã în activitatea profesionalã ºiîn afaceri. Rezolvaþi cu uºurinþãtoate problemele de la serviciusau din familie. Þineþi cont ºi depãrerile celor din jur. Evitaþispeculaþiile de orice fel!

Sunt ºanse sã aranjaþi o colabo-rare avantajoasã, care sã vãaducã venituri considerabile.Relaþiile cu partenerul de viaþãurmeazã un curs ascendent. Nuvã contraziceþi cu o rudã mai învârstã, care doreºte sã se ames-tece în viaþa dumneavoastrã.

Este posibil sã luaþi o hotãrâreimportantã ºi definitivã, cuprivire la ruperea unor relaþii. Înviitor, se va dovedi cã aþi proce-dat corect. Planurile dumneav-oastrã vor fi încununate de suc-ces, dar aveþi rãbdare. Acceptaþimunca în echipã!

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele

selectate. În limita stocului disponibil.

Colaborare ºcolarã

C opiii de la oraº ºi de la sat s-aureunit cu ocazia unui proiect de

colaborare derulat între ªcoalaGeneralã “Avram Stanca” din Petroºaniºi unitãþile ºcolare din Bãniþa, Meriºorºi Crivadia.

Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului a prezen-tat pe larg, în 27 martie 2013,ce pot face niºte agenþi deasigurãri pentru a-ºi îndepliniplanul de serviciu ºi cum pot fifolosite documentele unui ompentru asigurarea obligatorie alocuinþei în alte scopuri. Estevorba de cazul lui DumitruFãnic, din Coasta, Petroºani,care s-a trezit contributor lafondul privat de pensii al BCRAsigurãri prin falsificarea sem-nãturii.

Reamintim cã înºtiinþat cãeste contributor, D. Fãnic afãcut o seamã de demersuripentru a intra în posesia con-tractului pe care nu l-a semnat,dar care conform BCRAsigurãri... l-a semnat, ºi cumari eforturi, cu drumuri deBucureºti, cu sesizãri fãcute petoate canalele, a reuºit sã-lobþinã, deºi un exemplar tre-

buia sã-i revinã automat. Omula sesizat ºi Casa Naþionalã dePensii, care s-a autosesizatconsiderând cã s-au adus pre-judicii bugetului de stat prinfaptele celor douã lucrãtoarede la Petroºani, ºi a recuperatbanii. De precizat cã DumitruFãnic a plãtit contribuþii întimp ce fãcea drumuri sã-ºirezolve problema din teama dea nu rãmâne fãrã casã, saudator pe toatã viaþa neºtiind înce a fost bãgat. Expertizelegrafologice cerute de PoliþiaPetroºani aratã falsul, declaraþi-ile împricinatelor care s-au bâl-bâit în a arãta în ce condiþii ºicând au primit acordul pentruîncheierea acestui contract,deºi acordul lui D. Fãnic nuimplica ºi semnarea contractu-lui în locul acestuia etc. Unadintre operatoare a ºi fost datãafarã de Brokerul de Pensii

Private, iar noianul de docu-mente le încrimineazã...

P entru fals înînscrisuri, amendã

administrativã de... 100lei

Ancheta Poliþiei a fostfãcutã ca la carte, cu expertize,declaraþii documente, adreseoficiale ºi înaintate Parchetuluicu propunerea de fals, uz defals, înºelãciune ºi abuz în ser-viciu – toate motivate ºi pro-bate. Doar cã procurorul decaz, Dumitru Ilinca, zice cã nu-i aºa, doar falsul rãmânepentru cã expertiza grafologicãnu putea fi ”scãldatã” ºisancþioneazã doar una dintreoperatoare cu o amendãadministrativã de... 100 de leipentru falsificarea de semnã-turã. În rest, neîncepereaurmãririi penale!

Vãzând modul grosolan cumcele douã lucrãtoare BCRAsigurãri au fost salvate deurmãrile faptelor lor, D. Fãniccontestã ordonanþa descoatere de sub urmãrirepenalã, dar prim-procurorul dãdreptate colegului sãu,procuror de caz, ºi deºi faptelecelor douã operatoare suntdovedite, în Rezoluþie nu seface referire la nici una dintrefapte recunoscute chiar deprocurorul de caz ºi consem-neazã o altã faptã care este”exact aºa, dar invers”.Rezoluþia prim-procuroruluispune cã BCR Asigurãri a noti-ficat Casa Naþionalã de Pensiiºi petentul a fost radiat rândulcontributorilor. Doar cã BCRAsigurãri nu a fãcut acest lucrudin proprie iniþiativã, ci caurmare a sesizãrii fãcute deD.Fãnic la CNPP ºi a demer-surilor demarate de Casa

Naþionalã pentru a recuperaprejudiciul la bugetul de stat.Asta a fost esenþa motivãriiRezoluþiei la contestarea aceluiNUP. Ca urmare, se respingeplângerea/contestarea...

F alsurile continuã”cu acordul”

procurorului

Dumitru Fãnic, convins fiindcã lucrurile nu merg cum tre-buie, fiind pãgubit pe maimulte planuri ºi considerându-se înºelat, aºa cum probabilmai sunt ºi alþi cetãþeni, s-aadresat direct JudecãtorieiPetroºani. Cererea i-a fostadmisã, iar dosarul cu NUP afost cerut Parchetului de cãtreJudecãtoaria Petroºani.

Cum urmeazã primul ter-men, Fãnic a cerut studiereadosarului ºi ce sã vezi? Acestaa constatat cã la pagina 46existã un înscris de al sãu, carenu este scris de el. Adicã ocerere de rezilere a actului deaderare la fondul privat depensii, fãrã numãr de înregis-trare, cu un scris ce pare a fi alunui copil cu note proaste lacaligrafie ºi dictare, dar cusemnãtura fermã ce seamãnãizbitor cu cea falsificatã dincontract, iar mai jos specifi-caþia ”în conformitate cu origi-nalul” ºi semnãturã indescifra-bilã. Cine, ce, cum, de unde?BCR Asigurãri,de-a lungulachetelor nu adat niciodatã oadresã oficialãsau o decla-raþie cã arexista aºaceva...

”Ãsta eactul pe cares-a dat neîn-

ceperea urmãririipenale, pentru cã estespecificat în ordonanþaprocurorului, o cererepe care nu am fãcut-oniciodatã ºi nici nu amºtiut cã exitã la dosaratunci când procurorula cercetat cazul. Eu amtoatã corespondenþaoficialã cu toþi la ceicare am fost, mai alescu BCR Asigurãri. Amtot, tot ca sã nu pãþescdracului ceva, sã nu sesuceascã ºi eu sã nuam dovada. Inclusivcomunicarea Rezoluþieidoamnei prim-procuror, pen-tru cã mi-a par-venit târziu, amcerut sã setreacã datacând mi-a fostînmânatã.

Sigur s-au bazat pefaptul cã cercetareaeste gata, a dat NUP ºieu nu o sã vãd aceastãfilã 46. Dacã nu cereaJudecãtoria dosarul, eunu vedeam niciodatãce au fãcut ºi ce mi-aupus în cârcã. Voi cerepreºedintelui de jude-catã sã se facã cer-cetare judiciarã, o altãexpertizã grafologicã dacã estenevoie. Se pare cã doamnelede la BCR Asigurãri continuãcu falsuri. Mã mir de procurorcã a acceptat o asemenea hâr-tie fãrã cap ºi coadã. Era aºade simplu, existândexpertiza grafologicãla dosar, sã vadã cãnu e scrisul meu ºimai ales sã vadã sem-nãtura aia, bat-o s-obatã, cã iarãºi au fal-sificat-o pentru cã eunu am fãcut o aºacerere” – a spussupãrat pe ceea ce agãsit Dumitru Fãnic.Acesta pare hotãrâtsã ia din nou caleaBucureºtiuluisusþinând cã dacãnoi, cetãþenii, nureacþionãm la astfelde fapte, nu neapãrãm drepturile,niciodatã lucrurile nuse vor îndrepta în

þara asta.

Cazul Fãnic pare a nu fi sin-gurul în care apar înscrisuricare nu existã în realitate ºicare rezolvã problemelepârâþilor. Este de notorietatedosarul în care ziariºtii uneiîntregi redacþii, de la fostulcotidian Matinal, au acþionat îninstanþã pe cei care i-au înjuratpublic, le-au întinat copiii ºipãrinþii, le-au pângãrit morþii,au folosit afirmaþii josnice ºimurdare etc., etc. ªi cumcitaþiile nu mai veneau, iar pro-cesul trena, dupã circa 5-6 luniziariºtii s-au dus sã vadã ce se

întâmplã. Aºa au aflat cã eidepuseserã o cerere deretragere a plângerii ºi încetarea procesului, cerere care nu afost fãcutã niciodatã. ºi exem-plele pot continua.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Aprilie 2013 Actualitate 11

Minunile justiþiei!

Dosare soluþionate cu înscrisuri ”pe sub mânã”M inunile în cazul dovedirii falsului ºi uzului

de fals din dosarul cu NUP a douã lucrã-toare de la BCR Asigurãri Petroºani continuã.Ies la ivealã ”fãcãturi” de care se tot vorbeºte cãse practicã printre procurori pentru a-ºi salvaagreaþii. Reclamantul a aflat întâmplãtor cã acerut... ceea ce nu a cerut niciodatã!

În data de 3 aprilie laCasa de Culturã,,Ladislau Schmit” dinPetrila s-a desfãºuratConcursul naþional decreaþie plasticã pentrupreºcolari ºi ºcolari,,Costumul meu popu-lar”, la care au expuslucrãri 300 de copii între4 - 12 ani ºi au susþinutprograme artistice înspectacolul muzical – lit-erar – artistic,,Interculturalitate ºiSpiritualitate’’ ediþia a II-a. Festivalul interregional,,Interculturalitate ºiSpiritualitate’’ avizat decãtre Ministerul EducaþieiNaþionale are caparteneri Inspectoratulªcolar al JudeþuluiHunedoara, CasaCorpului Didactic Deva ºi

este cuprins în CAERI lapoziþia 539. Pornind dela motivaþia cã educaþiainterculturalã seadreseazã tuturor elevilorºi se înscrie într-undemers care poate sãacopere toate ciclurile deînvãþãmânt acþiunea aunit pe scenã 423 deelevi ºi preºcolari dinValea Jiului ºi din maimulte zone folclorice aleRomâniei, îndrumaþiatent de cãtre dascãlii lor.Evenimentul s-a dorit oacþiune în beneficiul copi-ilor prin schimbul deexperienþã interculturalãîntre instituþiile deînvãþãmânt în vedereastimulãrii atitudinilor derespect, empatie ºi admi-raþie faþã de muncã,tradiþii ºi obiceiuri speci-

fice mai multor culturi ºizone geografice. Deasemenea, activitãþile auvizat integrarea conþinu-turilor învãþãrii dindomeniile om ºi societate,estetic ºi creativ. Educaþiainterculturalã, ca o com-ponentã a noilor educaþii

vizeazã, mai întâi, diri-jarea interesului copiilorînspre teritorii spiritualeinedite ºi conduce indi-vidul cãtre respectareavalorilor tradiþiilorpopoarelor prinadoptarea unor atuitudinipozitive în relaþiile interu-mane. Activitãþile derulateprin proiect s-au bucurat

de sprijinul partenerilorªcolii Gimnaziale,,I.D.Sîrbu’’Petrila:Consiliul Local ºiPrimãria Oraºului Petrila,Clubul Copiilor Petrila,Colegiul Tehnic,,ConstantinBrâncuºi”Petrila, Casa deCulturã ,,LadislauSchmit,, Petrila, AsociaþiaCulturalã ,,Les Amis de laFrance’’ Petrila, ,,SalvaþiCopiii” filiala Hunedoara,Grãdiniþa PP Nr.3

Petroºani, Grãdiniþa„Floare de colþ” Brad,Liceul cu GrãdiniþaPP.,,Teglas Gabor”Deva,Centrul de PedagogieCurativã Lupeni,Grãdiniþa PP. Nr.7 Deva.

De apreciat sunt mem-brii echipei de imple-mentare a proiecului,care au ºi coordonatbuna desfãºurare a acþiu-nilor: Dir.Prof.AndreiBeatrice, Dir.Adj. Prof.Biro Ana-Maria, Prof.Cordea Ioan, Prof. BarbuElena, Prof. AmbruºGeorgiana, Prof. MeraruMaria-Marcela, Prof.Gheban Liliana, Prof.Olah Cosmina, Prof.Barbu Constantin, Prof.Szedlacsek Rolland, Prof.Bãlteanu Maria, Prof.Turcu Catinca, Prof.

Preda Maria, Inst.Marcuº Anca, Prof. AlexaIonela, prof. CsaszarAdela, Prof. CostacheCristina, Educ. PredaRodica, Educ. IoncicãIudita, Prof. Bîrluþ Elena,Prof. Costache Cristina,Prof. Chinþa Cipriana,Prof. Chinþa Radu, prof.Costoiu Alina, prof.Gheban Nora.

Participanþii aducmulþumiri sponsorilorcare au oferit micilorartiºti dulciuri: d-luiViceprimar Jurca Vasile,d-lui Iclãnzan Mircea, d-lui prof. ArdeleanNicolae, d-nei SînMariana-SC Kiela SRL ºiMadisonTrans SRL.

Iniþiatorii proiectului,Meraru Maria-Marcela ºiOlah Cosmina apreciazãcã activitatea extraºcolarãºi-a atins obiectivele pro-puse. Spectacolul a fostun succes prin calitateamomentelor artisticepregãtite ºi susþinute cuprofesionalism ºi compe-tenþã, imaginaþie ºidaruire de cãtre cadreledidactice, prin prestaþia ºiþinuta deosebitã a copiilortalentaþi din ansambluri ºigrupuri care au dansatîmbrãcaþi în minunatecostume tradiþionaleaparþinãtoare diverselor

culturi de pe mapamond,au interpretat cântece dinmuzica ºi dansurilepopoarelor lumii, aurecitat cu dezinvolturãpoezii în limba românã ºiîn limbi strãine. Cu toþiiau beneficiat de condiþiideosebite, de sonorizare,de calitate oferite cu pro-fesionalism de cãtreadministratorul Casei deCulturã ,,LadislauSchmit”Petrila, d-lDrãghici Cristian.Remarcãm, de asemenea,valoarea didacticã ºi estet-icã a lucrãrilor copiilorparticipanþi la secþiuneade creaþie ,,Costumulmeu popular” bine coor-donaþi de educatoriiîndrumãtori. Evidenþiemimplicarea totalã apãrinþilor copiilor,parteneri activi în actuleducaþional, fãrã de carenicio activitate nu ar fiavut finalitatea doritã ºicãrora întreg colectivul decadre didactice le aducesincere mulþumiri pentruziua specialã dominatã dejoc ºi veselie.

Prof. Maria-MarcelaMeraru, ªcoala

Generalã ,,I.D.Sîrbu’’-Grãdiniþa PN. Nr. 1

Petrila

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Aprilie 201312 Actualitate

,,Interculturalitate ºi Spiritualitate’’ ediþia a II-a

Eveniment organizat de cãtre ªcoalaGeneralã ,,I.D.Sîrbu’’din Petrila

Î n sãptãmâna ,,Sã ºtii mai multe, sãfii mai bun!” ªcoala Gimnazialã cu

Grãdiniþa ,,I.D.Sîrbu” Petrila ºi struc-turile aparþinãtoare: ªcoala GeneralãNr.6, Grãdiniþa PN. Nr. 1 au oferitexemple de bune practici educaþionale.

Diana MITRACHE

Zeci de tineri au ajunsduminicã la prânz sã facãmiºcare. PNL-iºtii dinPetroºani au marcat astfelZiua Mondialã aSãnãtãþii, prin sport, iarla final, fiecare a primitapã ºi mere. „Am gânditacest eveniment pentru amarca Ziua Mondialã aSãnãtãþii, în parteneriatcu toate organizaþiile lib-erale din Valea Jiului.Duminicã, 7 aprilie,printr-un eveniment ce aavut loc în Parcul CentralCarol Schreter, la ora 12,

le-am spus tuturor deZiua Mondialã aSãnãtãþii. Am fãcutmiºcare, kangoo jumps,tae bo, iar cei care auparticipat la miºcare au

primit o sti-clã de apã ºiun fruct”, adeclaratDorina Niþã,preºedintaPNLPetroºani.

Anulacesta, ZiuaMondialã aSãnãtãþii, sãrbãtoritã la 7aprilie, este dedicatã

bolilor cardiovasculare,principala cauzã de decesîn România. Þara noastrãse aflã pe locul al treileala nivel european în ceeace priveºte deceselecauzate de bolile cardio-vasculare, dupã Bulgariaºi Ucraina. Cu toate aces-tea, sistemul nostru deSãnãtate se aflã pe ultim-ul loc în privinþa fon-durilor alocate acestorafecþiuni, 48 de euro pean de persoanã.

Ziua Sãnãtãþii, marcatã în galben, la Petroºani

L iberalii din Petroºani îndeamnãtinerii la miºcare. Duminicã, în

Parcul Carol Schreter din localitate aavut loc un inedit spectacol în aer liber,la care spectatorii sunt ºi protagoniºti.

cvj nr. 344, luni 8 aprilie 2013

Documents