cursuri-managementul-productiei

8/12/2019 Cursuri-Managementul-Productiei

1/33

1

Prof. Badea Florica 2.21.2013

Managementul Productiei

Manual:Managementul Productiei, autor Florica Badea, editura A.S.E., editia 2005

Examen:

- aproximativ 18 subiecte teoretice;- 2 aplicatii facute la seminar.

Temele cursului:1. Intreprinderea - componenta a unui sistem de productie; Tipul de productie;Balante de

masurare a timpului de lucru;

2. Organizarea structurala a unei intreprinderi de productie;3. Organizarea procesuala a unei intreprinderi de productie; Tipul de productie in masa si

metode de organizare a acestuia;Tipul de organizare individuala si metode specifice de

organizare;4. Organizarea activitatilor auxiliare ale intreprinderii; Organizarea activitatii de intretinere

si reparare a utilajelor;5. Organizarea activitatii de transport intern;6. Pregatirea fabricatiei noilor produse si asimilarea lor in fabricatie;7. Managementul activitatii de fundamentare a capacitatii de productie;8. Costul de productie al produselor si al intreprinderii; Indicatori de masurare a eficientei

economice a activitatii intreprinderii.


2/33

2

28.02.2013

Subiect de examen: tipul de productie este ... (4 categorii de intreruperi)

Tipul de productie= o stare organizationala influentata de urmatorii factori:

-

volumul productiei fabricate;- nomenclatorul produselor executate;.- gradul de specializare al locurilor de munca;- modul de deplasare a produselor de la un loc de munca la altul.

Tipul de productie este acea stare care determina un anumit mod de organizare al firmei.

Pe baza acestui criteriu de organizare, in cadrul firmelor, se regasesc 3 tipuri de

productie: tipul de productie de masa; tipul de productie de serie; tipul de productie individual sau de unicate.

Datorita existentei acestor tipuri de productie, la dispozitia managementului acestora

exista un set de metode de organizare a activitatii de productie. Astfel, pentru tipul de productie

de masa si de serie mare metoda cea mai eficienta de organizare a productiei este metoda de

organizare pe baza principiilor liniilor de productie in flux.Pentru tipul de productie individuala sau de serie mica, metoda de organizare are la baza

gruparea masinilor sau locurilor de munca pe grupe omogene.

In cazul tipului de productie de serie mijlocie, metoda cea mai folosita de managementulfirmelor este metoda pe baza de comenzi de la clienti, iar fabricatia acestora foloseste metode de

organizare corelat cu cantitatea de produse comandate sau varietatea lor.

In mod practic, fiecare metoda de organizare are la baza un set de aplicatii, dar cea mai

utilizata dintre ele este aplicatia referitoare la modul de amplasare al locurilor de munca.Exista situatii cand in cadrul fiecarei firme exista la un momentdat unul sau mai multe

tipuri de productie. In acest caz, organizarea activitatii intreprinderii va fi conforma cu tipul de

productie care se regaseste in ponderea cea mai mare.

Caracteristici ale tipurilor de productie

1. Tipul de productie de masa:- volumul productiei fabricate din fiecare tip de produs este foarte mare si executa o

perioada indelungata de timp (tipul de productie cu cea mai mare stabilitate intimp);

- nomenclatorul de produse este foarte redus;-

locurile de munca au un grad inalt de specializare (executa un numar foarte redus deoperatii tehnologice uneori chiar una singura ex.: intr-o fabrica de confectii, o masina

de cusut nasturi are un nivel scazut de specializare). Forta de munca utilizata are un gradde calificare foarte redus;

- in procesul executarii produselor, acestea trec de la un loc de munca la altul, unul cateunul, cu ajutorul unor mijloace de transport cu deplasare continua de tipul benzilorrulante sau sau de tipul conveelor (deplasare pe role).


3/33

3

- locurile de munca sunt amplasate sub forma unor linii tehnologice intr-o succesiuneimpusa de succesiunea executarii operatiilor tehnologice. Se foloseste metoda gamelor

fictive.

Subiect examen: enumerati doua dintre trasaturile caracteristice tipului de productie in masa.

2. Tipul de productie individuala:- volumul productiei executate este foarte redus din fiecare produs executat cand aceasta

este de ordinul unu, doua, sau trei produse, numim productia de unicate;

- nomenclatorul de produse este foarte diversificat;- locurile de munca au un grad redus de specializare si sunt capabile sa execute o gama

foarte larga de operatii. Se numesc locuri de munca universale. Lucratorii utilizati in

acest caz au un grad inalt de calificare dar cu toate acestea, randamentele lor sunt mai

reduse decat in cazul tipului de productie de masa;- deplasarea intre locurile de munca se face pe loturi de produse cu mijloace de transport

cu deplasare discontinua (carucioare, electromotoare etc.) marimea lotului de produse

transportat o singura data este cea care da si marimea serie de fabricatie;- locurile de munca sunt amplasate sub forma grupelor de masini de acelasi tip sau subforma grupelor omogene de masini. Metoda de amplasare folosita este metoda verigilor.

3. Tipul de productie in serie:- in functie de marimea serie de fabricatie, metoda de organizare folosita va fi:

metoda pe baza liniilor tehnologice pentru tipul de productie de serie mare;

metoda pe baza grupelor omogene pentru tipul de productie de serie mica.

Instrumentate de masurare a timpului de lucru al unei firme

Pentru evaluarea corecta a dimensiunii fiecarui tip de activitate desfasurata la nivelulfirmei, timpul afectat acestor activitati se masoara cu ajutorul unor instrumente specifice numite

balante ale timpului de lucru. Acestea masoara cu ajutorul unor indicatori, atatt timpul de lucru alutilajelor cat si timpul de lucru al lucratorilor. Acesti indicatori se diferentiaza in functie de:

regimul de lucru al firmei; timpul de intrerupere afectat reparatiilor utilajelor; daca acestia fac referire la utilaje/lucratori.Balanta timpului de lucru a unui utilaj Balanta timpului de lucru a muncitorilor

1. Tc (timp de lucru calendaristic) = 365zile * (24, 16, 8) h;

2. TN = Tc (sambete = 52 + duminici =52 + sarabatori legale = 6) * (24, 16, 8)h;

* Pentru domeniile in care procesul tehnologic

se desfasoare neintrerupt timpul calendaristiceste egal cu timpul nominal si totodeauna in

regim de 24 de ore.

1. Tc (timp de lucru calendaristic) = 365zile * 8 h

2. TN = Tc (sambete = 52 + duminici =52 + sarabatori legale = 6) * 8 h;

3. TD = TN(h)[Ico(h) (intreruperi pentruconcediu de odihna) + Icb (intreruperipentru concediu de boala ...)


4/33

4

3. TD = TN (h) IR (h) (intreruperiplanificate pentru reparatii).

4. TE (timp efectiv de lucru) = TD IA(intreruperi accidentale)

4. TE (timp efectiv de lucru) = TD AN(absentele nemotivate)


5/33

5

7.03.2013

Organizarea structurala a activitatii de productie

In cadrul functiunii de organizare a activitatii de productie, o componenta de baza a

acestei functiuni, o reprezinta structura organizatorica pentru ca aceasta reprezinta concretizarea,materializarea relatiilor dintre indivizi si capitalul productiv al intreprinderii. In general, orice

structura organizatorica corespunde, in mod direct, metodei de management utilizata in

intreprindere. Astfel, pentru o structura organizatorica ierarhic functionala corespunde metoda demanagement prin obiective sau, pentru o structura organizatorica pe baza de sisteme de gestiune,

corespunde metoda de management prin buget/execeptii

Structura organizatorica de tip ierarhic functional are in vedere o amplasare a

departamentelor functionala si operationale ale unei intreprinderi pe diferite niveluri ierarhice,urmand ca, operationalizarea activitatii lor sa aiba loc in urma unor relatii directe foarte intense

intre acest niveluri ierarhice.

Structura general organizatorica:- structura organizatorica:

structura operationala:sectii de baza:

organizate dupa principiul tehnologic; organizate dupa principiul pe obiect; organizate dupa principiul mixt.

sectii auxiliare executa produse necesare sectiilor de baza (ex.: centrala

energetica produce energie de mai multe tipuri);sectii de servire:

sectia depozite; sectia transport intern; sectia retele energetice.

sectii anexe (ex.: sectia de valorificare deseuri, sectia standuri in expozitiisi targuri, magazinele proprii de vanzare);

laborator de control a produselor executate in sectiile de baza. structura functionala:

departament cercetare dezvoltare;

departament financiar-contabil;

departament resurse umane;

departament organizarea productiei;departament marketing.

- structura a componentelor social-culturale.Structura operationala sau de productie si conceptie = ansamblul componentelor de

productie, control si cercetare, marimea si amplasarea lor pe suprafata intreprinderii, modul de

organizare interna si legaturile functionale care se stabilesc intre acestea.

Toate componentele structurii operationala poarta numele de verigi organizatorice.


6/33

6

Subiect de examen: definiti veriga de productie si dati exemple.

R: veriga = relatia dintre doua locuri de munca succesive. Cele mai intalnite verigi

organizatorice ale structurii operationale sunt: sectiile de productie, atelierele de productie,laboratoarele de control si cercetare, sectoarele de productie si locurile de munca.

Subiect examen: care din urmatoarele elemente sunt verigi organizatorice

Sectia de productie= veriga organizatorica, distincta din punct de vedere administrative, adica

are o conducere proprie.

In functie de procesele care se desfasoara in cadrul sectiei, acestea sunt:- sectii de baza;- sectii auxiliare;- sectii de servire;- sectii anexe.

In cadrul sectiilor de baza, are loc, transformarea propriuzisa a materiilor prime in

produs finit. In functie de tipul de productie existent in intreprindere, modul de organizare aacestor sectii poate fi:

- dupa principiul tehnologic, daca tipul de productie preponderent este individual sau deunicate;

- dupa principiul pe obiect, daca tipul de productie preponderent este de masa sau de seriemare;

- dupa principiul mixt, daca tipul de productie este de serie mijlocie sau mica.La randul lor, sectiile organizate dupa principiul tehnologic sunt:

sectii pregatitoare; sectii prelucratoare; sectii de montaj-finisaj.

Organizarea dupa principiul tehnologic presupune ca in cadrul fiecarei sectii de baza sa

se execute procese tehnologice corespunzatoare unor anumite faze de executare a produsului(ex.: pentru constructii de automobile, sectiile de baza sunt specializate in turnatorie si forja sau

sectii de baza specializate in prelucrari metale sau specializate in montaj-finisaj). De regula,

produsul finit, parcurge toate fazele de executie existente in aceste sectii pana la finalizarea sa.Denumirea acestor sectii este data de faza proces tehnologic pe care o executa.

Sectiile organizate dupa principiul pe obiect se regasesc in intreprinderile in care

predominant este tipul de productie de masa si in care are loc transformarea integrala a materiei

prime in produs finit. In acest caz sectiile poarta numele produsului pe care il executa (ex.: intr-ointreprindere de confectii o denumire ar fi sectia de lenjerie). Cand tipul de productie este de

serie mijlocie, sectiile pregatitoare de regula sunt organizate dupa principiul tehnologic. Sectiile

prelucratoare sunt organizate dupa principiul pe obiect.

Sectiile auxiliare au ca obiect de activitate executarea de produse, care insa nu fac

obiectiul activitatii de baza al intreprinderii (ex.: 1. este sectie auxiliare centrala care produce

abur necesar pentru confectionarea produselor in sectiile de baza, 2. sectia producatoare de


7/33

7

echipamente tehnologice necesare pentru buna functionare a utilajelor din sectia de baza, 3.

sectia de reparatii etc.).

Sectiile de servire au ca obiect de activitate servicii speciale necesare desfasurarii in

bune conditiuni a activitatilor din sectiile de baza si auxiliare (ex.: depozitele, sectia de transport

intern, sectia retele energetice formata din ansamblul tuturor conductelor si cablurilor caretransporta diferite feluri de energie).

Sectia anexa desfasoara activitati de valorifcare a deseurilor sau activitati necesare

pentru prezentarea produselor in targuri si expozitii sau magazinele proprii de vanzare aproduselor.

Atelierul de productie o astfel de veriga se constituie atunci cand nivelul de activitate este

mult redus pentru a se constitui o sectie de productie. In acest caz, atelierul de productie are unaparat administrativ propriu, insa exista situatii cand o sectie de productie desfasoara un volum

foarte mare de activitate si pentru buna ei coordonare se impune o impartire a activitatii sectiei in

cadrul mai multor ateliere subordonate sectiei de productie.Spunem in acest caz ca atelierul de productie este delimitat teritorial si nu si

administrativ.

In cadrul laboratorului de control-cercetare se executa analize, masuratori etc. fie aleproduselor finite inainte de a fi livrate, fie ale produselor in diferitele faze de realizare in vederea

eliminarii unor deficiente de pe parcursul procesului.

Sectoarele de productie = ansamblu de masini, utilaje agregate de aceeasi specializare

tehnologica. Se regasesc indeosebi in sectiile organizate dupa principiul tehnologi.

Locul de munca = veriga organizatorica primara a structurii organizatorice reprentat de osuprafata de productie pe care se regaseste un loc de munca manual sau un utilaj

mecanizat/automatizat.

De modul in care sunt organizate sectiile de baza depinde tipul de structura operationala.

Tipur i de structur i operationale: caracter istici, avantaje si dezavantaje.

Exista 3 tipuri de structuri operationale:

- tipul de structura tehnologica daca sectiile de baza ale structurii sunt organizate dupaprincipiul tehnologic;

-

structura de tip pe obiect de fabricatie daca sectiile de baza sunt organizate dupaprincipiul pe obiect;

- structura operationala de tip mixt daca principiul de organizare este mixt.Structura operationala de tip tehnologic se caracterizeaza astfel:

1. este tipul de structura specific pentru intreprinderile cu tip de productie individuala sau deunicate;


8/33

8

2. sectiile de baza sunt organizate pe faze de proces tehnologic, numele lor fiind numelefazei de proces tehnologic;

3. procesele de productie de baza sunt realizate de utilaje cu specializare redusa (utilajeuniversale) a caror functionare este asigurata de forta de munca inalt calificata;

4. sectiile de baza ale acestui tip de structura sunt dotate cu utilaje grupate in functie deomogenitatea tehnologica a lor.

Avantajele acestui structuri operationale de tip tehnologic:

a. permite executarea unei varietati mari de produs;b. are un grad mare de flexibilitate la schimbarea nomenclatorului de produse;c. permite o incarcare destul de mare a locurilor de munca;

Dezavantajele structurii operationale de tip tehnologic:

I. ciclul de productie al acestor produse este foarte lung din cauza trecerii lor succesiveprin toate sectiile de baza ale intreprinderii;

II. aceasta trecere presupune un transport intern foarte ridicat si deci costuri mar cutransportul produselor;III. adaptarea la un nou produs al utilajelor necesita perioade mari pentru reglarealocurilor de munca la noua tehnologie

IV. acest tip de structura micsoreaza raspunderea lucratorilor pentru executarea deproduse de calitate;

V. intre diferitele verigi organizatorice ale acestei structuri se constituie de regula stocurimari de productie neterminata cu efecte asupra cheltuielilor cu depozitarea

produselor.


9/33

9

14.03.2013

Tipul de structura operationala pe obiect de fabricatieCaracteristici:

acest tip de structura include sectii de productie de baza organizate dupa principiul pe

obiect;in fiecare sectie de baza, materia prima este prelucrata integral pana la stadiul de produsfinit. Denumirea sectiei este data de produsul pe care il prelucreaza;

locurile de munca au un grad inalt de specializare (aceasta permite folosirea proceselor

automatizate de catre acestea);amplasarea locurilor de munca este sub forma liniilor tehnologice;

este tipul de structura corespunzator firmelor cu tip de productie de serie mare sau de

masa;

este cea mai eficienta structura operationala dintre toate cele mentionate

Avantaje:

-

produsele acestei structuri au nivel ridicat de rentabilitate deoarece:1. au costuri reduse datorita transportului intern foarte redus (doar la nivelul unei sectii);2. stocuri foarte mici sau chiar inexistente de productie neterminata intre diferitele locuri

de munca;

3. rentabilitate crescuta a produselor datorata randamentelor foarte ridicate ale locurilorde munca (pe baza specializarii inalte a lor si a folosirii automatizarii intr-o masura

foarte mare);

- ciclul de fabricatie al produselor este foarte scurt;- creste raspunderea lucratorilor pentru obtinerea unui nivel de cantitate cat mai crescut al

produselor.

Dezavantaje:

este structura operationala cu cel mai redus grad de flexibilitate la schimbareanomenclatorului de produse (schimbarea nomenclatorului presupune oprirea activitatii si

inlocuirea partiala sau integrala a tehnologiei existente);

desi este foarte eficienta pentru tipul de productie de masa ea nu poate fi folosita cuaceleasi rezultate economice pentru tipul de productie de serie mica sau mijlocie. Totusi

s-au gasit solutii care sa permita organizarea de linii tehnologice si pentru activitati cu tip

de productie de serie mijlocie sau chiar mica. Metoda, folosita in gasirea acestorsolutii,este metoda tehnologiilor de grup.

Subiect examen:prezentati etapele aplicarii metodei tehnologiilor de grup

Structura operationala de tip mixtAcest tip de structura imprumuta caracteristici de la celelalte doua tipuri pentru ca se

doreste organizarea eficienta a activitatii pe baza liniilor tehnologice in sectiile de productie care

permit implementarea unor solutii de organizare a unor linii tehnologice. Este cazul acelorintreprinderi care executa activitati cu tip de productie de serie mare sau mijlocie.

Sectiile pregatitoare ale intreprinderii, in cazul acestor tipuri de productie, vor fi

organizate dupa principiul tehnologic (ex.: in cazul unui automobil sectiile de baza de turnatorie


10/33

10

sau tratament termic vor fi prelucrate dupa principiul tehnologic toate componentele metalice

al automobilului vor fi turnate si forjate in aceste sectii; sectiile de prelucrari mecanice vor fi

organizate dupa principiul pe obiect si in acest context avem:- prelucrari mecanice motor;- prelucrari mecanice caroserie.

Acelasi lucru pentru operatiunea de montaj, tot organizata pe obiect).In concluzie, metoda care determina existenta unui anumit tip de structura operationala,porneste de la ideea ca tipul de structura va trebuie sa corespunda tipului de productie cu

ponderea cea mai mare.

Metode de organizare procesuala a productiei

in sectiile de baza ale intreprinderii

Datorita particularitatilor numeroase din activitatea intreprinderii, organizarea activitatiide productie trebuie sa tina seama de existenta acestora. Din aceasta cauza, exista 3 categorii

mari de metode organizare a productiei:

1. metoda de organizare pe baza liniilor de productie in flux;2. metode de organizare pe baza grupelor omogene de locuri de munca;3. o metoda care combina avantajele si elimina o parte din dezavantaje celorlalte doua

metode.

1. Metoda de organizare pe baza liniilor de productie in flux este cea mai eficienta forma de

organizare intalnita atat in intreprinderinderi cu tip de productie de serie mare, iar in forme

adaptate si in intreprinderile cu tip de productie de serie mijlocie.

Nu orice linie tehnologica este linie de productie in flux. Ca sa existe o astfel de linie,trebuie sa fie indeplinita conditia de permanentizare a executarii operatiilor pe locurile de munca.

Conditia de permanentizare este exprima cu ajutorul relatiei:

Q * t >= Ftunde:Qcantitatea de produse executate pe linia in flux;

ttimpul unitar necesar pentru obtinerea unui produs;

Ftfondul de timp disponibil al utilajelor de pe linia in flux.

Subiect examen: din urmatoarele relatii, care din ele exprima conditia de permanentizare.

Indicatorul de baza al unei linii de productie in flux se numeste tact de productie (T).

Tactul de productie exprima marimea perioadei de timp dintre iesirile a doua produse

consecutive de pe linia in flux.

Subiect de examen:definiti tactul de productie si scrieti relatia generala de calcul.

Trasaturile caracteristice ale unei linii de productie in flux:

1) divizarea procesului tehnologic in operatii tehnologice ale caror durate sa fie egale saumultiple de marimea tactului de productie;

2) repartizarea acestor operatii pe locuri de munca specializate in realizarea acestora;3) locurile de munca sunt dispuse de-alungul liniei in flux, intr-o succesiune impusa de

succesiunea operatiilor tehnologice ale produselor executate;


11/33

11

4) produsele trec de la un loc de munca la altul dupa cum urmeaza:I. pentru liniile in flux sincronizate, executarea produselor se face in mod continu pe

locurile de munca, in acest caz, linia in flux, avand un ritm reglementat de lucru.

Ritmul de lucru reprezinta numarul de produse executate de linia in flux in

unitatea de timp. => T = 1/R;

II.

produsele trec de la un loc de munca la altul in mod discontinu, deoarece ritmulde lucru este liber din cauza ca duratele operatiilor nu sunt egale sau multiple demarimea tactului de productie.

5) pe liniile in flux continu, prelucrarea produselor se face concomitent pe toate locurile demunca. In acest caz, iesirile produselor de pe linie, trecerea produselor de la un loc demunca la altul si intrarile de materii prime pe linia in flux au loc la intervale egale cu

marimea tactului de productie. Functionarea continua a liniei este permisa de faptul ca la

operatiile cu durate mai mari de marimea tactului de productie, numarul locurilor de

munca este mai mare decat 1. Nu pot sa asigur functionare continua daca la operatiile cudurata mai mare decat tactul de productie, nu am un numar de locuri de munca bine

delimitat.

Pe linia in flux, va exista un numar de locuri de munca bine determinat, si anume:Nlmi= ti/ T unde:

ti - durata operatiei i; Tmarimea tactului de productiei; ti > T; ti = T.

6) deplasarea produselor se face cu ajutorul unor mijloace de transport specializate intransportul bucata cu bucata al produselor. Din aceasta categorie de mijloace de transportmentionam benzile rulante, poduri rulante, conveele etc.;

7) executarea unui produs sau a unor produse asemanatoare pe o linie in flux tine cont deasemanari constructive sau tehnologice ale acestora.


12/33

12

21.03.2013

Tipologia liniilor de productie in flux

In practica economica exista o mare varietate de linii tehnologice in flux care pot fi

grupate in conformitate cu o serie de criterii. Cea mai utilizata clasificare se face in functie de:1. gradul de continuitate a procesului tehnologic;2. nomenclatorul produselor executate;3. felul ritmului de lucru.

1. Gradul de continuitate a procesului tehnologic

Conform acestui criteriu liniile in flux sunt de doua feluri:

- linii in flux cu functionare continua;- linii in flux cu functionare intermitenta.

Liniile cu functionare continua sunt cea mai eficienta forma de organizare deoarece

acestea permit functionarea sincronizata a lor (pe toate locurile de munca ale linie, in oricemoment a programului de lucru exista produse in prelucrare si la niciun loc de munca nu exista

stocuri de productie neterminata). Acest mod de functionare este posibil atunci cand durateleoperatiilor sunt egale sau multiple de marimea tactului de productie.

exemplu (functionare sincronizata): Presupunem ca produsele prelucrate pe o linie in flux sunt

supuse prelucrarii la 6 operatii tehnologice ale caror durate in minute sunt urmatoarele:

t1= 4 minute;t2 = 2 minute;

t3 = 5 minute;

t4 = 2 minute;t5 = 4 minute;

t6 = 2 minute.Astfel, ca liniile sa functioneze in mod continu, tactul de productie (T) este de 2 min.

Etapa1: Determinarea numarul locurilor de munca pentru fiecare operatie dupa formula

Nlmi=ti/T. Astfel:

t1= 2 locuri de munca;

t2= 1 loc de munca;t3= 3 locuri de munca;

t4= 1 loc de munca;

t5= 2 locuri de muncat6= 1 loc de munca.


13/33

13

Etapa II: (grafic)

Subiect examen: se dau urmatoarele operatii. Precizati in minutulul 10, care este produsul care se prelucreaza pemasina 4. Care este durata ciclului de productie a produselor pe aceasta linie in flux.

Subiect examen: Care este durata ciclului de productie a produselor pe aceasta linie in flux.

Observatii: produsele intre pe linia in flux la intervale egale cu marimea tactului de productie si in

aceeasi ordine in care au loc iesirile de linia in flux;

acest mod de reprezentare a functionarii sincronizate a liniei permite:a. identificarea traseului tehnologic a fiecarui produs pe linia in flux;b. permite ca in fiecare moment al programului de lucru sa se stabileasca tipul/numarul

de produs din serie care urmeaza a fi prelucrat pe un anumit loc de munca al liniei;c. aceasta reprezentare creste gradul de raspundere a lucratorilor pentru calitateaoperatiilor executate.

In concluzie, functionarea sincronizata, cu toate efectele ei pozitive, este posibila doar in

situatia in care tipul de productie este de masa, iar duratele operatiilor sunt egale sau multiple demarimea tactului de productie.


14/33

14

Liniile in flux cu functionare intermitenta (cu functionare cu intreruperi) exista atunci

cand duratele operatiilor nu mai sunt egale sau multiple de marimea tactului de productie.

exemplu: T=2 iar operatiile sunt:t1= 3 minute;

t2 = 2 minute;

t3 = 5 minute;t4 = 0,5 minute;Daca vom calcula locurile de munca avem:

t1= 1,5 locuri de munca 2;

t2= 2 locuri de munca;t3= 2,5 locuri de munca 3;

t4= 0,25locuri de munca 1.

Faptul ca am achizitionat 2 locuri de munca, dar nu am nevoie de activitatea decat a 1,5

inseamna ca 0,5 stabileste stationarea unui loc de munca.

I II

t1> t2 => Apar intreruperi la operatia a II-a pentru ca aceste produse stationeaza un timpindelungat in fata;

=> tstationare = loc ingust.

t1 < t2 => storcuri de productie neterminata.

In conditiile functionarii intermitente pot aparea urmatoarele situatii nefavorabile:1) la operatiile ale caror durate sunt mai mici decat duratele anterior pot aparea timpi de

stationare. Situatia poate fi remediata prin repartizarea suplimentara a unor cantitati de

produse care mi fac obiectul programului de lucru al liniei in flux. Spre exemplu,lucreaza al doilea loc de munca incarcator cu 6 ore si in ultimele ore de lucru ii dau sa

opereze la alte produse.

2) Cand duratele operatiilor sunt mai mari decat a operatiilor precedente se formeaza stocuride productie neterminata. Prelucrarea acestora poate fi programata in perioade din afaraprogramului de lucru cum ar fi zilele nelucratoare de la sfarsitul saptamanii.

2. Nomenclatorul produselor executateConform acestui criteriu exista 3 tipuri de linii in flux si anume:

I. linii in flux cu nomenclator constant;II. linii in flux cu nomenclator variabil;III. linii in flux cu nomenclator de grup.

I.In cazul in care pe linia in flux se executa un anumit tip de produs o perioada

indelungata de timp (este cazul tipului de productie de masa) linia in flux este o linie omonovalenta. Are in componenta aceasta linie locuri de munca foarte specializate de inalta

productivitate si care permit folosirea pe scara larga a automatizarii.

II. Liniile in flux cu nomenclator variabil exista atunci cand prelucreaza un numar

restrans de tipuri de produse, dar foarte asemanatoare din punct de vedere tehnologic. Se numesclinii in flux polivalente si au in dotare locuri de munca capabile sa se adapteze la schimbarea

nomenclatorului de produse. Se regasesc atunci cand tipul de productie este de serie.

III.Liniile in flux cu nomenclator de grup se folosesc atunci cand produsele executate pelinie permit gruparea lor in conformitate cu anumite criterii tehnologice. Pentru trecerea la


15/33

15

executarea unui grup de produse sau altul, locurile de munca trebuie sa aiba un nivel crescut de

flexibilitate sau de adaptare la prelucrarea altor produse. Sa aiba un nivel crescut de

adaptabilitate la un alt grupde produse.

3. Felul ritmului de lucru

Ritmul de lucru reprezinta cantitatea de produse executate pe linia in flux intr-o unitate detimp. Exista doua categorii:a. linii in flux cu ritm reglementat de lucru;b. linii in flux cu ritm liber.

Liniile in flux reglementat sunt acele linii tehnologice care livrea, o cantitate de produse

egala cu marimea ritmului de lucru a linii. In situatia acestor linii sunt acele linii tehnologice care

au functionare sincronizata in intreprinderi cu tip de productie de masa.

Liniile tehnologice cu timp liber cantitatile de produse livrate de aceste linii in flux aumarimi variabile, iar intervalul de livrare al lor nu este determinat. Aceasta situatie se intalneste

in cazul liniilor cu functionare intermitenta cu toate situatiile dezavantajoase ale acestora (timpi

de stationare a unor locuri de munca sau locuri de munca supraglomerate cu stocuri mari deproductie neterminata).

Parametrii de functionare ai liniilor de productie in flux

Proiectarea oricarei linii tehnologice in flux presupune, in principal, fundamentarea

parametrilor de functionare a acesteia. Principalii parametrii de functionare sunt:1. tactul de productie;2. ritmul de lucru;3. numarul locurilor de munca pe fiecare operatie in parte si pe total linie in flux;4. numarul lucratorilor necesari pe fiecare loc de munca si pe total linie;5. lungimea liniei in flux;6. viteza de deplasare a produselor intre locurile de munca.


16/33

16

28.03.2012

Indicatorii de functionare ai liniilor de productie in fluxIn momentul proiectarii unei linii de productie in flux, un element important consta in

stabilirea marimii principalilor indicatori de functionare a acesteia. Dintre acestia enumeram:

1.

tactul de productie al linie;2. ritmul de lucru;3. numarul locurilor de munca pentru fiecare operatie in parte si pe total linie;4. numarul de lucratori pentru fiecare loc de munca si pe total linie;5. lungimea liniei;6. viteza de deplasare a produselor intre locurile de munca;

Tactul de productie= intervalul de timp intre iesirile a doua produse consecutive de pe linia-n

flux.Marimea acestui indicator se fundamenteaza in mod diferit in functie de urmatoarele

elemente:

i.

linii in flux monovalente (executa un singur tip de produse):a. relatia generala: T = Td* 60 / Q unde:Tdtimpul disponibil de lucru al linie;

Qproductia programata a fi executata pe linie.

b. in cazul in care in programul de lucru al linie sunt planificate intreruperi datoratenecesitatilor de intretinere zilnica a utilajelor sau a pauzei de lucru pentru

lucratorii liniei. In acest caz: T = (Td* 60i) / Q unde:

iintreruperile planificate in functionare liniei in flux;c. aceasta situatie apare atunci cand se poate determina gradul de utilizare al

timpului de lucru al liniei in flux. Daca notam cu k gradul de utilizare al

timpului de lucru in acest caz: T = (Td* 60 * k) / Q.

ii. linii in flux polivalente (executa mai multe tipuri de produse). Linii care executatipuri diferite de produse, dar foarte asemanatoare din punct de vedere tehnologic. In

acest caz:

a. T = (Td* 60 * k) / (A + B + C + ...) unde:A, B, C ...cantitatile de produse A, B, C ... executate pe linia in flux.

Relatia se aplica in cazul in care toate aceste produse au aceeasi norma de timp.

nA= nB= nC ...Norma de timp(ni) = timpul necesar pentru executarea unei unitati de produs.

Norma de productie (np)= cantitatea de produse executate in unitate de timp.

=>np= 1/ni

Norma de utilizare intensiva (Nui) (coeficient de utilizare intensiva) = cantitateade produse obtinute in unitatea de timp pe unitatea caracteristica dimensionala a

unui loc de munca. (exemplu: in siderurgie, norma de utilizare intensiva poate fi

de 500 de tone de fonta in 24h sau pe zi pe metru cub, volum util de furnal).

Nui= Q/ unitate de timp si unitate de cantitateb. T = Td* 60 * k / A+ B*b + C * c ...

Relatia se foloseste atunci cand normele de productie a produselor sunt diferite.

nAnB= nC ...


17/33

17

Dintre toate tipurile de produse executate se alege unul ca fiind produs

reprezentativ. De obicei, produsul reprezentativ este produsul cu norma de timp

cea mai mare. Toate celelalte produse vor fi transformate in produsereprezentative. Ca sa le transform in produse reprezentative, aceste produse

nereprezentative, cantitatile lor vor fi inmultite cu coeficienti de echivalenta in

felul urmator:exemplu: Presupunem ca produsul A este reprezentativ => ntAeste maximab = ntB/ ntA;c = ntC/ ntA ...

Ritmul de lucru = cantitatea de produse obtinuta de pe linia in flux in unitatea de timp.

R = 1 / T

Numarul locurilor de munca pe fiecare operatie parte

Nlmi= ti/ T

tidurata operatiei i

Exista urmatoarele situatii:- daca duratele operatiilor sunt egale sau multiple de tactul de productie, numarul locurilorde munca este un numar intreg si aceasta permite functionarea sincronizata a linie;

- rezultatul ti/T este un numar cu zecimale. Se aproximeaza pana la un numar intreg astfel:a) daca urmeaza sa fie achizitionate aceste utilaje, se aproximeaza prin adaos la intreg

(exista deficit pe linie de astfel de utilaje);

b) daca urmeaza sa se renunte la un numar de utilaje cu zecimale (exista un excedent pelinie) aproximarea se face prin lipsa.

Numarul locurilor de munca pe total linieNlmt = suma locurilor de munca pentru toate operatiile executate pe linie.

Numarul de lucratori din cadrul liniei se diferentiaza in functie de gradul de automatizare

al linie in flux. Cu cat acesta este mai mare numarul de lucratori este mai mic pe linia in flux.Pentru fundamentarea corecta acestuia insa, trebuie definit conceptul de norma de servire.

In acest caz, norma de servire reprezinta numarul de masini care pot fi servite

concomitent pe durata programului de lucru. Sunt doua situatii:daca locul de munca nu are in timpul programului de lucru si o functionare automata

lucratorul de pe acest loc de munca trebuie sa supravegheze in permanenta pe toate durata

programului locul de munca. Spunem ca, in acest caz, norma de servire a lucratorului esteegala cu 1;

locul de munca, pe durata functionarii lui, are perioade de timp de lucru automati.

Aceasta situatie permite ca lucratorul, acestui loc de munca, sa se deplaseze pentru a servi

un alt loc de munca pe durata functionarii automat al primului loc de munca.

A 0 0 A

Doar in aceasta

operatie, muncitorul

supravegheazamasina.

In timpul primei

operatii

supravegheaza adoua masina.

Aceasta situatie se denumeste in literatura de specialite lucrul la mai multe masini.


18/33

18

Norma de servire, se determina dupa relatia:

Ns= (ta + to)/ tototimp de ocupare a masinii de catre lucrator;tatimp automat de lucru al masinii.

exemplu:tt = 9ta = 6=> to = 3

Ns = 3 masini

Concluzie: un muncitor poate servi, pe toate durata programului de lucru, 3 locuri de munca inmod consecutiv

Numarul de muncitorila operatia i se determina dupa relatia:

Nmi= ti/ Nsi unde:Nsinorma de servire la operatia i.

Numarul de muncitori, dupa aceasta relatie poate fi egal cu:

1 daca Ns = 1; >1 daca Ns> 1.exemplu anterior:Nsi = 3 muncitori

Lungimea linie locurile de munca, in cadrul unei linii in flux, sunt amplasate in asa fel incat

ordinea lor este data de ordinea operatiilor tehnologice ale produselor de pe linie.

In functie de suprafata pe care se amplaseaza linia sau de mijloacele de transport careservesc linia, lungimea liniei poate fi:

- L = d * Nlmt daca acestea (locurile de munca) sunt amplasate de o singura parte a benziirulante care serveste linia unde:

ddistanta medie intre doua locuri de munca alaturate de pe linia in flux;- L = (d * Nlmt) / 2 daca acestea sunt amplasate de o parte si de alta a benzii rulante.

Viteza de deplasare a produselor produsele, care se deplaseaza cu ajutorul benzii rulante,trebuie sa aiba o viteza strict corelata cu marimea tactului de productie pentru ca acestea sa nu

formeze stocuri de productie neterminata in asteptare la unele locuri de munca. Pentru

fundamentarea vitezei de deplasare relatia este:v = d / T

Subiect examen:definiti gama reala de fabricatie si dati exemple.

Subiect examen:definiti gama fictiva de fabricatie si dati exemple.

Gama reala de fabricatie a unui produs este formata din ansamblul operatiilor

tehnologice necesare pentru executarea acestui produs.

exemplu: Pentru produsul p1gama reala poate fi ABCDE si produsul p2poate fi ABCFG.

Gama fictiva reprezinta ansamblul operatiilor tehnologice necesare executarii unui lot de

produse.exemplu: GF(P1, P2)ABCDEFG.


19/33

19

ATENTIE!!! Trebuiesc citite in plus din carte:

- cap. I1.3.3. (Trasaturi de baza ale intreprinderii de productie paginile 26-30);- cap II2.1. (Procesul de productie de citit in intregimepaginile 35-39);- 4.2. (pagina 96variante de organizare ... ).

S-a predat:

3.2. (paginile 39-48);

4.1.; 4.2.;

Nu avem capitolul 3.


20/33

20

4.04.2013

S-a facut o greseala la ultimul curs. Corectura:

NiNlmi/ Nsiti = p 6 ta, 3toT = 9/3

Nlmi= ti/ T = 9/3 = 3 locuri de muncata = 0, Ns = 1, Nl = 3/1 = 3

Ns = (ta + to) / to= (6 + 3) / 3 = 3masini

Nli= Nlmi/ Ns = 3/3 = 1

Asimilarea in fabricatie a noilor produse;

pregatire in fabricatie a noilor produse

Cererea de produse pe pietele de consum este din ce in ce mai diversificata, motiv pentrucare in strategia fiecarei firme se regaseste preocuparea acesteia de a introduce in fabricatie

produse noi, de calitate superioara si cu costuri cat mai mici. Aceasta gama de probleme faceparte din ansamblul activitatilor desfasurate intr-un departament specializat in asimilarea de noi

produse si de pregatire a fabricatie acestora.

Asimilarea in fabricatie de noi produseActivitatea de asimilare este foarte complexa pentru ca vizeaza folosirea de resurse

financiare, materiale si de timp. De aceea, trebuie o mare atentie in alegerea metodei de asimilare

de noi produse. Se cunosc 3 astfel de metode:

- asimilarea dupa conceptie proprie;- asimilarea dupa licenta de fabricatie;- asimilarea dupa un model de referinta.

Asimilarea dupa conceptie proprie a noilor produse exista atunci cand in cadrul firmeiexista un departament specializat de cercetare-dezvoltare si carepe baza unor cercetari

minutioase (cercetari de piata sau de opinii ale consumatorilor de produse) se proiecteaza un

produs nou care sa satisfaca intr-o masura cat mai mare masura nevoile consumatorilor.Avantajele acestei metode:

1. se foloseste potentialul propriu de cercetare al firmei;2. costurile de asimilare sunt mult mai reduse decat in cazul altor metode.

Dezavantajul acestei metode ar fi ca lansarea pe piata a produsului necesita cheltuieli depromovare foarte ridicate, el nefiind cunoscut pe piata pana atunci.

Asimilarea dupa licenta de fabricatieeste o metoda foarte costisitoare pentru ca necesitacumpararea unor licenta de la firme care produc produse asemanatoare, dar foarte performante.De regula, licentele sunt foarte scumpe, dar metoda se utilizeaza des pentru ca au foarte multe

avantaje:

nu necesita cheltuieli de promovare a produselor pentru ca ele sunt deja cunoscute;perioada de asimilare in fabricatie se scurteaza foarte mult;

in general, furnizorul licentei asigura o perioada de timp asistenta tehnica necesara pana

la lansarea in fabricatie a produsului.


21/33

21

In cazulasimilarii dupa un model de referinta, se porneste in proiectarea unui produs nou

de la un model de produs existent deja in fabricatie si careia i se aduc imbunatatiri legate de

forma, functionalitate, design etc. Este o metoda mai putin folosita, dar avantajul ei este dat dedurata de asimilare foarte scurta fata de prima metoda si de cheltuielile reduse cu promovarea

produselor care au existat deja pe piata.

Pregatirea in fabricatie a noilor produseActivitatea de pregatire a fabricatiei cuprinde doua etape mari:

I. pregatire tehnica:1. proiectarea produselor;2. proiectul tehnic - pregatirea tehnologica a noilor produse alegerea variantei

tehnice optime;

3. executare si omologare a produselor sau a seriei 0.II. pregatire material-organizatorica.

De citit din carte de la la pagina 209 pana la pagina 212 inclusiv.

De citit de la cap. 4, de la pagina 96 (Variante de organizare a liniilor de productie in flux) pana la pagina 108.

Alegerea variantei tehnologice optimePe piata de tehnologii exista, in prezent, foarte multe tehnologii care ofera rezultate

asemanatoare. Se pune problema asimilarii acelei tehnologii care va executa noile produse

asimilate in conditii de eficienta maxima.Decizia referitoare la tehnologia care trebuie adoptata va avea la baza o analiza a unor

indicatori specifici tehnologiei alese. Acesti indicatori se impart in doua grupe:

a. indicatori tehnologici in expresie naturala;b. indicatori tehnologici de cost.


22/33

22

11.04.2013

ATENTIE!!! De citit din carte:- capitolul 5 (paginile 117-125). Din acelasi capitol, paragraful 5.4. (paginile 156-158);- capitolul 8.

Varianta tehnologica optima, corespunzatoare unui anumit proces tehnologic poate fiapreciata sau aleasa in functie de doua categorii de indicatori:

1. indicatori in expresia naturala;2. indicatori valorici de cost tehnologic.

Indicatorii in expresie naturacare ajuta in luarea unei decizii corecte, in ceea ce priveste

varianta tehnologica optima pot fi:

acele tehnologii care au un consum redus de materii prime si materiale;tehnologiile care au randamente ridicate;

tehnologiile care consuma timpi de lucru redusi pe unitatea de produs;

tehnologii cu un ridicat nivel de automatizare etc.

Indicatorii tehnologici de cost- !!!Costul tehnologic este diferit de ceea ce se intelege in

mod obisnuit prin conceptul de cost. Aceasta pentru ca, in costul tehnologic nu intra decat acele

cheltuieli care au legatura cu tehnologia utilizata [exemplu: daca in costul general al unui produssunt incluse si cheltuielile care privesc administratia intreprinderii (cheltuieli cu salariile

personalului administrativ, cheltuieli de incalzire si luminare, cheltuieli cu chirii, abonamente

etc.) in costul tehnologic intra doar urmatoarele elemente de cheltuieli: materiile prime si materialele utilizate in procesul tehnologic; salariile personalului direct productiv; CAS-ul si cota de protectie sociala aferente acestor salarii; cheltuielile de reparare si intretinere a utilajelor; si alte cheltuieli care influenteaza volumul productiei executate]Toate aceste grupe cheltuieli se clasifica in doua categorii:I. cheltuieli variabile;II. cheltuieli conventional constante

Cheltuielile variabilesunt acele cheltuieli care sunt influentate in mod direct proportional

de volumul productiei realizate (exemplu: cheltuielile cu materiile prime si materialele directe,

cheltuielile cu salariile directe, CAS-ul si contributiile aferent).

Cheltuielile conventional constante sunt acele cheltuieli ale caror marime nu esteinfluentata direct proportional de volumul productiei executate (exemplu: cheltuielile cu

intretinerea si repararea utilajelor, cheltuielilor cu amortizarea utilajelor etc.).

Din categoria indicatorilor de cost tehnologic fac parte:

1) costul tehnologic unitar;2) costul tehnologic total.

Despre modul in care evolueaza marimea acestor indicatori in cazul diferitelor categoriide intreprinderi se poate vorbi in sens analitic si grafic.


23/33

23

Notatia consacrata pentru cheltuieli variable si constante este:

Vcheltuieli variabile;

Cccheltuieli conventional constante.

Intotdeauna, costul tehnologic unitar sau total va fi influentat de cantitatea de produse

executata la un moment dat (N).Indicatori de cost tehnologic:I) Ctu (cost tehnologic unitar) = V + Cc/N;

Reprezentarea grafica acestui cost este similara graficului corespunzator ecuatiei y = a*x

+ b, deci o hiperbola echilaterala asimptotica la axele de coordonate

Ctu

N

In cazul in care variatia cantitati de produse este mare intr-un proces de productie, costul

tehnologic unitar are o valoare mica. Este situatia intreprinderilor cu tip de productie de seriemare sau de masa.

Pentru o variatie mica cantitatii de produse, costul tehnologic unitar are valoare mult mai

mare decat in cazul primei situatii. Este cazul intreprinderilor cu productie de serie mica sauindividuala.

In concluzie,costul total al produselor este mult mai ridicat pentru acest tip de productie,

decat costul produselor pentru productia de masa.

II) Ctt (cost tehnologic total) = V* N + CcCtt


24/33

24

Pentru orice variatie a cantitatii de produse corespunde o variatie proportionala a costului

tehnologic total.

Exista o anumita cantitate de produse pentru care costurile a doua variante tehnologice,

diferite, sunt legale. Acea cantitate de produse se numeste cantitate critica, iar relatia ei este

urmatoarea:Ctu1= Ctu2V1 + Cc1/N = V2 + Cc2/N

Nor = (Cc2Cc1)/(V1V2)

De aratat ca se ajunge la aceeasi relatia daca folosim costul tehnologic totalSubiect de examen:definiti cantitatea critica si scrieti relatia de calcul.

Metode alegere a variante tehnologice optime:

1. infunctie de costul tehnologic unitar:a. analitic;b. grafic.

2.

in functie de costul tehnologic total:a. analitic;b. grafic.

1. a.

N VI VII

V1 Cc1/N V1+ Cc1/N V2 Cc2/N V2 + Cc2/N

N1N2 Ctu1< Ctu2

...

Ncritic Ctu1= Ctu2

...Nn Ctu1 > Ctu2

Concluzii:

- daca intreprinderea are de executat cantitati de produse mai mici decat cantitatea criticaeste optima varianta cu cel mai mic cost tehnologic unitar (VI)

- daca volumul productiei presupune o cantitate de produse mai mare decat cantitateacritica este optima varianta cu cel mai mic cost tehnologic unitar (VII);

- daca volumul productiei de executate este egal cu cantitatea critica este indiferent caredin cele doua variante se alege.

1.b.Ctu

N < Nc Nc N>Nc N


25/33

25

Subiecte de examen: definiti costul tehnologic comparativ cu costul produselor;

prezentati 4 elemente de cheltuieli din cuprinsul costului tehnologic;

definiti cheltuielile variabile;

definiti cheltuielile conventional constante;

scrieti relatia costului tehnologic unitar si prezentati graficul acestuia.

scrieti relatia costului tehnologic total si faceti grafic; scrieti relatia cantitatii critice si definiti cantitatea critica;

metode de alegere a variantei tehnologice optime:

- alegerea variantei optime analitic in functie de costul tehnologic unitar;- grafic in functie de costul tehnologic unitar;- alegerea variantei tehnologic in functie de costul tehnologic total (analitic si grafic).

2.a.

N VI VII

V1* N Cc1/N V1* N + Cc1 V2* N Cc2/N V2 * N+

Cc2

N1

N2 Ctt1 Ctt2

2.b.

Observatie: concluziile graficului sunt asemanatoare celui anterior.

Executarea si omologarea prototipului si a seriei 0

Prototipul este format din unul sau mai multe exemplare din produsul care a fost asimilatintr-o aplicatie pentru a fi supus unor incercari sau probe pentru a vedea daca au fost respectatiparametrii/indicatorii de proiectare din faza de proiectare constructiva.

Seria 0 este formata de asemenea dintr-un numar redus de produse care sunt supuse la

teste de de andundanta si fiabilitate pentru a se constata modul de comportare a produsului dupaintrarea lui in consum la client.

Omologareaeste o activitate care confirma daca produsul obtinut este in conformitate cu

cel proiectat. Aceasta omologare este de doua feluri:


26/33

26

A) omologare preliminara sau de prototip;B) omologare finala sau de serie 0.

Orice fel de activitate de omologare se incheie cu un raport in care sunt trecute

urmatoarele informatii:

1.

denumirea fazei de omologare;2. denumirea produsului si principalele caracteristici analizate;3. contestatiile aduse de solutia de eliminare si eventuale solutii de indreptare.Din acest moment se poate trece la fabricatia de serie a produsului nou asimilat.


27/33

27

25.04.2013

Fundamentarea capacitatii de productie

pentru locurile de munca

In functie de felul activitatii desfasurate de fiecare loc de munca exista o gama intreagade metodologii de fundamentare. Astfel, capacitatea de productie se fundamenteaza pentru:

1. locuri de munca cu specializare pe produs:a. locuri de munca unde produsul finit se obtine sub forma unor sarje (siderurgie,

industrie petrochimica etc.);b. locuri de munca pentru care se poate identifica o norma de utilizare intensiva (acest

concept de norma de utilizare intensiva se poate gasi si sub forma de indice de

utilizare intensiva);

c. locuri de munca pentru care se poate identifica o norma de timp, respectiv o norma dede productie;

2. locuri de munca cu specializare tehnologica:a. metodologie de obtinere a capacitatii de productie in functie de un produs

reprezentativ;b. metolodgie de fundamentare a capacitatii de productie in functie de productia

realizata in perioada de baza;

3. metodologie de fundamentare a capacitatii de productie pentru locuri de munca sub formasuprafetelor de productie;

4. metolodigie pentru fundamentarea capacitatii de productie a unor linii de productie influx.

1.a. Pentru locurile de munca care elaboreaza sarje, capacitatea de productie a acestuia este data

de relatia:

Cp = (Gm * k * Td) / ds, unde: Gm reutatea materiei prime introdusa o singura data in furnal sau in instalatia care

elaboreaza sarge;

kcoeficientul de transformare din materie prima in produs finit; Td timpul disponibil de lucru al locului de munca (in general aceasta categorie a

locurilor de munca are un Tdcalculat pentru regim de lucru la foc continu);

Dsdurata perioadei necesara pentru elaborarea unei sarje.Subiect examen: In relatia de mai sus (de mai jos) scrieti semnificatia a lui G m si k.

Subiect examen: Sa se scrie relatia pentru un loc de munca care elaboreaza sarje.

1.b. Cp = k * I * Td, unde: kcaracteristica dimensionala a locului de munca (ex.: metrii cubi volum util de furnal); Inorma de utilizare intensiva a locului de munca; Tdtimpul disponibil de lucru al locului de munca.

1.c. nt= 1 / npCp= Td/ nt= Td* np


28/33

28

2.a. Un loc de munca cu specializare tehnologica este un loc de munca care permite executarea

unei game de operatii pentru mai multe tipuri de produse. Sunt ceea ce numim locuri de munca

universale capabile sa se adapteze rapid la schimbarea nomenclatorului de produse. Se foloseseun tabel de lucru:

Denum

irea

produse

lor

prelucr

ate

Cantia

tea de

produs

e

Norma

de timp

a

produs

elor

Produs

reprezent

ativ

Coefici

ent de

echival

enta

(Ke)

Cantitatea

reprezentativa

Structura

productie

i

reprezen

ative

Capacitat

ea de

productie

exprimata

in

produse

reprezent

ative

Repartiz

area

capacitat

ii de

producti

e in

produs

reprezent

ativ pe

structura

Capaci

tate de

produc

tie in

produs

e reale

A QA ntA A Ke= 1 Ke* QA PA

reprezentativ

%

Qproductie=

Td /

ntreprezentati

va

CpA

reprezentati

CpA

reale

B QB ntB - Ke = ntB

/ ntA < 1

Ke* QB PB

reprezentativ

%

CpB

reprezentati

CpB reale

C QC ntC - Ke = ntC

/ ntC < 1

Ke* QC PC

reprezentativ

%

CpB

reprezentati

CpC reale

- - - - 100% =1 2 3 4 5 6 7 8 9 = 2 * 5 10 = 8

/ 5

* Poate fi produs reprezentativ un produs care indeplineste unul din urmatoarele criterii:

are norma de timp cea mai mare dintre toate produsele executate;

cantitatea executata este cea mai mare dintre toate produsele;timpul necesar pentru executarea produsului este cel mai mare (Tnecesar= Q * nt).

** Coeficientul de echivalenta permite transformarea tutror produselor reale in produse

echivalent (Ke= nti / ntreprezentativ).

2.b. Cp= [(100 + * ) / 100] * [( * tdi * tei)] * procentul de crestere al productivitatii muncii in perioada curenta fata de perioada debaza/precedeta;

ponderea factorilor intensivi carora se datoreaza cresterea productiviatii muncii;

m1inumaru de utilaje pentru care se calculeaza capacitatea de productie in perioada curenta;

tditimpul disponibil de lucru al acestor utilaje;m0inumarul de utilaje din categoria i in perioada de baza/precedenta;

teitimpul efectiv de lucru al utilajelor din perioada precedenta;

coeficient de simultaneitate al incarcarii utilajelor a carora valoare se modifica in functie de

tipul de productie existent in intreprinderea luata in considerare. Astfel: pentru tipul de productie de unicate si serie mica = 0,88; pentru tipul de serie mijlocie =0,82; pentru productie de masa si serie mare = 0,86.


29/33

29

3. In acest caz Cp = S * I * Td unde:

Smarimea suprafetei de productie, exprimata de regula in metri patrati; Iindice/norma de utilizare intensiva; Tdtimpul de lucru disponibil al suprafetei de productie.Ca orice norma de utilizare intensiv I se determina in fuctie de productie realizata in perioadade varf, conform relatiei:

I = Pv/ (Cs * H * S), unde:

- Pvproductia realizata in perioada de varf;- Cscoeficientul de schimburi;- Hnumarul de ore de lucru din perioada de varf;- Smarimea suprafetei de productie folosita in perioada de varf.

Cs= Mt/ MB, unde:Mtnumarul total de muncitori care lucreaza pe suprafata de productie;

MBnumarul de muncitori din schimbul de baza. Schimbul de baza este schimbul cu cel

mai mare numar de muncitori, de regula schimbul 1.

4. Pentru aceste locuri de munca capacitatea de productie se determina pe baza relatiei:

Cp = (td* 60 - ir) / T, unde: tdtimpul disponibil de lucru al liniei exprimat in ore; irintreruperi reglementate in cadrul regimului de lucru; Ttactul de productie al linie.

Gu= Q / C * 100, unde

Gugrad de utilizare; Qproductie; Cpcapacitatea de productie.


30/33

30

16.05.2013

Capacitatea de productie, grupele de utilizare ale acesteia,

balantele capacitatii de productie

O functie la fel de importanta ca si cea a fundamentarii capacitatii de productie consta indeterminarea gradului de utilizare a capacitatii de productie. Aceasta pentru ca planificarea

grupelor de utilizare a capacitatii de productie trebuie sa tina cont de posibilitatile

GuCp= Pp / Cpma* 100, unde:

GuCpgradul de utilizare al productiei posibile Pproductia care urmeaza sa fie executata; Cpmacapacitatea medie anuala. Aceasta capacitate este determinata in condtiile in care

trebuie sa se tina cont de intrarile si iesirile de capacitate din cursul unui an de zile, dar si

de modernizarile care au loc in cursul aceleiasi perioade

Cpma = Cpex+ (Ci* nlf) / 12(Cpis* nlnf) / 12 + (Cpm* nlfm) / 12 unde:- Cpexcapacitate de productie existenta la inceputul anulului;- Cicapacitatea de productie intrata in cursul anului;- nlfnumarul lunilor de functionare;- Cpiscapacitate de productie iesita din functiune in cursul anului;- nlnfnumarul lunilor de nefunctionare in cursul anului;- Cpm- nlfmnumarul lunilor de functionare dupa modernizarea capacitatii.

Odata cu fundamentare gradului de utilizare a capacitatii se determina si urmatorii 3indicatori:

productia care urmeaza sa fie executata (P); productia posibila (Pp); deficitul de capacitate al locului ingust (D).

P= indicatorul al carui marime asigura un grad ridicat de utilizare a capacitatii de productie.

Pp=productia realizata de acea veriga neconducatoare care are capacitatea de productie cea mai

mica

P = PpD

In acelasi context, se pune problema determinarii in mod corect al rezervelor de

capacitate. Definim rezerva de capacitate ca fiind acel nivel al capacitatii de productie caredepaseste posibilitatile de realizare ale productiei ce urmeaza a fi executate. Asadar:

Rp (rezerva potentiala de capacitate de productie) = CpP

Rezerva potentiala de capacitate productie are componente:

- rezervantia potentiala extensiva;- rezerva potentiala intensiva


31/33

31

Rp= Rpe + Rpi

Rpe= P * (Td/Te * 1), unde:

Tdtimpul disponibilor al utilajelor luate in considerare in cazul capacitatii;

Tetimpul efectiv al acestora; coeficientul de simultaneitate al incarcarii utilajelor;Balantele capacitatii de productiepentru masurarea modului in care capacitatea de

productie satisface sau necesarul de capacitate sau pentru determinarea numarului de utilaje indeficit sau excedent fata de necesar, se foloseste un ansaamblu de instrumente de masurare:

1. balanta capacitatii de productie intocmita la inceputul anului;2. planul de incarcare al utilajelor;3. balanta dinamicii capacitatii de productie.Balanta capacitatii de productie intocmita la inceputul anului este un document cu

ajutorul caruia se evidentiaza existentul si necesarul de capacitate si excedentele deficitele decapacitate, productia posibila si gradul de utilizare al productiei posibile.

4 versiuni organizatorice:

- SI = 4.000 produse- SII = 7.000 produse- SIII = 3.000 produse- SIV = 5.000 produse

SIII (veriga

conducatoare

Cp = 5000 deproduse)

Verigi neconducatoare

SI SII SIII

Cpve Cpex E/D Cpve Cpex E/D Cpve Cpex E/D

5.000 5.000 4000 1.000 5.000 7.000 2.000 5.000 3000 2.000

Capacitatea de productie necesara a verigilor conducatoare, trebuie sa fie egala cu

capacitatea de productie existenta a verigii conducatoare.

Pp = 3.000

Gupp= Pp / Cpve* 100 = 3.000 / 5.000 * 100 = ...

Planul de incarcare al utilajelor odata stabilita execedentul sau deficitul de capacitate este

nevoie sa se determine si excedentele si deficitele de utilaje care le vor determina pe primele.Pentru aceasta se intocmeste un document numit planul de incarcare al utilajelor.

Denumire produse Cantiate de realizat

(Qi)

Norme de timp ale

produselor (nti)

Indicele planificat de

indeplinere a

normelor (In)

A QA ntAB QB ntB


32/33

32

C Qc ntC1.Tnecesar =* nti) / In;2. Nuex (numarul de utilaje existente);

3. Td / utilaj (timpul disponibil pe utilaj);

4. Td total = Tdpe utilaj* Nuex;

5. Excedent/ deficit de timp = TnecesarTd total pentru deficit rotunjim cu + si pentru exedentrotunjim cu ;

6. Excedent/ deficit de utilaj = E/ D de timp / timpul disponibil al utilajului pentru deficit

rotunjim cu + si pentru exedent rotunjim cu -.

Balanta dinamicii capacitatii de productie are in curpinsul ei un ansamblu de indicatori care

se grupeaza in 3 categorii:- indicatori de necesar de capacitate;

o indicatori de rezerve de capacitate;o indicatori de excedent sau deficit;

- indicatori de capacitate medie anuala;o indicatori care reflecta capacitatea existenta la inceputul anului;o

capacitatea intrata in functie in timpul anului;

o capacitatea scoasa din functie in timpul anului;o indicatori de capacitate modernizata.

- indicatori de utilizare ai capacitatii de productie:o Guma;o Gu al productiei posibile.

In concluzie, este posibil sa poata fi evidentiate solutii care sa conduca la imbunatatirea

utilizarii capacitatii de productie.Acestea sunt si ele de mai multe tipuri si anume:1. Solutii


33/33

23.05.2013

Pe foaia de examen vor fi 22 exercitii din care:

o 116 grila;o 1719 grila variata;o 2022 aplicatii.

Subiecte examen (definitie + caracteristici):

1. Care sunt caracteristicile grupelor de cheltuieli directe si indirecte?;2. Precizati continutul proceselor de productie auxiliara.3. Scrieti doua neajunsuri care apare in functionarea liniilor in flux intermitent.4.

cursuri-managementul-productiei

Documents