curs finante csie

5
Evaziunea fiscala Def.: Sustragerea de la impunere , prin orice mijloace, partial sau total, a materiei impozabile Sustragerea de la impunere are 2 forme: - legala - poate fi evitata prin modificarea legilor *Ex1. impunerea forfetara (norme venit) – permite celor ce obtin venituri peste medie sa plateasca impozite mai reduse *In general, apare daca legislatia fiscala permite contribuabililor optiunea intre diferite sisteme de impunere (ex2: imp. pe cifra de afaceri microintreprinderi / imp. pe profit– in trecut) *Ex3: scutirea acordata ptr. veniturile din dobanzi (cupoane) aferente obligatiunilor de stat. - ilicita/frauduloasa - reaua credinta/frauda contribuabilului *Ex.: evidenta contabila nereala/dubla; distrugerea de documente; intocmirea de doc. false; preturile de transfer (transfer pricing); (utiliz. abuziva a off-shore - urilor) Estimarea evaziunii fiscale Indicatorul evaziunii fiscale: -Total venituri fiscale sustrase (estimate)/PIB sau -Total venituri fiscale sustrase (estimate)/Total venituri fiscale din bug. de stat anual I. Estimarea prin metode economice Se compara PIB calculat prin metoda veniturilor (productiei) cu PIB calculat prin metoda cheltuielilor (consumului): PIB CH – PIB VEN Diferenta = Veniturile nedeclarate (aferente evaziunii) Nivelul evaziunii = Ven. nedeclarate x cota medie a impozitului pe venit *Un “shortcut” interesant (ptr. Romania): Ven. imp. dir. 1 - [(Consumul pop. + ΔEconomii pop) – Transf. din str. - p.f.]x16% 1 Mai putin imp. pe avere (taxele pe proprietati) II. Estimarea prin metode satatistice: - Stabilirea unui esantion de agenti ec., considerat reprezentativ - Controlul de fond* pentru ag. ec. din esantion - Extrapolarea rezultatelor obtinute, la nivelul esantionului selectat, asupra intregului nr. de contribuabili (intregii populatii statistice) *Tipuri de control fiscal: 1. Control formal/sumar - la depunerea declaratiilor fiscale 2. Control curent sau tematic - inopinat, doar pe durata a catorva ore - (Garda Financiara) 3. Control de fond - aprofundat (Administratia Financiara) 1

Upload: andrushee

Post on 18-Jan-2016

214 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Curs Finante

TRANSCRIPT

Page 1: Curs Finante CSIE

Evaziunea fiscala

Def.: Sustragerea de la impunere , prin orice mijloace, partial sau total, a materiei impozabile Sustragerea de la impunere are 2 forme:- legala - poate fi evitata prin modificarea legilor *Ex1. impunerea forfetara (norme venit) – permite celor ce obtin venituri peste medie sa plateasca impozite mai reduse *In general, apare daca legislatia fiscala permite contribuabililor optiunea intre diferite sisteme de impunere (ex2: imp. pe cifra de afaceri microintreprinderi / imp. pe profit– in trecut)*Ex3: scutirea acordata ptr. veniturile din dobanzi (cupoane) aferente obligatiunilor de stat.- ilicita/frauduloasa - reaua credinta/frauda contribuabilului *Ex.: evidenta contabila nereala/dubla; distrugerea de documente; intocmirea de doc. false; preturile de transfer (transfer pricing); (utiliz. abuziva a off-shore - urilor)Estimarea evaziunii fiscale

Indicatorul evaziunii fiscale: -Total venituri fiscale sustrase (estimate)/PIB sau -Total venituri fiscale sustrase (estimate)/Total venituri fiscale din bug. de stat anual

I. Estimarea prin metode economice Se compara PIB calculat prin metoda veniturilor (productiei) cu PIB calculat prin metoda cheltuielilor (consumului): PIBCH – PIB VEN Diferenta = Veniturile nedeclarate (aferente evaziunii)Nivelul evaziunii = Ven. nedeclarate x cota medie a impozitului pe venit *Un “shortcut” interesant (ptr. Romania): Ven. imp. dir.1 - [(Consumul pop. + ΔEconomii pop) – Transf. din str. - p.f.]x16%1Mai putin imp. pe avere (taxele pe proprietati)

II. Estimarea prin metode satatistice:- Stabilirea unui esantion de agenti ec., considerat reprezentativ - Controlul de fond* pentru ag. ec. din esantion - Extrapolarea rezultatelor obtinute, la nivelul esantionului selectat, asupra intregului nr. de contribuabili (intregii populatii statistice)*Tipuri de control fiscal:1. Control formal/sumar - la depunerea declaratiilor fiscale 2. Control curent sau tematic - inopinat, doar pe durata a catorva ore - (Garda Financiara)3. Control de fond - aprofundat (Administratia Financiara)

(Emisiunea monetara si) Datoria publica Emisiunea monetara – imprumuturile publice monetizate de catre banca centrala

Modul de finantare actual: Banca Centrala crediteaza bancile comerciale sub forma contractelor Reverse REPO (ptr. Banca Centrala) (REPO – d.p.d.v. al bancilor comerciale) cu suport in titluri de stat.Daca creditele primite de la Banca Centrala (REPO) sunt utilizate ptr. creditarea economiei – efectul nu este negativ Daca insa creditele primite de la Banca Centrala (REPO) sunt utilizate ptr. noi de achizitii de titluri reprezentand datorie publica = monetizarea datoriei publice (chiar daca este indirecta) => inflatie *BCE poate sa cumpere direct titluri aferente datoriei publice a statelor din zona EURO.

1

Page 2: Curs Finante CSIE

Imprumuturile publice – caracteristici:*Sunt purtatoare de dobanzi, ce reprezinta pentru imprumuturile ce finanteaza consumul relatii de redistribuire a veniturilor de la contribuabili catre creditori (detinatorii de titluri de stat)1. Caracter contractual - prospectul de emisiune are valoare contractuala 2. Caracter rambursabil - de regula se refinanteaza prin noi emisiuni *Exista totusi imprumuturi perpetue – nu au avut mare succes 3. Implica contraprestatie din partea statului – dobanda (de regula fixa)In plus pot exista o serie de beneficii acordate creditorilor:- scutirea de impozit pe venit, ptr. venitul din dob. aferente dat. publice - castiguri acordate prin tragere la sorti, etc..*Daca conditiile de piata se schimba pot fi convertite (in titluri de stat purtatoare de alte dobanzi)

*Imprumuturile publice - interne - externe

*Titlurile de stat reprezentative ptr. imprumuturile publice: Certificate de trezorerie (treasury bills) – ptr. nevoi temporare (pe termen scurt < 1 an) de

echilibrare a trezoreriei Obligatiuni de stat (bonds) – ptr. nevoi de echilibrare a bugetului de stat (pe termen lung > 1 an)

*Caracteristici si implicatii economice ale imprumuturilor publice:- Imprumuturile publice sunt comode si eficiente (dpdv al atragerii rapide a resurselor si a popularitatii guvernelor)- Imprumuturile (inclusiv comisioane si dobanzi) = impozite amanate (transfer intregeneratii - favorizeaza fiscal generatia curenta, in detrimentul generatiei viitoare)- Imprumuturile interne genereaza efectul de evictiune (crowding-out)

Elementele (tehnice ale) imprumuturilor publice Denumirea imprumutului (dpdv istoric - conotatii motivante ptr. creditori) Valoarea nominala – valoarea datoriei pe care o are emitentul (statul) fata de detinatorul

titlurilor Valoarea de rambursare (rambursarea se face de regula la o valoare supra pari VR>VN); (VR=VN

- al pari; VR<VN – sub pari)*Tipuri de obligatiuni (cazuri speciale):-Obligatiuni perpetue (nu exista VR ci doar cupon in perpetuitate)-Obligatiuni cupon zero (cuponul este capitalizat si platit prin VR)-Obligatiuni rambursate prin extragere la sorti (includ eventuale prime de rambursare)

Elementele (tehnice ale) imprumuturilor publice (2) Pretul de emisiune (de regula PE<VN – sub pari) (Pretul) Valoarea rela – pretul cu care se vinde un titlu de stat Cursul = Pret/VN x 100 (C>100 – supra pari; C=100 – al pari; C<100 – sub pari) Termenul de rambursare: <1 an (certif de trez.); 1-5ani; >5ani (obligatiuni) Dobanda – de regula fixa (instrumente cu venit fix) – cupon (Ci)

*Ptr. atractivitate: - rata cuponului > rata dob. de piata - alte avantaje (castiguri prin trageri la sorti, scutiri impozit pe ven. din cupoane)

2

Page 3: Curs Finante CSIE

*Daca rata cuponului (dobanda) nu este fixa, fiind indexata fata de un indice specific (Ex. EURIBOR 6L +marja fixa) , are totusi o anumita rigiditate, provenita din marja fixa, cand aceasta este substantiala si din modul de actualizare al dobanzii.

Valoarea teoretica (suma valorii actuale a cupoanelor)P = (= )

r = rata dobanzii de piata (costul de oportunitate al inv. in obligatiuni de stat) Ipoteza implicita este ca ultimul cupon (din anul n) include val. de rambursare (VR). *Pretul de piata (cel care formeaza cursul) tinde catre valoarea teoretica.Implicatie: r ↑ => P↓; r ↓=> P↑Pretul obligatiunilor este invers corelat cu rata dob. de piataImunizarea portofoliului de obligatiuni (la rata dobanzii)

Durata obligatiunii – sensibilitatea obligatiunii la rata dobanzii

D = = / durata Macaulay: Dm =

Imunizarea: D PORTOFOLIU OBLIGATIUNI (Pozitie long) = DDatorie (Pozitie short)

Convexitatea obligatiunii

C = = =

*Plasarea imprumuturilor publice:-Externe - Sindicat format din intermediari financiari (banci internationale) (care sunt si underwriter-i) – contra comision -Interne – Trezoreria publica/Bursa/Sindicat format din intermediari financiari (contra comision)* In cazul sindicatelor de intermediari financiari este posibila si preluarea in nume propriu de catre intermediari si revanzarea ulterioara in piata financiara.

*Rambursarea imprumuturilor publice -Se face de regula prin refinantare -Se pot rambursa eventualele excedente bugetare - prin anuitati (constante) /prin tragere la sorti/prin cumparare la bursa, daca sunt cotate -Exista exceptii* - repudierea (in cazul schimbarii de regim politic)

- incapacitatea de plata *In astfel de cazuri refacerea tarilor afectate dureaza foarte mult (in special repudierea imprumuturilor externe => sanctiuni internationale)** In cazul in care conditiile de piata permit obligatiunile pot fi preschimbate/modificate dpdv al cupoanelor (dobanzilor) – mai favorabile sau a termenelor de rambursare Datoria externa

Clasificari uzuale:1. Dpdv al periodei (termenului):- Dat. pe termen scurt - Dat. pe termen lung- Credite de la FMI

3

∑i=1

n

C ie−r ' i∑

i=1

n Ci(1+r )i

∑i=1

n

iC iP

∑i=1

n

iC i e−r ' i−∂P

∂r

∑i=1

n

i2C ie−r ' i∂2P

∂r2∂D∂r

Page 4: Curs Finante CSIE

2. Dpdv al debitorului:- Dat. publica externa - Dat. garantata de stat- Dat. privata negarantata

Indicatorii datoriei externe:1. Dat. externa bruta in sens larg (publica si privata, indiferent de exigibilitate)2. Dat. externa bruta in sens restrans - exclude: dat. sub un an; dat. fata de firmele mama; credite cu perioade lungi de gratie (10-15 ani); dat. private negarantata 3. Dat. externa (def. Bancii Mondiale) – dat. pe termen lung (>1 an) in valuta, garantate de o autoritate publica 4. Dat. externa neta = Datorii externe – Creante externe 5. Dat. Externa (USD) medie pe locuitor 6. DEXT/PIB% = Dat externa/PIB x 1007. Dat. externa / Exporturi B&S => nr. ani teoretic necesari acoperirii dat. Externe prin exporturi

4