8/12/2019 Curs Analiza Comp

1/4

8/12/2019 Curs Analiza Comp

2/4

Veselie: splh libse, fome qi trasee line, curgitoare; tumbe gi migcdri rotitoare, acomodate spafiuluirespectiv; rnigcare qi ritm exprimate in conskuc{ie; lipsn de restric{ie; forme, culori gi simboluri care fac apelmai curind la emo{ii decit la intelect; elemente lemporale, intimplitmre; lipsi de re{inere; prefecitoria esteacceptabilI; elementul imaginativ este aplauda adesea lumina, strilucirea qi spontaneitatea in contrast cumeditafi4 intunericul gi etemul; culori calde gi strilucitoare; lumina care pulseazi, strilucegte, cruge insclipiri, {iqneqte sau radizS; sunete exuberante sau bine ritmate.C;otttutryIare: sctra nu este importanti intucit subiectul s va retrage in adAncurile propriei salecongtiinp; spafiul total poate fi blind gi nepreten{ios sau imens gi bogat omamentat, atlit timp c6t formelestructurale nu sunt insistente; nici un element insinuat; nici o distragere prin contraste izbitoare; simboluriletrebuie puse in rela{ie cu obiectul contempla{iei; spa{iul trebuie si sugereze un sentirnent de izolare, detagare,intimitate, siguran{i gi pace; lumini blindi qi difirzi; culori linigtitoare qi retase, sunete ca rn quvoi de notejoare, intomte in surdini, pereepute subcongtient.Ac1fune dinamfud. Forme indrizneJe, caden{^i constructivi majori; planuri unghiulare; diagonale;materiale solide cum sunt: piatra, betonul, lemnul sau o{elul; texhri naturale aspre; verticale inalte; nucleucompozi{ioml direc{iona concenharea interesului in punctul focal al acliunii cum ar fi tribrma, punchrl deadunare sau poarta de ieqire, spre care te indeamni intregul spa{iu; miqcarea sugerati prin linii retorice, prinlumini care {6gnesc qi prin succesiuni gradate de forme, desene 9i sunete, culori primitive, putemice:singeriu, stacojiu qi galben-portocaliu; steaguri care {ll{lie; drapele strilucitoare; muzici de marg; revirsarede srmete; stridenJe de alimui, mit, bubuit de tobe.Dragoste senznalii: intirnitate desivArgiti; orientare spre interiorul compozitiei; subiectul estepunctul central; scari intimi; plafonjos; planuri orizontale; forme rotunde qi moi; juxtapunere de rmghiuri 9icube; mtoiale delicate; suprafele moi, voluptoase, elmmte qi parfum exotic, lumini roz-palidi bn6nd inauriu; muzici pulsanti qi infiorati.Temii ryfuitualii sablbnii: rcari covirqitoare, carc trese dincolo de experien{a normali qi umani gicare te cufundi intr-un vast adinc al spa{iului; forme avAntate, in contrast cu forme orizontale joase; unvolum astfel imaginat incit si-l {htuiasci pe om pe o suprafa{i largi qi si-l faci si-gi ridice ochii qi minteain sus, de-a lmgul verticalei; orientarea in sus, spre sau dincolo de rm simbol al infinitului; ordinecompozi{ionali totali - adesea simetrici; succesiuni foarte studiate; materiale scumpe qi durabile;sentimentul eternului; folosirea albului cast; daci se foloseqte culoare, sI fie reee gi detaqatil cum ar fidiferitele nuan{e de verde-albastru, verde qi violet o radiatie difirzi cu sige{i de lumini; o muici adinci,plini, mirea{i, cu pasaje inilptoare.Nepliicaes: succesiuni care frusteazi wentuala migcare su revela{ie; suprafete gi spafii nepotrivite,utiliziri anticipate; excese; conJlict nedori lipsi de confort; texturi enervante; folosirea imprcprie amaterialelor; lipsa de logicl, elemente false, nesiguranji; plictiseali; elemente neinteresante, dezordine,culori distonante; sunete discordante, temperaturi sau umiditate dezagrea,bll|' calitatea luminii neplicute,elemmte uite.Plicere*: spa{ii, forme, texhui culmi, simbolui, sunete, calitiili de lumini gi mirosuri toate, in modwident potrivite folosirii spagiului - oricare ar fi aesta; satisfacerca anticipirilor, cerintelor sau dorin(elor,succesimi dwoltate qi realizate; relafii armonioase; rmitate in varietate; cthtztea rzultanti: frunosul.

sPldcerea Si neplieru smt categorii generale, in limp ce tewiunea, relauru, spaim { altele smt maispecilice. Pentru rceste reactii din md, cancteristicile spatiilor prciectate, pentu a le detemina, se pot imoie indetalii mai specifice. Gradul de ,pl6cue" sau opusul ei ,,nepllcue", pare sd depindd de gradul de potrivire simlitd aspaliului fafi de utiliara s qi de o dezoltare mi{icati qi moniomd a elmmtelor planului mtfel inc6t si swemcdrcemtd fi.mclie. Putem h61 ,,pl6cwa" sau ,,spaima" simultan (inft-o sal6 de spectacol) sau pldcuea qi inmimurireaspiritualE sublimd (intr-o catedrald) etc.2.4.3. Calitilile spatiuluiEsenla unui spa{iu esle calitatea con{inutului siu impus sau implicalSpaliul limitat poate si fie static. El poate si fini^treaz interesul sau si produci relaxarea. El poatedirec{iona qi concmtra intqesul qi viziunea citre interior. Intreg spa{iul poate fi conceput asfel incit si parici ss contractl gi suporti, ci dd nagtere unui sentiment de intmsitate sau de compresiune dinamici.Vicwersa, spaliul poate si se deschidd inafari. El poate si indrepte aten{ia spre cadrul siu gi dincolode el. El poate si pari ci se retrage sau ci se extinde. Poate si explodeze citre exterior. Poate si imprime omigcare citre e*erior.

4

*,"'-----4Fig. 2.19' Suprafe{e frAnte Fig. 2.20. S'prafe{e concave gi convexe Fig.2.21. Suprafele ondulate

Perceperea suprafefelor din interiorul acestora. Distanlele ftzian ct qi cele percepr.de optic suntmi mici cind privitorul se afli spre centrul suprafe{ei decit la mrgine (frg.2.22.).in peisagistici se lucreazi cu toate dinensimile spafiului, corotruindu-se peisaje care smt percq)uteatit prin privirea de la distan{i, cit, mai ales, prin parcurgerea qi implicarea vizitatorilor in interiorul lor.Ca qi in arhitectura conskuc{iilor, in peisagisticl, se orguizetzi, qi se modeleazl spa{ii pnnintermediul formelor qi volumelor, folosindu-se efecte de pmpectivi, de contrast qi armonie, culoare, deumbri gi lumini. Arhitechra peisagistici utilizeazi insi rur element principal care iqi modificl in timp aspectul- vegeta{ia - iar spa{iile pe care le creeazi nu sunl fizic, riguros inchise qi nu au volumetria stabili (datoritiicregerii plantelor) h ,\ /; \t ''{ ) Q, Fig.2.22.percepere meisuprarelecircuraredirV__e)C)

interiorulacesteia

Pmtru caracterizarea qi inleleguea compozi{ilor peisagistice este necesari cunoagterea unor no{iunifundamentale privind peisajele qi construirea lor.Aspectele vizule cele nai inportante in percepuea peisajului natual sau amenajat svnt priveliStilcqipuspeaivelc.2.11.2. lnfuenf spaliilor asupra psihicului umanUn spaliu bine proiectat poate si atragi, si invioreze sau si emo{ioneze bmeficiarul acelui spa{iu.Un spaliu este plicut numai daci prin dimensiuni, forme qi caracter este potrivit scopului pentru care estefolosit. Calitilile abstracte de proiectare sau caractqisticile spa{iale pot produce o anumitii ractie emotivisau psihologici inten{ionati: tensiune, relaxare, veselie, spaimd, contemplare, acliune dinamicd, dragostesenzuald, teamd spiritrcld rublimd, nepldcere, pldcere (fig.2.23.)Terehtne: fome imtabile; cmpozi{ie scindati; complexiti{i ilogice, gami largi de valori, ciocnirede culori; culori intmre nepotolite, dezehilibru virul al mei linii su punct; inexistenJa unui punct pe careochiul si se poati odilrni; suprafefe dure, aspre sau col{uroase; el emente nefamiliare; lumini verticali;

temperatmi neplicute; sunete pitrunzitoare, trepidante qi asurzitoare.Rehxarc: simplitate, volumele pot varia e dimemimi de la infrm la infnit; potrivire; obiecte qimateriale familiare; linii cugitoare; fome qi spa{ii cmbilinii; stabilitate constructivi, evidenti;oizontzlitzte, texturi agreabile; fome plicute qi confortabile; lmhi dulre, sonoritate mingiietoare; spa{iupitruns de culori liniqtitoare (nuan{e de alb, gri, albasbq verde).Spaimd: sentiment de inchisoare; o senza{ie de comprimare gi de povari, impresia de capcani, lipsaunor repere de orientarE lipsa mijloacelor de a se aprecia pozi{ia sau scara lucrurilor, suprafep qi spa{iiascunse, posibilititi de surprizn; planuri inclinate, intortocheate sau fiinte; forme instabile qi ilogice,suprafa{a de bazi hanrdatl gi lunecoas5, primejdie, goluri neprotejate, elemmte reliefate agresiv, spa{iicontomionate; elemente nefamiliare; elemente goeante; elemente care uimesc; elemente de mister, elementenefiregti; simbolui care implicd oroare, duere, tortui sau utiliarm fortei; elemente intunecate, neclare,stranii; lumini palidi sau tremuritoare sau dimpotrivi {ipitoare, obositoare; albastru sau verde rece; culorimonogromatice anomale.

8/12/2019 Curs Analiza Comp

3/4

\i r.r I\ :i\ "'1

- spatiul total sau compus preia, p6n[ la un punct, calitntrile spa]iilor componente pe care trebuie sd lelege inf-o entitate efectiva.

SpaJiile, prin natura lor, pot varia de la vast la minuscul, de la upor la greu gi meditativ, de la dinamicla senin, de la brut la rafina de la simplu la complex gi de la sumbru la orbitor. Spaliile, in dimensiunile,forma gi calitatea lor, pot sf, varieze la nesfar$it. Proiect6nd un spaliu pentru orice funclie dat5, febuie maiintiii sd-i definim calitdtile dorite gi apoi strJ credm.2,5. MT$CAREAFiecare obiect ca entitate perceptibili, existA at6t in timp cat gi in spaliu. Aceasta inseamnd cd unobiect nu poate fi inteles in intregimea sa ln oricare moment sau din orice punct de observafie. El esteperceput mai curdnd printr-o suitd de impresii. Cdnd te afli ln migcare vezi o serie de imagini ce se contopesclntr-o percepfie vizual[ cuprinzdtoare unui obiec spafiu sau unei scene. Perceptia nu este doar o chestiune devedere. Toate simturile pot fi implicate - vtrzul, gustul, mirosul, piplitul qi auzul. Rifrnul, ordinea, tipul gigradul de perceptie sunt lucruri ce trebuie stdpdnite prin proiectare.Trdirea este rareori static4 aproape lntotdeauna migcarea este inclusl in persoan[ sau in obiectulperceput. O construclie est rarcori vizutii dintr-un punct fix sau in elevatie frontall, cel mai frecvent fiindvdztrtd de cdfe om ln mi$care. De aceea forma sa fidimensionalI ca gi volumele sale sunt mai importante

decat falada ei. Dispozilia unui plan este rareori vizutil dintr-un punct focal fix, fiind perceputii mai curdnd deoamenii ce o strlbat, dintr-un num[r infinit de puncte de observatie. Cu cat este mai curgdtoare schemafaseelor de circulalie gi cu cdt existd mai multe puncte de observalie, cu atAt cre$te interesul vizitatorilor.Aspectele vizuale cele mai importante ale unei compozilii sunt dezvilluite observatorului in migcare. Celemai importante aspecte funclionale sunt de asemene4 trtrite de oameni ln migcare sau in repaus deliberat.Caracteristicile migctrrii. Prin proiectare, linia sau traiectoria miqcdrii determinate poate fi in formtrde meandre, discunivS, in formd de circuit, ln slalom, ln forml de zig-zag, ln ascensiune, in cobordre,centripet4 ln formd de arc etc. Natura migcirii determinate poate fi mangAiebare, surprinzltoare, $ocantii,derutantit, lntortocheat4 explorativa, succesivtr, progesivd, liniari, ondulatorie, curgatoare, ramificati,divergenti, convergent4 putemic4 extinsl etc. (frg. 2.24.).

'..'r :". tensiune,i5 t{\-- \ ".:"\\\.\:\\ ' \rv\\ 7)\\ f \\ \.\* ** *1 " *.--:--:.\,

L^-4*-r/I

in memdre

t.tt/v'.\1

rcolind

tc-{) i" cl { /':\ - -\, *-1,r{ \ r=l G;l t ; I r--" u'/''\ /\'curbiliniu haotic in slalom evitind inconjur6nd dispendndu_se adundndu-senil I I l-ridicdndu-sei ,> ) /\ **-..-raaceraqrniveri ( C*" y \^ \-*ufudrindu-serevenind impr4tllndu-se spre o tinei convergindl. .ii*:. , J \t.(. :;';.;r..'t.., , 1 q' ({

cu dificulgti obscur moiv firav cu interferente condilional

Fig.2.23. Reactii emotive generate de caracteristicile spaliuluiCalitlfile spatiului se referd la urmltoarele aspecte:- spatiul poate sd fie curgdtor gi ondulat sugerdnd o miqcare directional[;- spatiul poate fi alcf,tuit astfel incdt sf, aibtr calit{i proprii suficiente qi satisfdc[toare gi str pardcomplet prin el insupi sau poate fi incomplet - un decor in care trebuie infroduse qi alte elemente;- spaliul poate avea un efect de spaliu gol;- spaliul poate avea o presiune expulsivd,- spatiul poate fi dezvoltat ca o ambianF inconjurtrtoare optiml pentru o anumitil activitate;- spatiul trebuie astfel proiectat incdt s[ stimuleze o reaclie emotivi prestabilitf, sau poate sI fie astfelalcAtuit incat sA producf, o succesiune predeterminatii de asemenea reacfii;- spatiul poate domina un element, imprim6ndu-i acestuia cali0lile sale spaliale particulare;- spatiul poate sA aibi o orientare, c6fe interior sau exterior, in sus sau injos, radial sau tangenfial;- spatiul poate s[ fie pus in rela]ie cu o for]d, cu un obiect cu un alt spaliu qi poate s[-gi c6gtige chiarpropria sa semnificafie din aceastA relafie;

8/12/2019 Curs Analiza Comp

4/4

Traseul, viteza qi natura migcdrii produc intr-rm subiect aflat in migcare o reaclie emotivi giintelectuah, gi ca urmare ea trebuie controlati cu atenlie. Calititile abstracte ale tniectoriei de-a hmgul cireiaeste abordat un subiect sau un spaliu trebuie de asemeneq tratate gi controlate cu atenlie.

Migcarea determinati hebuie si fie acomodati gi rezolvatii satisficltor Pentru aceast se vor lua incalcul to{i factorii pozitivi qi negativi care influen{eazi omul in migcare:

- majoritatea fimc$lor sunt mai bine adaptate supn"afelelor orizontale;- migcarea ede mai stabih, in echilib,ru cu for{a gravitationali;- miqcarea este mai ugor de controlat;- obswarea mui obiect in migcare este mai uqor de controla- interesul vizual se indreapti spre planurile verticale.

Migcarea indreptati in jos sau in panti: omul este afeaat de migcatea descendenti in urmitoarele moduri:- efortul este minimaliza dar inillimea trebuie redobAnditi;- siguan{a depinde de atentie gi texfrrn;- di sentimentul de refugiu" ascunzitoare;- regres, reintoarcere la prirnitiv;- impresia plicuti de a cobori de a fi in armonie cu for{ele gravitaliei;- cregte impresia de izolare, protec{ie gi intimitate;- miqcarea citre jos gi ad6ncime prin culori profimde @mintii, simplitata formei, materiale nafraleqi apn finigiE sau curgitoare,- vederea este indreptatii spre planul solului;- interesul crege fafi de obiectele de pe sol - plante, api, minerale.

Miqcrea indreptatd in sus, ridicarea sau ci{irarea: omul este afedd de miqcara ascendenti in urmltoarelemodui:- migcmea in sus necesiti for{i pentru a te ridica qi invinge gwitzta;'- adaugi o noui dimmsiune migcdrii;- inveslege;- di impresia de realizare, de cucmire a gravitaliei;- dI impresia de potenlial care se acumuleazi;- di impresia de ,pvansare in via{i";- detagare de lucrmile piminteqti;- conferi o implicalie morali de exaltare, de apropiere mai mare, de divinitate;- di impresia de a fi mai aproape de soare, de rarefiere;- detaqeazi de mul{ime, conferi suprematie gi putere;- atingerea punchrlui culminant;- extinduea priveliqtilor qi perspectivelor;- conceptrl omului in opozi{ie cu cerul;- interes m;rit pentru siguranli gi stabilitate qi pentru textura planului solului spre a crea atrac{ia qi

aderen{a necesarl;- interes vizual pentru planuile de desupra capului gi pentru cer.Reaclie determinati: omul rea4ianeafi prit:- relaxare fap de ceea ce ii este familiar, excita{ie sau stimulent fa{i de ceea ce ii este nefamiliar;- glsind plicerea in unitate, varietate qi in ceea ce este potrivit;- gisind siguranJi qi ordine;- gisind amuzament gi divertisment in ceea ce este straniq viu gi in schimbare;- de,izind ftzic, mintal 9i spiritual in mijlocul a ceea ce este rigid qi fx.

- factori care obligi;- factori care repugni;- indicatori ai miqcirii;- elemente care indoamd la repaus;

Factorii care obligl: ornul tinde sL se mi4te:- in succesiune logici a progresiei;- de-a lungul axelor de cea mai mici rezisten{i;- de-a lungul celor mai dulci pante;- de-a lungul axelor sugerate de formedirec{ionale, semne sau simboluri;- spre cea ce place;- spre ceea ce este potrivit;- spre lucruile dorite;- spre obiectele de folosin[,i;- spre schimbare - de la rece la cald, de la soare

la umbri, de la umbri la soare;- spre cea ce prezinti interes;- spre ceea ce iti stimeqte cruiozitatea;- spre rm punct de intrare;- spre puncte de cel mai puternic contrast;- spre pmctele cu terlua sau culoarea cea mibogati;- spre a atinge un scop,Factorii care repugni: omul esle indepdrtat de:- obstacole;

- pante abrupte;- ceea ce este neplicut;- ea ce este monoton;- ceea ce este lipsit de sensibilitate;- cea ce este neinteresanq

- obstacole, ecrane, despir{itoare de spa{iu;- linii dimmice de plan;- condifii de co;,fort, desfbtare sau odihni;- prilejul p,rritru ;rtimitate;

- migcarea orizontall;- miqcarea indreptatii in jos sau in panti;- migcarea indreptati in sus, ridicarea sau cilirarea;- reaclie detminati

- spre a ase rnAndri cu inil{imea atinsi, distanlaacoperiti, greuti{ile invirue;- in grabi" pe dnnnul cel mai direcg cel mai comod, pedrumul indirccq- in armonie cu traseele de circula{ie;- in armonie cu formele abstracte ale fuaseului;- cltre frumos gi pitoresc,- pentru seua(ia plicuti a miqcnrii;- pentru triira modulaliilor spaliale;- citre locuri expuse, daci este aventuos,- citre locuri protejate, daci este amenin{at;- citre qi de-a curmeziqul unor suprafe{e qi spafiiplicute;- citre ordine, daci este obosit do invilmigeali;- citre invilmiqeali, daci este plictisit de ordine;- cike obiecte, suprafele qi spa{ii care srmt potrivite

cu starea lui de spirit sau cu nevoile sale.

- ceea ce este wident;- ceea ce este nedorit- ces ce este neinspirat;- ceq ce este intezis;- ceea ce soliciti;- pericol, difrcull4fi, dezordine, uri{enie, nepotrivire.

barierele;- fome spa{iale.- nehotir6re;- ara4jamente plicr.rte de formi qi spa{iu;

repaus;- atingerea unei pozilii optime

Indicatori ai miqcirii: omul este dbeclinnat sau ghida de:- aranjammtul fomelor naturale su comtruite; - seme, simboluri;- trasee de cinrlaJie care se imprm de la sine; - conhoale mecani ce cum ar fi po4ile, bordurile,Elemente care inllc*nrni la repaus: omul este deteminat si se odihneoscii de:

- prilejul unci aprecieri mai depline a priveliqtii, - frrnc{ii corelate cu repausul qi odihna;obiectului sau detaliului; - elemente ale planului sugerAnd sau necesitAnd- prilejul concentririi;- restr6ngerea miqcirii;- incapacitatca ,le a merge mai departe;Migcarea orizo ri t ali: omul este afeclat de mlqcara orizontali in urmitoarele moduri:- miqcarer rste mi uqoari, mai liberi qi mai ehcienti in plamrl orizontal;- migcr, ca cste nai sigurS;- schimbarea direc{iei este mai mare;- alegerea direc{iei se face mai rcpede;