curs amtu ii 1 introd

22
U.A.U.I.M. U.A.U.I.M. CURS ANALIZA MORFO- TIPOLOGICA CURS ANALIZA MORFO- TIPOLOGICA URBANA URBANA ANUL II ANUL II Lect.dr.arh. ANGELICA STAN Lect.dr.arh. ANGELICA STAN CURS 1 ELEMENTE INTRODUCTIVE -Domeniul de studiu al morfologiei -Tip/arhetip/prototip -Forma urbana

Upload: yilunfang

Post on 17-Dec-2015

253 views

Category:

Documents


9 download

DESCRIPTION

Curs AMTU II 1 Introd

TRANSCRIPT

  • U.A.U.I.M.CURS ANALIZA MORFO- TIPOLOGICA URBANA

    ANUL II

    Lect.dr.arh. ANGELICA STANCURS 1

    ELEMENTE INTRODUCTIVE

    Domeniul de studiu al morfologieiTip/arhetip/prototipForma urbana

  • ORASULOrasul ca forma de asezare si organizare a vietiiCea mai evoluata forma stabila in timp - in evolutie constantaTrasaturi speciale fata de alte asezari:densitatea cladirilorconfort transport, dotari, standing de locuirereprezentativitateambianta specifica, estetica amenajarilor si cladiriloroportunitate pentru propria viata social, economic, etc

  • ORASUL NU ESTE suma formelor sale, este mai mult decat suma partilor luiORASUL = FORMA URBANA + SEMNIFICATIE + TIMP EVOLUTIE, MUTATII, METAMORFOZE ALE ORASULUI LA SCARI TEMPORALE DIFERITE (ani, decenii, secole)Timpul ca factor care conduce la schimbari lizibile ale formei urbaneFORMA URBANA are 2 acceptiuni- ca aparenta, infatisare a unui obiect- ca mod de organizare dinamica a elementelor din care se compune un obiect (aici: orasul) Forma statica nu se schimba in timp Forma urbana dinamica (metabolica) se schimba in timp Diferenta intre:

  • Orasul obiect de studiu viu, in permanenta transfomare

    Nu poate fi controlat total, NU POATE FI REGLEMENTAT definitiv(autoritarismul il distruge)forma cadrului construit (forma urbana) + relatiile fizice dintre case + relatiile dintre diferite forme ale caselor de-a lungul timpului + relatia formei casei cu felul in care ea este folositaORASUL = UN ORGANISM spontan si proiectat

  • MORFOLOGIA URBANA

    MORFOLOGE = < fr. morphologie, cf. gr. morphe form, logos studiu

    Morfologie urbana = studiul analitic al formei urbane si al regulilor de modificare a acestei formeTipologie urbana = stiinta elaborarii tipurilor de forme urbane facilitand analiza morfologica, prin clasificarea elementelor ce o compun aparuta in 1841 in cadrul stiintelor umaniste

  • - analiza formelor urbane

    - genealogia formelor = depistarea claselor de genealogii (devenirea in timp a formelor) - identificarea tipurilor formale

    (istorice, structurale, functionale, estetice) - tipologizarea (clasificarea tipurilor dupa criterii )Exista morfologie in domenii diverse- biologie, lingvistica, sociologie, geo-morfologie, muzica. Ansamblul formelor urbane in cadrul unei structuri urbane constituie forma urbana.ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA URBANA

  • Diferitele forme constitutive ale orasului se influenteaza reciproc, capata sens prin interactiune, si dau sens ansambului din care fac parte.

  • Forma urbana participa la identitatea orasului.Forma urbana nu e doar un rezultat al proceselor materiale.Forma urbana nu e doar forma tridimensionala, exterioara a cadrului construit.

    Forma urbana reflecta atat procesele materiale cat si pe cele spirituale ale omului in relatie cu spatiul de viata.

  • ***1881 Patrick Geddes - parintele urbanismului modern

    Importanta contextului pentru obiectul de arhitecturaContextul regional - urbanism contextual (organic)Urbanism tehnic (reglementar) vs. urbanism formal (arta urbana)Urbanism structural - sistemic

    LECTIA TRECUTULUIMORFOLOGIA URBANA = obiect de cercetare initial pentru geografii francezi si englezi intre cele doua razboaie modiale2008

  • *** devine apoi obiect de cercetare pentru istorici ai orasului, arhitecti si urbanisti *** Pierre Lavedan viziune cvasi arheologica asupra formei urbane *** dupa al 2-lea razboi mondial- planificarea dupa principii fuctionaliste a redus interesul pentru morfologie= Pericolul muzeificarii oraselor (mai ales a centrelor vechi) dintr-o prea rigida viziune patrimoniala asupra formei urbane inteleasa doar ca obiect de conservarePericolul reducerii morfologiei la studiul exclusiv al formelor urbane patrimoniale

  • *** Italia- o alta scoala a morfologiei urbaneistoria formei urbane - ca reactie la modul de planificare foarte rigid al anilor 1950-60Saverio Muratori, studiind si predand in Venetia si Roma - opera de teoretizare o istorie operativa si activa capabila de a orienta actiunile din prezentGianfranco Caniggia, Camillo Sitte (Arta construirii oraselor)Tip + mofologie urbana / parcelar + trama stradala + sistem construit teoretizari de maniera stiintifica in relatie cu scara urbanaJean Castex, Philippe PaneraiManuel de Sola-Morales - Spania Barcelona dupa 1970

  • tip / prototip / arhetipRECUNOASTEREA DIFERITELOR TIPURI

    EXTRAGEREA SI CLASIFICAREA TIPURILORTIPUL = Un element care reprezinta trasaturile esentiale ale obiectului respectiv

    Element de referintaTrebuie extras din analiza la o scara largaTIPULin cadrul formei urbane teoretic concret Ex. Locuinta cuplataEx. Locuinta alipita

  • Tipuri de orase cu structura urbana radio-concentrica (evolutii si scari diferite)Analiza tipurilor concrete >>>tipul teoretic / schematic

  • PROTOTIPUL - tipul original, primul dintr-o serieDefineste un model de evolutie

    Se impune prin reprezentativitate, valori, calitate

    Este recunocut pe scara larga

  • ARHETIPUL - tipul ideal la care se raporteaza restul seriei Garden City - Ebenezer Howard

  • KarlsruheARHETIPUL se poate verifica atat in ansamblu, cat si in detaliu

  • Tipologii forme compuseExemple

  • Theo van Doesburg (1918) si plan pentru Barcelona Pavilion - Mies van der Rohe (1927):Exemple

  • Plan Voisin - Paris, Le Corbusier, 1925Exemple

  • Tipologii teoreticeRelatia cladirilor de locuinte colective cu spatiul verde insotitorExemple

  • Morfo- tipologia SPATIULUI URBAN

    Morfo- tipologia TESUTULUI URBAN

    Morfologia sistemelor componente ale tesutului urbanCONSTRUCTIIPARCELESTRAZITROTUARESPATII PLANTATE+RELATIILE DINTRE ACESTE COMPONENTE

    Sistemele componente ale tesutului urban

  • FORMA URBANA - sistem expresiv original autonom, diferit de alte sisteme de expresie a umanitatii (arta, mitologia, limbajul)