curs amtu ii 10 loc colectiva

U.A.U.I.M.

CURS MORFOLOGIE SI TEHNICA URBANA

PARTEA A II-A

ANUL III

CURS 10

LOCUINTA COLECTIVA

ANSAMBLUL

ELEMENTE MORFOLOGICE SI TEHNICE

U.A.U.I.M.

CURS

ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA URBANA

ANUL II- ARHITECTURA

Dr,arh. Angelica Stan

LOCUINTA COLECTIVA

• istoria & evolutia formei arhitecturale - (nu aici)

• elemente tehnice

• relatia cu situl

• tipologii ale formei in plan

• tipologii spatiale (volumetria)

• relatia intre constructii

• gruparea cladirilor in ansamblul de locuinte

colective

• relatia ansamblului cu vecinatatile

•reglementarea ansamblurilor de locuinte colective

ELEMENTE MORFOLOGICE

TRO NS O N D E C A PATTRO NS O N D E C APAT

T RO N S OAN E DE M IJ LO C (sau DE CA M P)

TRONSONUL = suma tuturor apartamentelor servite de o scara

TRONSONUL DE BLOC # SECTIUNEA DE BLOC

LOCUINTA COLECTIVAELEMENTE TEHNICE DE PROIECTARE

INT RAREA IN T RO NS O NUL DE BL OC ~ S CARA BL OC ULU I

3 TIPURI DE TRONSOANE

1 23

1

SECTIUNEA DE BLOC este planul de nivel (planul curent) al unui tronson


1 2

1 2

3

1 2

34

DISTRIBUTIA APARTAMENTELOR PE

SCARA

1, 2,3 sau mai multe apartamente

deservite de o scara

ORIENTAREA APARTAMENTELOR IN

FUNCTIE DE POZITIA IN TRONSON

1 2

34


TIPOLOGIA ACCESELOR

-ACCES PRINCIPAL

-ACCES SECUNDAR - RELATIA CU

GHENA DE GUNOI

-ACCES CAROSABIL IN SUBSOL

-ACCES PUBLIC PENTRU SPATIILE

COMERCIALE (in cazul blocurilor

cu spatii comerciale la parter)


Forma in plan - tip de spatiu generat

•CLADIRE - PUNCT

•Spatiu centrifug

•poli-orientat

•CLADIRE - TURN

•Spatiu centripet

•mono-orientat

•CLADIRE - BARA

•Spatiu dublu-orientat

•divergent

•CLADIRE - LAMA

•Spatiu dublu- orientat

•convergent

•Tipologii forme primare

LOCUINTA COLECTIVAELEMENTE MORFOLOGICE

Tipologii forme compuse


Theo van Doesburg (1918)

si plan pentru Barcelona Pavilion - Mies van der Rohe (1927):

ARTA- ARHITECTURA

INFLUENTA GRUPULUI DE STIJIL(~1926- MANIFESTUL “”)

SI A MISCARII MODERNISTE


Weissenhof Apartments · Stuttgart, Germany

Ludwig Mies van der Rohe


http://www.greatbuildings.com/architects/Ludwig_Mies_van_der_Rohe.html


Exemple functionaliste

•Plan Voisin - Paris, Le Corbusier, 1925


Ludwig Mies van der Rohe


http://www.greatbuildings.com/architects/Ludwig_Mies_van_der_Rohe.html

Relatia cu situl

•Orientare cardinala

•Orientare fata de elementele topografice

•Orientare fata de elemente de cadru natural valoroase

•CONSTRANGERI

•OPORTUNITATI

S

EV

•nefavorabil•Foarte nefavorabil

Roza vanturilor Pentru Bucuresti

Viteze+intensitati ale vanturilor - iarna/vara

•Orientare cardinala & regimul vanturilor

Efecte negative

din expuneri

nefavorabile la

vant:

suctiune

amplificare

turbionare


ACCENTUARE

DINAMIZARE

NEGARE

MODIFICARE

Relatia cu situl


Relatia cu strada - spatiu public/privat

Tangent L

Acces direct

Tangent L

Acces indirect

L

l

Tangent l

Acces indirect

Oblic 45%

Acces indirect

Oblic aleator

Acces direct

Tangent

Acces indirect

spate

RELATIA spatiu public/privat

-spatiul public nu are intermediar in relatia cu spatiul privat

-separare neta

•TANGENT

•INTERMEDIAT -spatiul public are un intermediar in relatia cu spatiul privat

-SPATIUL SEMI-PUBLIC- acces public dar ambianta diferita

de spatiul public

•INTERMEDIEREA- •In mai multe moduri


Spatiu privat

Spatiu public

Spatiu semipublic

•tangent •interpus •intrepatruns •penetrat •inclus

•portic

•demisol

•gang

•parter inalt

D

H

H= D cf. P UG

D

H1

H> D cf. P UG

R etrag ere min.4 m (R =H2-H 1)

H2

D

H> D cf. P UG

m ax. 2 n ive luri retrase în inte rio ru l

unu i arc de ce rc s i a tangen te i la acesta ,

la g rade;45

Hm ax

Raportul inaltimii cu gabaritele strazii


H=P+4

Amplasarea fata de aliniament


- clădirile se vor retrage de la aliniament cu

minim 4.0 metri pe străzi de categoria III şi

6.0 metri pe străzi de categoria II şi I, dar nu

cu mai puţin decât diferenţa dintre înălţimea

construcţiilor şi distanţa dintre aliniamente;

D

H=P+10

H

R > H-D

R

RR RD

H=Inaltimea cea mai mare

H

D= H

H

D= H/2

doar d aca pe fatadele

respective sunt

fe restre de la

depend inte

S au casa scarii

•GRUP - oarecare

•GRUPARE - avand o logica de asociere

•ANSAMBLU - proiectat ca atare

Raportul inaltimilor si distantelor


Retrageri fata de limitele laterale

si posterioare ale parcelei

LOCUINTA COLECTIVA

(ansamblul)


- clădirile izolate vor avea faţade laterale şi se

vor retrage de la limitele parcelei la o distanţă cel

puţin egală cu jumătate din înălţimea la cornişă

a clădirii măsurată în punctul cel mai înalt faţă de

teren; această distanţă se poate reduce la jumătate

dacă segmentele de faţadă care se opun nu au

ferestre ale camerelor de locuit.

- retragerea faţă de limita posterioară a

parcelei va fi cel puţin egală cu jumătate din

înălţimea la cornişă a clădirii măsurată în punctul

cel mai înalt faţă de teren, dar nu mai puţin de 5.0

metri.

•d1

•d1•d1”> H/2 - camere de locuit

•d1 > H/4 - dependinte

•d2

•d2=min.5 sau min.H/2

Gruparea cladirilor in

ansamblul de locuinte

colective

Tipologii teoretice

•Insular ordonat •Linear directionat •Alveolar deschis -unic

•Alveolar deschis- multiplu •Alveolar inchis •Alveolar dinamic

•Relatia cladirilor cu spatiul verde insotitor


Inscrierea cladirilor in context - compozitional

Inscriere imitativa - context puternic

(tesut istoric)

Inscriere ca marca

Inscriere - accent- schimba ritmul

Inscriere - accent- redirectioneaza Inscriere - accent- re-organizeaza

Inscriere - accent- reorganizeaza

prin axe de simetrie


Relatia ansamblului in contextul urban

Tesut existent

Artera principala

Artere locale

Accese deservire

•Izolat/ independent•Integrat - continuitate

•Integrat - contrast

• Izolat - relationat

•Izolat - enclava


Dispunerea dotarilor/ spatiilor verzi in ansamblul de locuitTipologii teoretice

Concentrat median (gradina de cartier)

Linear alveolar (esplanada)

Linear - placare (magazine la parter)


L3 - subzona locuinţelor colective medii (P + 3-4 niveluri) situate

în ansambluri preponderent rezidenţiale:

L3a - subzona locuinţelor colective medii cu P+3 – P+4

niveluri formând ansambluri

preponderent rezidenţiale situate în afara zonei

protejate;

L3b - subzona locuinţelor colective medii cu P+3 – P+4

niveluri formând ansambluri

preponderent rezidenţiale situate în zona protejată.

L4 - subzona locuinţelor colective înalte (P + 5-10 niveluri),

situate în ansambluri preponderent rezidenţiale:

L4a - subzona locuinţelor colective înalte cu P+5-10

niveluri, formând ansambluri preponderent rezidenţiale,

situate în afara zonei protejate;

Regulamentul local de urbanism - mun. Bucuresti


Elemente de regulament de urbanism

(1)clarificarea diferenţierii apartenenţei terenurilor publice de

cele care vor reveni în indiviziune proprietarilor (persoane

fizice sau juridice)

(2) eliminarea cauzelor disfuncţionalităţilor şi poluărilor care

nemulţumesc locuitorii;

(3) refacerea amenajărilor exterioare şi în special a spaţiilor

plantate, a locurilor de joacă pentru copii şi a parcajelor;

(4) extinderea şi completarea echipamentelor publice deficitare;

(5) ameliorarea aspectului clădirilor şi amenajărilor;

(6) diminuarea insecurităţii şi infracţionalităţii prin delimitarea şi

marcarea / îngrădirea spaţiilor aferente locuinţelor colective

pe grupări de blocuri;

(7) introducerea unor rezolvări alternative civilizate la

prolifererea abuzivă a garajelor individuale;

(8) adecvarea la situaţia de localizare în zona de protecţie a

monumentelor de arhitectură.



Recomandari ale PUG - Bucuresti

(1)operaţiunile să se realizeze în parteneriat public-privat, sectorului

public revenindu-i responsabilităţi privind operaţiunile funciare

prealabile, lucrările principale de infrastructură, echipamentele

publice, locuinţele sociale şi amenajările plantate publice precum

şi garantarea calităţii generale a operaţiunii în care intră bani

publici;

(2) mărimea unei operaţiuni să nu depăşească un număr de maxim

1000 locuinţe;

(3) locuinţele sociale să fie integrate într-o pondere de maxim 20% în

orice operaţiune de construire a locuinţelor.



Recomandari ale PUG - Bucuresti- pentru noile ansambluri

- se permite schimbarea destinaţiei apartamentelor, indiferent de amplasare,

numai pentru categoriile de funcţiuni cuprinzând activităţi pentru servicii

specializate şi practică profesională private cu grad redus de perturbare

a locuirii şi program de activitate de 12 ore pe zi (între 8 şi 20), de exemplu:

cabinete medicale, birouri de avocatură, notariale, consultanţă, asigurări,

proiectare, reprezentanţe, agenţii imobiliare etc.;

- se permite schimbarea destinaţiei apartamentelor de la parterul locuinţelor

pentru categoriile descrise mai sus, precum şi pentru cele cu caracter comercial,

cum ar fi comerţ cu produse alimentare şi nealimentare, farmacii, librării, frizerii,

studiouri foto, case de schimb valutar etc.;

- lucrări ample de remodelare a faţadelor, acceselor sau spaţiilor

publice pot fi aprobate numai în condiţiile promovării unor proiecte vizând

transformarea funcţională a parterului unui întreg tronson de clădire,

respectiv apartamentele deservite de cel puţin o scară comună;



•Functiuni permise / permise cu conditionari

- se interzice schimbarea destinaţiei apartamentelor pentru activităţi

generatoare de disconfort pentru locatari cum ar fi funcţiuni de producţie, alimentaţie

publică, jocuri electronice sau de noroc, depozite de marfă, ateliere de reparaţii etc.;

- se interzice schimbarea destinaţiei spaţiilor comune ale imobilelor având

funcţiunea de circulaţie, holuri, accese, culoare, ganguri, curţi interioare, casele scărilor

etc.;

- se interzic la nivelul ansamblului următoarele activităţi şi lucrări:- curăţătorii chimice;

- construcţii provizorii de orice natură;

- depozitare en-gros sau mic-gros;

- depozitări de materiale refolosibile;

- platforme de precolectare a deşeurilor urbane;

- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice;

- autobaze;

- staţii de întreţinere auto peste 5 maşini;

- staţii de betoane;

- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi

construcţiile învecinate;

- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea necontrolată a apelor

meteorice sau care împiedică evacuarea şi colectarea acestora.



•Functiuni interzise


Indicatori urbanistici

L4

L3POT maxim = 30%

CUT maxim = 1,0

POT maxim = 20%

CUT maxim = 1,4

P+5 – P+10 niveluri

P+3-4 niveluri

curs amtu ii 10 loc colectiva

Documents