curs 7 anatomie

Aparatul respirator 1 Marius Pentea

APARATUL RESPIRATOR

Aparatul respirator (Apparatus respiratorius) este alc�tuit dintr-un ansamblu de organe care concur� la restaura�ia gazoas� a sângelui, la realizarea hematozei .

Fiziologic, aparatul respirator îndepline�te în organism trei func�ii esen�iale: respira�ia, care se realizeaz� prin intermediul pl�mânilor; olfac�ia, realizat� la nivelul labirintului etmoidal de mucoasa olfactiv�; fona�ia, asigurat� de laringe.

Anatomic, aparatul respirator este divizat în: 1. c�ile respiratorii, reprezentate de cavit��ile nazale, laringe, trahee �i bronhii; 2. pl�mânii, sediul respira�iei �i al hematozei.

Cavitatea toracic� �i pleura reprezint� componenta func�ional� care ad�poste�te �i asigur� mecanismul de ventila�ie al aparatului respirator.

NASUL

Nasul (Nassus externus) reprezint� un relief extern, mai mult sau mai pu�in delimitat în seria mamiferelor domestice de buza superioar�, care se continu� dorso-caudal, direct, f�r� demarca�ie, cu fruntea prin por�iunea dorsal� a nasului (Dorsum nasi), prin r�d�cina nasului (Radix nasi), iar rostral se termin� la nivelul vârfului nasului (Apex nasi). Ventro-lateral de vârful nasului se deschid n�rile (Narines). Între n�ri �i buza superioar�, diferit în func�ie de specie se formeaz�, planul nazal la ecvine, ovine, caprine, carnivore �i leporide, planul nazo-labial la bovine �i planul rostral la suine.

N�rile au form� diferit� în func�ie de specie, de fant� mai mult sau mai pu�in larg� �i oblic� în direc�ie dorso-caudal�, fiind sus�inute de un perete cartilaginos �i mai pu�in mobil, situat dorso-medial �i care reprezint� aripa nasului (Ala nasi). Medio-ventral de la nivelul nasului, dirijat înspre buza superioar� se întinde filtrul (Philtrum) mai mult sau mai pu�in evident în func�ie de specie. Unghiul dorso-lateral se prelunge�te caudal la ecvine cu un diverticul nazal (Diverticulum nasi) sau nara fals�, un pliu cutanat care se extinde lateral pe incizura nazo-incisiv�, iar la suine �i carnivore cu un �an� alar (Sulcus alaris).

CAVIT��ILE NAZALE

Cavit��ile nazale (Cavum nasi) sunt dou� conducte de form� aproximativ

dreptunghiular� care comunic� cu exteriorul prin n�ri, iar cu faringele prin choane (Choanae), fiind delimitate între ele de c�tre septul nazal.

Septul nazal (Septum nasi) desparte cele dou� cavit��i nazale, sprijinindu-se ventral în �an�ul septal al vomerului, fiind alc�tuit dintr-un cartilaj, o por�iune membranoas� �i o por�iune osoas�.

Cartilajul septului nazal (Cartilago septi nasi) se continu� caudal cu un proces caudal (Processus caudalis), care se extinde între lama perpendicular� a osului etmoid �i reprezint� por�iunea osoas� (Pars ossea) a septului nazal.

Rostral, cartilajul septului nazal se continu� cu por�iunea membranoas� (Pars membranacea).

Cavit��ile nazale sunt sistematizate într-un vestibulul nazal �i o cavitate nazal� propriu-zis�.


Vestibulul nazal (Vestibulum nasi) este situat la intrarea în cavitatea nazal�, fiind delimitat de aripa nasului �i de por�iunea mobil� a septului nazal. Caudal, limita dintre vestibulul nazal �i cavitatea nazal� propriu-zis� este marcat� de pragul nasului (Limen nasi), linia ce desparte pielea fin� de mucoasa nazal� �i care se r�sfrânge în cavitatea nazal�. Ventral, al�turi de pragul nasului se g�se�te orificiul nazo-lacrimal (Ostium nasolacrimale) care reprezint� deschiderea rostral� a canalului nazo-lacrimal (Ductus nasolacrimalis).

N�rile �i vestibulul nazal sunt sus�inute de un schelet cartilaginos, acoperit de mu�chi �i de piele.

Cartilajul alar (Cartilago alaris) reprezint� suportul principal al aripii nasului, putând fi sistematizat într-o lam� (Lamina) dispus� lateral �i un corn (Cornu) dispus ventro-medial.

Cartilajul lateral dorsal al nasului (Cartilago nasi lateralis dorsalis) reprezint� o expansiune format� de marginea ventral� a cartilajului septal, care completeaz� osul nazal pân� la incizura nazo-incisiv�. Este scurt �i gros la ecvine, mai larg la rumeg�toare, absent la suine, carnivore �i leporide.

Cartilajul lateral ventral al nasului (Cartilago nasi lateralis ventralis) reprezint� un fel de margine a procesului nazal al osului incisiv �i se une�te cu precedentul la nivelul incizurii nazo-incisive.

Cartilajele accesorii (Cartilago nasales accesoriae) sunt plasate lateral �i medial de cartilajul alar, cu excep�ia ecvinelor la care lipse�te cartilajul lateral. Cartilajul accesoriu lateral se ata�eaz� de cartilajul lateral ventral la carnivore, de osul rostral la suine �i de cartilajul dorso-lateral la rumeg�toare. Cartilajul accesoriu medial, foarte bine dezvoltat la ecvine, înt�re�te pliul alar care se va prelungi cu cornetul nazal ventral.

Mi�c�rile n�rilor sunt asigurate prin ac�iunea mu�chilor care î�i au originea pe os �i termina�ia pe pielea regional�, asigurând deplasarea �i deformarea cartilajelor nazale, în principal al cartilajului alar. Musculatura n�rilor este reprezentat� de: mu�chiul dilatator apical al n�rilor, mu�chiul ridic�tor nazo-labial, mu�chiul canin �i mu�chiul orbicular al gurii.

Vasculariza�ia arterial� este asigurat� de ramuri care provin din arterele labial� superioar�, lateral� a nasului �i dorsal� a nasului.

Venele sunt satelite arteriale �i sunt drenate prin intermediul unui plex venos al mucoasei nazale care este foarte bine reprezentat mai ales pe septul nazal.

Inerva�ia senzitiv� este asigurat� de nervul trigemen, nervul infraorbitar al maxilarului, iar inerva�ia motoare este realizat� de ramurile bucale ale nervului facial.

Cavit��ile nazale propriu-zise (Cavum nasi proprium) sunt în num�r de dou�, întinzându-se rostral de la nivelul pragului nasului �i caudal pân� la osul etmoid.

Fiecare cavitate nazal� prezint�: un plafon, reprezentat de oasele nazale, un plan�eu, format de oasele incisive, maxilare, palatine �i care separ� cavitatea nazal� de cavitatea oral�, un perete medial, reprezentat de septul nazal, puternic vascularizat �i un perete lateral format din oasele nazal �i maxilar.

În fiecare cavitate nazal�, pe pere�ii laterali preomin� corne�ii nazali care delimiteaz� meaturile nazale .

Corne�ii nazali sunt lame osoase papiracee, prinse de peretele cavit��ii nazale, r�sucite sau încol�cite �i c�ptu�ite de mucoas� nazal�.


Cornetul nazal dorsal (Concha nasalis dorsalis) se prinde de creasta etmoid� a osului nazal, este mai redus �i se r�suce�te în sens lateral, pentru a se termina rostral la nivelul vestibulului nazal prin pliul drept (Plica recta). În por�iunea sa caudal� con�ine sinusul cornetului dorsal (Sinus conchae dorsalis) care comunic� cu meatul mijlociu, cu excep�ia ecvinelor la care acest sinus este anexat sinusului frontal formându-se sinusul concofrontal care se deschide în sinusul maxilar caudal.

Cornetul nazal ventral (Concha nasalis ventralis) este mai scurt dar mai gros decât cel dorsal. Se ata�eaz� pe creasta concal� a osului maxilar, se r�suce�te dorsal �i se termin� rostral prin dou� pliuri mucoase, pliul alar (Plica alaris) spre aripa nasului �i pliul bazal (Plica basalis) care la ecvine este str�b�tut de conductul nazo-lacrimal. La carnivore, în vestibulul nazal se reliefeaz� dorso-rostral de pliul alar o serie de pliuri ale mucoasei, pliul oblic (Plica obliqua) pe care se deschid orificiul glandei nazale laterale �i pliurile paralele (Plicae paralelae) situate pe peretele dorso-lateral al vestibulului nazal. La ecvine în por�iunea caudal� a cornetului ventral se realizeaz� o cavitate buloas� (Bulla conchales) ce intr� în compozi�ia sinusului maxilar rostral. La rumeg�toare �i suine se mai formeaz� �i un sinus concal ventral (Sinus conchae ventralis), independent.

Cornetul nazal mijlociu (Conchea nazalis media) este foarte dezvoltat la carnivore mai redus la rumeg�toare �i leporide �i proemin� în cavitatea nazal� între corne�ii nazali dorsal �i ventral.

Corne�ii etmoidali (Concha ethomoidales) sunt situa�i caudal la nivelul cavit��ilor nazale.

Corne�ii nazali determin� formarea unor spa�ii virtuale denumite meaturi nazale. Meaturile nazale sunt în num�r de trei, dorsal, mijlociu �i ventral �i care comunic�

între ele printr-un meat nazal comun (Meatus nasi comunis) situat între septul nazal �i extremitatea medial� a corne�ilor nazali.

Meatul nazal dorsal (Meatus nasi dorsalis) este plasat între plafonul cavit��ii nazale �i cornetul nazal dorsal, terminându-se caudal în plafonul labirintului etmoidal.

Meatul nazal mijlociu (Meatus nasi medius) este situat între cornetul nazal dorsal �i cornetul nazal ventral, terminându-se caudal în labirintul etmoidal. Extremitatea sa caudal�, la ecvine �i suine are forma unei depresiuni, la rumeg�toare, carnivore �i leporide este bifurcat caudal, într-o ramur� dorsal� �i o ramur� ventral�, situate dorsal �i respectiv ventral de cornetul nazal mijlociu.

Meatul nazal ventral (Meatus nasi ventralis) este situat între cornetul nazal ventral �i plan�eul cavit��ii nazale.

Extremitatea caudal� a cavit��ii nazale este vast� �i divizat� într-un etaj dorsal �i un etaj ventral.

Etajul dorsal este reprezentat de labirintul etmoidal (Labyrinthus ethmoidalis), în trecut "labirintul olfactiv" �i ocupat în totalitate de corne�ii etmoidali (Conchea ethmoidales) care sunt desp�r�i�i între ei de meaturile etmoidale (Meatus ethmoidales). Fiecare cornet etmoidal este format din volute etmoidale, formându-se etmoturbinalele (Ethmoturbinalia), acoperite de mucoasa olfactiv�. Etmoturbinalele sunt numeroase �i în func�ie de dispozi�ia lor, pot fi sistematizate în laterale �i mediale. Cele r�sucite lateral vor constitui ectoturbinale (Ectoturbinalia) �i vor corespunde lamei papiracee a etmoidului, iar cele r�sucite medial vor forma endoturbinalele (Endoturbinalia).

Etajul ventral al extremit��ii caudale a cavit��ii nazale este reprezentat de meatul nazo-faringian (Meatus nasopharingeus) �i care se termin� la nivelul choanelor.


Cavitatea nazal� este c�ptu�it� de mucoas� de tip respirator �i de tip olfactiv. Mucoasa respiratorie are culoare roz-ro�ietic� �i c�ptu�e�te cavitatea nazal� cu excep�ia labirintului etmoidal �i a por�iunilor caudale ale corne�ilor nazali care sunt captu�ite cu mucoas� de tip olfactiv.

În mucoasa respiratorie sunt prezente o serie de glande nazale (Glandulae nasales). Mucoasa de tip olfactiv este de culoare brun-g�lbuie, con�ine glande olfactive (Glandulae olfactoriae) �i numeroase fascicule de fibre nervoase olfactive care vor forma nervul olfactiv. Mucoasa nazal� este umidificat� de c�tre glanda nazal� lateral� (Glandulae nasalis lateralis), absent� la bovine, iar la carnivore �i leporide �i de glanda nazal� medial� (Glandulae nasalis medialis) plasat� ventro rostral de septul nazal.

Organul vomero-nazal (Organum vomeronasale), numit în trecut "organul lui Jacobson" este un organ anex� al aparatului olfactiv, cu rol �i func�ionalitate mai pu�in cunoscut�. Este bine dezvoltat la reptile �i vestigial la mamiferele domestice, mai bine reprezentat la fetus decât la adult.

Este un organ par, plasat pe plan�eul cavit��ii nazale �i constituit dintr-un conduct vomero-nazal, racordat la canalul incisiv �i protejat de o capsula cartilaginoas�. Conductul vomero-nazal se deschide la nivelul plafonului cavit��ii orale, bilateral de papila incisiv�, fiind obliterat doar la ecvine.

PARTICULARIT��I SPECIFICE ALE CAVIT��ILOR NAZALE

La ecvine n�rile au aspect de virgul�, sunt alungite dorso-caudal �i foarte dilatabile, formând împreun� cu buza superioar� planul nazal. Nasul este acoperit cu piele fin� �i sub�ire, înzestrat� cu peri scur�i �i fini. Filtrul subnazal este larg �i superficial. Marginea medio-dorsal� este foarte convex� sus�inut� de lama cartilajului alar, continuându-se dorsal printr-un pliu cutanat care ad�poste�te diverticulul nazal sau nara fals�. Pragul nasului este bine delimitat, iar ventral pe plan�eul vestibulului se deschide orificiul canalului nazo-lacrimal, uneori dublu sau triplu. Cavitatea nazal� propriu-zis� este lung� �i larg�, în ea reliefându-se corne�ii nazali dorsal �i ventral, iar caudal este prezent cornetul nazal mijlociu, redus. Conductul vomero-nazal este obliterat.

Bovine. N�rile, filtrul �i buza superioar� formeaz� planul nazo-labial, caracterizat printr-o zon� glabr�, umed� �i rece la animalul s�n�tos, prev�zut� cu arii poligonale neregulate, desp�r�ite de �an�uri �i perforate de orificiile glandelor nazo-labiale, care reprezint� "oglinda botului" sau "amprenta" animalului. N�rile sunt înguste, oblice caudo-dorsal, de forma literei "S", au �an�ul alar evident �i pu�in adânc. Dorsal, în vestibulul nazal se reliefeaz� un pliu alar, sub care lateral se g�se�te orificiul canalului nazo-lacrimal. Meatul nazo-faringian este scurt, înalt �i comunic� cu simetricul ventral de vomer.

Cavit��ile nazale sunt mai scurte, cornetul nazal mijlociu mai dezvoltat, ajungând pân� la mijlocul cavit��ii nazale propriu-zise, determinând bifurcarea caudal� a meatului mijlociu. Caudal, corne�ii nazali con�in câte un sinus concal, cel dorsal fiind divizat incomplet de un sept.

Ovine. N�rile sunt mai înguste �i mai alungite decât la bovine �i vor forma împreun� cu buza superioar� planul nazal. Filtrul este adânc �i ajunge pân� la nivelul comisurilor ventrale ale n�rilor. Cavit��ile nazale sunt simetrice cu cele de la bovine. Cornetul nazal mijlociu este mai pu�in dezvoltat, iar lama sa ventral� va forma un al


doilea sinus concal mijlociu. Cornetul nazal ventral este lipsit de sinus concal, iar sinusul cornetului nazal dorsal este nedivizat.

Suine. N�rile sunt mici, circulare �i perforeaz� planul rostral, care este rotund, sus�inut de osul rostrului �i pe care se observ� �an�uri ce delimiteaz� arii, pe care se deschid glande seroase. Cartilajele nazale laterale, dorsale �i ventrale sunt unite aproape pe toat� lungimea lor. Filtrul este absent. Orificiul canalului nazo-lacrimal care se termin� pe plan�eul vestibulului nazal este obliterat. Cavitatea nazal� este lung� �i îngust�. Cornetul nazal dorsal con�ine în treimea mijlocie un sinus concal, care se prelunge�te caudal pân� la osul nazal, iar în cornetul nazal ventral se g�se�te un sinus concal.

Carnivore. N�rile sunt înguste, aproape orizontale �i formeaz� împreun� cu buza superioar� planul nazal sau "trufa", bine individualizat, umed �i rece la animalele s�n�toase, br�zdat de arii poligonale �i desp�r�ite de �an�uri, acoperit de piele fin� �i prev�zut cu peri lungi �i fini (must��ile). Filtrul este adânc �i evident la nivelul planului nazal. Vestibulul nazal este îngust, iar la nivelul pragului nasului, ventral, se deschide canalul nazo-lacrimal, dublat adesea de un orificiu accesoriu ce se deschide în meatul mijlociu. Cavitatea nazal� propriu-zis� este ocupat� în totalitate de corne�ii nazali care sunt plisa�i, cuta�i. Cornetul nazal dorsal este mai redus. În schimb, cornetul nazal mijlociu este voluminos �i r�sucit, p�trunzând pân� în mijlocul cavit��ii nazale. Labirintul etmoidal prezint� numeroase volute etmoidale plisate, unele ajungând pân� în sinusul frontal �i în sinusul sfenoidal la canide, iar la feline pân� în sinusul frontal.

Leporide. Nasul este c�ptu�it cu piele fin� �i este prev�zut cu peri fini, tactili scur�i sau lungi (must��ile), care datorit� r�sfrângerii mucoasei în vestibulul oral vor forma peri vestibulari. N�rile au aspect de fant�, fiind oblice dorso-caudal �i descriind împreun� cu filtrul litera "Y". Filtrul este lung, adânc, despic� buza superioar� �i formeaz� cu aceasta planul nazal. Vestibulul nazal este îngust �i prev�zut cu un organ cutanat mic, cu func�ie necunoscut�. Cavitatea nazal� propriu-zis� este lung�, îngust� �i ocupat� de corne�i nazali. Labirintul etmoidal este larg �i profund, iar conductul nazo-faringian lung �i îngust.

SINUSURILE PARANAZALE

Sinusurile paranazale (Sinus paranasalis) sunt cavit��i umplute cu aer, ad�postite

în compacta oaselor craniului �i care comunic� direct sau indirect cu cavit��ile nazale. Nu intervin în olfac�ie sau respira�ie dar protejeaz� encefalul de ac�iunile mecanice ce se exercit� asupra jonc�iunii cranio-faciale �i men�in o temperatur� constant� în cavitatea cranian�.

Cunoa�terea topografiei acestor sinusuri prezint� interes clinic datorit� diverselor cauze patologice (corpi str�ini, parazi�i, tumori, colec�ii purulente) care conduc la trepanarea �i antiseptizarea lor.

Principalele sinusuri ale oaselor capului la mamiferele domestice sunt: sinusul maxilar, sinusul frontal, sinusul palatin, sinusul sfenoidal, sinusul lacrimal

Sinusul maxilar (Sinus maxilaris) este situat în compacta osului maxilar, plasat rostro-lateral de orbit�.

Sinusul frontal (Sinus frontalis) pneumatizeaz� regiunea scvamei osului frontal, fiind delimitat de simetricul printr-un perete medial. Cavitatea sinusului frontal este divizat� de numeroase septe, perforate sau nu, în cavit��i mai mici.


Sinusul palatin (Sinus palatinus) pneumatizeaz� osul palatin �i comunic� cu sinusul maxilar rostral.

Sinusul sfenoidal (Sinus sphenoidales) este situat în compacta osului sfenoid �i se întinde pân� la sinusul palatin, comunicând cu acesta.

Sinusul lacrimal (Sinus lacrimalis) pneumatizeaz� osul lacrimal. La ecvine sinusurile paranazale sunt pare �i în num�r de 5. Sinusul maxilar este divizat de un sept (Septum sinum maxilarium) într-un sinus

maxilar rostral �i un sinus maxilar caudal, la exterior delimitat de creasta facial�, gaura infraorbitar�, unghiul medial al orbitei, baza procesului temporal al zigomaticului �i alveolele molarilor.

La m�gar, septul sinusului maxilar este perforat. Sinusul maxilar caudal pneumatizeaz� osul maxilar, osul lacrimal �i osul zigomatic, fiind traversat de canalul infraorbitar care-l divide într-o por�iune lateral� �i o por�iune medial�, por�iuni ce comunic� între ele dorsal de canalul infraorbitar. Por�iunea medial� comunic� cu sinusul cornetului nazal dorsal prin apertura conco-maxilar�, cu sinusul sfenoid �i cu meatul nazal mijlociu prin fisura sino-nazal�.

Sinusul maxilar rostral este �i el divizat de canalul infraorbitar într-un compartiment situat rostro-dorsal de creasta facial� �i un compartiment medial care comunic� cu meatul nazal mijlociu.

Trepana�ia sinusului maxilar rostral se face dorsal de creasta facial�, pe linia care une�te procesul lacrimal rostral de gaura infraorbital�, iar sinusul maxilar caudal se abordeaz� în regiunea infraorbitar�.

Sinusul frontal este delimitat între sutura interfrontal�, linia temporal�, sutura fronto-nazal� �i baza procesului zigomatic al frontalului. Comunic� �i formeaz� împreun� cu sinusul cornetului nazal dorsal, sinusul concofrontal (Sinus conchofrontalis), astfel c� por�iunea rostral� este mai redus� �i formeaz� sinusul cornetului nazal dorsal, iar por�iunea caudal�, mai dezvoltat� formeaz� sinusul frontal. Cele dou� por�iuni sunt divizate de o lam� transvers�, perforat�. Sinusul conco-frontal este desp�r�it de simetricul prin intermediul septului interfrontal.

Sinusul cornetului nazal dorsal este situat între lama cornetului dorsal �i masa lateral� corespondent� a osului etmoid �i comunic� cu sinusul maxilar caudal printr-un orificiu oval, plasat rostro-lateral pe etmoid.

Sinusul sfenoidal pneumatizeaz� osul presfenoid �i comunic� cu sinusul palatin, formând sinusul sfeno-palatin, care va pneumatiza �i aripa vomerului. Comunic� cu sinusul maxilar caudal printr-un orificiu larg, plasat între lama vertical� �i lama orizontal� a osului palatin.

Sinusul lacrimal pneumatizeaz� osul lacrimal �i comunic� cu sinusul maxilar caudal.

La ecvine, sinusurile conco-frontal, lacrimal, palatin, sfenoidal comunic� numai cu sinusul maxilar caudal, care se deschide în meatul nazal mijlociu. Sinusul maxilar rostral este solitar

La bovine, sinusurile paranazale sunt mai dezvoltate �i divizate, realizându-se o serie de sisteme sinusale.

Sinusul maxilar este dezvoltat, unic �i pneumatizeaz� oasele maxilar, palatin, zigomatic �i lacrimal. Comunic� cu sinusul palatin �i lacrimal. Este delimitat rostral de


creasta facial�, tuberul facial, gaura infraorbitar� �i caudal de tuberul maxilar, bula lacrimal� �i unghiul medial al orbitei.

Sinusul frontal pneumatizeaz� osul frontal, iar treptat, cu cre�terea craniului osos, va cuprinde �i oasele parietale �i interparietale, par�ial temporalul �i occipitalul. Este desp�r�it de simetricul printr-un sept intersinusal frontal median. Fiecare sinus frontal este divizat de c�tre un sept transvers, într-un sinus frontal rostral �i un sinus frontal caudal.

Sinusul frontal rostral pneumatizeaz� treimea rostral� a osului frontal �i este subîmp�r�it în trei compartimente, medial, lateral �i intermediar �i comunic� cu labirintul etmoidal printr-un orificiu propriu.

Sinusul frontal caudal este divizat într-o por�iune caudo-lateral� care la rasele cu coarne pneumatizeaz� procesul cornual �i o por�iune rostro-medial�. Septele osoase din compacta osului frontal, împart sinusul frontal caudal în trei compartimente: rostral, mijlociu, nucal. Compartimentul rostral pneumatizeaz� por�iunea mijlocie a scvamei frontalului, se întinde rostro-lateral spre marginea supraorbitar� �i comunic� cu cavitatea nazal� propriu-zis�. Compartimentul mijlociu pneumatizeaz� treimea caudal� a scvamei frontalului, baza procesului zigomatic �i a procesului cornual. Compartimentul nucal este regulat �i pneumatizeaz� baza condilului occipital �i baza procesului jugular.

Sinusul lacrimal pneumatizeaz� peretele medial al orbitei, osul lacrimal, ajungând pân� la etmoid �i frontal. Este situat în continuarea caudal� a sinusului maxilar.

Sinusul palatin pneumatizeaz� osul palatin �i este desp�r�it de simetricul printr-un sept. Comunic� cu sinusul maxilar �i cu meatul nazal mijlociu.

Sinusul sfenoidal este mai pu�in dezvoltat uneori absent. Este situat în compacta osului presfenoid �i comunic� rostral cu labirintul etmoidal.

Ovinele au sinusurile paranazale mai pu�in dezvoltate decât la bovine. Sinusul maxilar este redus �i se întinde de la unghiul medial al orbitei pân� la

gaura infraorbitar�. Sinusul frontal, mai redus, este împ�r�it de un sept într-un sinus frontal lateral mai

dezvoltat �i un sinus frontal medial mai redus, fiecare por�iune comunicând cu cavitatea nazal�.

Sinusul palatin este cel mai redus �i comunic� cu sinusul maxilar, dorsal de canalul infraorbitar, ambele comunicând cu cavitatea nazal� printr-un orificiu comun.

Sinusul lacrimal este o anex� a sinusului maxilar �i comunic� cu cavitatea nazal�. Sinusul sfenoidal este absent. La suine, sinusurile paranazale sunt foarte dezvoltate �i pneumatizeaz� aproape tot

craniul osos. Sinusul maxilar se întinde de la nivelul g�urii infraorbitare pân� la osul zigomatic

�i comunic� cu meatul nazal mijlociu. Sinusul frontal este vast, fiind sistematizat într-un sinus frontal rostro-lateral, sinus

frontal medial �i sinus frontal caudal, desp�r�it de simetricul printr-un sept intersinusal. Sinusul frontal rostro-lateral este redus �i pneumatizeaz� peretele median al orbitei pân� la nivelul procesului zigomatic al orbitei. Sinusul frontal medial pneumatizeaz� caudal osul nazal, dorso-lateral de sinusul cornetului nazal dorsal. Sinusul frontal caudal este vast �i ajunge caudal pân� la protuberan�a occipital� extern�, iar lateral pân� la procesul zigomatic al temporalului. Comunic� cu meatul rostral mijlociu.

Sinusul lacrimal este uneori anexat sinusului frontal rostral sau poate fi izolat. Comunic� cu labirintul etmoidal.


Sinusul sfenoidal este dezvoltat �i pneumatizeaz� baza procesului pterigoid, aripa presfenoidului, scvama temporalului. Prezint� trei diverticule, caudal, rostral �i lateral.

La carnivore sinusurile sunt mai pu�in dezvoltate �i prezint� o particularitate remarcabil�. Sinusurile frontale �i sfenoide sunt c�ptu�ite mai mult sau mai pu�in, nu de mucoas� de tip respirator ci de mucoas� olfactiv�.

Sinusul maxilar este mic �i transformat în reces maxilar, plasat dorsal de m�seaua carnasier�, deschizându-se larg în cavitatea nazal� propriu-zis�.

Sinusul frontal este dezvoltat �i foarte variat în func�ie de ras� �i de individ. Se împarte în trei por�iuni: lateral�, rostral�, medial�. Sinusul rostral pneumatizeaz� rostro-ventral osul frontal. Sinusul medial pneumatizeaz� por�iunea rostro-medial� a osului frontal �i se deschide în labirintul etmoidal. Sinusul frontal lateral pneumatizeaz� por�iunea caudo-lateral� a osului frontal, formând un diverticul în procesul zigomatic al parietalului. Comunic� cu cavitatea nazal� propriu-zis�.

La feline, sinusurile paranazale sunt asem�n�toare cu cele de la canide, dar recesul sinusului maxilar este foarte mic, iar sinusul frontal prezint� dou� por�iuni, lateral� �i medial�.

Sinusul sfenoidal pneumatizeaz� osul sfenoid, fiind foarte dezvoltat. La leporide sinusul maxilar este îngust. Sinusul sfenoid este foarte mic. Sinusurile

corne�ilor etmoidali sunt foarte dezvoltate. Lipsesc sinusurile frontale, palatine �i lacrimale.

curs 7 anatomie

Documents