cronica simeriei, nr. 3

Publicaþie periodicã � 12 pagini � 1 LEU

Vineri, 13 aprilie 2012

Cronica SimerieiCiocoii

pot rãsufla

liniºtiþi...În numãrul acesta din Cronica

Simeriei am decis sã-i lãsãm peciocoii care au supt din banulpublic, dat fiind faptul cãapãrem în Sãptãmânã Patimilorºi mai apoi toþi creºtinii sãrbã-toresc una dintre cele maiimportante sãrbãtori creºtine,Naºterea Mântuitorului Iisus.

Douã sãptãmâni de liniºtepentru cã începând cu urmã-toarea ediþie, Cronica Simerieiva readuce în paginile sale toate ilegalitãþile gãºtii dejacunoscute.

Spitalul dinSimeria

renaºte dinpropria-icenuºã

S imeria, una dintrelocalitãþile emblema-

tice ale judeþului nostru,este, pe lângã un importatnod feroviar, ºi un loc undemedicina are o vechime depeste 100 de ani.

>>>>>> PPAGINAAGINA 8-A8-A

Mãrmurarii,stãpânii unui

munte depiatrã nobilãS e trezesc dimineaþa la

ora 5.00 ºi pleacã înmunte, acolo unde la alti-tudini de sute de metrisparg blocuri cu o greutatede câteva sute de tone,indiferent de temperaturade afarã, ploi sau vânt.

>>>>>> PPAGINILEAGINILE 6-76-7

HHRRIISSTTOOSS AA ÎÎNNVVIIAATT!!

Fie ca Sãrbãtoarea Paºtelui sã vã umple casade bucurie, iar sufletul de luminã ºi sãnãtate.

PAªTE FERICIT!Cronica Simeriei

M ã numesc Puiu –Drãghicescu

Andreea, am 23 de ani,locuiesc în Petroºani,sunt studentã în anulIII la Universitatea deMedicinã ºi Farmaciedin Timiºoara.

În august 2010 am fostdiagnosticatã cu o formã decancer limfatic: limfomHodgkin cu sclerozã nodularãstadiul III A. S-a intervenitchirurgical în vederea stabilirii

diagnosticului, practicându-seminitoracotomie spaþiul IVintercostal, evacuareapleureziei, biopsiei ºi evac-uarea lichidului pericardic.

Tratamentul iniþial a fost dechimioterapie. L-am efectuatla clinica de Hematologie aSpitalului Municipal dinTimiºoara.

PET/CT-ul efectuat înOradea, în data de 13. 12.2010, la 3 luni de la ter-minarea tratamentului dechimioterapie a arãtat cã nu s-a obþinut decât o remisiedimensionalã a tumorii din

mediastin.

A urmat trata-mentul de radioter-apie constând din34 de ºedinþe fiindefectuat la clinicaStrahlentzentrumdin Hamburg, înperioada 18.04 –12. 05. 2011.

PET/CT-ul efec-tuat în 29.02.2012în Hamburg a indi-cat cã mai existã otumorã activã decirca 1 cm poziþion-atã în mediastin.

Recomandarea medicilor dinGermania a fost pentru inter-venþie chirurgicalã la SpitalulAsklepios din Hamburg, învederea extirpãrii tumorii.Intervenþia este programatã înluna iulie 2012.

Costurile intervenþiei chirur-gicale se ridicã la aproximativ10.000 Euro. Pentru a fi aju-tatã am deschis urmãtorul contunde se poate contribui pentrusalvarea mea.

Cont curent RON este:RO58BTRL02201201568788XX

Pentru orice detalii vã staula dispoziþie la nr. de telefon :

0745 0875120731 035339Sau adresa de e-mail :[email protected]

Vã mulþumesc din sufletpentru înþelegere, pentru spri-jinul material ºi pentru cã îmisunteþi alãturi.

Numãr de teledonMesajul pe care îl trans-

miteþi cãtre alþii este:Puteþi dona ºi apelând numãrulde teledon (obþinut cu sprijinulAsociaþiei P.A.V.E.L. ºi supor-tul Romtelecom) pentru cam-pania: “Ajutor copii“, înperioada 21 martie 2012 – 20iunie 20120900 900 190 , 8 euro/apel(numãr apelabil doar dinreþeaua Romtelecom)

Linie de donaþii onlinepentru Andreea

Aceasta este:https://secure.mobilpay.ro/buy-product/1dydbt

Cronica Simeriei | Vineri, 13 aprilie 201222 Actualitate

Cronica Simeriei

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

DirectorMarius MITRACHE Marius MITRACHE Colectivul de redactie: MirMircea cea SANDASANDAOana STOana STANCAANCAAndrAndrei DUMITRU ei DUMITRU Luiza Luiza ENACHEENACHECCãtãlina POPãtãlina POPAAClara POPESCUClara POPESCURaul IRINOVICIRaul IRINOVICIGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZU

PUBLICAÞIE REGIONALÃ CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

S ute de mii de lei

pentru alegerilelocale. PrefecturajudeþuluiHunedoara ademarat o licitaþie pentrutipãrireabuletinelor de votcare vor fifolosite pentrualegerile localedin luna iunie.

Este vorba de1.800.000 de buletine devot împãrþite dupã cumurmeazã. În cadrul con-tractului vor fi achiziþionate- 582.500 buletine cu 12pagini, 207.550 buletinecu 8 pagini, 43.330buletine cu 6 pagini ºi966.620 buletine cu 4pagini. Valoarea contrac-tului este estimatã la sumade 220 de mii de lei.Totodatã s-au stabilit ºimodelele buletinelor devot. Acestea sunt împãrþitepentru alegerea consiliuluilocal, al primarului. Pentru

votul de la nivel judeþeanse vor tipãri douã buletinede vot, ºi anume pentrualegerea consilierilorjudeþeni ºi a preºedinteluiConsiliului Judeþean. Deprecizat este faptul cãpentru preºedinþiaConsiliului Judeþean ºi-auanunþat, pânã în prezent,candidatura patru per-soane. Acestea sunt actua-lul preºedinte Mircea IoanMoloþ din partea PNL.Din partea UNPR va can-dida Mircia Muntean, de laPRM nominalizat este

Costel Avram. Surprizavine din partea luiHaralambie Vochiþoiu carecandideazã din parteanoului partid PP-DD.Tipãrirea, capsarea, împa-chetarea ºi transportulbuletinelor de vot care vorfi utilizate în judeþulHunedoara pentrualegerea autoritãþiloradministraþiei publicelocale din data de 10 iunie2012 sunt achiziþionate dePrefectura judeþuluiHunedoara.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Prefectura Hunedoarase pregãteºte de alegeri

La sediul TribunaluluiHunedoara, în ºedinþãpublicã, a avut locrecent, desemnareaprin tragere la sorþia preºedinþilor ºilocþiitorilorbirourilor elec-torale de cir-cumscripþiejudeþeanã,municipalã,orãºeneascã ºicomunalã, din-tre magistraþii ºiceilalþi juriºti,care vor faceparte dinBirourile elec-torale aleCircumscripþieielectorale nr.22Hunedoara, pen-tru alegereaautoritãþiloradministraþieipublice localedin data de 10iunie 2012.

Alegerea preºedinþilor ºilocþiitorilor s-a fãcut înconformitate cu art. 24al.5 din Legea nr.67/2004, pentrualegerea autoritãþilor

administraþiei publicelocale, republicatã ºiactualizatã.

În urma tragerii lasorþi, PreºedinteleTribunalului

Hunedoara –judecãtorSturza LiviaDaniela, adesemnat pentruBiroul Electoralal Circum-scripþieiElectorale nr. 22judeþul Hune-doara urmãtoriijudecãtori:

- preºedinte -SABÃU DORI-NA, preºedinteSecþia a II a civilãºi de contenciosadministrativ ºifiscal ;

- locþiitor -IOJA IOANEUGEN, SecþiaI civilã;

APEL UMANITAR

A fost ales preºedinteleBEC nr. 22 din judeþul

Hunedoara

Cronica Simeriei | Vineri, 13 aprilie 2012 Politicã 3

O viaþã s-a dedicat înslujba cetãþeanului.

Niciodatã nu a fugit degreu, iar acum a decis sãse implice activ în admi-nistraþie. Este vorbadespre, cum bine v-aþi datseama, de Vasile Hriþac,care a decis sã-i ajute peoameni, sã ajute oraºul,care a rãmas mult înurmã. ªi ca sã fie pe înþe-lesul tuturor simerienilor,Vasile Hriþac a acordat uninterviu Cronicii Simerieiîn care prezintã câteva dinobiectivele sale:

De ce aþi ales sã vãimplicaþi în administraþie?Dumneavoastrã aþi fost, oviaþã întreagã, poliþist.

Daþi-mi voie, înainte de orice,sã vã salut ºi sã vã urez o primã-varã frumoasã.

Este evident pentru toatãlumea cã am ales sã mã implicactiv în viaþa politicã a oraºuluiSimeria. Demersul meu esterodul unei analize atente asuprarealitãþilor din oraºul în care, alã-turi de dumneavoastrã, locuiesc ºitrãiesc ºi eu. Sigur cã sunt multeaspecte legate de neîmplinirileadministraþiilor care s-au perindatsau perpetuat prin clãdireaprimãriei. Adevãrul este cel pecare îl vedem cu toþii! Simeria arãmas mult în urmã. În Simerianu se poate discuta despre oadministrare, ci numai despre oadministraþie. Diferenþa dintrecele douã noþiuni este reliefatã degradul de satisfacere a interesului public.

Sã înþelegem cã oameniiau avut un cuvânt greu îndecizia dumneavoastrã.

Este clar pentru toþi cei carevor sã vadã ºi sã accepte evidenþacã nemulþumirea simerienilor faþãcum aratã astãzi localitatea ºilocalitãþile lor cã lucrurile trebuiesã se schimbe. Am fost ºi eu mar-tor al evoluþiei publice a politicie-nilor locali, judeþeni ºi naþionali.Sunt nemulþumit ºi mã deranjeazãmulte aspecte directe ºi imediatedin spectrul politic. Prea mulþi au

fost ºi sunt preocupaþi derezolvarea situaþiilor politice,uitând sau lãsând în planul doiinteresul comunitãþilor locale. Eude aici vreau sã plec în expunereamea! Interesul local este ºi trebuiesã fie cheia evoluþiei pozitive asocietãþii. Cu cât la nivel local sepot rezolva mai repede ºi mai efi-cient problemele cetãþeanului, cuatât societatea este puþin convul-

sivã. Trebuie ca interesulcetãþeanului sã fie primordial ºinu interesele de partid, de grupsau chiar cele individuale venitedin partea funcþionarilor sau ale conducerii primãriei.

În Simeria, nu este onoutate, timpul parcã s-aoprit în loc. Ce e de fãcut?

Am asistat alãturi de concita-

dinii mei la degradarea continuãºi permanentã a oraºului Simeria.M-a durut atunci când am vãzutcum prin alte pãrþi se mai con-struia, se mai moderniza saureabilita infrastructura, în timp cela noi, în acest punct de rãscruce,timpul pare sã se fi oprit în loc.Aflat la intersecþia unor magis-trale importante de cale feratã,condiþie teoreticã pentru o dez-voltare oarecum rapidã, oraºulSimeria, sub imperiul adminis-traþiilor de pânã acum a înfrântorice logicã elementarã, Nunumai cã nu s-a dezvoltat, bachiar a regresat foarte mult.Degeaba ai potenþial economicdacã nu ºtii ce sã faci cu el!Degeaba ai resurse dacã lerisipeºti! Degeaba ai lege dacã ocalci în picioare! Degeaba vreidacã nu poþi! Degeaba te plângãcã nu poþi, dacã nu ºtii ce ai defãcut! Toate aceste stãri de fapttrebuie sã se schimbe. E vremeaca oamenii sã ºtie cã au avutparte de o administraþie, de o

primãrie prea puþin interesatã deproblemele lor. E greu sã vii dinfotoliul de ministru ºi sã te plângicã oamenii nu te înþeleg, cã nuvãd zbuciumul tãu de conducãtorºi nu te compãtimesc. Dar e multmai greu sã citeºti în ochii omului care-þi intrã în birou spe-ranþa, nevoia de ajutor, pe care tuai putea sã i-l oferi în calitate deprimar. Dar se pare cã a fost multmai uºor sã întorci spateleoraºului care ºi-a pus speranþeleîn tine. Nu a mai contat cãnepoþii ºi-au fãcut familii în acelaºiapartament alãturi de pãrinþii ºibunicii lor. Nu a mai contat cãoraºul nu are canalizare, cã unelestrãzi aratã ca din evul mediu. Euspun cã ajunge!

Aveþi un program, oriproiecte, cu care sã veniþiimediat dupã 10 iunie sãschimbaþi faþa oraºuluiSimeria?

Dupã data de 10 iunie lepromit simerienilor cã vor aveaparte de o primãrie care sãlucreze în folosul lor. E nevoieurgentã de stoparea risipei ba-nului public ºi folosirea eficientã aresurselor financiare ale primãriei.Se impune realizarea în regim deurgenþã a lucrãrilor tergiversatenejustificat în ultimii 8 ani ºi aºenumera aici staþii de epurare aapei, canalizarea oraºului, reabili-tarea conductelor de alimentarecu apã potabilã, reabilitarea ºimodernizarea strãzilor ºi trotuarelor, iluminatul public ºipietonal, asfaltarea strãzilor dinsatele aparþinãtoare ºi reabilitareacãminelor culturale din sateleSântandrei ºi Sãuleºti.

E nevoie atragerea de investiþiiºi crearea de noi locuri de muncãprin asigurarea unor condiþiiatractive ºi facilitãþi pentru investi-tori. Numai prin crearea de locuride muncã se poate asigura bazade dezvoltare a localitãþii.

Dar ce facem cu tineriicare au nevoie de locuinþe?dupã cum ºtiþi existã ocerere mare de locuinþe dincauzã cã vechea adminis-traþie nu a considerat prioritar construirea deblocuri.

Prioritare sunt, de asemeneaconstruirea de locuinþe ºi asigu-rarea asistenþei de specialitate ºi afinanþãrii pentru izolarea termicãa locuinþelor, construirea unei grã-diniþe în oraºul Simeria, asigu-rarea unor servicii de calitatetuturor cetãþenilor, curãþeniaoraºului, amenajarea spaþiilor din-tre blocuri, amenajarea locurilorde joacã. Sunt conºtient cã estegreu ºi cã toate acestea nu se potface peste noapte, dar importanteste sã începem sã ne miºcãm.Dar am o singurã certitudine, cãnumai printr-un dialog perma-nent, constant ºi constructiv cusimerienii acest oraº poate sã sedezvolte. Iar eu, dupã data de 10iunie, în calitate de primar aloraºului voi ºtii ce am de fãcutpentru ca noi toþi, locuitoriioraºului, sã fim mândri cã suntemSIMERIENI!

Marius MITRACHE

VASILE HRIÞAC, omul ce poate sã facã ordine

ºi curãþenie în Simeria!

Administratorul public al oraºuluiSimeria, Adrian Florin Bozdog (foto), ºi-alansat ieri candidatura pentru funcþia deprimar, fiind susþinut atât de actualul edil,Petru Pãun Jura, cât ºi de membrii organi-zaþiei judeþene USL.

Anunþul a fost fãcut în prezenþa maimultor politicieni din judeþ, dar ºi a unuinumãr însemnat de simerieni, cãroraAdrian Bozdog le-a cerut, în discursul sãu,încrederea de care orice primar gospodarare nevoie.

„Vreau sã aveþi încredere în mine, nudoar votându-mã, ci ºi convingându-vãconcetãþenii cã USL este unica soluþiepentru a reuºi sã trãim civilizat, într-unoraº de care sã fim mândri. Am o expe-rienþã profesionalã din care am învãþat

multe ºi sunt pregãtit sã preiau aceastãfuncþie, pentru a continua investiþiile ºidezvoltarea“, a declarat Adrian Bozdog.Acesta a fost încurajat de cel aflat înultimii opt ani la cârma Primãriei Simeria,dar ºi de Mircea Moloþ, copreºedinte alUSL Hunedoara. „De câþiva ani, împre-unã cu colegii mei, am cãutat pe cinevacare sã mã înlocuiascã în primãrie. Adrianeste cel mai bun – pe linie administrativã,este primarul perfect, iar pelinie politicã, este susþinut deaceastã Uniune extraordinarde puternicã – USL“, adeclarat Petru PãunJura.(Sursa MesagerulHunedorean CristinaGhenea)

Am fi dorit sã prezentãm un material mai ampludespre lansarea candidatului USL la Primãria Simeriaînsã nu am fost invitaþi, deºi suntem singura publicaþie aSimeriei. Totuºi, ca cititorii noºtri sã fie bine informaþi,ca sã dovedim cã suntem imparþiali ºi echidistanþi ampreluat din cotidianul judeþean Mesagerul Hunedoreanarticolul referitor la candidatul USL la PrimãriaSimeria.

ªi USL-ul ºi-a lansat candidatul la primãria Simeria

A bsolvenþii deliceu ºi gimnaziu

nu trebuie sã se culcepe o ureche, pentru cãBacalaureatul dinacest an, dar ºiEvaluarea Naþionalãpentru elevii care ter-minã clasa a VIII-a,vor fi examene imposi-bil de trecut, dacã nuse pun cu burta pecarte cât încã mai autimp.

Condiþiile dedesfãºurare vor fi celpuþin la fel de dure caanul trecut, a avertizatinclusiv MinistrulEducaþiei, Cãtãlin Baba.“O responsabilitate pecare mi-o asum este caBacalaureatul sa fie la felde corect ca cel de anultrecut”, a precizat acesta.

Cât priveºte judeþulHunedoara, dupã anul cucele mai slabe rezultatedin istorie ºi cei mai mulþielevi picaþi, în 2012,condiþiile nu doar cã sevor respecta întocmai caîn 2011, ba chiar se vorînãspri. “Vom avea dinnou, conform metodolo-

giei, supraveghere video ºi selectarea resurselorumane care vor fi implicate în examenul deBacalaureat, astfel încât sã fie unul extrem deobiectiv.

Nu numaiBacalaureatul se vadesfãºura sub aceste auspicii, ci ºi EvaluareaNaþionalã a absolvenþilorclasei a VIII-a.

În acest moment încer-cãm sã facem un micscreening la nivel de judeþsã vedem câte centrevom organiza, pentru cãfaþã de cei aproape 5000de absolvenþi de-a XII-ade anul acesta, vom maiavea încã aproape 3000,care nu au promovat exa-menul în 2011. Acesteavor fi douã examene carevor aºeza ºi arãta valoa-rea ºi cunoºtinþele fiecãruielev”, a declaratAlexandru Lãutaru,

inspectorul ºef alInspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoara.

Bineînþeles, conduce-rea Inspectoratului a maiîntãrit faptul cã ºi în2012, elevii vor fi moni-torizaþi în sãlile de exa-men prin camere video.Examenul de Bacalaureatva începe în acest an îndata de 11 iunie cu proba

de evaluare a compe-tenþelor lingvistice decomunicare orala la limbãromânã ºi se va încheiaîn data de 6 iulie cuproba la alegere a profilu-lui ºi specializãrii.

În data de 13 iulie sevor afiºa rezultatele finaledupã soluþionarea contestaþiilor.

Gabriela RIZEAGabriela RIZEA

Cronica Simeriei |Vineri, 13 aprilie 201244 Actualitate

A nul ºcolar 2012 –2013 poate aduce

uniforme în ºcoli.Guvernul susþineiniþiativa legislativã amai multor parlamen-tari de introducere aþinutei ºcolare obliga-torii în ºcoli.

Aceastã propunere afost formulatã de un grupde parlamentari ai PDL,UDMR ºi ai minoritãþilornaþionale. Potrivit politi-cienilor, introducerea uneiþinutei obligatorii areavantaje legate de sigu-ranþa elevilor, iar decizia

asupra cum va arãtaaceasta, se va lua decomitetul fiecãrei ºcoli înparte, împreunã cuConsiliile Locale.

“Nu este vorba de oþinutã obligatorie aºa cumºtiam noi þinutã dinaintede 1989 , ci de o þinutãcare poate fi un însemn,nu neapãrat un sarafan ºiun sacou.

Acest lucru trebuie sãexiste din punctul spe-cialiºtilor de vedere, iarnoi am preluat aceastãsugestie pentru a nuexista diferenþe întreelevi, pentru cã dacã auacelaºi însemn, nu se maipune problema ca uniicopii sã se simtã frustraþipentru cã nu-ºi pot permite lucruri la fel descumpe ca alþii, dar ºipentru a nu permite sãmai intre în ºcoli cei care

nu au acea þinutã”, adeclarat deputatul MonicaIacob Ridzi.

Elevii care provin dinfamilii modeste ºi carenu-ºi permit achiziþi-onarea þinutei, vor fi sprijiniþi financiar deprimãrie.

“Nu trebuie sã fie oþinutã scumpã, iar aceicopii care nu au posibili-

tãþi, vor fi ajutaþi dinpunct de vedere financiarsã le achiziþioneze decãtre primãrii, de cãtreMinisterul Educaþiei prinInspectoratul ªcolar.

În aceste zile Guvernultocmai ne-a dat apro-barea pentru aceastãpropunere legislativã carese pare cã este doritã,însã nu putem spune cã

în unanimitate. Elevii nu doresc intro-

ducerea acestei þinute,este mai mult dorinþaunor pãrinþi sau a profe-sorilor, care presupune ooarecare disciplinã ºi uni-tate pentru fiecare ºcoalãîn parte”, a mai spusMonica Iacob Ridzi.

Clara POPESCUClara POPESCU

Populaþia Românieiîn continuã scãdere

P opulaþia României a înregistrat spornatural negativ în februarie, în condiþi-

ile în care numãrul deceselor l-a depãºit pecel al naºterilor.

Cifrele aratã cã numãrul celor care au murit estemai mare cu aproape 9.500 decât cel al naºterilor.Astfel, în luna februarie s-au nãscut 15034, cu1.146 mai puþini decât în luna ianuarie. În tot acesttimp, numãrul deceselor a fost de 24.516 (cu 1.647decedaþi mai mulþi decât în luna precedentã.

În cea de-a doua lunã din 2012, numãrul copiilorcu vârstã sub un an care au decedat a fost de 148,rata fiind în creºtere faþã de luna ianuarie, când afost de 9,3 copii sub un an la 1.000 nãscuþi-vii.

Examene dure ºi în 2012

UUnniiffoorrmmee ppeennttrruu ssiigguurraannþþãã ººii eeggaalliittaattee

Cronica Simeriei | Vineri, 13 aprilie 2012 Actualitate 5

Cititorii ne semnaleazãAlte abuzuri

ale primaruluipenal de Simeria:1. -pe DN 7, Deva-Simeria,

în proximitatea viaductului CFRSimeria-Hunedoara, fiinþeazãSC TINOBETON ;

-nici un fel de problemã,dacã prin abuzurile patronate deprimarul din Simeria (de celemai multe ori soluþiile îi aparþinºi ºtiþi de ce), conducerea acesteisocietãþi nu ar fi procedat la lim-itarea dupã bunul plac a accesu-lui proprietarilor de terenuriagricole la acestea.Servitutea detrecere a fost înlãturatã prinmutarea drumului de hotar exis-tent pe toate hãrþile vechi cu cu

cel puþin 10 (zece)metri spreSimeria, asatfel încât sã core-spundã nevoilor de acces alesocietãþii, ceea ce reprezintã ogravã încãlcare a normelor învigoare;

-la nivelul sediului administra-tiv, cu scopul interzicerii accesu-lui, s-a amplasat o barierã;

-in partea dinspre bucla cãiiferate mai sus menþionate, segãsesc haldele cu agregate debalastiera care, la rândul lor, decele mai multe ori nu permitaccesul la terenurile agricolecare din aceastã cauzã nu pot fifolosite, într-un final deveninddepozite de prefabricate.

Faþã de aceastã stare delucruri vã rugãm dispuneþi

mãsuri de aducere la cunoºtinþatuturor alegãtorilor ,deoareceproprietarii de terenuri nu potsã facã faþã unui primar care îninstanþã foloseºte banii con-tribuabililor, aºa cum de altfel s-aîntâmplat în unele cazuri(aero-portul ºi Baltã Sãuleºti) desprecare probabil aþi luat cunoºtinþã.

2. - conform spuselor unorfoºti angajaþi ai S.C.ACOMINS.A. (firma de casã a primaru-lui), sistemul stradal al canalizãriidin Sântandrei a fost realizat ºiavizat de dirigintele de ºantierangajat de primãrie, cu încãlcarea normelor tehnice deexecuþie.

În acest sens menþionez cã:- nu s-a realizat patul de nisip

pentru amplasarea conductelordin mase plastice;

- s-au suspendat faze de exe-cuþie ce determina în timp dete-riorarea sistemului;

- nu toþi locuitorii se potracorda la reþea deoarece pe dis-tanþe mai mari de 50 m. nu aufost prevãzute cãmine;

În aceste condiþii, în anul2011, primarul a declarat cãfinalizata reþeaua de canalizare ºia recomandat ca locuitorii sã-ºirezolve problemele de branºare lacãmine (s-au terminat banii), pecare dupã execuþie sã le predeaS.C.Apaprod.Curat murdar!

3. - parcul situat în proximi-tatea locuinþei d.lui Jura Pãun adevenit obiectiv din categoria

“top secret”. Din spusele hul-pavului edil, pentru protejareaelevilor ºcolii din acelaºi loc, a dis-pus blocarea cu bariere a accesu-lui în parc, precum ºi realizareaunei vigilente sporite în zonã,prin patrularea(paza) organizatãde poliþia renumitului comisar deValea Jiului, Roman pe lângãcasa sa;

4. - se zvoneºte cã Serbãrileoraºului(de obicei în vacanþa devarã), bineînþeles tot pentru aproteja activitãþile ºcolare, ºic!,vor avea loc undeva în zonaMãgurii Uroiului;

5. - deoarece nu a reuºitamenajarea unui parc (a se citiconcesionarea pentruexploatarea agregatelor necesarela construirea autostrãzii) ºi aici îiaducem mulþumiri fostului angajatal primãriei, Dl.Brânduºa ce nu aavizat descãrcarea arheologicã azonei , pentru a face rost de unban cinstit, este pe cale sã real-izeze un discutabil parc de recep-tori pentru energie solarã;

Domnul sã vã ajute ºi pe ei sãajungã acolo unde le este locul.

Hunedoreanul Ion

Cititorii ne semnaleazã

Cititorii ne semnaleazã

Datele de mai jos cuprindinformaþii de importanþã

deosebitã care pot determi-na încheierea activitãþii

politice a celui maineruºinat primar al

meleagurilor noastre, carese ºi vede senator (depu-tat), bineînþeles undevadeparte de meleagurile

hunedorene, unde crede elîºi va pierde urma.

O parte din activitateainfracþionalã a lui JuraPetru, de aceastã datã,este devoalata prin rapor-tul întocmit de de Curteade Conturi la încheiereaacþiunii de controldesfãºuratã în cadrulPrimãriei Simeria.

Surse de încredere dininteriorul primãriei afirmacã echipa de control aCC, a descoperit unelecheltuieli ilegale, materia-lizate prin deturnãri defonduri ºi se referã laefectuarea unor lucrãri dedrumuri.

Bineînþeles echipa decontrol a solicitat pre-cizãri, (discuþia aprinsã s-adesfãºurat în biroul exvicelui, Zdrincu) ºi chiarprezentarea pe o hartã atraseului lucrãrilor.

Totul în van, deoarecepenalii în afarã de facturide platã nu aveau nicicontracte ºi nici recepþiide lucrãri, absolut nimicce sã te ducã cu gândul la

un minim de legalitate.Primarul a ascuns docu-mentul de control ºi pro-babil dupã cum s-a exprimat a trecut la con-testarea în instanþã aacestuia.(Pe vremuri cândavea calitatea de consilierjuridic, nu a avut ocazia sãcâºtige vreun proces laatelierele din Simeria,acum se judecã pe banii

noºtrii).În acest timp, pentru a

amâna marele deranj,probabil învãþat de cinevasau de propria-i expe-rienþã, a trecut la lansareape SEAP (nr.invitaþie322706/23.03.2012 ) aunei proceduri de achiziþiea lucrãrilor deproiectare ºi reabili-tare prin aºternerea

unui covor asfalticpe drumul comunalDC44 Simeria Veche-Totia, km 0+000,00-km 0+766,70, în va-loare de 246,841 ron.

În legãturã cu procedu-ra, menþionez cã prinejectarea zdrincului, înºedinþã extraordinarã deconsiliu s-a completatcomisia de analizã ºiatribuire a contractului,astfel cã, fãrã a-ºi daseama, de urmãrilejuridice ale acþiunii pusã lacale, contabilã ºefa adevenit preºedinta !?!?(candidatul la funcþia deprimar a refuzat deoareceavea treabã la Bucureºti)ºi în colectiv a fost coo-ptat bãiatul de casã al pri-marului (a se cti, omul cuascunderea fãrãdelegilor)dl. arhitect ºef (sic),Matis Alin.

Toate în regulã, pânãla satisfacerea curiozi-tatatii de a vedea la faþalocului necesarul de lucrãriprecizat în invitaþie.Cecredeþi cã am constatat laSimeria Veche?

1. Drumul invocat arecovor asfaltic ºi chiar demultã vreme, cum spunlocalnicii, deci pe aceastãporþiune cã de altfel penici una pânã la Totia, nuse impun astfel de lucrãriîn condiþiile economiceactuale(pe unele porþiuniare piatra cubicã).

2. Nu am cunoºtinþã cã

în bugetul aferent anuluiîn curs sã fie cuprinsãreabiliarea ºi nici fondurile aferente acestei acþiuni.

3. Sumele ce nu pot fijustificate au fost folositeîn sistem para-para cuexecutantul drumului (nul-am identificat încã, darprobabil va fi câºtigãtorul

licitaþiei), pentru amena-jarea drumului ce ducenicãieri de la ieºirea dinSimeria Veche pe lângãScoala Valdorf la casa devacanþã a fostului viceHaþegan, ºi a diriginteluide ºantier plãtit deprimãrie ºi aici îl numescpe Bodea Marius.

Menþionez cã aceastãporþiune nu este în evi-denþã primãriei cã drumcomunal, deci nu putea fiamenajata de aceastãinstituþie.Dacã altcineva aplãtit lucrãrile sunt curiossã-i aflu numele.

În încheiere vã rog sãfolosiþi toate posibilitãþile

ce le aveþi pentru cãdl.primar sã obþinã unmandat ºi de ce nu maimulte în circumscripþiaBîrcea Mare ºi de ce nu

Aiud.

Succes!Hunedoreanul Ion

O parte din activitatea infracþionalã a lui Jura Petru

Cronica Simeriei | Vineri, 13 aprilie 2012 Reportaj 76 Reportaj

S e trezesc dimineaþa la ora5.00 ºi pleacã în munte,

acolo unde la altitudini de sutede metri sparg blocuri cu ogreutate de câteva sute de tone,indiferent de temperatura deafarã, ploi sau vânt.

Mãrmurarii de la Ruºchiþa, cãci despreei este vorba, sunt oameni simpli, curajoºiºi cu suflete mari, pentru cã nici unul dintre ei nu va recunoaºte cât de grea emunca lor. Ei sunt mândri cã lucreazã cuo piatrã nobilã.

„N u avem o zi la fel cu alta”

Cu toþii ignorã frigul ºi vremea capri-cioasã din creierii muntelui cunoscut delocalnici ca „Dealul lui Ionel”, un locpitoresc aflat la câþiva kilometri de celmai apropiat sat- Rusca Montanã-,aºezare rãmasã aproape pustie, dupã ceexploatarea minierã din zonã a fostînchisã.

Acasã se întorc abia seara, cãci drumulspre casã este parcurs în mai bine de o

orã, pe un traseu sinuos, de-a lungulmuntelui. „Plecãm de acasã la 5dimineaþa ºi venim aici în carierã, iaracasã ajungem pe la 4 dupã-amiaza, cel

mai devreme. Nici o zi nu seamãnã cualta, pentru cã mereu avem altceva defãcut. Azi tai o felie, douã, trei, dintr-unloc, iar mâine cariera care te aºteaptã ealta”, spune unul dintre cei care lucreazãîn cariera de la Ruºchiþa.

În cariera din inima muntelui lucreazãzeci de oameni calificaþi ºi specializaþi, iarprintre ei se numãrã chiar ºi femei. „Eviaþã grea aici în marmurã, dar e fru-moasã, cãci de carierã suntem legaþisufleteºte. Nimic nu poate fi comparat cusentimentul de mãreþie pe care îl areorice mãrmurar care a mai coborât încã otreaptã spre inima carierei, cãci piatra deaici te înnobileazã”, spune un alt mãrmurar.

Cel mai greu este iarna, atunci cândapa cu care lucreazã îngheaþã, vântul eputernic, iar drumul spre carierã devine ºimai anevoios.

Mãrmurarii spun cã cu mulþi ani înurmã „drumul pietrei” din carierã pînã latransformarea în produs finit era prezen-tat chiar ºi în ghidurile turistice ºi mulþituriºti veneau la Ruºchiþa.

P este 100 de ani deexploatare cu diferite

metodeCariera de la Ruºchiþa este cea mai

mare de acest gen din întreaga þarã, iar

ca dimensiuni poate rivaliza cu cariere deprestigiu din Europa. Zãcãmântul de aicia fost exploatat încã de acum 100 de aniºi nimeni nu mai ºtie cine l-a descoperitcu adevãrat. Progresul tehnologiei, însã,poate fi uºor observat. Pornind de sus,treptele de marmurã au maxim un metruînãlþime, iar pânã jos, blocul de marmurãare muchii de 5-6 metri. Mãrturie stau ºiacum pãrþile exploatate cu unelte care auevoluat de la daltã ºi ciocan, la haveze deînaltã productivitate.

„Tehnologia de acum este de tip italianã ºi germanã, iar pânã în urmã cucâþiva ani, exploatarea se fãcea cu otehnologie ruseascã. „Havezele de acumsunt ca niºte freze pe orizontalã, care taiepe o lungime de 3 metri, urmeazã apoiperforarea unor gãuri verticale cu un per-forator, iar prin orificiile create se intro-duce un fir ce este prevãzut cu bile dindiamant industrial, care taie roca longitu-dinal ºi transversal. Totul se face cu jeturide apã, care exclud posibilitatea poluãriicu praf fin de calcar”, afirmã unul dininginerii de la Cariera Veche.

Specialiºtii de aici dezvoltã proiecte cevizeazã tehnologii unice care nu se regãs-esc în nici un manual de specialitate. Unadintre aceste tehnologii este deschidereade treaptã în contra-front, care pre-

supune exploatarea din douã pãrþi simul-tan. O alta este ºi cea care vizeazã exe-cuþia unei galerii în muntele de marmurã.

Reprezentanþii de la Marmosim, ceicare asigurã prelucrarea de excepþie apietrei, spun cã în timp au fost mai multinteresaþi de calitate ºi nu de cantitate.Toate acestea se datoreazã unei disciplinetehnologice, maturitãþii la care a ajunscariera ºi dotãrilor de ultimã orã în cepriveºte exploatarea ºi prelucrarea pietrei.

P iaþa internã – exigentã ºi selectivã

Atât exportul, cât ºi piaþa de desfaceredin România a început sã fie conturatdupã criteriul calitãþii ºi gustului pentruproduse naturale. Mai mult, piaþaromâneascã a devenit, conform statisti-cilor, extrem de exigentã în ultimii ani.

Pe de altã parte, marmura de la cariera Ruºchiþa, prelucratã la Simeria acucerit pieþe internaþionale exigente cumar fi Arabia Sauditã, Emiratele ArabeUnite, Siria, Egipt, Germania, Austria,Belgia, Olanda, Italia, ajungând chiarpînã în Japonia.

Vilele de categoria A din Palm Island,insula în forma de palmier de lângãDubai, în golful arab, sunt executate cumarmurã de Ruºchiþa.

C âteva din lucrãrile publice dinRomânia

�Aeroportul Otopeni - Aripa noua;furnizare material si montaj (aproximativ 2700mp) �Banca Comerciala “Ion Tiriac” -

Bucuresti, Filiala 13 Septembrie, Filiala Traian;furnizare material si montaj (aproximativ 800mp) �Banca Romana pentru Dezvoltare - Filiala

Vasile Conta Bucuresti; furnizare material(aproximativ 630 mp) �BCR - Rosiori de Vede; furnizare material

(aproximativ 1400 mp) �Biblioteca Judeteana Constanta; furnizare

material si montaj (aproximativ 2100 mp) �CEC Alba-Iulia - furnizare material si

montaj (aproximativ 1300 mp) �CEC Targu Jiu; furnizare material si mon-

taj (aproximativ 2.000 mp) �Centrul Financiar Bancar Sibiu

BANCPOST; furnizare material (aproximativ1400 mp)�Centrul Financiar Bancar Sibiu CEC;

furnizare material si montaj (aproximativ 7000 mp)�Centrul Financiar Bancar Sibiu ROMT-

ELECOM; furnizare material (aproximativ2000 mp)�Centrul Financiar Bancar Sibiu sediul

DGMPS (in lucru); furnizare material si montaj(aproximativ 500 mp)

�Cercul Militar National- reconditionare(700 mp) �Directia Regionala Vamala - Sediu

Constanta; furnizare material si montaj (aproxi-mativ 1200 mp) � Filiala Distributie Electrica - Bucuresti;

furnizare material si montaj (aproximativ 9000mp)�Ministerul Industriei si Resurselor;

furnizare material (aproximativ 2700 mp) infaza I �Palatul Parlamentului; furnizare material si

montaj (aproximativ 1.800 mp) �Parchetul General; furnizare material si

montaj (aproximativ 1300 mp) �Statie Metrou - 1 Mai; furnizare de mate-

rial si montaj (aproximativ 3000 mp) �Statie Metrou - Basarab 2; furnizare de

material (aproximativ 4000 mp) �Statie Metrou - Gara de Nord 2; furnizare

de material (aproximativ 7000 mp)�Statie Metrou - Grivita; furnizare de mate-

rial (aproximativ 3000 mp)�Statie Metrou - Gorjului 2; furnizare mate-

riale si montaj (aproximativ 4.200 mp)�Transgaz - Medias; furnizare materiale si

montaj (aproximativ 4.000 mp)�Tribunalul Bucuresti; furnizare materiale si

montaj (aproximativ 15.000 mp)�Vama Vaslui; furnizare materiale si montaj

(aproximativ 700 mp)Clara POPESCUClara POPESCU

Mãrmurarii, stãpânii unui munte de piatrã nobilã

TTTT itan Mar a fost înfiinþatã în anul 1994, având ca obiect de activitate prelucrarea, comercializarea, montajul ºiîntreþinerea suprafeþelor din piatrã naturalã. În anul 1998, cu sprijinul Fondului Româno-American pentru

Investiþii, Titan Mar a achiziþionat pachetul majoritar de acþiuni de la MARMOSIM Simeria, cea mai importantãcompanie în domeniul extracþiei ºi prelucrãrii rocilor ornamentale. TITAN MAR-MARMOSIM deþine mai multecariere, în care se exploateazã marmurã, calcar, granit, travertin ºi andezit. Între acestea, se evidenþiazã cariereleRuºchiþa, cea mai mare rezervã de piatrã naturalã aflatã în exploatare din România. Cele douã cariere - Ruºchiþa,Cariera Veche ºi Cariera Nouã - cuprind doi munþi. Rezerva de marmurã a acestor cariere a fost estimatã la peste1,8 milioane metri cubi. Activitatea de producþie se realizeazã în Bucureºti ºi Simeria. Majoritatea producþiei estedestinatã exportului.

Cronica Simeriei | Vineri, 13 aprilie 201288 Reportaj

Un manager care a reuºit sã

transforme minusulîn plus

Simeria, una dintre localitãþileemblematice ale judeþului nostru,este, pe lângã un importat nod feroviar, ºi un loc unde medicinaare o vechime de peste 100 deani. Spitalul General CF Simeria,care se numea Spitalul CãilorFerate, a fost construit între anii1909 ºi 1911, dupã deschidereaoficialã în 1868, a cãii ferate Arad- Alba Iulia, când intrã în GaraSimeria prima locomotivã cu abur.

Unitate sanitarã modestã,Spitalul General CF Simeria afãcut parte din mozaicul vieþii coti-diene pentru fiecare dintre noi.Astãzi, însã, dupã mai bine de 2ani de transformãri radicale,începe, încet dar sigur, sã devinã oinstituþie flexibilã, modernã ºiadpatata nevoilor pacienþilor.

Din ianuarie 2010, cu undeficit de aproape un milion de lei,spitalul este preluat de un noumanager, o femeie care îºi spuneaatunci doar cã „se poate”. LilianaStolnicu, cãci despre ea estevorba, reuºeºte sã obþinã dupã unan, un excedent de câteva sute demii de lei, iar la sfârºitul anului2011, de peste 500 000 lei.Redresarea financiarã ºi de imagi-ne a unitãþii spitaliceºti nu este oreþetã a succesului dar poate fi odovadã a faptului cã un manager ºiechipa lui pot transforma minusulîn plus doar cu dãruire ºi implicare.

Spitalul General CF Simeriaface parte din cele 15 spitale dinreþeaua sanitarã a MinisteruluiTransporturilor ºi Infrastructurii(MTI), existente în întreaga þarã.Spitalele din reþeaua MTI oferãaceleaºi servicii ca ºi spitalele dinreþeaua Ministerului Sãnãtãþii (MS),cu excepþia faptului cã în aceastãreþea sanitarã existã ComisiileTeritoriale de Siguranþa Circulaþieia cãror particularitate este datã defaptul cã realizeazã examinãrile ºiavizãrile medicale ºi psihologice alepersonalului din transporturi curesponsabilitãþi în siguranþa circu-laþiei ºi a navigaþiei.

A identificat proble-mele ºi a distrus

„rãul din rãdãcinã”Liliana Stolnicu a fost angajatã

în mediul privat, iar preluareafrâielor unui spital înglodat îndatorii a constituit o provocare, oexperienþã nouã pe care a tratat-ocu maximã responsabilitate. Dupão evaluare iniþialã a situaþiei spitalu-lui în urma unor misiuni de audit, aidentificat principalele puncte slabe,dar ºi principalele oportunitãþi.Strategia adoptatã pleca astfel dela premise sigure pentru un succes.A identificat rapid potenþialulComisiei de Siguranþã a Circulaþieica fiind cea mai importantãresursã a spitalului pentru creºtereaveniturilor proprii. „Pentru a puteaîmbunãtãþi mecanismul de creºterea veniturilor pe care, prin aceastacomisie, spitalul le putea avea, afost nevoie de „corectarea” modu-lui ei de funcþionare. Preþurile prac-

ticate erau prea mari, se munceahaotic, iar clientul pierdea foartemult timp, chiar douã zile, plim-bându-se de la o uºã la alta pentrua obþine avizele necesare. Maimult, în Deva apãruse un con-curent, pe aceeaºi linie de muncã,unde lucrurile pãreau cã mergstrunã”, povesteºte managerul spi-talului din Simeria.

P unct ochit, punct lovit

Odatã identificatã cauza dincare banii nu veneau în spital,managerul a propus Consiliului deAdministraþie, iar acesta a aprobat,paºii care trebuiau urmaþi pentru arentabiliza acest serviciu:

schimabrea componentei Comisieide Siguranþa Circulaþiei, modifi-carea preþurilor în raport cu reali-tatea pieþei ºi cu preþurile con-curentei , publicitatea acestei servi-ciu ºi, de la cinci clienþi pe sãp-tãmânã, a ajuns ºi la 20 pânã la40 de zi. „ Un efort care a însem-nat „rãzboirea” cu mentalitãþi ºiorgolii, care m-a transformat une-ori în agent comercial, dar care aavut un succes garantat: un servi-ciu al statului conform standardelorde calitate solicitate. Astfel , amobþinut primele venituri, care aufost direcþionate în investiþii”,susþine Liliana Stolnicu.

ªi fiindcã s-a pomenit de stan-darde Spitalul C.F Simeria sepoate mândri cu alte reuºitedemne de orice mare unitate sani-tarã din þarã. Este important sãmenþionãm cã , ideea care acãlãuzit nouã echipã de conducerea spitalului, a fost Calitatea. Fãrãsã li se parã nejustificat pentru ounitate spitaliceascã dintr-un micoraº, au fãcut eforturi, alãturi detoþi oamenii de aici, medici , asis-tente medicale ºi personal adminis-trativ deopotrivã, de a implementa

sistemul de controlul managerialintern la nivelul întregii unitãþi,ceea ce înseamnã cã toþi angajaþiicunosc ºi aplicã aceleaºi proceduride lucru .

Au continuat pe acelaºi princi-piu al calitatiii ºi al respectului faþãde oameni ºi, poate chiar maimotivaþi acum având în vedereoptimizarea condiþiilor de muncadin spital , au dus la bun sfârºit cer-tificarea tuturor secþiilor din spitalconform standardelor ISO 9001,ISO 14001, OHSAS 18001, unnivel impus atât de legislaþia euro-peanã cât ºi de cea roamaneascadin domeniul sãnãtãþii.

„Pacientul ºi beneficiarul servici-ilor spitalului este cel mai impor-tant barometru al eforturilor noas-tre. Poate aceste investiþii nu leresimte încã direct pacientul, darele se regãsesc în crestrerea cali-tãþii actului medical, începând de laaparaturã medicalã utilizatã pânãla protecþia muncii.”, declara direc-torul medical al spitalului, dr.Violeta Dobrei.

Aºa cum au început sã constru-iascã totul pornind de la analizasituaþiei de fapt, tot aºa au consi-derat ca ºi pentru actul medicalcorect este nevoie de analize me-dicale cât mai corecte. Ca urmare, au proiectat, pas cu pas, acred-itarea ISO 15189 (RENAR) a laboratorului de analize medicale.Rezultatul a fost un laborator deanalize medicale, cu aparaturã deultima generaþie, ce corespundestandardelor europene. Investiþierealizatã exclusiv din veniturile proprii ale spitalului.

A parat „minune”,unic în judeþ

Expertiza din domeniul privat, amanagerului, a condus la identifi-carea unei „niºe” pe piaþa serviciilor medicale din judeþulHunedoara ºi chiar în zonã. În cursul anului trecut a fost amenajat, la standardele precizate de legis-laþia sanitarã în vigoare, cabinetulde balneo-fizioterapie. Elementulde noutate, unicitate ºi specificitateal acestui cabinet este reprezentatde un un aparat care utilizeazã ter-apia Shokweve ºi trateazã diversedureri cronice pentru boli care,unele dintre ele, necesitau chiarintervenþii chirurgicale. Aparatul ,achiziþionat din fonduri de la MTI –65.000 de lei , este unic în judeþulHunedoara, în întreaga þarãexistând doar cinci astfel deaparate: în Oradea, Timiºoara,Cluj-Napoca, Bucureºti ºi

Constanþa. Terapia Shokweve estefolositã cu succes pentru tratareadurerilor de cãlcâi, genunchi, ºold,spate, umãr ºi nu numai.Shokweve sau „terapia durerii”este o tehnologie care utilizeazãundele de ºoc pentru a tratadurerile cronice ale sitemului mus-culo-scheletal. Terapia, disponibilãla Spitalul General CF Simeria arela bazã generarea de energie înaltãîntr-un timp foarte scurt, cu ovitezã care depãºeºte viteza sunetu-lui. Unda de ºoc creeazã presiuneasupra þesuturilor afectate, ceea ceduce la creºterea permeabilitãþiicelulare, stimulând microcirculaþiaºi metabolismul celular, grãbindvindecarea, precum ºi dizolvareadepunerilor cãlcare. Aceastã pro-cedurã nonchirurgicalã, completlipsitã de riscuri ºi complicaþii, nunecesitã anestezie sau tratamentmedicamentos, dureazã maximcinci minute, iar recuperarea esterapidã. Pentru majoritatea afecþiu-nilor sunt necesare între trei ºicinci ºedinþe, cu o pauzã de cinci,pânã la zece zile între ele.Tratamentul poate fi efectuatnumai în urma unui consult despecialitate, iar preþul unei ºedinþeeste de 50 de lei, în timp ce încelelalte unitãþi din þarã, care auacest aparat, preþul este cuprinsîntre 100 ºi 150 de lei/ºedinþa.

P roiecte de viitor ,pasi catre un

spital modernizat Dacã pentru a rentabiliza spi-

talul s-a analizat istoria acestuia ºis-au îmbunãtãþit unele servicii, nupoate sã nu aibã ºi planuri deviitor. Aºadar, managerul ne-aexplicat cã în perioada 2012 -2014 , prin îmbunatãþirile de careva beneficia , spitalul va deveni unreper pentru reþeaua sanitarã dinjudeþ ºi chair din zonã.

Pânã în acest moment, s-adepus deja documentaþia laAutoritatea Naþionalã pentruReglementarea ºi ºi MonitorizareaAchiziþiilor Publice (ANRMAP)pentru a se demara reparaþia capi-talã a Ambulatoriului de speciali-tate, conform standardelor deacreditare, investiþie ce se va facedin veniturile proprii ale unitãþiimedicale. Orice investiþie este fãrãsens dacã nu asigura spitalului încão ancorã pentru acreditarea multdoritã. Optimizarea activitãþiicadrelor medicale, îmbunãtãþireacondiþiilor hoteliere pentrupacienþii internaþi în spital, precumºi reducerea timpului pentru alte

activitãþi administrative estecondiþionatã de instalarea unui liftexterior ºi de reabilitarea secþiilordin spital. . „În maxim o lunã, caietul de sarcini va fi trimis laANRMAP, ºi în varã speram sãdemarãm lucrãrile de construcþie ºimontaj ale unui lift exterior, careva avea o capacitate de 18 per-soane, iar valoarea investiþiei va fide aproximativ 500.000 de lei”, amai precizat Liliana Stolnicu.

Aceastã femeie care nu estemedic ,dar gândeºte mereu la„drãmuirea” puþinului venit dinsãnãtate nu a rãmas indiferentã laabsorbþia fondurilor europene , cao posibilitate financiarã consistentapentru atingerea obiectivelor deinvestiþii. Astfel, Liliana Stolnicu neprezintã un proiect deja depus despital :„Am înscris în competiþiagestionatã de MininisterulComunicaþiilor ºi SocietãþiiInformaþionale un proiect înparteneriat cu alte douã spitale dinreþeaua MTI, Spitalul Clinic CF 2ºi Spitalul General CF Paºcani,care vizeazã informatizarea totalãa spitalului, proiect în valoare depeste un milion de euro. A trecutde primele douã etape de evaluareºi sperãm cã, în toamna acestuian, sã semnãm contractul ºi sãreuºim implementarea acestuiproiect.” Practic, vor fi create fiºeleelectronice ale pacienþilor care potfi accesate de cãtre medicii spe-cialiºti sau de familie, precum ºi decãtre personalul de specialitate cedeserveºte cabinetele acestora, spi-talele ºi centrele medicale publicesau private. De asemenea, permiteutilizarea de date dinamice spredeosebire de informaþiile care ausuport hârtia ºi care se pot pierdesau degrada. Acest program oferãmanagementului instituþiei uninstrument eficient pentru asistareadeciziilor într-un mod rapid ºi efi-cient, prin optimizarea costurilor ºia utilizãrii resurselor (bani, timp,personal) – atât la nivel decetãþean, cât ºi la nivel de instituþie.

Sunt prea multe idei ºi iniþiativepentru a fi povestite în cuvintepuþine. Ceea ce rãmâne demn deluat în seama este devotamentulacestei femei , implicarea sa totalãdar ºi sinceritatea uluitoare „ Estedificil, este obositor, uneori deza-mãgitor. Nu este doar rezultatulmeu, ci al echipei din spital: mediciexcepþionali, asitente medicalededicate ºi personal de suportcapabil de efort prelungit.” ,încheie managerul spitaluluipovestea.

Cãtãlina POPCãtãlina POPAA

Spitalul din Simeria renaºte din propria-i cenuºã

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 aprilie 2012 Actualitate 9

C lasa politicãdin România

are nevoie de oînnoire, de oamenicare au fãcut performanþã îndomeniul lor deactivitate, deoameni cu o morali-tate ºi cu o conduitãireprosabilã, este depãrere preºedintelePDL Hunedoara,Dorin Gligor.

“Mã bucur cã laSimeria susþinem unasemenea om: VasileHriþac! Lege ºi ordine,respect pentru familie,credinþa în Dumnezeu,pricepere - prin votulsimerienilor ºi le vapune în slujba lor!Simeria ºi simerienii aunevoie de altã muncã laPrimãrie, de alt stil de aconduce, de a dezvoltacomunitatea: pentru cãastãzi, din pãcate,cuvântul de ordine laSimeria esteSTAGNAREA! ªi astao demonstreazã inflaþiade candidaþi care vindin zona politica a celorce administreaza, astãzi,prin vorbe goale,

Simeria”, declarã DorinGligor.

Vasile Hriþac estecandidatul USP lafuncþia de primar aloraºului Simeria ºi sin-gurul care, prinproiectele pe care leare, poate sã creascãnivelul de trai al sime-rienilor. “Lângã noi senaºte autostrada! ªiastea nu sunt vorbegoale! Nu e o poveste!Noi facem asta! Se nascoportunitãþi uriaºe, atâtpentru Simeria, cât ºipentru Deva! Iatã, avemobiective comune!

ªi trebuie sã mergemîn echipã pe obiectivecomune, pe dezvoltareacomunitãþilor noastre!Am vazut proiectele luiVasile, îl cunosc ºi potsã vã spun un singurlucru: sunt mândru cãputem susþine unasemenea candidatºi simerienii vor fimândrii cu unasemenea primar!

Succes Vasile!Succes simerie-nilor!”, a conchisDorin Gligor.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Dorin Gligor: “Mã bucurcã la Simeria susþinem un

om ca Vasile Hriþac”

C ea de-a III-a ediþie aZilelor Maghiare din

judeþul Hunedoara se vadesfãºura în perioada 28aprilie - 6 mai, iar, înacest an, manifestãrile vorfi dedicate familiei.

”Scopul nostru este consoli-darea dialogului interetnic ºi atoleranþei, dar ºi promovareaartei, culturii ºi tradiþiilormaghiare. (...) Hunedoara esteun judeþ cu un profund caractermulticultural, iar noi, maghiarii,suntem parte integrantã a aces-tuia, a valorilor culturale dinacest judeþ. Consider cã uncâºtig al Zilelor Maghiare esteapropierea tot mai mare dintrecomunitãþi, dintre oameni. Cuocazia primelor douã ediþii, sãr-bãtoarea a fost deschisã tuturor,la fel cum se va întâmpla ºi înacest an. (...) Dorim sã ne facemcunoscuþi ºi sã contribuim larelansarea culturalã al judeþuluiHunedoara” a declarat BabosAranka, preºedinteleOrganizaþiei MunicipaleHunedoara a UDMR.

Babos Aranka a amintit faptulcã, anul trecut, Zilele Maghiare

din judeþul Hunedoara s-audesfãºurat în 20 de localitãþi, iarla manifestãri au participataproape 8.000 de persoane. Înopinia sa, amploarea ºi ecourilemanifestãrilor au demonstratîncã odatã vitalitatea comunitãþiimaghiare din Hunedoara ºi faptul cã aceasta, deºi esteredusã ca pondere din totalulpopulaþiei judeþului, are încãmulte valori de împãrtãºit.

”Considerãm cã mediul fami-liei ºi educaþia venitã din familiesunt elementele care contribuieîn cea mai mare mãsurã la pãs-trarea identitãþii ºi culturii noas-tre. De aceea, dorim sã pro-movãm spiritul familiei prinevenimente ºi programe desti-nate familiilor. Vom accentuaimportanta acesteia ºi vom infor-ma, conºtientiza ºi pregãti tineriicare doresc sã întemeieze o familie. Familia este locul undear trebui sã ne simþim ocrotiþi ºiîn siguranþã, iar de acest senti-ment, cu toþii, avem nevoie”, adeclarat, la rândul sãu, mediculBende Barna, unul dintre orga-nizatori, cu privire la faptul cãfamilia va fi tema centralã aevenimentelor din cadrul Zilelor

Maghiare din judeþul Hunedoara. Cu acest prilej, curtea

Castelului Corvinilor va gãzduiun concert susþinut de trupãREPUBLIC din Ungaria, voravea loc expoziþii de graficã ºipictura, lansãri de carte ºi eveni-

mente literare, spectacole deteatru susþinute de Teatrul deStradã din Budapesta, dansuripopulare, excursii tematice înjudeþ, simpozioane ºtiinþifice,proiecþii de filme vechi,meºteºuguri tradiþionale etc.

”Parteneri importanþi suntºcolile din judeþ ºi bisericile, cuajutorul cãrora reuºim sã pro-movãm valori cu adevãratimportante, cum ar fi credinþa,bunul simþ, corectitudinea, etc.Prin implicarea elevilor de laGrupul ªcolar „Teglas Gabor”,promovãm voluntariatul, iarcopiii vor avea posibilitatea de aînvãþa lucruri practice legate deorganizare, vor avea parte de olecþie practicã pentru viaþa” , aadãugat Kocsis Attila, directorulGrupului ªcolar „Teglas Gabor”.

”Zilele Maghiare sunt organi-zate de UDMR ºi AsociaþiaTinerilor Maghiari din JudeþulHunedoara, implicate fiind ºi alte17 organizaþii ºi asociaþii non-profit din judeþ. La aceste eveni-mente sunt invitate personalitãþimarcante din UDMR”, a pre-cizat Burjan Gergely,vicepreºedintele politic alOrganizaþiei JudeþeneHunedoara a UDMR.

La evenimentele maghiarilordin Hunedoara, mai exact în 4 mai va fi prezent ºivicepremierul Marko Bela, careva participa, la Hunedoara, la olansare de carte.

Familia – în centrul manifestãrilor celei de-a III-a ediþie a Zilelor Maghiare din judeþul Hunedoara

Maghiarii din judeþul Hunedoara se pregãtesc de sãrbãtoare

L egea care te obligã sã ieºi lavot a trecut tacit de Senat ºi

prevede pedepse de la amendã ºitãierea unor indemnizaþii pânã lascoaterea de pe listele electorale acelor care nu voteazã.

Proiectul Legii votului obligatoriu a fostpropusã de deputaþii Tudor Ciuhodaru(UNPR) ºi Mircia Giurgiu (independent).Proiectul a fost adoptat în mod tacit, urmândsã intre în dezbaterea Camerei Deputaþilor,forul decizional.

Potrivit proiectului, cel care se decide sã nuvoteze la un scrutin riscã o amendã de 1.000de lei. Apoi, la a doua abatere, o nouãamendã ºi restricþionarea accesului la facilitãþi

fiscale, ajutoare ºi indemnizaþii acordate destatul român. La a treia abatere, amenda seaplicã din nou, doar cã acum românul carenu voteazã va primi interdicþie sã mai votezevreodatã.

Pentru cei care nu se aflã în localitatea dedomiciliu în ziua votului, proiectul celor doi dãposibilitatea votului pe liste electorale spe-ciale, iar cei care nu au chef sã-ºi dea votulniciunuia dintre candidaþi vor putea sãexercite un vot negativ, adicã “împotriva”tuturor candidaþilor.

Legea a fost adoptatã de cãtre Senat înpofida punctului de vedere negativ alGuvernului, care a transmis cã exercitareavotului este un drept, nu o obligaþie, conformConstituþiei. În plus, sancþiunea ºtergerii dinlistele electorale ar fi neconstituþionalã.

Legea care obligã cetãþenii la vot sub ameninþarea amenzilor

a trecut de Senat

USL va propune în

plenulParlamentuluiun nou vot,

pentru uninominalul

simpluUSL va propune în plenul

Parlamentului un nou vot,pentru uninominalul simplu,a anunþat Victor Ponta,copreºedintele USL .

Potrivit lui Victor PontaUSL va continua sã susþinãformula alegerii parlamen-tarilor prin vot majoritar încolegii uninominale, similaralegerii primarilor.

”Îi vom îndemna ºi peparlamentarii PDL sã votezela fel, pentru a demonstra cãºi ei susþin aceastã formulãde vot. Daca intenþiile celordouã formatiuni se con-cretizeazã, vom avea în finalo lege cu vot uninominalpentru alegerile parla-mentare”.

Comisia de cod electorala adoptat prin consens,propunerea privind sistemulde vot uninominal mixt, ast-fel încât jumãtate din colegiisã fie adoptate prin vot uni-nominal majoritar ºi jumã-tate pe o listã de compen-sare, a anunþat preºedintelecomisiei, Sulfina Barbu.

Barbu a precizat, dupãºedinþa Comisiei de codelectoral, cã acest sistem devot mixt a întrunit 13 voturi„pentru”, fiind realizat un

compromis, deoarece toatecelelalte propuneri, cum ar fisistemul uninominal pur sausistemul de vot actual, nu auîntrunit numãrul de voturi.

„În Comisia de cod elec-toral, în cele douã ore deºedinþã, grupurile parla-mentare au adoptat princonsens propunerea de votmixt, jumãtate din colegii sãfie adoptate prin uninominalmajoritar ºi jumãtate sã fieadoptate pe o listã de com-pensare pe care vom vedeacu ce propuneri vin cei de laAutoritatea Electoralã per-manentã”, a afirmat SulfinaBarbu.

Ea a arãtat cã PDL ºiUSL au susþinut varianta devot uninominal majoritar,dar cã cei de la UDMR ºiminoritãþi nu au fost deacord cu aceastã variantã.

Ciorbade mielTimp de preparare: 1 ora

Ingrediente: Cap ºi mãruntaie de miel,

morcov ºi pãtrunjel cca 250 g, o ceapã de mãrime mijlocie, olingurã orez, borº, zeamasausare de lãmâie sau oþet, un

gãlbenuº, 100 ml smântânã sauiaurt, sare, tarhon, leuºtean.

Mod depreparare:

Pentru o ciorbã de 3-4 l, este suficientcapul, dacã acesta este întreg, cu puþin gâtºi capetele osoase ale pulpelor, sau circa1/2 kg altã carne cu mai mult os(piept).Capul întreg cu 1/3 din gât, pluscapetele osoase ale pulpelor se pun într-ooalã cu 2 l apã rece ºi se lasã la o parte 15minute, ca sã se dizolve substanþele hrãni-toare care vor da gust ºi aroma ciorbei. Înacest timp, zarzavatul ºi ceapã, râse prin

razãtoarea cu gãuri mari, se cãlesc 2minute, cu 2 linguri de untdelemn, într-ooalã de 5-6 l, amestecând mereu; apoi seadãugã carnea cu apã în care a stat ºi o linguriþã de sare. Se firbe 50-60 minute; seadãugã apoi orezul, se amestecã bine ca sãnu se lipeascã de fundul oalei ºi se lasa sãfiarbã încã 20 minute. Se acreºte, dupãgust, cu borº sau cu altã substanþa acrã,completând lichidul pânã la circa 3 l saumai mult, dacã ciorba este prea deasã,lãsând sã mai fiarbã câteva clocote. Carnease scoate de pe oase ºi se adãugã în ciorbã.

Pentru aromã este indicat tarhonul, sauleuºteanul. Când este complet gata, semai sãreazã dupã gust. Dacã sepregãteºte ciorba în cantitate mai mare sepun ºi mãruntaie. Plãmânii se taie bucãþicât se poate de mici ,rinichiul se taie înbucãþele, ca sã poatã intra apa în canaleºi sã le spele bine. Ficatul se taie în bucãþimici ºi se adãugã în ciorbã, când toatesunt fierte (se fierbenumai 5 minute, ca sãnu se întãreascã). Din cap ºi mãruntaie,se pot pregãti circa 8 l ciorba; se mãresccantitãþile celorlalte ingrediente proporþional cu cantitatea de ciorbã, procedând exact ca mai sus.

Cronica Simeriei | Vineri, 13 aprilie 20121100 Fapt divers

Timp de preparare: 1 orã (complexitate medie)

Ingrediente: mãruntaie de miel

ºi prapurele de miel 3-4 cepe 6-7 ouã verdeaþa

ceapã verde multã sare piper

miez de franzela înmuiat înlapte

Mod de preparare: Mãruntaiele se spalã, se

taie bucãþele, se prãjesc sause fierb în apã clocotitã cusare, iar apoi se toacã mãruntsau se dau prin maºina detocat carne. Se amestecã cuceapã înãbuºitã, verdeaþã toccata mãrunt, miezul defranzela înmuiat în lapte. Din

cele 7 ouã, 3 se fierb tare ºise toacã, sau se dau prinmaºina, iar celelalte 4 ouã seamestecã bine cu compoziþia,se pune sare ºi piper. Searanjeazã prapurele într-otavã unsã cu unt, dupã ce afost þinut mai întâi în apã cãlduþã ca sã se desfacã ºi sã-iiasã tot sângele. Se pune

compoziþia la mijloc, se nive-leazã ºi se acoperã cu mar-ginile prapurelui. Se unge cugrãsime pe deasupra ºi se dãla cuptor cu o jumãtate deorã înainte de a servi masa,dacã se serveºte cald. Dacã seserveºte ca ºi aperitiv, sepoate servi rece, stropindu-secu zeamã de lãmâie.

Fripturade mielDe obicei de Paºti,

pregãteam o fripturã de mielîn vin roºu cu usturoi, roz-marin ºi cimbru. Anul acestaam dorit sã schimb, sã încercºi altceva aºa cã am folosit oreþetã uºor modificatã de aiciºi rezultatul a fost peste aºtep-tãri. Friptura a ieºit suculenta,gustoasã ºi nu în ultimul rândfoarte arãtoasã. O fripturãdemnã sã stea pe masa meade Paºti.

Am servit-o doar cu un sossimplu fãcut din iaurt grasamestecat cu multã ceapãverde ºi pãtrunjel tocat. ªi unpahar de vin roºu sec... Vãrecomand ºi alte douã sosurilângã aceastã fripturã: tzatzikiºi chimichurri.

Ingrediente: pulpa de miel cu os (1.6 kg)

3 cãþei usturoi

Marinata2 linguri cu vârf muºtar cu

seminþe3 cãþei usturoi3 fire cimbru1 fir rozmarin

8 fileuri anºoa în ulei de mãslinecoajã de la 1 lãmâie2 linguri suc lãmâie2 linguri sos de soia2 linguri ulei mãsline

piperPreparare1. Mixaþi în blender toate

ingredientele pentru marinata(de la verdeþuri rupeþi frun-zuliþele de pe tulpinã), pânãobþineþi o pastã. * nu se pune sare în marinatadeoarece anºoa ºi sosul desoia sunt suficient de sãrate

2. În pulpa de miel spãlatãºi uscatã bine cu ºerveþelefaceþi incizii cu un cuþit bineascuþit ºi introduceþi felii deusturoi.

3. Frecaþi apoi pulpa peambele pãrþi cu pastã obþin-utã. Deasupra sã fie un strat

generos de marinata. Puneþipulpa într-un bol ºi acoperiþicu o folie. Aveþi grijã, folia sãnu atingã suprafaþa cãrnii casã nu strice crustã, de aceea ebine sã folosiþi un bol! Daþi lafrigider minim 4 ore.

4. Scoateþi pulpa ºi lãsaþijumãtate de orã afarã, sãajungã la temperaturacamerei.

5. O aºezaþi într-o tavã ºio introduceþi la cuptor la220C pentru 20 minute.Coborâþi temparatura la150C ºi mai lãsaþi 2 ore. Totla 30 minute stropiþi-o cusucul din tava

6. Dupã acest timp frip-tura va fi fãcutã ºi suculentã ºiuºor în sânge doar în jurulosului. Dacã o doriþi mai însânge scãdeþi timpul decoacere. Acoperiþi fripturã cufolie de aluminiu ºi lãsaþi sãstea 15 minute înainte de a otãia. * nu uitaþi sã ajustaþi timpul decoacere în funcþie de greutateapulpei, a mea avea 1.6 kg

Ce-ar fi masa dePaºte fãrã un pahar devin care sã compli-menteze mâncarea ºi sãantreneze simþurile? Teînvãþãm sã alegi celemai bune licori care sãse potriveascã perfectcu fripturã de miel ºiprãjituri.

Alege doar unul saudouã vinuri care sãmeargã din plin cubogãþia de arome pecare le vei aºeza pemasa de sãrbãtoare. ªipentru cã vedetele vorfi fripturile de miel,cozonacii ºi ouãle roºii,nu îþi va fi greu sã alegiîntre un soi de vin roºupentru masã ºi unul devin dulce pentru deºert.

Un pahar de vin

roºu pentru mielulrumenit

Cunoscãtorii ºtiuregulã care spune cãvinul roºu se potriveºtecu felurile de mâncaredin carne roºie. Cu câte mai grea mâncarea,cu atât e mai sec vinul.Astfel, lista de vinuripentru mesele de Paºtetrebuie sã conþinã ºi osticlã de CabernetSauvignon, Merlot sauPinot Noir.

Un pahar de vinalb pentru fripturade curcan

Dacã anul acesta aiînlocuit mielul cucarnea de curcan, atun-ci ºi vinul pentru felulprincipal trebuie sã seschimbe. Cãrnurile de

pasãre cer un vin albsec ºi nu ai sã dai greºdacã alegi unSauvignon Blanc.

Vinuri aromatepentru desert

Finalul mesei ºimomentul deºertuluipoate sã cearã o nouãsticlã de vin. Nu trebuiesã serveºti ºampanie,aceasta nu se va potrivineapãrat cu deºerturilefoarte dulci. Poþi încer-ca vinuri aromate ºidulci naturale cum suntTãmâioasa, Busuioacasau Muscatul. Sepotrivesc ºi cu prãjiturileºi cu fructele. Dacã aþiservit deja cafeaua,dupã ea puteþi sã tur-naþi în pahare un vinars sau un lichior.

ÎÎnnnnoobbiilleeaazzãã aarroommeellee mmâânnccããrruurriilloorr ddee ssããrrbbããttooaarree..

VViinnuurrii bbuunnee ppeennttrruu mmaassaa ddee PPaaººtteeTimp de preparare (dulciuri): 60

minute (complexitate medie) Ingrediente: (Pentru reþeta

Pasca cu brânzã dulce de vaci)· 500 g faina

· 3 ouã· 125 g zahãr· 100 g unt

· 4 linguri de ulei· 250 ml lapte· 50 g drojdie

· esenþe ºi mirosuriUmpluturã:

· 500 g brânzã dulce de vaci· 50 g unt moale· 2 gãlbenuºuri· zahãr vanilat

· coajã de lãmâie· 200 g zahãr pudrã· 1 lingura de gris· 2 linguri de fãinã

· stafide· 3 linguri de smântânã

Mod de preparare: pasca cu brânzã dulce de vaci 1. Pentru aluat se înmoaie drojdia

în puþin lapte cãlduþ ºi un praf de sare.2. Se opãresc 3-4 linguri de fainã cu4-5 linguri de lapte clocotit ºi se lasasã se rãceascã.3. Când este rece se amestecã cudrojdia ºi se pune la dospit.4. Între timp restul de lapte seîncãlzeºte, se adãugã zahãrul, miro-surile, ouãle bãtute bine ºi uleiul.5. Când drojdia s-a dospit se pune înfãinã, se dauga laptele ºi se începefrãmântatul.6. Pentru a frãmânta mai uºor setopeºte untul ºi, în timp ce frãmân-tãm, se stopesc mâinile cu unt, pânãse terminã untul. 7. Se lasã la dospit cam 40 deminute (la cãldurã).8. Pentru umpluturã se amestecãbrânzã cu untul moale, gãlbenuºurile,

sarea, zahãrul vanilat, coajã delãmâie, zahãrul pudrã, griºul, fainã,smântâna ºi stafidele.9. Când aluatul s-a dospit se ia obucatã mai micã din care se face oîmpletiturã cât forma rotundã în carese coace pascã.10. Se pune aluatul în formã, pemargini se pune împletitura ºi se mailasa la dospit timp de 40-50 deminute.11.Când este gata se adãugã înmijloc umpluturã, se unge cu ou ºi se dã la cuptor, la foc potrivit,aproximativ o orã.

Pasca cu brânzã dulce de vaci

Drob de miel cu verdeaþã

Cronica Simeriei | Vineri, 13 aprilie 2012 Credintã 11

Iubiþi credincioºi,Valoarea ºi semnificaþia profundã a

acestei vestiri, care rãsunã în binecuvânta-ta noapte a Sfintelor Paºti, poate fi înþe-leasã cu adevãrat doar de cei care, prinmila (harul) lui Dumnezeu, s-au ridicat(deºteptat) din moartea pãcatului.

Fãrã Învierea Mântuitorului, viaþa ºicondiþia pãmânteascã a omului sunt omare zãdãrnicie ºi un vis amãgitor ce stãpermanent sub semnul întrebãrii: la cefolosesc alergãturile vieþii ºi la ce bunãviaþa ca atare, dacã moartea are ultimulcuvânt în rostirea existenþei? ÎnviereaMântuitorului este rãspunsul luiDumnezeu care pune în rost ºi dã senslumii ºi vieþii!

Mi-am ales ca temã de meditaþie înCuvântul pastoral din acest an ideea cãDumnezeul nostru este DumnezeulÎnvierii, un Dumnezeu care-ªi subordo-neazã prezenþa ºi lucrarea Sa în lumelucrãrii de înviere a fiecãrui om în parte.Cei care nu înþeleg faptul cã în spatele atot ceea ce ni se întâmplã în viaþã stãefortul lui Dumnezeu de a ne recupera pefiecare în perspectiva Învierii, aceia se vorsminti ºi se vor dezamãgi de Dumnezeu.Mediocrii, superficialii, nu înþeleg tainaÎnvierii lui Hristos ºi se smintesc deDumezeu pentru cã nu înþeleg cã viaþapãmânteascã trebuie sã fie o permanentãdeprindere cu Învierea.

Iatã câteva situaþii în care noi putemdeveni superficiali ºi mediocri, smintindu-ne de lucrarea ºi prezenþa luiDumnezeu în viaþa noastrã.

Uneori suntem ispitiþi sã sesizãm viaþapãmânteascã doar sub aspectul ei de tre-cere ºi de ducere înspre moarte. Alipiþipãtimaº de ziua ce se scurge, suntemconfiscaþi de perspectiva cã viaþa s-arîmpuþina în noi pe mãsura trecerii anilor.Dumnezeieºtii Pãrinþi subliniazã faptul cãunicul pãcat sub soare e acela de a nucunoaºte harul Învierii, de a nu ºti, dupãspusa Sfântului Apostol Pavel, cã deºivasul nostru de lut, cortul acesta pãmân-tesc se sfãrâmã, totuºi în el purtãmcomoara veºniciei, harul Învierii! Uitãm cãde la momentul botezului în faþa noastrãºi la capãtul vieþii pãmânteºti stã numoartea, ci Învierea. Mormântul însuºidevine o tainicã Bisericã la umbra Crucii,o trecere a trupului spre nemurire!

În grai de poezie, Magda Isanos sesizacã atâta vreme cât nu privim spre cer, cãatâta vreme cât umbletele noastre nu sunto cãlãtorie a iubirii (cu ochii aþintiþi spreIisus, cum îndeamna „Apostolul nea-murilor”), perspectiva existenþei esteredusã la sentimentul cã suntem doarmuritori:

„E-aºa de trist sã cugeþi cã-ntr-o zi,/Poate chiar mâine, pomii de pe-alee,

Acolo unde-i vezi, or sã mai stee/Voioºi, în vreme ce vom putrezi.

Atâta soare, Doamne, atâta soare/ O sã mai fie-n lume dupã noi;

Cortegii de-anotimpuri ºi de ploi,/ Cu pãr din care ºiruie rãcoare…

ªi iarba asta o sã mai rãsarã,/ Iar luna tot aºa o sã se plece,

Miratã, peste apa care trece./ Noi singuri n-o sã fim a doua oarã.

ªi-mi pare-aºa ciudat cã se mai poate/Gãsi atâta vreme pentru urã,

Când viaþa e de-abia o picãturã/ Între minutu-acesta care bate

ªi celãlalt ºi-mi pare nenþeles/ ªi tristcã nu privim la cer mai des,

Cã nu culegem flori ºi nu zâmbim,/Noi, care-aºa de repede murim.

(Magda Isanos, Cântare Munþilor,Bucureºti, 1985).

Sã nu uitãm, iubiþi credincioºi, cã atunci când rostim Hristos a Înviat! afirmãm cã nu moartea este sensul ºicapãtul vieþii pãmânteºti, ci, dimpotrivã,nemurirea, iar dureroasa despãrþire asufletului de trup este taina pe care o

exprimã troparul Învierii„...Cu moartea pemoarte cãlcând ºi celordin mormânturi viaþãdãruindu-le”.

În al doilea rând, noine putem dezamãgi deDumnezeu atunci cândsuntem ispitiþi sã-Lcãutãm nu peDumnezeul mângâie-rilor, ci mângâierile pecare Dumnezeu ni lepoate dãrui. Prin cãderile noastre înpãcat, credinþa noastrãse împuþineazã, iarînþelegerea minþii devinesuperficialã ºi astfel noiîncercãm sã-L subordo-nãm pe Dumnezeu,cerându-I sã ne împli-neascã voile noastre pãtimaºe. Bunãoarã,mulþimea, care la praznicul Floriilor L-aîntâmpinat cu „Osana!” pe Mântuitorul,s-a dezamãgit de El atunci când Domnulnu le-a împlinit dorinþa de a-L vedea cape un Mesia politic, eliberator nu demoarte, ci de nedreptãþile sociale ºiistorice. Smintitã fiind de o mediocrãînþelegere a lui Hristos, mulþimea adunatãla Florii va cere cu îndârjire în curtea luiPilat: „Rãstigneºte-L!”, „Rãstigneºte-L!”.ªi noi putem fi vizaþi de aceastã mediocrãatitudine faþã Hristos Domnul, atuncicând nu dorim sã ne schimbãm dupãchipul lui Dumnezeu, ci sã-L schimbãmpe Dumnezeu dupã mãsura intereselornoastre pãtimaºe. Acesta este unul dintremesajele esenþiale ale Zilei Învierii: nuDumnezeu trebuie sã facã ceea ce noidorim, ci noi trebuie sã învãþãm sã facemceea ce Dumnezeu doreºte. Doar aºavom putea ieºi din mãsurile înþelegeriinoastre mediocre despre lucrarea luiDumnezeu în lume. Sã ne deprindem ane lãsa pânã la abandon în mâinile luiDumnezeu, pentru cã doar aºa vomdobândi Învierea vieþii noastre! În neîntrecute stihuri de rugã, poetulcreºtin al românilor, Traian Dorz, scria înacest sens:

„O, iartã-mi, Te rog, Doamne, atâtea rugãciuni, Prin care-Þi cer doar pâine ºi pazã ºi minuni! Cãci am fãcut din Tine, adesea, robul meu: Nu eu s-ascult de Tine, ci Tu de ce spun eu! În loc sã vreau eu, Doamne, sã fie voia Ta, Îþi cer ºi-Þi cer într-una, sã faci Tu voia mea; Îþi cer s-alungi necazul, sã nu-mi trimiþi ce vrei, Ci sã-mi slujeºti în toate, sã-mi dai, sã-mi dai,sã-mi dai... Gândindu-mã cã, dacã Îþi cânt ºi Te slãvesc, Am dreptul de a-Þi cere sã faci tot ce doresc. O, iartã-mi felu’acesta nebun de-a mã ruga, ªi-nvaþã-mã ca, altfel, sã stau în faþa Ta. Nu tot cerându-Þi Þie, sã fii Tu robul meu, Ci Tu cerându-mi mie, iar robul sã fiu eu. Sã înþeleg cã felul cel bun de-a mã ruga E sã doresc ca-n toate, sã fie voia Ta!”

Aºadar, adevãrata rugãciune este„Doamne, fie voia Ta!”. Când nu nerugãm astfel, când nu suntem în stare sãne abandonãm în braþele Luidumnezeieºti, obligãm iubireacovârºitoare a lui Dumnezeu sã ne judeceºi sã ne poarte prin încercãri, pentru a nedesprinde din amãgirile în care trãim.

Atunci când Dumnezeu pare a ne deza-mãgi aºteptãrile, sã ne aducem aminte cãEl ºtie care este adevãratul bine ce ni secuvine1. În acest sens, Mântuitorul adezamãgit cererea tâlharului de pe Cruce,care I-a cerut Domnului sã Se coboare depe lemnul rãstignirii ºi sã Se izbãveascã ºipe El ºi pe ei. Tâlharul avea o gândirerezumatã la viaþa imediatã. El voia o minune de care sã profite, neintuind cãavea negândita ºansã de a sta alãturi deDumnezeu pe Cruce, pentru a se

coborî prin ea (nu de pe ea) într-oviaþã ce nu mai putea fi pusã sub semnulîntrebãrii legate de tragedia morþii.Mântuitorul a preferat sã-i dezamãgeascãaºteptãrile, pentru a nu ne amãgi pe noipe toþi. Prin Crucea Învierii Sale, El ne-adat puterea de a coborî ºi noi, prin crucilepe care suntem þintuiþi, într-un fel saualtul, într-o viaþã înviatã din orice suferinþãºi din orice iad.

Iubiþi fraþi ºi surori, De Dumnezeu se mai smintesc ºi cei

cu viaþa stricatã ºi pervertitã pânã lamãsurile diavoleºti. Aceºtia Îi cer luiDumnezeu sã Se facã slujitor al patimilorlor. Se spune cã, odatã, au mers la unîmpãrat cel mai mare zgârcit ºi cel maimare invidios de pe pãmânt. Zgârcitul ºiinvidiosul în faþa împãratului! Iar împãra-tul le-a fãcut urmãtoarea propunere:„Unul dintre voi sã-mi cearã orice va voi,dar sã ºtie cã imediat celuilalt, care n-acerut, îi voi da dublu!” Cei doi s-aufrãmântat mult. Zgârcitul nu putea supor-ta gândul cã celãlalt va primi dublu faþãde el. Invidiosul, la rândul lui, se zbuciumaîn sinea lui zicând:„Cum voi putea supor-ta sã ºtiu cã el va avea dublu faþã demine?”. Aºa cã nu se puteau nicicumhotãrî. Pânã la urmã, invidiosului i-a venito idee ce i s-a pãrut salvatoare: „Slãviteîmpãrate! M-am hotãrât eu sã cer ceva!”.„Prietenul tãu va primi dublu faþã de tine”îl avertizã împãratul. „Da, Doamne! Îþi cerca mie sã-mi scoþi un ochi, iar lui sã îiscoþi pe amândoi”. Sfântul Grigorie deNyssa sublinia în acest sens : „Cel ce sefoloseºte de rugãciune ca un lipsit deminte nu se ridicã la înãlþimea Celui ceSe dãruieºte pe Sine, ci doreºte ca Acelasã Se coboare la treapta joasã ºi pãmân-teascã a poftei sale. ªi, din acest motiv, Îiînfãþiºeazã Celui Ce vede în inimi porni-rile sale pãtimaºe, nu ca sã i se tãmã-

duiascã miºcãrile necuvenite ale minþii, cica sã se facã ºi mai rele, ducând laîmplinire pornirea cea rea prin primireaajutorului lui Dumnezeu. Fiindcã acelaeste necãjit, iar inima mea e rãuvoitoare,Loveºte-l, îi spune el lui Dumnezeu.Numai cã nu strigã: Însuºeºte-Þi patimamea sau sã treacã rãutatea mea la Tine! Îl roagã sã Se facã pãrtaº al furiei sale”.Toþi aceºtia nu înalþã lui Dumnezeu rugãciuni ca sã scape de boala ce-istãpâneºte, ci ca boala lor sã sedesãvârºeascã în fapte. Iar cândDumnezeu nu le ascultã cererea, sesmintesc ºi se dezamãgesc, neºtiind cã nuDumnezeu este pricina nefericirii lor, civiaþa lor pãtimaºã!

Dreptmãritori creºtini,

Unul dintre sfinþii iubitori deDumnezeu exclama privind înspre tainaÎnvierii : „O, Hristoase, care iubeºti pe ceice Te rãstignesc ºi îi rãstigneºti pe cei ceTe iubesc!”. Iatã un aparent paradox, darde fapt o profundã lucrare a proniei dum-nezeieºti! Hristos Se rãstigneºte dintr-osfâºietoare iubire pentru cei care-Lpironesc pe lemnul Crucii. Pe Golgotaeste omorâtã moartea rãstignitorilor!Mielul Jertfit ridicã pãcatele celor care-Ljertfesc! „Cãci Dumnezeu aºa a iubitlumea, încât pe Fiul Sãu Cel Unul NãscutL-a dat, ca oricine crede în El sã nupiarã, ci sã aibã viaþã veºnicã” (Ioan3,16). Atâta vreme cât rãmânem înpãcate, Hristos va rãmâne pe Cruce.Iubirea lui Dumnezeu nu poate coborî depe Altarul Crucii, pentru ca nu cumvavreunul din pãcatele noastre sã rãmânãnepironit ºi nespulberat de biruitoareaÎnviere! Acesta este încã unul dintremesajele fundamentale ale Zilei Pascale:„trecerea de la moarte la Viaþã”.

O, Hristoase, care rãstigneºti pe cei ceTe iubesc! Covârºitoare tainã: Dumnezeu,pe cei care-i gãseºte vrednici îi pune alã-turi de El pe Cruce, spre izbãvirea multo-ra! Dumnezeu îºi asociazã pe omul sfântºi-l face lucrãtor al Învierii rãstignitorilor.Înþelegem, astfel, de ce Dumnezeu i-arãstignit pe atâþia în temniþele ºi îngulagurile istoriei: pentru cã i-a trimis încãutarea ºi spre Învierea oii celei pierduteprin hãþiºurile atâtor ideologii totalitariste.

Iatã, aºadar, încã unul dintre darurilefundamentale ale Zilei Învierii: cel cecunoaºte harul Învierii nu va vedeamoartea în veac. Un mare mistic spunea:„Iisus este o ranã de care nu te mai vindeci!” Cine cunoaºte harul Învierii,cine se face una cu dragostea Crucii luiHristos nu mai poate sã trãiascã indiferent ºi detaºat faþã de tragedia lumii,ce s-a smintit din Dumnezeu.

Vã chem pe toþi, iubiþi credincioºi, sãfiþi adevãraþi fii ai Învierii. Rãniþi de harulÎnvierii, sã ne ostenim a cuprinde în rugãciunile noastre cãderile celor ce înmediocra nepricepere îºi trãiesc viaþapãmânteascã, deprinzându-se cu o existenþã înspre moarte. Sã ne rugãmDomnului Înviat sã ne pironeascã peCrucea dãruirii pânã la jertfã pentru viaþaºi Învierea lumii!

Hristos a înviat!

† G U R I E ,Episcopul Devei ºi al Hunedoarei

† G U R I E ,prin harul lui Dumnezeu,

Episcop al Devei ºi Hunedoarei,Preacucernicului cler,

Preacuviosului cin monahal ºiDreptmãritorilor creºtini:

Sfântã binecuvântare arhiereascã din strãvecheaCetate a Devei!

Hristos a înviat!

O nouã formã de turism începe sã ia

amploare ºi pe bunã dreptate, o formã de turism spiritual, culturalºi patriotic - pelerinajul.Pelerinajele sunt aceleexcursii la mãnãstiri ºibiserici, probabil cele mai benefice excursii pentru dezvoltarea maimultor lucruri.

Pelerinajul la mãnãstiri esteîntotdeauna un lucru relaxant ºifrumos, foarte multe lucrurisunt învãþate dintr-un pelerinaj,lucruri despre: cultura, arta,religie, spiritualitate ºi tradiþiileromâneºti, multe dintre mãnã-stirile (importante) romaneºtiaflându-se în zone distincte aleþãrii ºi deci fiecare avândtradiþiile locului.

Un pelerin credincios esteîntotdeauna fascinat de locurilenoi în care merge, ºi chiar defiecare datã când revine asupraunui loc în care a mai fost, estede asemenea fascinat avândocazia sã observe acel loc dinnou însã poate din altã per-spectivã de aceastã datã.Cãlãtoriile ºi turismul reprezintãla ora actualã o piaþã globalã,de dimensiuni uriaºe, unde semanifestã cererea consumato-rilor pentru o imensã varietatede produse ºi servicii. Nu

doar dimensiunile ºi ritmurilesale de creºtere fac aceastãpiaþã foarte atractivã, ci ºipotenþialul sãu de viitor, nici pedeparte epuizat. PotrivitOrganizaþiei Mondiale a

Turismului (OMT), volumul fluxurilor turistice la nivel globalva cunoaºte o creºtere de27.6% în perioada 2004-2020,ajungând la circa 1.56 miliardede turiºti în anul 2020 (faþã de696 milioane în anul 2000).

Turismul de facturã reli-gioasã apare în a II- a etapã aevoluþiei turismului, numitã

etapa pseudo-turisticã, ce coin-cide perioadei Evului Mediutimpuriu ºi mijlociu pânã înEpoca Renaºterii. Pelerinajelese îndreptau spre Roma ºiIerusalim pentru creºtini, Mekaºi Medina în Arabia Sauditãpentru musulmani, Lhasa ºisanctuarele din India ºiIndochina pentru budiºti,Muntele Fuji pentru japonezi.

Turismul religios este acel tipde turism care are ca scop vizitarea edificiilor religioase cuimplicaþii de ordin spiritual.Noþiunea de religios s-a dezvol-tat de la înþelegereamotivaþiilor turiºtilor. Diferenþaîntre aceastã formã de turism ºialtele o constituie motivaþia religioasã a turiºtilor.

Formele de manifestare aleturismului religios sunt diverse:-vizite la lãcaºurile sfinte;- peleri-naje religioase;- tabere reli-gioase pentru tineret.Taberelereligioase pentru tineret sedesfãºoarã în toatã lumea înperioada de varã. În cazulRomâniei, conform strategieipropuse prin programul“Orizont 2025”, autoritãþile vorsprijini bisericile de diferiteculte, în special pe cele careajutã tinerii cu problemesociale. El poate fi individualsau în grup organizat cum suntpelerinajele ºi taberele reli-gioase. Se practicã de o anu-mitã categorie de persoane ºi

vizeazã atât promovarea valorilor culturale, cât ºi a celor spirituale.

De aceea nu se poate face odistincþie netã între turismulcultural, referindu-ne la vizi-tarea edificiilor religioase, ºiturismul religios. Spre exemplu,turiºtii care merg la mãnãstiridin curiozitate, din nevoia de acunoaºte locuri ºi lucruri noi,atraºi de frumuseþea lor prinarta, prin faptul cã sunt situateîn locuri mai retrase, pitoreºti,dar ºi prin viaãa deosebitã careo duc ceice locuiesc în ele, înmomentul întâlnirii cu lãcaºulde cult ei se transformã subit înpelerini: îºi schimbã vestimen-taþia, aprind lumânãri, se închinã la icoane. Impactul aoperat ceva în el. Întâlnirea cusacrul modificã motivaþia exte-rioarã a cãlãtoriei, vizitatoruldescoperind ºi o motivaþie inte-rioarã, de alt ordin decât celturistic. Pornind de la noþiuneade turism cultural-religios sepoate vorbi de douã mari ten-dinþe de cãlãtorii:- Cãlãtorieunifuncþionalã, care are un sin-gur scop de naturã religioasã.Un exemplu foarte bun în cazulRomâniei sunt cãlãtoriile reli-gioase efectuate la lãcaºuri cuicoane fãcãtoare de minuni:Mãnãstirea Neamã, MãnãstireaAgapia, Sihãstria sau Nicula.

În Hunedoara, mãnãstireaPrislop reprezintã unul dintrecele mai importante edificii reli-gioase care atrage mii deturiºti.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cronica Simeriei | Vineri, 13 aprilie 201212 Turism

Bravos, naþiune, halal sã-þi fie!ACTUALITATEA LUI CARAGIALE

“ªtiu ce se petrece

în þarã; îmi explic de ce ºi-miînchipuicum...”

I.L. Caragiale

TTÇÇââÄÄ \\AA__AA VVttÜÜttzz||ttÄÄxx

“- Uite, d-aia îmi plac mie liberalii... Oameni cilibii!Când e vorba de delicateþe, nu se mai încape politicã.Bãiete un rând de þuici la domnii!... Fac eu cinste!”

Crucea de flori, de la un proiect

artistic la o tradiþiede Florii

P entru Simeria ºi simerieni a devenitdeja o tradiþie ca în Dumica Floriilor

sã participe la un eveniment inedit înparcul central al oraºului.

Aºa cum au fãcut în ultimii cinci ani, de Florii,un grup de oameni inimoºi au întins o pânzãalbã, lungã de câþiva metri, în formã de cruce peplatoul din parcul Sigismund Toduþã, iar oameniiau fost invitaþi sã aºeze pe ea flori. În scurt timp,crucea s-a umplut de narcise, garoafe, ramuri desalcie sau alte flori, iar mai apoi un preot asfinþit-o ºi a þinut o slujbã religioasã. Iniþiatorulevenimentului, Matei Opriþa, a þinut sã lemulþumeascã tuturor participanþilor care, în ciudaploii ºi a vremii nefavorabilã, au þinut sã fieprezenþi la manifestare.

„Evenimentul este o tradiþie, o invitaþieadresatã locuitorilor oraºului Simeria sã vinã ºi sãdepunã o floare. Ne bucurãm cã ºi anul acesta,

în ciuda vremii nefavorabile, cetãþenii au rãspunsinvitaþiei ºi au participat în numãr destul mare laconstruirea crucii de flori.

Pe aceastã cale, vreau sã le urez „La mulþiani!” ºi multã sãnãtate celor care îºi serbeazãonomatisca”, a declarat Matei Opriþa.

Pelerinajul: Turism spiritual

cronica simeriei, nr. 3

Documents