cronica studentului feaa craiova nr. 8

Interviu cu asistent dr.CRISTINA DRĂGUȘIN

MISTERUL MÂINILOR CARE VORBESC

de Cristina Zară

TestimonialeENTREPRENEURSHIP MATCHING EVENT

Studenți ai FEAA Craiova și aiUniversității Valahia din Târgoviște

SALVEAZĂ VIEȚIde Lavinia Florescu

NUMĂRUL 8 - MAI 2016

2

CUPRINSUn fel de prefață 3

Salvează vieți!, Lavinia Florescu4

Testimoniale Entrepreneurship Matching Event12

Interviu cu asist. dr. Cristina Drăgușin22

Misterul mâinilor care vorbesc, Cristina Zară34

Mă tem că nu mă mai tem, Adelina Marotinescu43

Instrucțiuni, Irina Ivan47

Despre noi... și scoală, Iulian Badea49

Vreau să fiu supereroul tău, Anca Elena Niță52

Alte chestii utile61

34

Vreau să fiusupereroul tău

Misterul mâinilor care vorbesc

Interviu cu asistent dr.Cristina Drăgușin

22

52

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

Poezie de Bogdan Alexie59

Poezii de Mădălina Stan56


3

UN FEL DE PREFAȚĂ Începând de numărul trecut, avem și poezie. O absolventă a FEAA Craiova ne-a trimis două poezii. Bogdan Alexie revine cu o poezie de dragoste. Avem viitori economiști sensibili. O bucurie pentru mine este și apariția unui nou debutant – Iulian Badea. Deși nu este un număr special, studenții l-au făcut așa și asta spune multe despre sufletul acestor copii minunați. Avem articole despre voluntariat, despre persoane hipoacuzice, despre motivație și dezvoltare personală, despre temeri și infruntarea lor. Pe 21-22 aprilie, FEAA Craiova a mers la Târgoviște la concursul de planuri de afaceri Entrepreneurship Matching Event. Am plecat zece studenți și doi profesori de la Craiova. În prima seară, în timpul unei cine târzii la o pizzerie La Cărămizi, le sugeram că pot să scrie un material despre acest concurs, în noul număr al revistei. Larisa Mustață, una dintre studente, a venit cu ideea publicării impresiilor tuturor. Așa că m-am organizat și i-am contactat pe toți. Așa am reușit să publicăm nouă testimoniale, șase de la FEAA Craiova, două de la Universitatea Valahia din Târgoviște și unul de la UPG Ploiești. Câștigătorii primelor două premii, dar și ceilalți participanți ne spun cum au trăi această experiență, despre care și eu am scris pe blogul personal. Mulțumesc colaboratorilor acestui număr pentru timpul alocat scrierii unui material pentru revistă, dar și pentru că ne dați posibilitatea să cunoaștem mai bine ce este în spatele studentului din bancă. Felicitări!

Nu uitați: așteptăm materiale până pe 10 iunie pe pagina de Facebook a revistei Cronica Studentului FEAA Craiova.

Lect. dr. Silvia PuiuDepartamentul MMAA , FEAA Craiova


4


Lavinia Florescu (Marketing, anul II)

Salvează vieți !

5

Află cât de simplu e să salvezi o viață atunci când știi ce ai

de făcut. Accidentele se pot întâmpla oricând și oricui, chiar și persoanelor dragi de lângă noi. Soarta lor depinde de promptitudinea și priceperea cu care li se acordă primul ajutor. Un gest corect făcut la timp înseamnă o nouă șansă la viață. Apropo de ultimele eveni-mente petrecute pe la noi prin țară. Poate sunt ipocrită spu-nând că sunt revoltată sau poate că îmi doresc să se schimbe ceva, să mai facem și altele înafară de a acuza în stânga și în dreapta. Despre manevrele de re-suscitare (RCP) Cand inima inceteaza sa mai bată, sângele nu mai circulă prin corp. Din această cauză, organele vitale nu mai sunt ali-mentate cu oxigen. Creierul este cel mai afectat. Fără oxigen, ce-lulele creierului mor în câteva minute. Dacă victima a suferit un stop cardiac, este foarte im-portant ca procedura de resus-citare să fie efectuată cât mai repede posibil. Șansele de supraviețuire după resuscitare sunt mici. Cu toate acestea, numeroase stu-dii arată că resuscitarea imedi-ată are efecte pozitive. Șansele de supraviețuire ale victimei se

dublează sau chiar se triplează dacă un martor acționează ime-diat. Resuscitarea este o com-binație de compresii toracice și respirație gură la gură. Compre-siile cardiace furnizează inimii

și creierului o cantitate foarte mică, dar vitală, de sânge. Res-pirația gură la gură alimentează cu oxigen circulația sanguină. Resuscitarea mai este cunoscută și sub numele de RCP (resusci-tare cardio-pulmonară).


6

Ce observați?Victima nu are reacții și nu respiră normal.Ce trebuie făcut?1. Cereți cuiva să cheme serviciile de urgență și spuneți-i să aducă imediat un defibrilator electronic automat (dacă există). Faceți dvs. toate acestea dacă sunteți singur.2. Începeți cu 30 de compresii toracice.3. Apoi faceți respirație gură la gură, de două ori.4. Alternați 30 de compresii toracice cu 2 respirații gură la gură.5. Nu întrerupeți procedura resuscitării. Verificați starea victimei doar atunci când reîncepe să res-pire normal.6. Continuați resuscitarea până când:• sosește personalul calificat, care poate continua resuscitarea;• victima începe să respire normal;• obosiți.

Verificați cavitatea bucală.Dacă toracele victimei nu se ridică în timpul primei respirații gură la gură, înainte de a efectua a doua respirație, verificați:


7

• cavitatea bucală a victimei. Scoateți orice obiect care poate obstrucționa căile respiratorii;• poziția capului. Acesta trebuie să fie suficient înclinat pe spate, cu bărbia ridicată corect.Nu efectuați mai mult de două respirații gură la gură într-o singură repriză. Acestea trebuie urmate de compresiile toracice.

Tehnica: Compresii toracice• Îngenuncheați lângă victimă.• Podul palmei drepte în mijlocul cutiei toracice a victimei.• Puneți podul celeilalte palme deasupra.• Încrucișați-vă degetele. Aveți grijă să nu apăsați victima pe coaste, partea superioară a stomacului sau partea inferioară a sternului.• Asigurați-vă că umerii dvs. se află chiar deasupra pieptului victimei. Cu mainile întinse, apăsați per-pendicular, cam 4–5 cm.• De fiecare dată după ce apăsați, permiteți pieptului să revină la poziția inițială. Astfel, se va pune în mișcare fluxul de sânge către inimă. Nu schimbați poziția mâinilor de pe stern.• Compresia și eliberarea ar trebui să aibă aceeași durată.• Efectuați 30 de compresii toracice conform procedurii descrise mai sus, la o frecvență de aproximativ 100 de compresii pe minut. Asta înseamnă că trebuie să efectuați 2 compresii la mai puțin de o secundă.• Aplicați 2 respirații gură la gură.


8



9

Tehnica: Respirația gură la gură• Aplecați capul victimei spre spate și ridicați-i bărbia.• Puneți o mână pe fruntea victimei. Strângeți nările victimei între degetul mare și arătător.• Cu mâna cealaltă, mențineți-i bărbia ridicată și deschideți-i gura.• Inspirați normal, aplecați-vă în fața și acoperiți gura victimei complet, cu gura dvs.• Expirați uniform aerul în gura victimei și verificați, în același timp, dacă se produce ridicarea cutiei toracice. O respirație trebuie să dureze cam o secundă.• Mentineți capul victimei aplecat și bărbia ridicată. Ridicați-vă capul și verificați dacă pieptul coboară după ce ați introdus aerul.• Inspirați din nou și efectuați o a doua respirație gură la gură.• Repoziționați-vă corespunzator mâinile și continuați cu alte 30 de compresii toracice.Ventilatia gura la nas constituie o alternativa in cazul in care respiratia gura la gura este dificil de realizat.

COMPANY NAMECRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

10

11

Resuscitarea fără respirație gură la gură (RCP doar cu compresii toracice)Multe persoane, chiar și personalul medical calificat, recunosc că se feresc să facă respirație gură la gură. Este bine să se efectueze chiar și numai compresii toracice, decât nimic. Șansele de supraviețuire ale victimei vor creste, chiar dacă resuscitarea nu include și ventilație. Dacă nu puteți sau nu doriți să efectuați ventilația gură la gură, limitați-vă doar la compresiile toracice.În mod evident, compresiile toracice combinate cu respirația gură la gură rămân cea mai bună metodă de resuscitare.

Vino și tu la Crucea Roșie și învață să acorzi primul ajutor.O viață poate avea nevoie de tine!


12


13

Studenții de la FEAA Craiova, Universitatea Valahia din Târgoviște și Universitatea Petrol și Gaze din Ploiești își împărtășesc experiențele din

timpul concursului de planuri de afaceri organizat la Universitatea Valahia în perioada 21-22 Aprilie 2016.


14

Să fii student nu e complicat după părerea mea, mergi la cursuri, mergi

la seminarii, poți chiar să mai lipsești că nu primești absență, iar în timpul sesiunii poate pierzi cateva nopți, dar tot treci cumva sau tot iei acea nota mare, chiar daca nu te-ai simțit destul de pregătit. Să faci lucrurile de bază nu e complicat în nici un domeniu din viață, nu-i așa ca e destul de simplu să fierbi un ou? Chiar dacă nu o să-ți iasa cel mai bun posibil, ceva tot o sa iasă. Ei bine, la fel văd și eu facultatea, de terminat nu e complicat, însa considerând ca aceasta ne „mănânca” înca vreo 3 ani din viața cel puțin, spre deosebire de celelalte etape ale vieții educaționale, aici se face diferența între ce ai vrut sa ajungi și ce o să ajungi dpdv profesional. Evenimentele extrașcolare sunt cele care diferențieaza de multe ori pe cei interesați, de cei mai puțini interesanți și oferă o oportunitate studenților de a învăța lucruri care te pot ajuta să ieși în evidență. EME a fost unul din acele evenimente la care am avut șansa de a participa și de a câștiga, pe lânga o diploma care poate fi pusă la CV, ceva mult mai important, oportunitatea de a întalni persoane noi sau chiar cunoașterea mai bună a

unor persoane pe care deja le știam. Evenimentul a decurs mult mai bine decât m-am așteptat, din simplul motiv că singura stare neplacută în cele 2 zile mi-a fost provocată doar de emoțiile pe care le-am avut înaintea prezentării, însa chiar și această stare o văd ca fiind benefică fiindcă emoțiile sunt rezultatul ieșirii mele din zona de confort, ceea ce este după părerea mea, cel mai important lucru pe care poți să-l faci în

viața pentru a evolua. Nu știu dacă pot reproșa ceva vreodată unui astfel de eveniment deoarece în primul rând nu cred ca m-aș descurca mai bine la organizarea lui și nu cred ca într-un timp de doar 2 zile, aș fi putut fi oriunde altundeva la acel moment pentru a ieși atât de caștigat social și educațional.

Felix Drăgoi, Marketing, anul II, Universitatea Valahia din Târgoviște (premiul I)


COMPANY NAME

15


Na p o l e o n spunea că în ranița fiecărui

soldat se află un baston de mareșal. Cred în șansa fiecăruia de a demonstra, de a se autodepăși și de a avea încredere în viitor. Astfel de concursuri sunt o oportunitate pentru orice student de a-și demonstra abilitățile dobândite în sălile de curs și în aceeași măsură o provocare pentru fiecare de a-și dovedi în primul rând lui însuși că eforturile și ideile lui sunt apreciate. Mulțumesc pe această cale organizatorilor acestui concurs pentru oportunitatea pe care

ne-au oferit-o de a ne afirma, de a conștientiza importanța informațiilor asimilate în sălile de curs prin aplicarea lor în practică. Pentru mine a fost o experiență plăcută și interesantă, o provocare să descopăr noi soluții de a implementa și eficientiza o idee de afacere astfel încât să poată genera o activitate economică solidă, cu perspective pe termen lung dar și cu un puternic impact asupra asigurării nevoilor de bază ale oamenilor.

Bornea Ioana Andreea , ECTS, anul II, Universitatea Valahia din Târgoviște (premiul I)


16

Pentru mine EME a însemnat o experiență plăcută.Când am ajuns

la Târgoviște, m-a speriat. Eram singură. Nu cunoșteam pe nimeni. Am vrut să plec imediat după ce am terminat prezentarea. De la fiecare universitate erau minim 3 studenți însoțiți de profesori. M-am împrietenit cu toată lumea. Am fost cea

mai câștigată. Mi-am făcut cei mai mulți prieteni.Am stat în cameră cu fetele din Constanța, am venit până la Buzău cu cei din Galați, foarte drăguțe au fost și fetele din Târgoviște. Dar cei mai prietenoși au fost cei din Craiova. Beatrice, Lavinia, Alina și Larisa m-au convins să rămân peste noapte la Târgoviște.M-am integrat

foarte ușor în grupul lor. Am întâlnit persoane minunate care m-au impresionat și de la care am avut ce să învăț. Doamna profesoară Silvia Puiu este profesoara pe care nu ai cum să nu o iubești. Am rămas cu multe amintiri plăcute și am învățat lucruri noi de care voi ține cont în viitor.

Diana Pavel, studentă anul II la UPG PLOIEȘTI

17


În general, nu pot să spun decât că am o părere extraordinară despre acest

eveniment. Am auzit despre EME și mi-am zis „ Ce am de pierdut?” așa că am decis să mă înscriu. Sub coordonarea domnului profesor Asist. univ. dr . Silviu Cârstina am realizat un plan de afaceri care a obţinut

punctajul pentru a merge mai departe.( Este fantastic să simţi că este cineva acolo să te îndrume în cazul în care ai o problema, dilemă ). Cum am ajuns la Târgoviște s-a simţit munca organizatorilor, implicarea acestora, începând cu primirea, cazarea și masa invitaţilor. A fost un mod extraordinar de

îmbogăţire a cunoștinţelor, de a-mi face noi prieteni și a afla mai multe informaţii despre antreprenoriat. A fost un eveniment reușit, mă bucur ca am participat.

Alina Vasile, ECTS, anul III, FEAA Craiova

Această experiență a însemnat pentru mine o provocare prin

care am reușit să-mi depășesc limitele, să evoluez atât pe

plan profesional, cât și pe plan emoțional. Mă bucur că am fost unul dintre concurenții acestei competiții.

Dumitrașcu Gabriel-Eugeniu, Informatic ă Economică, Anul I, FEAA Craiova

18

Experiența EME a reprezentat pentru mine oportunitatea prin care mi-am depășit anumite temeri, mi-am consolidat

convingeri și, totodată, o bună ocazie pentru a-mi insuși informații prețioase. Am învățat că remediul pentru a-ți înfrânge temerile constă tocmai în a le înfrunta, și nu fuga de acestea, pe care adeseori o îmbrățișam. Sunt fericită pentru că am avut sansa de a lua parte la această competiție și pentru faptul că eforturile noastre au fost apreciate și răsplătite!

Valentina Dogaru, Contabilitate și infor-matică de gestiune, Anul III, FEAA Craiova (premiul 2)


19

Pentru mine, EME a însemnat mai mult decât un concurs. A

fost o ocazie în a-mi dezvolta abilitatea de a vorbi în fața unor persoane importante și să îmi stăpânesc emoțiile. Dar

nu a însemnat numai aceasta. Mi-am făcut prieteni noi, i-am cunoscut pe profesori altfel de cum sunt la facultate. Nu sunt persoane care predau și doar atât. Și ei fac activități plăcute la fel ca noi, se bucură de viață. A

fost o experiență plăcută pentru mine și recomand tuturor să se implice în astfel de activități pentru că au doar de câștigat!

Larisa Mustață, ECTS annul III, FEAA Craiova

Experienţa EME a fost unică și interesantă.Am profitat de acest

concurs pentru a-mi imbogăţi cunoștiinţele, pentru a-mi

dezvolta potenţialul si pentru a mă modela,lucru pe care incerc să îl fac zilnic.Participarea la acest concurs a fost o provocare dar și o plăcere și am rămas

cu amintiri frumoase in urma acestuia. Sfat : Doar tu știi cât poţi și valorezi și nimeni nu îţi poate spune că tu valorezi mai puţin!

Mărăcine Andreea Lavinia, EAI engleză, anul I, FEAA Craiova


20


Pentru mine EME 2016 a însemnat dezvoltare personală în cadrul

unui grup deosebit, distracție și nu în ultimul rând mă bucur că am avut ocazia să îmi înving

teama de a vorbi în public. A fost o experiență plăcută pe care aș repeta o cu mare drag.

Beatrice Corina Iovu, Finanțe Bănci engleză, anul I, FEAA Craiova

21


www.stickero.ro

22

Interviu cu asistent dr.CRISTINA DRĂGUȘIN

Întrebări adresate de studentele Anca Niță și Yamina Șoșa


Aș dori să încep prin a le mulțumi tuturor celor care mi-au acordat încredere și m-au votat pentru interviul din acest număr al Cronicii Studentului FEAA. În egală măsură, doresc să o felicit pentru munca, pasiunea și dedicarea sa pe inițiatoarea acestui proiect minunat, domnișoara lect. univ. dr. Silvia Puiu, pe care o admir și o apreciez încă de pe vremea când îmi era profesor de seminar și care, între timp, mi-a devenit colegă și prietenă.

Yamina Șoșa (AEFO I): De cât timp sunteți profesor în cadrul Facultății de Economie și Administra-rea Afacerilor a Universității din Craiova, dar și în general?Cristina Drăgușin: Desfășor activități de seminarizare în cadrul FEAA Craiova încă din timpul studiilor doctorale, mai precis de patru ani, la disciplinele „Bazele contabilității”, „Audit financiar”, „Contabi-litatea instituțiilor publice” și „Contabilitate financiară”. În tot acest timp, am avut plăcerea și onoarea să lucrez cu doamnele și domnii profesori din cadrul departamentului de Economie, Contabilitate și Afaceri Internaționale și să am colaborări frumoase și cu alte cadre didactice din facultate. Majoritatea sunt dascălii mei din perioada studenției, pe care îi admir, îi respect în mod deosebit și cărora le mul-țumesc pe această cale întrucât au contribuit mai mult decât semnificativ la evoluția mea profesională și continuă încă să o facă! Anterior acestei perioade nu am mai avut alte experiențe de dascăl, întrucât, mărturisesc sincer, până la momentul începerii doctoratului, nu mă gândisem la alternativa de a avea o carieră didactică.

Anca Niță (IE I): Ce v-a determinat să alegeți cariera de profesor universitar?Cristina Drăgușin: Sunt încă foarte departe de a fi profesor universitar. La momentul actual, sunt doar doctor în domeniul contabilității și cadru didactic asociat în cadrul departamentului de Economie,

23


24

Contabilitate și Afaceri Internaționale. Cari-era mea de dascăl a debutat, așa cum am spus și mai devreme, cu ocazia doctoratului, când, prin bunăvoința profesorilor mei care mi-au acordat șanse și încrederea de a contribui la formarea studenților, am început să desfășor activități de seminarizare. Chiar dacă anterior nu mă gândisem la posibilitatea de a avea o carieră didactică întrucât aveam deja un job (deși în adâncul sufletului, la momentul re-spectiv, visam fie să am propria mea firmă de contabilitate, fie un loc de muncă într-o multinațională), cu timpul mi-am dat seama că îmi place chiar foarte mult să lucrez cu studenții. Pentru mine, ei reprezintă cea mai mare bucurie a carierei de dascăl, iar reali-zările lor îmi aduc satisfacție, energie și en-tuziasm!

Anca Niță (IE I): Ce planuri aveați în primul an de facultate?Cristina Drăgușin: Primul an de facultate marchează o perioadă de care îmi amintesc mereu cu mare drag și care atrage după sine o poveste pe care îmi place să le-o împărtășesc și studenților mei la semina-rul introductiv. Pe vremea mea, primul an de facultate se făcea la comun deoarece studenții nu intrau la FEAA direct pe specializare așa cum este acum. Cu alte cuvinte, studenții din anul I erau organizați pe

serii și grupe și studiau cu toții, așa cum este firesc, disciplinele din trunchiul comun, urmând ca în anul al II-lea să treacă pe specilizarea dorită în funcție de medie. La începutul primului an de facultate, dacă cineva m-ar fi întrebat unde mă imaginam lu-crând la finalizarea studiilor, aș fi răspuns fără ezitare că într-o instituție de credit, ca și direc-tor de sucursală. Prin urmare, la momentul respectiv, fără doar și


25

poate, prima mea opțiune pen-tru anul al II-lea ar fi fost spe-cializarea FB. Pe principiul deja celebru potrivit căruia „nicio-dată să nu spui niciodată”, desi-gur că până la urmă lucrurile au stat cu totul altfel...pentru că în semestrul al doilea din primul an am studiat „Bazele contabili-tății”, disciplină care m-a cucerit iremediabil și mi-a schimbat tra-iectoria în viață. Atât cursurile, cât și seminariile le-am făcut cu domnul conf. univ. dr. Cristian Drăgan care, prin profesionalis-mul, determinarea și răbdarea dumnealui, mi-a insuflat pasi-unea pentru contabilitate. Fără să exagerez deloc, pentru mine orele de contabilitate erau o de-lectare...nu mergeam niciodată din obligație, ci de drag. Mai

mult decât atât, în anul doi de facultate, când eram studentă cu mândrie și entuziasm la specializarea CIG l-am rugat pe domnul profesor, iar dânsul a acceptat, să mă primească și la seminariile celorlalte grupe întrucât voiam să mă antrenez în ale contabilității. O să râdeți, dar mai aveam și obiceiul de a citi materia înainte și de a formula întrebări în cazul în care aveam nelămuriri. Aleg să le spun această poveste studenților mei din dorința de a asigura un climat de încredere reciprocă și pentru a le prezenta și omul din spatele dascălului, prin prisma faptului că, înainte de a sta la catedră, fiecare dintre noi a fost student cândva. În plus, consider că, în prezent, profesorul nu mai trebuie să-și asume doar rolul de a transmite cunoștințe studenților și de a evalua însușirea acestora la final de semestru, ci are o menire mult mai complexă, aceea de factor motivator, de a-i încuraja constant pe studenți, ajutându-i să-și descopere pasiunile profesionale și drumul în viață, arătându-le, prin puterea exemplului, că se poate.

Yamina Șoșa (AEFO I): Ce experiență din studenție a contribuit activ la cariera dumneavoastră de dascăl?Cristina Drăgușin: Pot spune că însăși experiența de student a contribuit activ la cariera mea didactică deoarece, în demersurile pe care le întreprind în cadrul acestei activități, obișnuiesc să mă ghidez după așteptările pe care eu, în calitate de student, la aveam de la profesorii mei.


26

Anca Niță (IE I): Ce sfaturi aveți pentru studenții din ziua de azi?Cristina Drăgușin: Prin prisma experienței acumulate până acum, incluzând atât realizările (privite prin așa numitul „efect de iceberg”), cât și elementele neincluse la timp pe lista de priorități, îi sfătu-iesc pe studenții din ziua de astăzi să fie ambițioși, să lupte cu tărie pentru lucrurile în care cred, să fie pretențioși cu ei înșiși, să răspundă cu entuziasm și încredere provocărilor care li se lansează, să nu renunțe dacă știu că au dreptate și să-și susțină punctele de vedere cu argumente solide, să fie organizați în tot ceea ce întreprind, să fie avizi de informație pentru că „un om informat face cât doi”, să nu uite că viața e numai una (timpul trece ireversibil și trebuie să-l facem să conteze!) și să-și facă timp pentru socializare. Da!...studenții trebuie să socializeze mai mult pentru că anii de facultate sunt unici; acum se construiesc amintirile de suflet și prieteniile pe viață. Prin urmare, ieșiți împreună, învățați în echipă, intrați în competiții constructive unii cu alții, implicați-vă în asociații studențești, faceți voluntariat și nu ratați experiența Erasmus!

Anca Niță (IE I): Care a fost cea mai frumoasă experiență pe care ați avut-o ca profesor, dar ca student?Cristina Drăgușin: Fără îndoială, cea mai frumoasă experiență pe care o am ca dascăl, este șansa de a putea contribui la formarea și la realizările studenților mei. De asemenea, o experiență deosebită pentru mine, este relația specială pe care o am cu studenții mei, colaborare pe care o apreciez foarte mult și care se bazează pe comunicare, respect, sinceritate și încredere reciprocă. Privitor la cea mai frumoasă experiență pe care am avut-o ca student, trebuie să precizez că pe vremea studenției mele, nu aveam acces la atâtea informații și la oportunitățile de dezvoltare de care se bucură tinerii de astăzi. Experien-țele frumoase însemnau să învățăm astfel încât să obținem note maxime și, implicit, bursă și locuri în taberele studențești, dar știam să ne și distrăm pe cinste E adevărat, învățam mult, chiar foarte mult; eram mereu la competiție unii cu alții; ne certam între noi pentru că ne înghesuiam să ieșim la tablă la anumite materii; în sesiune țineam tot timpul legătura la telefon ca să vedem cam pe unde a ajuns fiecare cu materia și să nu rămânem mai prejos; ne formaserăm o echipă de lucru și, de regulă, cu o zi înainte de examenele la care aveam aplicații, ne reuneam acasă la unul dintre noi și rezolvam toate problemele lucrate la seminarii, ne antrenam și ne confruntam de manieră constructivă. Studenția a fost, fără îndoială, perioada în care am legat prietenii deosebite și durabile. Drept dovadă, în prezent, unele dintre cele mai bune prietene ale mele sunt colegele alături de care făceam echipă în facultate.Deviza noastră din timpul studenției era „atunci când e de învățat, învățăm, iar când e de distrat, ne distrăm!” Personal, atunci când eram în sesiunea de iarnă, mă motivam gândindu-mă că va urma vacanța intersemestrială în care mergeam întotdeauna la Predeal, iar pe parcursul sesiunii de vară, mă motivam visând la tabăra studențească de la Costinești. De aceea, aceste două stațiuni au devenit destinațiile studenției mele, iar fiecare călătorie acolo mă duce cu gândul la amintirile adolescenței.Pe lângă banchetul de final de facultate și festivitatea de absolvire, care, fără îndoială, au o valoare de-osebită pentru orice student, îmi aduc aminte că, la master, ne-am organizat toți colegii și i-am invitat pe profesorii noștri la o piesă de teatru, iar inițiativa noastră s-a concretizat într-o experiență foarte frumoasă.


27

Yamina Șoșa (AEFO I): Vă identificați în anumiți studenți? Vedeți parcursul studenției dumneavoas-tră în parcursul studenților dumneavoastră?Cristina Drăgușin: Fără îndoială, da! Am mai mereu tendința de a o compara pe studenta Cristina Drăgușin cu studenții mei. Uneori se întâmplă să mă identific în anumiți studenți și văd parcursul studenției mele în evoluția studenției lor, ceea ce mă bucură și mă emoționează.

Anca Niță (IE I): Din punct de vedere profesional, ce realizare vă vine în minte prima dată?Cristina Drăgușin: Una dintre realizările profesionale cu importanță deosebită pentru mine este fi-nalizarea cu succes a studiilor doctorale. Prin construcție, sunt o persoană perfecționistă, riguroasă și cu mari pretenții față de mine însămi. Nu-mi place să fac lucrurile pe jumătate și nu sunt niciodată superficială în ceea ce întreprind deoarece consider că munca mea și rezultatul său sunt, în primul rând, oglinda respectului meu față de mine. În aceste condiții, dar și în contextul a două joburi și al unui stagiu concomitent de trei ani în cadrul Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, realizarea unei teze de doctorat care să se ridice la nivelul așteptărilor nu a fost un demers deloc ușor. Pentru că, vorba lui Marin Preda „timpul nu mai avea răbdare”, de foarte multe ori, am făcut din noapte zi chiar dacă în dimineața următoare mergeam la serviciu și după la facultate. În mod firesc, au existat și momente în care, deși citeam foarte mult, nu aveam inspirație sau nu eram mulțumită de modul în care îmi așterneam pe hârtie ideile, ceea ce era destul de stresant. Din acest punct de vedere, îmi aduc aminte că erau unele seri și nopți (ziua, fiind la serviciu, nu puteam lucra la teză) în care nu puteam să scriu nici două pagini și altele în care chiar aveam spor. Ar fi atâtea de povestit...


28

Tot în timpul doctoratului, prin intermediul unui proiect finanțat din fonduri externe nerambursabile, am avut oportunitatea de a efectua un stagiu de mobilitate europeană academică de două luni în cadrul Universității „La Rioja” din Spania. Deși la început am fost destul de reticentă la ideea de a pleca de acasă două luni, experiența în sine s-a dovedit a fi nu doar constructivă, ci cu adevărat memorabilă, atât pe plan profesional, cât și pe plan personal. Am avut ocazia să cunosc atmosfera dintr-o univer-sitate spaniolă, să observ comunicarea profesor-student, modul de organizare a cursurilor, stilurile de predare, modalitățile de însușire a cunoștințelor, de studiu individual și am participat la festivitatea de absolvire organizată de facultate pentru tinerii economiști. Pe lângă faptul că am cunoscut o altă cultură, un alt stil de viață, oameni cu mentalitate și preocupări destul de diferite față de ale noastre, am cunoscut și viața de cămin (neexperimentată de mine până atunci), am legat prietenii atât cu pro-fesorii, cât și cu studenții și mi-am construit amintiri deosebite alături de colegii mei de la FEAA care participau la stagiu.

Anca Niță (IE I): Ați avut un mentor sau un model pe care l-ați urmat? Ce tip de oameni vă inspiră și vă motivează?Cristina Drăgușin: Am avut mai mulți mentori, pe care i-am avut drept profesori și nu numai, care m-au inspirat și au contribuit, în mod indubitabil, la omul care sunt astăzi. Sunt oameni deosebiți, de la care am avut foarte multe de învățat, care m-au îndrumat, m-au provocat, au avut pretenții de la mine, m-au motivat, mi-au oferit sprijin și încredere. La modul general, îmi identific modele în persoanele dedicate și carismatice, pe care le admir pentru inteligența, pregătirea, perseverența și integritatea lor, dar și pentru modul în care se organizează sau tratează diferite probleme. Îi apreciez în mod deosebit pe cei care, indiferent cât de sus ajung, nu uită de unde au plecat, nu vor să pară ceea ce nu sunt și știu să rămână oameni atât în relația cu partenerii de echipă, dar mai ales față de subordonații lor. Mă motivează persoanele entuziaste, dornice de evoluție, cu un real spirit de echipă, care pun suflet în ceea ce fac, sunt deschise provocărilor, au capacitatea de a lua în considerare și alte păreri decât cele personale și gândesc problemele din perspectiva tuturor părților implicate.

Anca Niță (IE I): Daca v-ați afla din nou la început de drum, ce ați face diferit?Cristina Drăgușin: Dacă m-aș afla din nou la început de drum, m-aș înscrie, încă din anul I, într-o organizație studențească și aș profita, fără doar și poate, de experiența Erasmus, atât la ciclul de licență, cât și la masterat.

Anca Niță (IE I): Ca și dascăl, ce așteptări aveţi de la studenţi?Cristina Drăgușin: Sunt pe deplin conștientă de așteptările înalte pe care studenții le au față de noi, prin prisma experienței personale din anii de studenție. Din cealaltă perspectivă, întrucât orice dascăl dedicat își dorește ca studenții lui să se realizeze pe plan profesional și să ajungă departe, este firesc să avem, la rândul nostru, așteptări mărețe de la ei.


COMPANY NAME

29


La modul cel mai realist și departe de gândul de „a-i dădăci” sunt de părere că, în primul rând, este deosebit de important ca studenții să vină la cursuri și la seminarii, valorificând din plin timpul de-dicat acestora. O altă condiție necesară pe direcția reușitei este ca studenții să-și cunoască interesul și să muncească pentru a realiza ceea ce își propun; pentru aceasta, ei trebuie să fie ambițioși, receptivi, dornici să învețe și să participe activ la dezbateri. Mai mult decât atât, întrucât consider că parteneriatul student-profesor trebuie să fie unul onest, convenția pe care o stabilesc la începutul fiecărui semestru este ca studenții să fie sinceri și să solicite explicații suplimentare ori de câte ori sunt nelămuriți sau, pur și simplu, curioși. Eu răspund mereu cu entuziasm provocărilor de brainstorming și încurajez po-tențialul combativ al studenților mei. De asemenea, în condițiile societății bazate pe cunoaștere, mă aștept ca studenții să părăsească zona de confort și să se implice și în activități extracurriculare care să contribuie la dezvoltarea lor profesională și personală.

Yamina Șoșa (AEFO I): Care a fost cel mai frumos lucru pe care vi l-a spus un student?Cristina Drăgușin: Studenții, prin simpla lor prezență la seminar, îmi fac ziua mai frumoasă, mă încarcă de energie pozitivă și entuziasm. Îmi place să le urmăresc evoluția, să-i văd activi, curioși, implicați, mă bucur când îmi dau seama că au înțeles și când constat că devin pasionați de contabilitate. Întrucât sunt multe „lucruri frumoase” pe care, de-a lungul timpului, studenții fie mi le-au spus, fie mi le-au scris, fie mi le-au demonstrat, nu mă pot decide care a fost cel mai frumos. Fără îndoială, atunci când în sesiune, obțin rezultate bune la examenul de contabilitate și, în special, nota 10, studenții îmi arată un lucru deosebit de frumos. În general, fără să epatez, toate realizările studenților mei sunt motive de bucurie pentru mine și sunt mândră atunci când pot contribui la succesul lor.

30

Anca Niță (IE I): Ce anume îl motivează pe studentul din zilele noastre să înveţe?Cristina Drăgușin: Datorită faptului că nu este o diferență foarte mare de vârstă între mine și studenții mei, mă străduiesc mereu să privesc aspectele din perspectivă duală, gândindu-mă cum aș proceda eu dacă aș fi în locul lor. Am fost o studentă silitoare, riguroasă și ambițioasă. În sesiune, nu aveam alte preocupări pentru că problema care se punea nu era niciodată „oare o să iau 5?”, ci „trebuie să iau 10!”. Am vrut să fiu de 10, gândindu-mă că în felul acesta voi reuși ulterior pe plan profesional și asta mă motiva. Pe de altă parte, era o ambiție personală, voiam să-mi demonstrez mie că pot (considerând că așa mă autodepășeam) și, desigur, voiam să iau bursă. Învățam mult pentru că nu voiam să rămân cu regretul că nu am făcut tot ceea ce îmi stătea în putință pentru reușita mea. Pentru fiecare examen îmi făceam o planificare, împărțind materia de învățat la numărul de zile disponibile, având totodată grijă să îmi rămână timp și pentru repetat. În egală măsură, îmi doream să-i fac pe părinții și pe profesorii mei mândri de mine. În ceea ce îi privește pe studenții din zilele noastre, majoritatea cred că învață gândindu-se la viitorul lor profesional, fiind motivați de faptul că, la terminarea facultății, vor intra pe piața muncii și trebuie să fie bine pregătiți. Unii învață de drag, motivați de faptul că vor găsi un job ideal, conform pregătirii lor, în timp ce alții sunt motivați de bursă. Există și studenți, foarte puțini ce-i drept, care învață, printre altele, și de dragul profesorului (eu am fost unul dintre acești studenți). Pe de altă parte, este cert că, din păcate, există și studenți care greșesc flagrant, în sensul că se mulțumesc cu puțin și nu învață atât cât ar trebui, fără a fi conștienți de efectele negative pe care le are, pe termen lung, acest comportament actual asupra propriilor lor persoane.

Anca Niță (IE I): Ce pasiuni aveți? Cum vă ocupați timpul liber?Cristina Drăgușin: Cea mai mare pasiune a mea este, fără îndoială, contabilitatea Alături de ea, în puținul timp liber care mai rămâne, îmi place foarte mult să citesc, să vizionez filme (în principal filme biografice, de acțiune și psihologice), să ascult muzică și să călătoresc...ador să călătoresc și să-mi îmbogățesc sufletul și mintea cu peisaje și clipe de neuitat. De asemenea, considerând că în viață este deosebit de important să ne construim amintiri frumoase la care să privim cu mândrie peste ani, apreciez în mod deosebit momentele petrecute cu familia, cu prietenii de suflet și cu oameni care mă inspiră și mă motivează.

Yamina Șoșa (AEFO I): Cum descrieți conceptul de ”studenție la superlativ”?Cristina Drăgușin: Din punctul meu de vedere „studenție la superlativ” înseamnă valorificarea la ma-ximum a experienței universitare pe direcția dezvoltării profesionale și personale, adică să-ți trăiești studenția la intensitate maximă în cel mai constructiv mod cu putință. Această dezvoltare constantă presupune pe lângă participarea activă la cursuri și seminarii, obținerea de rezultate frumoase în tim-pul sesiunii, și participarea la diferite competiții și concursuri studențești, evenimente, workshop-uri, traininguri focusate atât pe soft skills, cât și pe hard skills, implicarea în proiecte, asociații, activități de voluntariat, interacțiunea cu mediul business, dar și socializare, legarea de prietenii strânse și du-


31

rabile, distracție, seri și tabere studențești...cu alte cuvinte, experiențe memorabile. Așa cum am mai spus, comparativ cu generația noastră, studenții de astăzi se bucură de acces deschis la informație și au mult mai multe oportunități de dezvoltare atât în universitate, cât și în afara acesteia. La FEAA avem atâția studenți dedicați și plini de entuziasm, care pun pasiune în ceea ce fac și sunt mereu dornici să se autodepășească...studenți la superlativ care ne fac mândri că le suntem dascăli! Am observat că există însă și studenți puțin mai rezervați, care au un potențial uriaș de dezvoltare, dar nu sunt conștienți de el. Tuturor acestora le recomand să iasă din zona de confort, să aibă încredere în ei și să demareze cât mai repede „investiția” în dezvoltarea individuală, mai ales că studenția la superlativ dă atât de bine la CV. Puterea stă în voi, dragii mei! So...always dream big and go for it! Noi suntem alături de voi, vă ajutăm și vă susținem în îndeplinirea idealurilor voastre mărețe!


32

Ai o afacere și oferi servicii sau produse pentru studenți?

Ești în căutare de studenți economiști?

Ești student și ai propria ta afacere?

Îți oferim un spațiu pentru publicarea GRATUITĂa unei reclame în paginile revistei noastre!

Trimite-ne un mesaj pe pagina de


https://www.facebook.com/cronicastudentuluiFEAACraiova/

33


http://personalizari-cadouri.com

34

Cristina Zară (Master MAF, anul I)


35

P erechi de mâini se mișcă rapid în aer dese-nând cu eleganţă figuri

imaginare... probabil tuturor ni s-a întâmplat să obervăm o conversaţie între persoane cu deficienţe de auz sau poate un interpret care traduce știrile la televizor. De ce ar trebui să știm mai multe despre comunitatea sur-zilor? Simplu spus, deoarece fi-ecare dintre noi poate contribui chiar și într-o măsură mică la integrarea lor în societate. Dar pentru aceasta ar trebui să avem răbdarea de a-i cunoaște și de a învăţa să comunicăm cu ei. De cele mai multe ori oamenii îi consideră „handi-capaţi”, o cauză pierdută a so-cietăţii sau chiar o povară.... mai ales când este vorba de oferirea unui loc de muncă, deoarece au falsa prejudecată că nu stiu să facă mare lucru sau că nu se vor descurca. Tocmai aceasta este greșeala... numeroase per-soane cu deficienţe de auz sunt extrem de talentate în domenii cum ar fi desenul, pictura, ca-ricatura, sportul, informatica, dansul, arta fotografică, cos-metica, obiectele hand made iar lista poate continua. Tot ce au nevoie este faptul de a li se acorda încredere și șansa de a-și dezvolta aptitudinile.

O altă părere negativă despre surzi este aceea că sunt răi... În realitate nimeni nu este în măsură să stabilească dacă este așa sau nu, sau în ce mă-sură. Dar să ne gândim o clipă: din momentul în care învaţă să vorbească în limbajul semne-lor, copiii surzi sunt arătaţi cu

degetul și ridiculizaţi, iar când încearcă să-și exprime senti-mentele și dorinţele nu sunt în-ţeleși de cei din jur, nici măcar de proprii părinţi care de cele mai multe ori le interzic să vor-bească în semne, mai ales când merg pe stradă pentru a nu se face de rușine.


36

Desen de Oana Mîrza, absolventă a liceului de artă din Craiova și a Facultății de artă din Târgu Jiu.


37

Rezultatul? Se dezvoltă cu con-cepţia că sunt excluși din soci-etate, că au un corp “bolnav”, ceea ce generază o suferinţă profundă care se poate mani-festa prin lipsă de disciplină și dezechilibru emoţional. De asemenea, pot dezvolta un comportament egocentric sau oricum orientat spre propria persoană, datorită faptului că nu reușesc să relaţioneze cu cei de aceeași vârstă, să înţeleagă și să împărtășească sentimen-tele celorlalţi. Ca dolescenţi și mai târziu ca adulţi, își petrec timpul în izolare faţă de soci-etate și se gândesc cu neliniște și teamă la momentele când trebuie să meargă la medic, la bancă, la poștă, la șef, la poliţie, la primărie, la judecătorie și nu reușesc să găsească un însoţitor care să le traducă ce li se spune. Și toate acestea datorită lipsei de informare precum și a bariere-lor privind comunicarea: Noi nu îi înţelegem pentru că nu știm limbajul semnelor, iar ei nu ne înţeleg, deoarece oricât de mult s-ar strădui să înveţe limba scrisă/vorbită în ţara lor, nicio-dată nu vor ajunge la un nivel de înţelegere de 100%, mai ales când este vorba despre noţiuni abstracte. Aici intervine rolul societăţii. În primul rând ar trebui cu toţii

să conștientizăm și să acceptăm existenţa persoanelor cu diferite dizabilităţi în cadrul societăţii. Ar putea fi create programe prin intermediul cărora copiii să fie învăţaţi încă de mici despre existenţa diferitelor deficienţe vizibile cu care se confruntă alţi copii și despre modul în care ar trebui să se comporte cu aceștia. Recent chiar a apărut o inova-

ţie în domeniul jucariilor care vine în sprijinul integrării celor cu dizabilităţi: păpuși care au un implant cohlear sau poartă un aparat auditiv, care poartă ochelari sau stau într-un scaun cu rotile și asa mai departe. (http://brightside.me/article/the-worlds-first-line-of-dolls-with-disabilities-has-already-flown-off-the-shelves-74255/)


http://brightside.me/article/the-worlds-first-line-of-dolls-with-disabilities-has-already-flown-off-the-shelves-74255/




38


39

Pentru școlari și chiar pentru studenţi s-ar putea im-plementa un proiect de învăţare a limbajului semnelor. Ce este limbajul semne-lor? Este o adevărată limbă cu carateristici gramaticale pro-prii. Așa cum cuvintele pe care le pronunţăm presupun com-binarea unui anumit număr de foneme, tot așa, într-o limbă gestuală, semnele sunt rezulta-tul combinării a patru parame-tri: loc, configuraţie, orientare și mișcare. Semnele formate în acest fel formează lexicul lim-bajului semnelor. Gramatica se exprimă prin intermediul direcţiei, duratei, intensităţii și

amplitudinii mișcărilor, împre-ună cu alternarea sistematică a locului de executare a gesturi-lor. Sintaxa frazei este dată de ordinea în care sunt executate semnele, de expresiile faciale, și de orientarea capului, a ochilor și a corpului. Pe lângă semnele folosite în comunicare, există și dactilemele cu ajutorul cărora se exprimă alfabetul și sunt de regulă utilizate pentru a reda

nume proprii. Orice ţară are propriul limbaj al semnelor, în România fiind denumit Limba-jul Mimico-Gestual Românesc (LMG) iar la nivel mondial cel mai utilizat limbaj este Limbajul American al Semnelor (ASL). În Craiova există două școli speciale pentru hipocauzici/surzi: Școala Specială „Sfântul Vasile” și Liceul Tehnologic Special “Beethoven”.


40

Lucrările hand made sunt făcute de Oana M. și de o altă fată hipoacuzică.



41

42

Poate că într-o bună zi, dragă cititorule vei avea propria afacere și te vei confrunta cu decizia de a angaja o personă cu deficienţe de auz, sau poate vei avea un astfel de coleg la locul de muncă, sau un vecin, sau poate un client. Faptul de a ști câteva semne și de a-l privi ca pe un om normal va însemna enorm pentru acesta. Personal

am avut ocazia să învăţ limbajul semnelor acum 12 ani cu fetiţa unei prietene de familie și pot spune din proprie experienţă că este destul de ușor și foarte frumos. Învăţarea limbajului semnelor mi-a oferit ocazia de a cunoaște oameni deosebiţi și de a lega prietenii frumoase și durabile. Oricine poate învăţa câteva semne de bază, chiar și

de pe youtube, cel mai ușor și cel mai îndrăgit fiind semnul internaţional pentru “Te iubesc!”

“Dragostea adevărată este limba pe care surzii o pot auzi iar orbii o pot vedea.”Gabriel Garcia Marquez



Adelina Marotinescu (Marketing, anul III)

Mă tem cănu mă mai

Am avut ocazia în ul-tima perioadă de a sta de vorbă cu diverse

persoane referitor la pasiuni, plăceri, idei în ceea ce privește modul de petrecere a timpului liber și alegerile făcute în diferite situaţii. Am constatat cu părere de rău că majoritatea au o mare problemă cu temerile ce apar pe parcurs. Și ce faci când ceea ce îţi do-rești din tot sufletul începe să dispară în ceaţa unor temeri? Adevărul des-pre noi îl reprezintă ceea ce suntem când nimeni nu ne vede.

Ceea ce credem în adâncul su-fletului despre noi înșine. Ei bine, voi vorbi puţin despre asta. Așa cum am mai spus în alte numere ale revis-

tei, nu am fost niciodată un om curajos. Din contră, am avut o mulţime de temeri mai mult sau mai puţin fondate. Din fericire pentru mine, am reușit să de-

pășesc multe dintre ele. Dar cine nu are temeri? Ne temem că vom dezamăgi oameni dragi nouă, ne temem că vom face ceva gre-șit, că nu putem duce la bun sfârșit un plan, ne temem de respin-gere, ne temem de noi înșine și reacţiile noastre, ne temem de multe lucruri. Dife-renţă finală o face ati-tudinea faţă de aceste temeri și cum alegem să le înfruntăm.

tem

43

44

Eu m-am temut mereu de necunoscut, iar pe de altă parte am avut mereu o plăcere deo-sebită de a descoperi lucruri și locuri noi. Ei, aici se întâlnesc pasiunea și teama. Din fericire, am fost învăţată că temerile ne pot inhiba, ne pot duce până la punctul în care să ne împiedice a ne atinge scopurile și visele. Asta pentru mine înseamnă a renunţa la ceva ce îţi dorești foarte mult și cred că asta în-seamnă într-adevăr să pierzi. “De nimic nu trebuie să ne temem mai mult decât de tea-mă.”(Henry David Thoreau) “Pentru a reuși, dorinţa de a avea success trebuie să fie mai puternică decât teama de a nu reuși.”(Bill Cosby). Nu e greșit să ai temeri și nici nu ești curajos când nu le ai. Curajos ești când le înfrunţi și nu te lași

învins de ele. Printre temerile expuse de persoanele apropiate mie, a fost una pe care nu am putut să o înţeleg. Cel puţin la momentul respectiv. Apoi am fost întrebată: “Ti-ai dorit vre-odată ceva atât de mult, încât în momentul în care l-ai obţi-nut să te temi atât de tare încât

să renunţi?” Credeam că asta e o aberaţie. Răspunsul meu a fost: “Nu! Dacă mi-am dorit ceva și l-am obţinut, am depus toate eforturile să nu îl pierd. Nu îmi place să pierd.” Atunci mi s-a explicat și am înţeles că diferenţa o reprezenta faptul că nu îmi place să renunţ și nu că nu mă temeam. Din păcate, temerea expusă de persoana re-spectivă a făcut-o să renunţe. A pierdut. Din fericire, în faţa ace-leiași temeri, am reușit să ajut alte două persoane să o învingă. Asta necesită răbdare. Noi oa-menii ne grăbim să judecăm și să etichetăm. Pentru că nu toţi gândim la fel și nu avem aceeași perspectivă asupra evenimente-lor din viaţa noastră, răbdarea cu cei ce se străduiesc să depă-șească moment dificile e cea



mai bună alegere. Înfruntă-ţi temerile! Nu e nimic mai rău decât să pierzi ceva din teamă. Dacă nu ști ce vrei de la viaţă, viaţa nu va ști ce să îţi ofere la schimb. Eu îmi asum riscul, tu fă să merite!(Mulţumesc, Alexan-dra Călinoiu!). Dacă visurile tale nu te sperie, înseamnă că nu sunt su-fficient de mari. Asumă-ţi ris-curi! Ieși la cafea cu destinul. Nu e nimic mai plăcut decât să reușești în ceea ce alţi cred că vei eșua. “Cea mai mare greșeală pe care o poate face cineva este să îi fie frică să greșească.”(Elbert Hubbard). “Un om trebuie să fie destul de mare ca să-și re-cunoască greșelile, suficient de deștept ca să înveţe din ele și în-deajuns de tare ca să le îndrep-te.”(Alphonse Allais). Fă ceea ce îţi place, fă ceea ce te face fericit! Într-o zi, riscând, poţi să rămâi fericit pentru toată viaţa! Știu și faptul că nu e atât de simplu să faci numai ceea ce îţi place. Avantajul este că poţi învăţa să îţi placă ceea ce faci. Micile plăceri îndeplinite ne aduc bucuria și satisfacţia. Am o teamă îngrozitoare să plec sin-gură către un loc necunoscut. Îmi place să mă plimb, să călăto-

resc. Asta fac ori de câte ori simt că temerile mele și ivesc colţii as-cuţiţi în mintea mea și îmi tul-bură liniștea. Voi expune ceva su-biectiv. Îmi place Timișoara. Ora-șul ăsta are artă pe pereţi, atmo-sfera poeziilor, mirosul roma-nelor și liniștea asurzitoare a sufletelor rătăcite noaptea. Are ceva ce nu poţi descrie suficient de bine în cuvinte și imagini. Te face să uiţi noţiunea timpului pe durata plimbărilor și oboseala să reprezinte ceva necunoscut. Cu siguranţă pentru fiecare dintre noi un anumit oraș are o semnificaţie aparte. Un loc în care te poţi pierde pe tine în-suţi și te regăsești mai calm, mai liniștit și cu mai puţine temeri când ajungi din nou acasă. Al

tău care e? Ce faci să îţi înfrunţi temerile? Îmi plac fotografiile. Să fotografiez orice, oricând, ori-unde. Găsesc ceva frumos în fiecare element minor. Pentru mine fotografiile reprezintă transpunerea a ceea ce iubesc și a ceea ce îmi provoacă teamă într-o formă fizică, în amintiri veșnice. Sunt filmul vieţii. Emo-ţii ce pot fi retrăite ori de câte ori simţi nevoia. Tu ce temeri ai? Și ce faci să le învingi înainte ca ele să îţi distrugă ceea ce visezi să faci?

45

46

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA Sursă foto: http://www.360view.ro/

http://www.360view.ro/

https://www.facebook.com/prazvegas/?fref=ts

47


Irina Ivan (ECTS, anul III)

Salutare, cititor drag! M-am lăsat inspi-rată de o ploaie matinală

și mi-am așternut gândurile aici. Spune-mi, ce este viața pentru tine? Cum se asamblează ea atunci când simți că ai desco-perit pașii pe care să ii urmezi? Ce bucățele sunt piesele cheie care îmbină totul într-o formă intangibilă? Așa-i că mintea ți-a fugit departe, pe tărâmul viselor..al blocurilor de detalii, cu zeci de etaje de amintiri la care te întorci mereu și mereu pentru a face conexiuni noi? Of of, natura umană. Dintotdea-una a avut în minte întrebări existențiale și a încercat să gă-sească răspunsuri, acolo unde erau doar concluzii. De ce oare nu putem accepta ceea ce ni se arată? Avem tendința de a com-plica lucrurile, știi și tu asta. Ne pierdem în întrebări stupide și șablonul se modifică. Iar odată cu asta, observăm că nici atunci nu suntem mulțumiți. Amu-zant, așa e? Crede-mă că râd

48

copios ori de câte ori devin con-știentă de asta. Atât de compli-cat și totuși, atât de simplu. Ne place misterul, vrem să fim în-conjurați de complexitate, însă esența unde este? Don’t forget about it! It’s all that matters! Ea nu are nevoie de instrucți-uni de folosire, ci de o privire..gen întoarcerea către tine, către interiorul tău- cea mai mare comoară spirituală pe care o deții. Deși societatea încearcă să ne modeleze după propriul tipar, observ că ușor, ușor, apar oameni care se ‚trezesc’. Ei au ieșit de pe pilot automat, un pas extrem de important în noul drum pe care l-au ales. Intros-pecție rapidă: Tu unde te situ-ezi? La extreme? La mijloc? Esti încă imobilizat în scenariul care te invadează zi de zi (doar dacă lași să se întâmple asta)? Dacă citești acest articol, îți spun că ești pe drumul cel bun și îți doresc voința pen-tru a te desprinde de lanțurile mediocrității, ce înconjoară prototipul umanității. Îndrăz-nește să te urmezi..inima ta știe deja drumul. Întreab-o! :) Știu că te-am pus pe gânduri sau poate că deja mă consideri o ciudată neînțeleasă, care nu își găsește locul în această lume. Ei bine, nu despre asta este vorba, ci despre acea tresărire de spe-

ranță, încredere, creativitate și idei nebune care locuiesc în in-teriorul tău. Ideile sunt cele mai puternice și mai utile lucruri în viață, ne spune George Gard-ner. Poate că nu ai știut cum să le întelegi sau nu ai avut destul curaj să le acorzi puțină aten-ție. Transformă-ți ideile în rea-litate! Te provoc să îndrăznești. Cunoaște-te! Urmează-ți inima și deschide noi drumuri acolo unde ceilalți au blocat accesul. Crede în tine și împlinește-ți vi-surile!Îmi place mult acest citat al lui Napoleon Bonaparte: “Cu-vântul imposibil nu există în dicționarul meu.” Fă parte din minoritatea care își pune accen-tul asupra evoluției majorității! Cu toții știm că timpul este cea mai importantă resursă a noas-tră. Însă este ire-versibilă! Nu mai

aștepta, nimeni nu o sa te ia de mânuță și o să te aducă în față! Doar tu poți reuși asta! Un în-treg război va avea loc în interio-rul tău, deoarece subconștientul tău e un inamic indubitabil, iar convingerile limitative te vor invada precum o inunda-ție în luna mai. Însă, tu ridi-că-te și fii propriul tău salvator! Karen Ford spune: „Oamenii nu vor obține niciodată ceea ce nu văd cu ochii lor că se poate realiza.” Iar asta presupune în-credere în tine, acțiune, vizua-lizare, energie pozitivă. Ține minte: nu iți trebuie un manual de instrucțiuni pentru a-ți trăi povestea! Momentul tău începe chiar acum! Trăiește viaţa ta, nu pe a altora! Have fun! :)


49


Iulian Badea (Marketing, anul II)

Încep prin a spune că articolul ce urmează poate fi citit în 10 minute, iar

pentru realizarea lui a fost necesar un timp muuult mai mare..Practic, o să încerc să sintetizez informaţia, tocmai că să prinzi esenţialul, să te inspir și să nu te plictisesc…

Salut, sunt Iulian Badea și, la fel ca și tine, sunt student la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor. Am ales să scriu următorul articol pentru a te inspira și pe tine, motiva și de ce nu... ajuta în ceea ce privește învăţatul. Cu toţii știm cum sunt „nopţile albe” din timpul sesiunii.. Have fun!

Ce să mai zic despre școală?!… E un subiect foarte complex care e dezbătut de imens de multă lume. Toţi își dau cu părerea, toţi critică, toţi aduc observaţii sau critici constructive, dar nimeni, absolut nimeni nu găsește o soluţie la problema sistemului

de învăţământ, iar când spun o soluţie mă refer la persoane care să ne înveţe despre ATITUDINEA pe care trebuia să o abordăm, despre GÂNDIREA de care trebuie să dăm dovadă și nu în ultimul rând despre MODUL sau PERSPECTIVA din care trebuie privită școală.

50

Da, e adevărat! Toată lumea critică,dar E ATÂT DE SIMPLU SĂ ADUCI ACUZE, încât nici mie nu îmi vine să cred..Făceam și eu parte din această categorie de persoane care se complăceau cu ideea că EI sunt de vină și nu noi, ele-vii… Poate sunt un pic dur, dar sistemul de învăţământ de la

noi, e adevărat, are numeroase hibe… Ideea e că, în viaţă că să ajungi să faci ceea ce îţi place, de foarte multe ori ești nevoit să faci contrariul. Nu cred că există, iar dacă ar există cu siguranţă procentajul ar fi unul extrem de scăzut, persoane care să înveţe de drag numeroasele formule de

la fizică, numeroasele denumiri de la chimie și numereoasele definiţii de la biologie... DA, e adevărat poate că și mie îmi plac aceste materii, dar numai pentru cultură mea generală și nu pentru aprofundarea lor excesivă așa cum se obișnuiește să se facă la școală.


51


MATERIE, MATERIE, MATERIE. Avem mult prea multă informaţie în programă, iar această informaţie nu ne va folosi decât 3 ore în viaţă. Și spun 3 ore pentru că obiectivul elevului de clasa a 12a este să ia bacul ( dacă se poate, cu notă

cât mai mare ). Și acum poate îmi zici: “Da, dar informaţia ne va folosi la FACULTATE”.. De acord, ai dreptate! Dar ce folos să zicem dacă intri la Politehnică și ești îndopat din liceu cu informa-ţie care nu îţi trebuie, de exem-

plu: chimie ÎN EXCES, biologie în EXCES, fizică ÎN EXCES s.a.m.d.. Înţeleg să înveţi și să îţi placă să înveţi, dar… Marea problema e că învăţăm ceea ce nu NE TREBUIE și ceea ce nu ne face plăcere.

SOLUŢIA? Și eu am fost în situaţia descrisă mai sus, tocmai de asta vreau să te învăţ și pe ţine că modul acesta de a gândi este unul de-ficitar și nu va face decât să îţi aprofundeze suferinţă. TOT, dar absolut tot în viaţă trebuie privit că pe un test. Eu privesc bacalaureatul că pe o poartă către un viitor mai bun.

Dacă învăţ, pot să o deschid și să văd ce îmi rezervă viitorul, iar dacă nu învăţ am șansă să nu îmi pot continuă drumul.. Așadar, e foarte important să asculţi sfatul următor: Învată, învaţă că să treci testul și să deschizi poartă. Trecând testul ajungi să faci ceea ce îţi place în viaţă. Fiecare dintre noi are menirea să facă lumea

mai bună, să ofere valoare lumii prin talentele și abilităţile sale. Tu cum vrei să faci asta? Învată, învaţă pentru ţine, pen-tru cultură ta generală, pentru a nu te face de ras. La o adică, care e menirea ta? Învată, învaţă că să îi ajuţi pe alţii. Ce satisfacţie mai mare poţi să ai decât atunci când ajuţi un alt om?

ȘI NU UITA, DACĂ ÎNVEŢI: 1) VEI CULEGE, CEEA CE SĂDESTI!

2) INVESTEȘTI ÎN PREZENT, PENTRU UN VIITOR MAI BUN!

52

Anca Elena Niță (IE, anul I)


53


Am devenit volun-tar în cadrul pro-iectului “Eroi de

poveste” din pură întâm-plare. Mergeam pe holul universităţii, preocupată să găsesc sala de curs (stim cu toţii că în primul an de stu-diu clădirea universităţii pare un imens labirint) și, din întâmplare, am ajuns la secretariatul FEAA, în dreptul căruia, la avizier, erau prezentate o serie de oportunități pentru stu-denți. Erau expuse mai multe postere, dar cel mai mult mi-a atras atenția un pro-iect umanitar, intitulat „Povești cu supereroi”. Parte a campaniei „Eroi de poveste”, proiectul avea ca scop dezvoltarea comunitară, ca modalitate de îmbunătățire a calității vieții în mediul medi-cal și dezvoltarea unei cetățenii active prin demararea unor ac-țiuni colective care să genereze soluții pentru problema asisten-ței sociale din spitate. Întrucât sunt destul de sensibilă când vine vorba de copii, am considerat acest pro-iect o ocazie perfectă pentru a mă dedica lor. Prin urmare, câteva zile mai târziu am mers la sediul Asociației de Con-

sultanță și Consiliere Econo-mico-Socială Oltenia (ACCES Oltenia) unde am aflat mai multe detalii și am completat un contract de voluntariat.Așteptam cu nerăbdare să în-ceapă activitatea! În mod firesc, înainte de a interacționa cu copii din spital a trebuit să urmăm o serie de tra-ning-uri pe domenii precum: psihoterapie, terapie prin joc și consiliere în asistență socială, cu scopul de a putea înţelege și conștinetiza suferința prin care trec cei mici și metodele efici-ente pe care putem să le folosim pentru a aduce o rază de lumină în sufletele acestora. Pe scurt trebuia să ne „antrenăm” ca să devenim EROI DE POVESTE!

Ulterior, au urmat vizitele la spital, unde am pus în prac-tică tot ce am învățat la trai-ning-uri. Am fost repartizată la Spitalul Municipal Filantropia. Programul era flexibil, aveam timp să mă duc la cursurile și seminariile de la facultate, ceea era minunat. O dată pe saptamână, timp de 2 ore trebuia să ne facem timp pentru cei mici. Ac-tivitățile erau diverse, în funcție de preferințele prichindeilor: coloram, desenam, jucam „Nu te supara frate”, Monopoly, șah sau alte jocuri educative și dis-tractive. Deși sunt bolnăviori, optimismul acestor copilași este imens, ceea ce m-a impresionat foarte mult.

54

Întrucât proiectul a înce-put în toamnă și avea o perioadă de desfășurare de aproximativ 4-5 luni, am putut fi Supere-roi și de Crăciun, atunci când magia sărbătorilor ne deter-mină pe toți să facem cât mai multe fapte bune. Cred că orice copil aș-teaptă cu emoție această peri-oadă a anului. Era, prin urmare, momentul perfect pentru a le face o surpriză celor mici. Nu îi puteam dezamăgi, totul trebuia să iasă perfect și, din fericire, așa s-a întâmplat! De aspectele organizatorice s-a ocupat Aso-ciația, iar cu puțin timp înainte de sărbători am împodobit bra-dul la Spitalul Clinic Judetean de Urgență Nr. 1, după care am distribuit cadourile pe care Moș

Crăciun urma să le înmâneze micuților eroi internați în spi-tale. Înainte de încheierea pro-iectului am realizat că le voi simți lipsa copiilor și că nimic nu se compară cu sentimentul pe care îl ai atunci când vezi un licărit în ochii celor mici. Sincer, gândul că această frumoasă ac-tivitate urma să se încheie m-a întristat, dar am fost bucuroasă că am contribuit la o poveste cu final fericit. Campania “Eroi de po-veste” a avut un impact atât de mare încât s-a hotărât con-tinuarea sa sub numele “Acces la speranță“. Această din urmă campanie a început la sfârșitul lunii februarie și se va desfă-șoara pe o perioadă de 1 an.

În tot acest timp, Asociatia de Consultanță și Consliere Eco-nomico-Socială împreună cu voluntarii continuă să îi înve-selească pe copii și să le aducă un strop de bucurie pe chip.Personal, am avut o mulțime de lucruri de învățat din acestă experienţă: mi-am îmbogățit cultura generală, am cunoscut oameni noi, am fost pusă în situații care m-au ajutat să do-bândesc noi abilități, mi-am îm-bunătățit competențele în ceea ce privește comunicarea, dar cel mai important a fost faptul că am învățat să fiu o persoană empatică la problemele celor din jur. În încheiere, îndem tine-rii să participe la cât mai multe acțiuni de voluntariat și să pună


55


suflet în tot ceea ce fac. Volun-tariatul este oportunitatea per-fectă de a te dezvolta profesional si personal. FII VOLUNTAR! IMPLICĂ-TE ȘI TU!!

Citate despre voluntariat:1. Definiţia cea mai semnifica-tivă a voluntariatului: Faci mai mult decât trebuie, pentru că vrei să ajuţi într-o cauză în care crezi și pe care o consideri im-portantă. (Ivan Scheier)2. Voluntarii nu au neapărat mult timp liber; ei au doar inimă. (Elizabeth Andrew)3. Voluntarii sunt singurele fi-inţe de pe faţa pământului care reflectă compasiune, grijă ne-masurată, răbdare și dragos-tea adevărată pentru naţiune. (Erma Bombeck )4. Voluntariatul este cel mai bun exemplu de democraţie. Votăm la alegeri, dar când te oferi vo-luntar, votezi în fiecare zi pen-tru comunitatea în care vrei să trăiești. (Marjorie Moore)5. Voluntarii nu sunt plătiţi nu pentru că nu au nicio valoare, ci pentru că sunt de nepreţuit. (Sherry Anderson)

Mă numesc Stan Maria Mădălina iar după cei trei ani de ECTS și doi de MAF mă pot numi și absolventă a FEAA Craiova promoția 2015.Sunt o tânără entuziastă,optimistă și zâmbitoare pasionată de social business .Am în permanență în gând și pe buze întrebarea „de ce?” pentru mine totul trebuie să aibă o explicație logică asadar nu ezit să te bombardez cu întrebari dacă unul dintre noi a rătăcit firul logic al poveștii . Iubesc poezia.Este lectura dinainte de culcare, povestea comprimată în care te poți transpune imediat ,”o prelungire a geometriei” asa cum spunea Ion Barbu.

«Îmi cunosc limitele dar pur și simplu le ignor» F.Nietzsche

56


De-o vreme simt zvâcnirile sufletului

Să fie o primavara timpurie?

De ce nu mai încape la locul lui?

Un copac ce-nflorește în mine,să fie?

Rădăcinile s-au întins în vârfurile degetelor

Vlăstari tineri îmi străpung acum gândul

Muguri îmbumbesc în locul cugetelor

Iar picioarele-rădăcini n-ating pământul.

Nu vrei,te rog,sa găzduiești

Copacul bucată-de-suflet altoit,

Contrar oricăror legi lumești,

În trupul tău încapator,golit?

Poate piciorele tale-s mai lungi,

Poate ai mai avut muguri și-i știi purta

La solul bogat poate ajungi

Poate cresc frunze din seva ta

Promit că am sa vin să ud mereu,

Cu lacrimi de bucurie,calde,

Copacul meu-suflet din trupul tău

Până când truda noastră va da roade.

57


Foto: Marius Vasile

Tatălui meu

Acu’ juma’ de secol și ceva,

Când se-mpărțea frumos și nebunie,

Acolo-n Romanați,pe undeva,

Din lutul luncii naștere lua

Ce lutul meu în ani urma să fie.

L-au modelat în forme mii și mii

Mâini cu mănuși sau aspre,din ogoare

S-a copt apoi în razele de soare

Și-a fost de joaca mulților copii

Și-a fost de trebuință la om mare.

Tu, vasule, pictat cu mult umor

De-un meșter păpușar

Nu de-un olar,

Ce-ți porți tu ,mândru albu-ți de decor

Ești veșnic,ești prin vremi dăinuitor

Căci vasule de-origini oltenești ,

Ești spart acum în două străchinioare.

58

Mădălina Stan (Absolventă FEAA)


Nu vreau acum sa-mi spui nimic la despartire Tu pentru mine ai fost doar simpla amagire Cu trupul tau fierbinte si sufletul tau rece Am inteles demult intre noi ce se petrece. Si m-ai dezamagit prin felul tau de a fi Cand te schimbai ca vremea in fiecare zi Nu-mi ofereai nimic,in schimb imi cereai totul Erai ca o morfina,gasisem antidotul Scriu poezii pe laptop nu imi trebuie hartie Ma ratacesc prin viata nu stiu cartografie Si te-am iubit o clipa sau poate si mai mult Nu mi place sa vorbesc,doar sa scriu si s-ascult. Ne-am cunoscut pe treispe, o zi cu ghinion Tu te credeai regina,eram doar un pion Dar stii si tu ca jocul,necesita talent Si pentru mine,totul,a fost un accident. Pe tabla de 64,ai aruncat cu zarul Te-am invatat sa muti,dar tu nu aveai harul. Acum o piesa cade, regina a murit Traiasca regele,multimea a grait Si zei mei din templu,s-au maniat acum Nu ii mai pacaleste,o urma de parfum Si timpul se opreste,secundele se-aduna Olimpul zace in mine,Nepun sa-ti dea furtuna Sa fi tinut ca Atlas pe umerii mei cerul Tot nu as fi gonit din sulfetul tau gerul Sau de-as fi stat cu Hades si Cerber sa pazesc Iubirea catre mine tot nu-o calauzesc. Sa te fi asteptat acolo cu luntrea sa treci Stixul In lumea intunecata in care sta abisul Macar sa nu ti vad chipul,obscur in intuneric Tu sa ma vezi in chipu-mi luciferic Povestile sunt triste,Homer poetul orb Scria despre iubire,din vin eu inca sorb

Iubirea si razboiul, Elena si Paris Ce trista e povestea,zadarnic compromis S-a daramat cetatea,a ars din temelii Iubirea si razboiul,puternice stihii Si eu as fi luptat,cu sabia in mana Dar tu nu ti-ai dorit,suflare din tarana. Adam si Eva,raiul,acelasi vechi pacat Se perpetueaza astazi,femeia a tradat Suntem copiii sortii,ne ducem spre dricar Ne luam in goana zborul si pierdem ca Icar Stii la inceput femeie ma sarutai cu dor Si ii sopteai urechii doar soapte de Amor Acum nu mai iti cer cu mine sa te impaci M-am saturat cu mine sa te tot prefaci Am fost ca un Luceafar ai fost o Catalina Veneam din intuneric ca sa imi gasesc lumina Am fost Hyperion,iar tu ai fost femeia Oricat de mult am vrut,nu s-a aprins scanteia Eu nu mai scriu cuvinte,iubirea in mine tace Iar jarul ce ma arde in scrum se tot preface Si ploaia ce ma uda,se scurge pe asfalt Din ganduri si din soapte eu inca mai tresalt...

59


Bogdan Alexie (FB, anul III)

60


https://www.facebook.com/MaricaAdvertising/

3. Cercul de Marketing Craiovean, un grup care vă pune la dispoziție știri din domeniul marketingului, dar și alte oportunități oferite în acest domeniuhttps://www.facebook.com/groups/Cerculdemarketing/

4. Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Craiova, pagina de facebook a facultății https://www.facebook.com/FEAACraiova si site-ul http://feaa.ucv.ro

5. Universitatea din Craiova, pagina de facebookhttps://www.facebook.com/UniversitateaDinCraiovaPaginaOficiala

6. ASFEAA, pagina de facebook https://www.facebook.com/asfeaa

7. AIESEC Craiova, pagina de facebook https://www.facebook.com/aieseccraiova și site-ul http://www.aiesec-craiova.org/

8. Grupul Teatrul Național Marin Sorescu, www.facebook.com/groups/130319718051

9. Blogul studentei Alexandra Călinoiu, https://www.facebook.com/olteancaindeplasare

10. FEAA Craiova Cariere, https://www.facebook.com/FEAACariere

11. Blogul studentei Alina Ivanovici, https://seetheworld437.wordpress.com, https://www.facebook.com/See-the-world-1645061305727098

61

1. Grupul de Management și Marketing Club, un grup cu peste 1300 de membri https://www.facebook.com/groups/mgmkfeaa/Acest grup oferă informații utile legate de orar, tutori, rezultate la admitere, sesiune, concursuri, știri, evenimente, sfaturi, etc.

Selecția vă este oferită de Silvia Puiu

CÂTEVA LINKURI INTERESANTE ȘI UTILE

2. Canalul de Youtube al Departamentului de Management, Marketing și Administrarea Afacerilor, care vă oferă informații despre studenții și profesorii MMAA în format videohttps://www.youtube.com/channel/UCBPmLiPjfLjJY5z3PuF7Vbw


https://www.facebook.com/groups/Cerculdemarketing/

https://www.facebook.com/FEAACraiova

site-ul http://feaa.ucv.ro

https://www.facebook.com/UniversitateaDinCraiovaPaginaOficiala

https://www.facebook.com/asfeaa

https://www.facebook.com/aieseccraiova

http://www.aiesec-craiova.org/

http://www.facebook.com/groups/130319718051

https://www.facebook.com/olteancaindeplasare

https://www.facebook.com/FEAACariere

https://seetheworld437.wordpress.com

https://www.facebook.com/See-the-world-1645061305727098

https://www.facebook.com/See-the-world-1645061305727098

https://www.facebook.com/groups/mgmkfeaa/

https://www.youtube.com/channel/UCBPmLiPjfLjJY5z3PuF7Vbw

62

Elena Diana Bobaru - câștigătoarea premiului CronicaStudentului FEAA Craiova din numărul 7 al revistei

Ne puteți găsi pe Facebook la următoarele adrese:Pagina de Facebook: www.facebook.com/cronicastudentuluiFEAACraiovaGrupul colaboratorilor: www.facebook.com/groups/114321912247734

Notă: Autorii materialelor publicate răspund de originalitatea și conținutul propriilor articole.

În calitate de coordonator, încurajez creativitatea, dar revista Cronica Studentului FEAA Craiova este o revistă studențească și fiecare student își asumă responsabilitatea pentru ceea ce publică.


http://www.facebook.com/cronicastudentuluiFEAACraiova

http://www.facebook.com/groups/114321912247734

63

COLECTIVUL REVISTEI

Coordonator: Silvia PUIU

Colaboratori: Lavinia FLORESCUFelix DRĂGOIAndreea BORNEADiana PAVELAlina VASILEGabriel DUMITRAȘCUValentina DOGARUAndreea MĂRĂCINEBeatrice IOVULarisa MUSTAȚĂAnca Elena NIȚĂYamina ȘOȘACristina ZARĂAdelina MAROTINESCUIrina IVANIulian BADEAMădălina STANBogdan ALEXIE

Grafică: Laurențiu Mihai BADEA


www.facebook.com/cronicastudentuluiFEAACraiova

THANKS FOR READING...

CRONICA STUDENTULUI

FEAA CRAIOVA

http://www.facebook.com/cronicastudentuluiFEAACraiova

cronica studentului feaa craiova nr. 8

Documents