1. NU CREDE în nici un fel de informaţii, de veşti, de păreri despre Mişcarea Legionară, citite din orice foaie ar fi, chiar dacă pare a fi naţionalistă, sau şoptite la ureche de agenţi, sau chiar de oameni de treabă.

Legionarul nu crede decât în ordinul şi în cuvântul Şefului său.

Dacă acest cuvânt nu vine, înseamnă că nimic nu este schimbat şi că legionarul îşi merge în linişte drumul său înainte.

2. DĂ-ŢI SEAMA BINE pe cine ai în faţă. Şi cântăreşte-l cum trebuie, şi când este un inamic care vrea să te înşele, şi când este un prieten prost pe care I-a înşelat mai înainte un inamic.

3. PĂZEŞTE-TE ca de o mare nenorocire de omul străin care te îndeamnă să faci ceva. El are un interes şi voieşte să-şi facă interesul prin tine, sau să te compromită în faţa celorlalţi legionari.

Legionarul acţionează numai din ordin sau din iniţiativa sa proprie.

4. DACĂ vrea cineva să te ademenească sau să te cumpere, scuipă-l în ochi. Legionarii nu sunt nici proşti, nici de vânzare.

5. FUGI de cei ce voiesc să-ţi facă daruri. Nu primi nimic.

6. ÎNDEPĂRTEAZĂ-TE de cei ce te linguşesc şi te laudă.

7. Unde sunteţi numai 3 legionari, trăiţi ca fraţii între voi: UNIRE, Unire şi iar Unire. Sacrifică tot, calcă-te pe tine în picioare, cu toate poftele şi cu tot egoismul din line, pentru această unire.

Ea, UNITATEA, ne va da biruinţa.

Cine este contra unităţii, este contra biruinţei legionare.

8. NU-ŢI VORBI DE RĂU camarazii. Nu-i pâri. Nu şopti la ureche şi nu primi să ţi se şoptească.

9. NU TE SPERIA dacă nu primeşti ordine, veşti, răspunsuri la scrisori, sau dacă ţi se pare că lupta stagnează. Nu te alarma, nu lua lucrurile în tragic, căci Dumnezeu este deasupra noastră şi şefii tăi cunosc drumul cel bun şi ştiu ce vor.

10. IN SINGURĂTATEA TA roagă-te lui D-zeu, în numele morţilor noştri, pentru ca să ne ajute, să suferim toate loviturile, până la capătul suferinţelor şi până la marea înviere şi biruinţă legionară."

(Circulara din 5 iunie 1935)

O mare primejdie ameninţă organizaţia legionară: intrarea în cadrul organizaţiei a o mulţime de elemente slabe, sau chiar rele. Este un fapt cunoscut: de câte ori un curent se ridică mai puternic în favoarea unei organizaţii, de atâtea ori năvălesc asupra ei şi o serie întreagă de elemente inferioare, uneori chiar haimanale, oameni fără căpătâi, escroci, secături, etc... Altă serie o formează voiajorii politici care au bătut la uşa tuturor partidelor şi acum stau gata să se arunce şi în braţele Mişcării Legionare. (...)

Cer să se facă de urgenţă în fiecare judeţ o comisiune de control, compusă din trei, care să cerceteze individual pe fiecare membru, din toate cuiburile judeţene. Cine este? Ce trecut are, ce situaţie şi nume în societate (orice muncă e onorabilă, de la măturător de stradă, la plugar, muncitor, etc. Nu e onorabilă haimanaua, omul fără căpătâi, beţivul, coada satelor şi oraşelor, pleava). Elementele slabe vor fi îndepărtate imediat.

Îndepărtarea se va face cu blândeţe şi cu eleganţă sufletească. Ea se va face sub forma unui concediu de un an de zile, pentru ca omul în acest timp să se pună la punct cu lipsurile pe care le are. După care timp se va vedea.

Pe viitor toţi şefii de judeţe, plăşi, cuiburi, etc. să nu uite următoarele legi:

A) Cât mai puţini legionari şi cât mai mulţi prieteni.

B) Din 20 de cereri de înscriere, se resping 19 şi se primeşte unul. Cel mai bun.

C) Celui ce vine să se înscrie îi spuneţi: "Dragă Domnule du-te şi mai gândeşte-te 3 luni pentru ca să nu te păcăleşti. Studiază-ne bine atunci când vrei să faci pasul acesta. Iată, în acest timp studiază următoarele cărţi şi reviste legionare. Apoi dă-ne voie ca în acest timp să te studiem şi noi pe D-ta, ca să nu ne păcălim nici noi".

Pe urmă urmează stagiul de mai multe luni de cunoaştere şi apropiere şi stagiul de 3 ani, în care timp noi trebuie să ne dăm seama daca omul, fie el corect, cu bunăvoinţă, etc., se poate totuşi integra perfect în spiritualitatea legionară. Numai în acest caz va fi trecut în rândurile legionare. Altfel prezenţa lui va fi permanent o discordanţă în sânul organizaţiei şi o permanentă dificultate.

D) Veţi accentua necontenit deosebirea între calitatea de membru şi aceea de legionar. (...)

Atenţie! Cămăşile verzi sunt odăjdiile noastre. Să se poarte numai în zile de sărbătoare şi în anume situaţii şi locuri. Interziceţi purtarea zilnică a acestei cămăşi. Altfel mergem la batjocorirea ei."

(Circulara din 21 sept. 1936)