centrul vechi, no. 28

Cerul va fi temporar noros, iar vântul se va intensifica

treptat.

min. -10C

max. 90C

Vremea vineri...min. -30C

max. 60C

...sâmbătă...min. -60C

max. 40C

...duminică

Săptămânal gratuitlNr. 28 Anul IIl 13 - 19 ianuarie 2012l 16 pagini

Tiraj 50.000exemplare

Temperatura aerului va fiîn scădere uşoară. Cerul va fi variabil.

Vremea va continua să serăcească. Cerul va fi mai

mult noros.

PUBLICITATE

RE

PO

RTA

JK

NO

W H

OW

Stilul de viață raw-vegan,explicat de Olivia Steer

CU

LIN

AR

Prezentatoarea Acasă TV a alespentru ea şi familia ei un stil deviaţă ce poate părea extrempentru mulţi dintre români:vegetarianismul crud (sau raw).(pag. 12)

„Eliade, Cioran și Enescusunt modelele mele în viață“

Radu Simion, naistulcăruia Ceaușescu i-aținut microfonul să-icânte lui Richard Nixon

După mai bine de 50 de ani deactivitate, Radu Simion se poatelăuda cu sute de concerte în toatălumea şi cu aprecierile unorpersonalităţi de marca.(pag. 2)

Care sunt cele maiașteptate apariții pepiața mobilelor în 2012

„Centrul Vechi“ a realizat un topal celor mai așteptate terminalemobile ce urmează a fi lansate în2012. Dintre acestea, de departecele mai importante sunt NokiaLumia 900, iPhone 5 și SamsungGalaxy SIII. (pag. 11)

IULIAN CANAF:

09

PAG.

Vlad [email protected]

I-a plăcut muzica încă dela 14 ani, s-a îndrăgostit denai şi a făcut un legământ peviaţă „la îndrumarea“ men -torului său Fănică Luca. La20 de ani, Radu Simion eraconsiderat unul dintre cei maimari naişti din lume aplaudatla scenă deschisă la finalulunei partituri de Brahms laTeatrul „Bobino“, dar careprefera deseori să cânte într-ocârciumă din Centrul Vechialături de Maria Tănase.Acum, la 72 de ani, s-a retrasîn crama de la Caru` cu Bere,unde, în fiecare seară, lereaduce mesenilor pofta de atrăi româneşte şi tresare defiecare dată când mai audecâte-o voce strigând:„Maestre, cânt-o pe aia cu«Spune, spune, moş bătrân»,că merge la pahar!“.

S-a dus la clasa de nai să scape de corijenţă

Povestea fermecătoare alui Radu Simion începe la 14ani, când tatăl său l-a luat demână şi l-a dus la şcoala demuzică să îl facă artist ca să îlscape de greutăţile vieţii. „Euam ajuns naist printr-oconjunctură. Mie îmi plăceasă cânt la acordeon, însă viaţami-a oferit altceva. Am ajunsla şcoala de muzică dinBucureşti unde erau profe soriprecum Maria Tănase, FănicăLuca. Eu am intrat la ţambalunde îl aveam dascăl peGeorge Pantazi, însă, dincauză că avea multe turnee, atrebuit să îmi găsesc un altinstrument pentru că măprindea anul fără notă şirămâneam corijent. Şi aşa amajuns la marele Fănică Luca,omul care mi-a spus încă deprima dată când am suflat în

nai că instrumentul ăsta estepentru mine. PreşedinteleTunisiei s-a chinuit o jumă -tate de oră să sufle în nai şi nua reuşit. Adică nu este preauşor să scoţi un ton adevăratdintr-un tub“, ne-a mărturisitmaestrul naiului.

La 14 ani a fost dat afară dela radio pentru că ştia doarşase piese

Primul premiu, dar şiprima lecţie de viaţă le-aprimit în primul an de şcoală,când era considerat un copil-minune… fără repertoriu.„Primul meu spectacol l-amavut la 14 ani. După şase lunide studii cu Fănică Luca, când

încă nu mă puteam numinaist, am plecat la concursulnaţional al şcolilor de muzică,unde am câştigat premiulîntâi. Apoi am fost chemat săimprim la radio, însă eu ştiamdoar şase piese ale maestruluimeu, iar când m-a auzitdirijorul Victor Predescu, m-adat afară, spunându-mi că elare piesele alea cântate deLuca şi să mă întorc atuncicând o să am şi alte piese“, ne-a povestit Simion.Incidentul pe care îlpovesteşte în amânunt şiacum l-a ambiţionat atât demult încât a plecat în căutareapieselor, care mai târziu aveausă îi aducă faimă pe patrucontinente. „Am ieşit din salăşi am plâns pe scări la radioore întregi. Dar acel momentm-a ambiţionat foarte mult şiam început să îmi culeg piese.Am fost şi la un lăutar dinArgeş, nea Diţă, şi l-am rugatsă îmi dea şi mie nişte piese.În timp mi-am făcutrepertoriul meu în care seregăseau şi piesele vechiprecum «Spune, spune, moşbătrân» sau «De la primă-rie-n sus». Apoi, după aproapedoi ani de studiu, am ajuns iar

la uşa dirijorului Predescu.Atunci mi-a spus că îmi maidă o şansă, dar când amînceput să cânt, l-am lăsatmut“, a spus naistul.

Maria Tănase l-a îndemnatsă cânte în orchestră, darsă nu lase şcoala

Următorul pas curajos alartistului a fost legat deansamblul „Periniţa“. „Laorchestra «Periniţa» am ajunssă cânt cu Maria Tănase.Când m-a văzut acolo, m-aluat la întrebări: «Ce cauţi tu

aici?». Şi când i-am spus căam ajuns acolo prin concurs,m-a mângâiat şi mi-a spus:«Cântă în orchestră», dar sănu las şcoala, să îl ascult peFănică Luca. Apoi am cântatcu Maria Tănase în toatăţara... era o mare artistă...“,povesteşte Simion. Acolo,elevul lui Fănică Luca adevenit celebru, începând să ise deschidă porţile succe sului.Simion îşi aminteşte „că deatunci au început concertelemari din Franţa, ţară în caream şi locuit primii cinci ani de

REPORTAJNR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012

PAG.

02

www.ringincentrulvechi.ro

Radu Simion, naistul căruia microfonul să-i cânte l

Statul a vrut să îmi ia naiul pe care îl am de la Fănică LucaÎnainte de a muri, Fănică Luca i-a dăruit lui Simion cea maide preţ avere a sa: naiul care l-a consacrat. „Fănică erabolnav, îi scoseseră un rinichi, îi era frică că moare. Şi într-o zi m-a chemat la masă. După ce mâncăm, închinămun pahar, ia naiul şi îmi spune «Tată, ăsta a fost al meuatâţia ani de zile. Cu ăsta am făcut furori. Ia-l, să fii sănă -tos, să îţi aducă succes». Şi de atunci îl am la mine. Auvenit ăştia de la patrimoniu să mi-l ia. Le-am spus că îl punjos, îl calc în picioare şi îl dau. Păi cum adică, să îl luaţi şisă îl ţineţi în vitrină în loc să mă lăsaţi să cânt cu el. Şi auvenit după mine la Crama Domnească şi de atunci nu amai apărut nimeni. Ei strâng instrumentele. De exem plu,vioara lui George Georgescu. Ăsta era al tatăllui lui FănicăLuca. Dar pentru că Fănică Luca a fost cine a fost, au vrutsă îl aibă la patrimoniu, la muzeu“, ne-a spus Simion.

Naiul este un ham pe care ţi-l pui pentru toată viaţa.“

n Naiul l-a ales pe el… iar el a ales să vindece suflete şi săsmulgă lacrimi de fericire ţinând în mână o „bucată de trestie“.După mai bine de 50 de ani de activitate, Radu Simion sepoate lăuda cu sute de concerte în toată lumea şi cuaprecierile unor personalităţi precum Richard Nixon, HenriCoandă sau Silvana Pampanini.

Eu am cântat ladeschiderea hotelului

Intercontinental.“

Henri Coandă, fascinat de talentul lui Radu Simion

la revo luţie. Acolo am fost tratatca un rege şi am luat zeci depremii“.

„Ceauşescu mă chema să îi cânt la vânătoare“

În afara concertelor dinstrăinătate şi din marile localuridin Capitală, Radu Simion eradeseori chemat de comunişti lapetreceri şi recepţii. „Povesteamea cu comuniştii a început încăde pe vremea lui Gheorghiu-Dej,care m-a chemat să îi cânt de pevremea în care eram elev. Apoi,Ceauşescu mă chema să îi cânt lavânătoare. Mergeam şi stăteamdupă ei să vâneze o zi întreagă şiseara începea festinul, iar noitrebuia să le cântăm în timp ce eimâncau. De multe ori nici nu

ştiam unde ne duce. Ne băga ladubă şi plecam pe la restaurantepe lângă pădurile unde vânaCeauşescu. Apoi m-a chemat săfiu la toate recepţiile. Dupărecepţie mă chemau la masă cu eisă beau un şpriţ. Cea maifrumoasă amintire a fost la sosireaîn România a preşedinteluiAmericii. Eu îi cântam luiRichard Nixon, iar Ceau şescu îmiţinea microfonul. Era primul omal lumii. Primul preşedinteamerican care a călcat pământulromâ nesc e Richard Nixon... şiCeauşescu îmi ţine micro fonul căîl deranjau ziariştii. Asta însemnarespect“, ne-a spus naistul.

A cântat 28 de ani în Centrul Vechi

Întotdeauna a crezut că naiulare un loc aparte în armonioasaîmpletitură de tradiţie şi istorie ceîncă mai dăinuie în CentrulIstoric al Capitalei. „Cânt la Caru`cu Bere de 16 ani, iar la CramaDomnească am cântat din 1977până în 1989. Pot spune că suntun fiu al Centrului Vechi. Autrecut multe generaţii pe acolo şi

multe tipuri de oameni. Am văzutschimbări de compor tament, îneducaţia lor, în cultura lormuzicală. Când mă prezint în faţapublicului, oamenii mă respectă,vin la mine. Ei spun că asta emuzica ce trebuie cântată. Neplace să auzim o Zarază, «Să cânţiCobzar bătrân», «Pe lângă plopiifără soţ», «Sanie cu zurgălăi», darnu chestii din alea cu «Aoleu,gagica mea»“.

Tinerii preferă să le cânte „ăiacu sârme în nas“ decât Simion

Cât despre apropierea tinerilorde muzica veche, naistul susţine:„Vin, dar rar. M-a surprins untânăr când a venit la mine şi mi-azis că e prima oară când măascultă pe viu şi mă respectă şi m-a rugat să îi cânt «A venit asearămama». M-a mirat. Nu cred căavea mai mult de 20 de ani. Efoarte sur prin zător. Probabil că, înfamilia lor, părinţii le-au datexemplu de rigoare şi au ascultatmuzica adevărată, muzica veche.Restul se plictisesc imediat.Preferă să se ducă într-un club şisă le cânte ăia cu sârmă în nas, să

le bată tobele în cap până le crapăcreierul. Dar preferă aşa decât omuzică liniş ti toare. De fapt, ce emuzica? Un mijloc de a te recreea,de a-ţi crea o stare de linişte ca săîţi uiţi stresul pe care îl ai zi de zi.Oamenii, practic, în loc să seelibereze de stres şi probleme, eimai mult se ambalează şi se aglo -merează cu stresul, cu zgo mote.Sunt nişte oameni care, dupăpărerea mea, nu prea cred că ajungei pe la 80 de ani“.

PAG.

Află ştirile de ultimă oră citind www.ziarulring.ro

03

PAG.

Singura parte bună a comunismului erarespectul faţă de sportivi şi de muzicanţi.“


Ceauşescu i-a ţinutui Richard Nixon

Umilit de o secretară de la televiziunea publică„Am vrut să serbez 55 de ani deactivitate profesională. Eu cânt mai multegenuri de muzică, cânt şi folclor, şicaffee concert, şi muzică clasică şi amvrut să fac o emisiune la TVR Cultural.Am vrut să vorbesc cu directoarea, să îifac propunerea, dar am vorbit cusecretara. Aveam benzile asigurate,totul, doar să merg în studio să filmez. Şimi-a zis să fac o cerere şi un CV. Nu ţi-eruşine, secretara directorului la Cultural,să nu ştii cine e Radu Simion? Nu îi eruşine? Am patru continente în spate, nuexistă ţară în care să mă duc să nu măfilmeze. Melodiile mele la Paris se dau pestradă. Când făceam turnee şi afişelemele erau de patru-cinci metri pe stradă.Şi i-am închis telefonul în nas şi nu maivreau să ştiu de ei. Şi acum se dau laradio recitaluri cu mine şi mă cheamăoamenii să vorbesc. Am avut înorchestră tot felul de valori“.

Damian Drăghici nu este un naist bun!

Un singur gând îl determină pe Radu Simion să se întristeze:viitorul naiului. „A murit Fănică Luca, au murit elevii. La ora actuală,toţi instrumentiştii, toţi tinerii aceştia care cântă nu mai au dascăli.Damian Drăghici, care era elevul meu, începuse să facă câte ceva,dar a abandonat naiul. Mi-a spus că nu îi mai place să cânte cunaiul. Şi atunci m-am luat de el şi i-am spus: «Dar de ce, măiDamiane, nu mai vrei să mai cânţi cu naiul? Ai văzut că de-abiaacum trebuie să munceşti? Că ai făcut mult scandal în jurul tău şite-ai lăudat în stânga şi în dreapta că ai făcut facultăţi şi vineteleviziunea şi te filmează? Dar unde sunt diplomele de lafacultăţile acelea din America? Unde sunt jazmanii ăia mari cu careai cântat? Dacă ai făcut aşa mare performanţă, continuă şi rămâiacolo. Dar părerea mea e că n-ai făcut aşa ceva şi, ca dovadă, înloc să munceşti acum pentru că succesul pe care l-ai creat în jurultău, te obligă să munceşti mai mult, ai abandonat că n-ai răbdaresă stai să munceşti patru-cinci ore acasă plus când cânţi la

concert». Radu Simion, la 72 de ani, studiază câte patru-cinci orepe zi. Eu stau aici şi văd televizorul şi în timp studiez. Pentru căacesta este instrumentul pe care dacă îl laşi se lasă. E uninstrument primitiv. E frumos, e interesant, dar, dacă nu munceşti,nu studiezi nimic la el, te lasă. Şi acum, el a făcut vâlvă multă înjurul lui şi sigur că greutăţile sunt mult mai mari pentru că înmomentul când îţi permiţi să cânţi un Brahms şi faci reduceri în locsă cânţi pe două octave, un specialist ştie ce faci tu acolo. Eltrebuie, ca şi un violonist, să interpreteze piesa aceea conformpartiturii. Şi dacă o simplifici, numai faptul că îţi permiţi să modificipartitura unui compozitor precum a fost Brahms sau Liszt, astaînseamnă mare crimă şi atunci înseamnă că eşti un infractor şi nuun muzicant adevărat. Un muzicant adevărat cântă aşa cum ascris compozitorul. Pe toţi pe care îi auzi cântă sârba pe loc pe treitonuri şi bagă stacatură triplă şi zice lumea ce bine cântă ăsta, dardacă îl pui să cânte pe întinderea naiului nu poate, nu ştie. Damiannu este un naist bun!“.

Richard Nixon l-a rugat pe Ceaușescu să se oprească pentru a-l asculta câteva minute pe Radu Simion

La televizor se promoveazătoţi vagabonzii, toate

piţipoancele şi bombelesexy... ne pierdem valorile şi

intelogenţa, Treziţi-vă!“

PUBLICITATE

Cristina [email protected]

Când intri prima oarăîn Oscars ai impresia căai nimerit într-un pubdin Anglia sau Irlanda.Oamenii sunt foarteprietenoşi şi nu ar trebuisă te mire dacă chiarpatronul, care e englez,vine la tine să îţi propunăo partidă de darts.Apropo, dacă tenimereşti prin Oscars cuprietenii, trebuie să ştii căau trei table de dartsunde te poţi juca gratuit,

asta dacă nu suntocupate. Atmosfera estefoarte relaxată aici, aşa că,dacă ai chef de o băută cuprietenii, de stat lapoveşti sau de dansat înweekenduri, la Oscars tevei simţi foarte bine. Înfiecare vineri şi sâmbătăeste invitată trupa DaDa,formaţie de rockalternativ cu influenţeindie şi reggae. Cei patrubăieţi cântă atât melodiiproprii, cât şi coveruridupă cele mai cunoscutemelodii de acum. Pubuleste împărţit în două,

prima încăpere fiinddestinată darts-ului,socializării, iar a doua -dansului. Acolo cântă şi

băieţii de la DaDa şi ailoc destul să te desfăşoripe ringul de dans. Înpauzele în care trupa se

odihneşte, atmosfera esteasigurată de DJ Antenna,care are pregătită muzicăbună cât să nu stai jos.

Adresa: Str. Şelari nr. 1

Vineri seară, dupăora 22.00, înInterbelic e partydeclarat. Aflat înbucăţica de gang care face legătura întreLipscani şi Blănari, barul reuşeşte să aduneîn fiecare weekend lume dornică dedistracţie şi de muzică bună. Melodiile suntde toate genurile, de la The Doors laChemical Brothers.

ADVERTORIAL

este anul în care s-a înfiinţattrupa DaDa.PARTY

NR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012

2006PAG.

04

Prețul mediu al unui cocktail

Prețul mediual unei beri

Prețul mediu al unui bilet de intrare

Prețul mediu al unei băuturirăcoritoare

20 lei 7 lei 8 lei gratuit


Adresa: Str. Şelari nr. 9-17

În clubul de pe stradaŞelari e distraţiegarantată în weekend.Vino şi distrează-tepe muzică bine aleasăsâmbătă seară înBordello’s, lapetrecerea „Lady Marmelade”.Animatoarele care dansează pe bar vorincendia atmosfera şi te vor duce cu gânduldirect în Franţa, la Moulin Rouge. Chiardacă preţurile sunt mai piperate, distracţiaeste una de zile mari la Bordello’s.

FOCUS

LEGEND{

„Lady Marmelade”, în Bordello’s

10 lei 3 lei 3,5 lei gratuit

Adresa: Str. Blănari nr. 14

Detaşează-te de serviciu pentru că începeweekendul. Dacă eşti prin Centrul Vechi cucolegii sau prietenii şi ai chef de muzicăbună şi distracţie, atunci vino în Club A săte simţi bine pe hiturile de aici. DJ Bogdante invită la o petrecere cu clasă, fără intrare.Aşa că ce mai aştepţi?

„Delicious Doughnuts“, în Club A


Party „Interbelic” în Centrul Vechi

www.ringincentrulvechi.ro* cotațiile au caracter orientativ

Au bucătar olandezDacă ţi se face foame în Oscars, meniul e variat şi poţi să mănânci aici totfelul de delicatese. Noi îţi recomandăm friptura de vită cu budincă Yorkshire,la preţul de 29 de lei. Bucătarul vine din Olanda şi are peste 20 de ani deexperienţă în arta culinară europeană.

n Dacă vrei săîmbini distracţiaîn stil irlandez cumuzica liveromânească, nurata pubul Oscarsde pe stradaCovaci nr. 19.Vineri şi sâmbătăîi poţi asculta aicipe cei de la trupaDaDa.

Adresa: Covaci nr. 19

Muzică live şi dartsîn Oscars Pub


Dacă vrei să ai parte de oseară de pomină şi te afli înCentrul Vechi, ia-ţi prietenii demânuţă şi veniţi în clubul dinstrada Smârdan. Aici, înweekenduri au loc super pe tre -ceri care te vor face să rămâipână în zori. În fiecare vinerisunt invitaţi cei de la 2 ZeceBand, care cântă coveruri livedupă cele mai cunoscute melodiidin anii ‘70 şi până în prezent.

Unul dintre soliştii trupei,Andrei Ion, a concurat la „VoceaRomâniei“, făcând parte dinechipa Loredanei Groza.Alături de el îi vei mai puteavedea, vineri seară, pe SandraClipea - voce, Bogdan Ciubuciu– tobe, Radu Gheorghiu –chitară, Florin Petrescu –keyboard şi Alex Urucu –chitară bass. În St. Patrick, mân -carea, băutura şi muzica îmbinăspecificul irlandez cu cel local.Indiferent pe cine vrei să inviţiîn oraş, cu siguranţă va rămâne

impresionat de atmosfera unuiadintre cele mai autentice irishpuburi din România. Playlistulvariat, posibilitatea de a vedeaevenimentele sportive preferate,party-urile organizate de St.Patrick, meniul specific de irishpub şi restaurant local, varietateabăuturilor de orice tip, toatecontribuie la acest „quality time”– motivul principal al unei ieşiriîn Centrul Vechi.

WEEKEND PLIN DE DISTRACţIEîn El Comandante JuniorÎN CLUBUL de pe stradaStavropoleos, din Centrul Vechi, sedă startul, vineri seară, ora 21.00, la„Party para la resistencia”. Şi, dacămai rezişti, eşti poftit să-ţi etalezinoile mişcări de dans şi sâmbătăseara, când petrecerea continuă. Încostul intrării nu este inclusă niciobăutură, dar preţurile nu suntexagerate şi mai ai parte şi dereduceri substanţiale. Spre exemplu,îţi poţi cumpăra o sticlă de votcă şi

un suc de mere la numai 100 de lei.Ţi se pregătesc ritmuri demenţialede către DJ Eddie. După cum seştie, muzica este un mare atu încluburile marca El Comandante şieste menită să ţină lumea într-undans continuu. Poţi auzi aici melodiidin anii '50 până azi, dar care nu tevor lăsa să stai jos. Şterge-ţi pantofiide dans şi pregăteşte-te pentru douănopţi de distracţie în clubul dinCentrul Vechi.

PAG.

12 05

PAG.

cocktailuri bazate pe beregăseşti în meniul pubului.

FOCUSPARTYNR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012


PUBLICITATE

Prețul mediu al unui cocktail

Prețul mediual unei beri

Prețul mediu al unui bilet de intrare

Prețul mediu al unei băuturirăcoritoare


Adresa: Str. Şelari nr. 9-11

Duminică seară ai excursie în Jamaica, cuplecare din Revenge de la ora 22.00. Înclub te aşteaptă: Bob Marley, DamianMarley, Ziggy Marley, DubIncorporation, Tanya Stephens, Alborosie,Patrice, Anthony B, El Negro, Camuflaj,One Riddim, Sizzla, Cocoa Tea, AlphaBlondy, Ziggi, Gentleman şi mulţi alţiicare cântă reggae. De atmosferă va aveagrijă DJ Eugenius. (C.A.)

LEGEND{

„Reggae Night Extended“,în Revenge

* cotațiile au caracter orientativ

Coveruri cu 2 Zece Bandîn St. Patrick

10 lei 6 lei 7 lei 10 lei


Adresa: Str. Smârdan

nr. 23-25

n Vineri seară, în St. Patrick din Centrul Vechie distracţie mare. Trupa 2 Zece Band teaşteaptă cu un concert de zile mari,începând cu ora 22.00.

Adresa: Str. Stavropoleos nr. 8

Renovat recentDupă un proces complex deremodelare care a durataproape un an, St. PatrickIrish Pub & Restaurant asuferit un „face lift” radical.Clubul beneficiază şi de unnou salon, „The Bridge”,complet renovat, unde se vorputea asculta concerte livesau dansa până dimineaţă.

LIVE MUSICNR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012

PAG.

06


8

PROCONSUL live @ Hard Rock Cafe

VAMA cântă în Barletto ClubCONCERT. Tudor Chirilă şicolegii lui vă aşteaptăvineri, târziu în noapte, pemalul lacului Tei, la clubulBarletto (fost Turabo). Aveţiocazia să petreceţi pemelodii proprii ale trupei,dar şi ascultând hiturifăcute celebre de fostaformaţie Vama Veche.Tudor Chirilă s-a desprinsdin Vama Veche în 2006 şia înfiinţat Vama. Dupăpatru ani în care a cântat

hiturile vechii trupe, Chirilăa fost dat în judecată defoştii colegi pentruîncălcarea drepturilor deautor, iar acum douăprimăveri, Înalta Curte deCasaţie şi Justiţie i-ainterzis să mai cânte piesedin repertoriul Vama Veche.După doar câteva luni, celedouă trupe formate caurmare a despărţirii din2006, Vama şi TrupaVeche, au ajuns la un acord

privind interpretareacântecelor din repertoriulformației Vama Veche,ambele trupe putând săinterpreteze acestemelodii. Revenind la band-ul lui Chirilă, acesta eformat din EugenCaminschi, Gelu Ionescu,Lucian Cioargă şi DanOpriş şi a lansat un singurmaterial discografic pânăacum, în 2008, intitulat…„Vama“. (T.R.)A

LTERNATIVA

albume are la activ trupa Proconsulîn cei 13 ani de activitate.

Traian [email protected]

Proconsul a devenit unnume cunoscut pe piaţa mu -zi cală din România în 1999,odată cu maxi-single-ul dede but „De la ruşi…“. În2000, cu piesa „Cerul“ obţinelocul trei la festivalul de laMa maia, secţiunea Creaţie.De asemenea, a câştigat tro -feul „Cerbul de Aur“, fiind

prima formaţie din Româniacare reuşea această per for -man ţă. Un an mai târziu,Pro consul lansează un noual bum: „Mi-ai luat inima“, cea avut foarte mare succes cusin gle-uri ca: „Zbor“, „Mi-ailuat inima“, „Despre tine“,„Spune-mi despre noi“ şi s-avândut în peste 50.000exem plare. Urmează ani fru -moşi, de glorie pentru Pro -

consul, ani care au adus alteşi alte albume şi hituri.

Schimbarea din 2009În anul 2009, basistul Flo -

rin Barbu pune capăt unei co -la borări de şapte ani cufor maţia şi părăseşte Pro con -sul în urma deciziei de a semuta, împreună cu fa milia, laSibiu. În locul lui, trupa îlcooptează la chitară bass pe

James Alexander Lascu, 25 deani, un ame rican de origineromână, năs cut în Detroit, celcare a ve nit cu un suflu nou,cu „know-how“-ul americanşi s-a integrat rapid în familiaPro consul. A urmat un con -cert susţinut la Sala Pa la tu lui,ce a lansat un album nou,intitulat „Sens Unic“, care facedovada maturităţii for ma ţiei,ajunsă la 10 ani de ac tivitate.

n Concertul sfârşitului de săptămână este găzduit,sâmbătă, de celebrul local din Herăstrău, acolounde Robert, Vali, Dragoş, James, Liuba şi Bodovă aşteaptă pentru două ore de hituri.

Surprizele de sâmbătăŢinând cont că Hard Rock Cafe este o franşiză celebrăpe tot mapamondul, pentru concertul din aceastăsâmbătă, băieţii de la Proconsul şi-au propus să seprezinte pe scenă aşa cum rar au făcut-o până acum: cuo sumedenie de coveruri “de aur”, practic preferinţelemuzicale ale trupeţilor. Bineînţeles, nu vor lipsi marilesuccese lansate în cei 13 ani de carieră. E şansa să-lvedeţi pe Bodo mai rocker ca niciodată, întruchipându-ipe Bono, Billy Idol, Zucchero, Roland Orzabal (Tears forFears) ori Dave Gahan (Depeche Mode).

PAG.

07

PAG.

TEATRUNR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012


PUBLICITATE

FOCUS

Prezentat de: Teatrul „Nottara“Regizor: Cristian JuncuScenografia: Cosmin Ardeleanu Distribuţie: Catrinel Dumitrescu, EmilHossu Durată: 1h 20 min. sâmbătă, ora 19.00

Prezentat de: Teatrul de ComedieDistribuţie: Vladimir Găitan, Ion Lucian,Gabriela Popescu, Marius Florea Vizante,Delia Nartea, Mihaela Teleoacă, EugenRacoţi, Mihaela Măcelaru, Aurelian IancuBărbieru, Şerban Georgevici, GeorgeGrigore Regizor: Alexandru Dabija Durată: 2h 50 min.Preţ: 25 leiduminică, ora 19.00

Prezentat de: Teatrul Foarte MicAutor: William ShakespeareTraducerea: Nina Cassian Distribuţie: Liliana Pană, RaduCiobănaşu, Raluca Petra, RobertRadoveneanu, Nicolae Nastasia, RozanaRadu, Adelaida Zamfira, CodruţaUreche, Răzvan Marina, AlexandruTrişcariu Regizor: Liliana PanăScenografia: Cristina Milea, CătălinManea Durata: 90 min.Preţ: 22 leivineri, ora 19.00

„Omul hazardului“

„Hamlet - Un exercițiu“

„...Escu“

este anul în care a avut loc premieraspectacolului „Hotelul dintre lumi“. 2009

„Fata de mătase artificială“, la Teatrul de ComediePIESA porneşte de la romanulpublicat în 1931 de IrmgardKeun, un bestseller înainte caputerea nazistă să îl interzică lanumai un an de la publicare.Aparent, este foarte greu săstabileşti unde începeprofunzimea psihologică şipână unde se întind câmpurilenesfârşite ale telenovelei. Darpovestea lui Doris, aşa cum esteadusă pe scena de la Comedie,are câte ceva din amândouă.Visul de a ajunge vedetă de

film se împleteşte cumomentele în care îşi gândeştepropria viaţă după schemelefilmelor de succes, iar poezia şivitalitatea replicilor echilibreazăumorul şi tragismul situaţiilorredate în jurul acestui personaj.Spectacolul este montat deVlad Massaci şi din distribuţiefac parte actorii AlexandruConovaru și Delia Nartea. Ceiinteresaţi pot vedea piesasâmbătă, 14 ianuarie, de la ora19.30. (I.P.)A

LTERNATIVA

Petrece o seară la„Hotelul dintre lumi“n Teatrul Mic vă invită duminică, 15

ianuarie, de la ora 19.00, săsavuraţi o comedie romantică,realizată pe textul unuia dintre ceimai în vogă scriitori contemporani.

Iris Păunmagazin@ziarulring

Punerea în scenă aoperei lui Eric-Emma -nuel Schmitt, laureat alpre miului Goncourt (n.r.- dintre cele mai im por -tan te distincţii literare), afost realizată cu ajutorulunei echipe formate dinnume mai puţin cu nos cu -te publicului larg, darcon sacrate în lumea cu -nos cătorilor, precumOvi diu Niculescu, MihaiDin vale sau Bogdan Ta -laş man. În regia lui AliceBarb, spectacolul îşi pro -pune să scoată la luminăpo vestea unui loc maipuţin obişnuit.

Este vorba despre„Ho telul dintre lumi“, lo -cul în care nimeni nu ştiecum a ajuns, când va ple -ca sau cu ce scop a ajunsacolo. Şi nu vă gândiţi cămis terul se opreşte aici.De la mincinoşii carespun adevărul până la in -fir mii care se pot mişcafără probleme, acest locstraniu se arată spec ta to -rului ca un univers în care

se trece destul de uşorpeste hotarul obiş nui tu -lui, lăsând în urmă unsus pans între vis şi rea -litate, viaţă şi moarte, co -m e die şi tragedie.Din colo de toate estevor ba însă despre o po -ves te de dragoste, punc -tată din loc în loc deele mente tragicomice cevă vor smulge cu sigu ran -ţă câteva zâmbete.

„Hotelul dintre lumi“, prezentat de Teatrul Mic

Data şi ora: 15 ianuarie, 19.00Autor: Eric-Emmanuel SchmittRegia: Alice BarbDistribuţia: OvidiuNiculescu, MihaiDinvale, ValentinaPopa, AdrianaŞchiopu, BogdanTalaşman, LilianaPană, MihaelaRădescu, Ana Bart,Traian Vlas, CorinaAldea Coregrafie: RăzvanMazilu Decor: AndradaChiriac Durată: 2h 20 min. (cu pauză)

Eu cred că a spune o poveste de iubireîn vremuri atât de cinice poate părea oprovocare. A oferi unor actori roluri de«contre-emploi» este o provocare. Darmie îmi plac provocările şi cred că şiactorii tânjesc după ele. Acestspectacol s-a născut dintr-o sumă deprovocări care au făcut ca repetiţiile săfie extrem de vii...“

ALICE BARB

BUCURE{TINR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012

PAG.

08

străzi cuprinde Zona-Pilot a Centrului Vechi al Capitalei.16


REABILITAREA Centrului Vechi,aproape de finalizare

Alina [email protected]

Modernizarea Centrului Istoriceste aproape gata: lucrările de rea -bi litare a celor 16 străzi incluse înZona-Pilot s-au încheiat cu succes.A mai rămas doar intersecţia stră -zilor Şelari, Franceză şi Splaiul In -de pen denţei, unde au fostdes coperite vestigii arheologice,respectiv ruinele Hanului Verde,cons truit pe vremea domnitoruluiCons tantin Hangerli şi carea a găz -duit atelierul primului mare fo to -graf din Ţara Românească, CarolSzathmari. În acest sens, vor fi fă -cute demersurile legale pentru camonumentele istorice descoperitesă fie protejate. Totodată, s-a de ma -rat instalarea mobilierului stradal întoa tă Zona-Pilot a Centrului Is to -ric. Astfel, se poate spune că, în vi -i to rul apropiat, reabilitarea zonei vafi complet finalizată.

Municipalitatea a economisit 10 milioane de euro

Lucrările la Centrul Vechi aufost demarate în anul 2006. Însăfir ma Sedesa, din Spania, care sem -nase contractul pentru mo der ni -zarea zonei cu Primăria Capitalei,con dusă pe atunci de Adriean Vi -deanu, nu a făcut mai nimic. Va loa -rea plăţilor făcute de PrimăriaCa pitalei către Sedesa a fost de9.039.165 euro, fără TVA. Însăactualul edil-şef, Sorin Oprescu, are ziliat contractul în cauză, iar lu -

cră rile de reabilitare au fost con ti -nua te de firme autohtone. Rea -bilitarea infrastructurii de uti lităţipublice a fost realizată, în ur mamăsurilor dispuse de primarulOprescu, în colaborare cu deţi nă to -rii reţelelor, pe cheltuiala acestora.În acest fel a rezultat o economiede nu mai puţin de 10 milioane deeuro faţă de valoarea contractuluisemnat, în urmă cu şase ani, cufirma spaniolă Sedesa.

Piatră cubică de pe bulevardeleAviatorilor şi Constantin Prezan

Noile contracte de proiectare şiexecuţie pentru reabilitarea in fras -truc turii stradale din Centrul Isto ric,ce au vizat dezafectarea in fras tr u c tu -rii rutiere vechi şi refa cerea pa va ju luişi a sistemului rutier pe stră zile ne fi -nalizate de Sedesa, au fost în che ia teîn ianuarie 2011. Mai mult, rea bi li -tarea celor 16 străzi din Zo na-Pilota Centrului Is toric s-a rea lizat nudoar din punct de ve dere al reţeleistradale, ci şi al celor de apă, ca nal,gaz, elec tri citate, ca na lizare, co mu -nicaţii elec tronice Net city, telefonieşi ilu minat public. În plus, au fostcons truite piaţete şi rea bi li tate celedeja exis tente. De ase menea, pentrureali za rea infra struc turii stradale a

fost folosită pia tra cubică scoa să înur ma rea bi litării bule var de lor Avi a -to rilor şi Constantin Prezan.

„Schimbarea la faţă“ a faţadelorclădirilor

În timpul unei vizite pe şantierefectuate în primăvara anului tre -cut, Oprescu a precizat că este„mul ţumit că după 20 de ani se lu -crea ză într-un ritm normal“. Toc -mai fuseseră reabilitate străzileFi litti, Verona, Franceză şi PiaţaSfân tul Dumitru, iar lucrările aucontinuat într-un ritm alert.Edilul-şef a afirmat şi că PrimăriaCapitalei va începe reabilitarea

faţa delor clădirilor din CentrulVechi ce aparţin instituţiei. „Vomavea discuţii şi cu marile concerne,ca fiecare să adopte câte o casăcăreia să-i refacă faţada. Mă refer lacasele cu parter şi un etaj, iar pe celemai înalte o să începem să le con -so lidăm. Este vorba despre par te -ne riate în sistem public-privat carepresupun o concesiune temporarăşi aici mă refer la clădirile cu spaţiico merciale la parter. Deja cu uniidin tre administratorii de magazineam căzut de acord să-şi refacă faţa -de le chiar dacă nu sunt proprietari“,de clara edilul-şef în timp ce verificasta diul lucrărilor în Centrul Istoric.

n Până în prezent au fost finalizate lucrările latoate străzile cuprinse în Zona-Pilot a CentruluiIstoric, cu excepţia intersecţiei străzilor Şelari,Franceză şi Splaiul Independenţei. Aici,datorită descoperirii unor vestigii arheologice,vor fi întreprinse demersurile legale pentruprotejarea monumentelor istorice.

Vom avea şi o megaparcarePrimăria Capitalei are în plan realizarea unei megaparcări în zonastrăzilor N. Tonitza – Franceză – Splaiul Independenţei, ce va aveacinci etaje şi 800 de locuri. La nivelul solului vor putea parcaautocarele cu turişti, iar deasupra – celelalte maşini, accesulfăcându-se cu ajutorul unei platforme-lift.

FOTO

: ȘTE

FAN

ION

Iță

09

PAG.

INTERVIUNR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012

„


Canaf ar trebui să fie un brand. Trăieşte pentru blues şi,probabil, este cea mai bună voce din blues-ul românesc“

A.G. WEINBERGER

Canaf: „CELEBRI SUNT BALZAC, ZOLAşi toţi băieţii ăştia, eu sunt doar un omuleţcare încearcă să cânte blues cât mai bine“

PUBLICITATE


În 1999, la 26 de ani, Iu -li an Canaf era un ne cu nos -cut care păşea într-un clubde la parterul unui ci ne ma -to graf ieşean dezafectat şiurca pe scenă pentru primadată, la invitaţia unor prie -teni care cântau blues. În2012, acelaşi om a devenitcu noscut în toată ţara, dupăconcursul „Vocea României“unde, deşi nu a triumfat, acâştigat milioane de fani.

Iulian, cum a începutnoul an pentru tine?În forţă (zâmbeşte). De

re ve lion am cântat pentru ie -şeni în faţa Palatului Cultu -rii, imediat după Anul Nouam concertat într-un clubdin Iaşi, apoi de Boboteazăam lansat aplicaţia „Canaf“pentru utilizatorii de iPhoneşi iPad. Deci nu prea am statdegeaba.

Viaţa ta s-a schimbatdupă „Vocea României“?Din punctul meu de ve -

de re, nu prea. Eu duc aceeaşivia ţă liniştită în Iaşiul meudrag, alături de soţia şi fiiimei, dar şi alături de prieteniidragi. S-a schimbat totuşice va, aş fi ipocrit să nu re -cunosc: am devenit mult maicunoscut. În Iaşi mă oprescoa menii pe stradă şi mă fe li -cită pentru prestaţia de la„Vo cea României“. Mulţi

spun că s-au mândrit cu mi -ne şi asta, sincer, mă co ple -şeş te. M-au interpelat şioa meni din Bucureşti, cândam venit la recitaluri. Au fostmi nunaţi şi m-au făcut să măsimt în Capitală ca acasă.

Eşti conştient că aidevenit celebru? Că aideja foarte mulţi fani?Ei, hai. Celebri sunt Bal -

zac, Zola, Voltaire, Mi che -lan gelo şi toţi băieţii ăştia.Eu sunt doar un omuleţ dinIaşi care încearcă să cânteblues cât mai bine. Nu-midoresc decât să fiu tot maibun în ceea ce fac. Fanilor lemulţumesc pentru că existăşi pentru că iubesc bluesul.

Lăutăria nu l-a atrasS-au înmulţit concertelepe care le susţiiîmpreună cu trupa ta,Canaf Excentric Band,acum, după „VoceaRomâniei“?Oarecum. Acum am avan -

ta jul că am devenit mult maicunoscut şi au început să vinăsolicitările. Dar, staţi liniştiţi,nu am agenda plină (râde).

Erai implicat şi într-unproiect de muzicăhouse...Da, dar acum vreau să re -

nunţ. O făceam şi fiindcă eracât de cât avantajos financiar,în condiţiile în care con cer -te le cu Excentric erau destul

de puţine. La blues nu prease îngrămădea lumea, în clu -buri era însă plin. Acum amocazia să mă dedic în ex clu-si vitate pasiunii mele,bluesul. Vorba cântecului luiB.B. King: „Everyday I Havethe Blues“. Just the blues!

Ţinând cont că aiorigini rome, cum de nuai fost atras de muzicalăutărească, ci de acestgen atât de puţinpromovat la noi?Nu ştiu. Aşa am fost eu

cons truit. Asta am simţit, astami-a plăcut. M-am în dră -gostit de genul ăsta de la pri -ma casetă cu Weinberger pecare am ascultat-o. Apro po delăutărie, am cântat în se -mifinala de la „Vocea Ro mâ -niei“ piesa „Sunt va ga bon dulvieţii mele“. Nu ştiu cât debine mi s-a potrivit, dar certeste că mi-a făcut o mareplăcere să cânt în me mo riaimensului Gheorghe Di nică,

mai ales că lângă mi ne era celmai bun aco r de o nist de peplanetă, Johnny the Won -derful. (Ionică Minune – n.r.)

Eliade, Cioran, Barbu,marii români

Ai intrat, uşor-uşor, înlumea mondenă aRomâniei. Legat deoamenii pe care îi tot

vezi pe la televizor,personalităţi sau doarpersonaje, care ţi se pareun model, un exemplude viaţă?Sunt mulţi oameni demni

de apreciere, de consideraţie.Am apreciat mereu marii ro -mâni, aceia ar trebui să fie, defapt, modele pentru noi toţi.Ei sunt adevăratele exemple

pentru mine, dar, din păcate,nu mai sunt printre noi: Eli -a de, Cioran, Eugen Barbu,Io nesco, Eminescu, Enescuşi lista poate continua.

Dar exemple de „AşaNu!“?Nu ştiu ce să răspund la

în tre barea asta. Mai bine amfi noi toţi mai cumsecade.

n Adulat sau contestat, Iulian Canaf este, cu certitudine, unpersonaj inedit. Pe cât de excentric este pe scenă, pe atât demodest este în viaţa de zi cu zi, iar dialogul cu publicaţia„Centrul Vechi“ a fost acceptat imediat de bluesmanul originardin Iaşi.

Fanul lui DenzelWashingtonCum decurge o zinormală din viaţa ta?

Începe destul dedevreme, pentru căăla micu’ ne dădeşteptarea, şi mie, şisoţiei. În rest, repetiţii,concerte şi viaţă defamilie. Nimic ieşit dincomun.

Ai... vicii?Oho. Fumez, pun

gura şi pe băuturăuneori şi mănâncdestul de puţin. Îmiplace mult mâncareape care o gătesc eu.

Alte pasiuni, în afarăde blues?

Îmi plac cărţile,scriitorii, dar şifilmele. Mi-au rămasîn memorie peliculememorabile, pe carele-aş revedea oricândcu plăcere: „Zbordeasupra unui cuib decuci“, „Bird“, „TheCincinnati Kid“, „Celmai iubit dintrepământeni“. Şi, să nuuit, am şi un actorpreferat: Denzel.

Din cea mai «mare» sumăde bani câştigată pânăacum din muzică mi-ampermis să beau un paharde coniac fin, să pufăi untrabuc cubanez şi săadmir o măslină într-unpahar de Martini. Atât.“

ISTORICNR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012

PAG.

10


„ A doua sub raportul numeric, după mahalaua Sf. Gheorghe Vechi, vine mahalauavecină, a Sfântului Gheorghe Nou, din jurul ctitoriei brâncoveneşti.“

CONSTANTIN C. GIURESCU

PASAJUL LATIN (Sfântu Gheorghe-Lipscani)

VA FI DESCHIS duminică

Gelu Diaconu & Bogdan Cotigă[email protected]

Proiectul a presupus transfor -ma rea în totalitate a pasajului. Unele ment inedit constă în faptul căpe unul dintre pereţi s-au aplicatfresce ce ilustrează momente is to-rice din perioada formării popo -rului român. Pasajul, care are unsistem de iluminare artistică, vaîncânta pri vi ri le şi va pune învaloare noua faţă a acestui obiectivturistic al Capitalei.

Construit în anii '70Istoria locului situat între Bi se-

rica „Sf. Gheorghe Nou“ şi capătuldin spre bulevardul Brătianu al stră -zii Lipscani se pierde undeva prinse colul al XV-lea. Cunoscut multăvreme sub denumirea Piaţa Sf.Gheorghe şi aflat la confluenţacelor două axe ale oraşului, faptpentru care este ştiut drept Ki lo -me trul Zero al Capitalei, acest loc ade venit popular şi datorită pasajuluipie tonal construit aici în anii ’70.Pa sajul Latin sau Lipscani, cummai este cunoscut, a fost supus re -cent unor lucrări ample de re con -di ţionare şi urmează să fie redatpu bli cului duminica aceasta. Săpă -tu rile arheologice efectuate în peri -oa da sfârşitului anilor ’60 şiîn ce putului anilor ’70, când în por -ţi unea dintre Universitate şi PiaţaUnirii erau în curs de desfăşuraremai multe lucrări de construcţii(atunci au apărut, rând pe rând,Hotelul Intercontinental, TeatrulNa ţional, Pasajul Universităţii, Ma -gazinul Cocor şi Magazinul Uni -rea), au scos la iveală vestigii extremde preţioase în zona Pieţii Sf.

Gheor ghe. „Muzeul MunicipiuluiBucureşti a supravegheat lucrărilede la Pasajul Sf. Gheorghe din aceaperioadă. Au fost descoperite maimulte locuinţe în zonă datând dinsec XV-XVI“, ne-a relatat ar he o lo -gul Gheorghe Mănucu-Ada meş -teanu.

Două cimitire descoperite în zona pasajului

Pe lângă locuinţe au mai fostdescoperite şi două lăcaşe de cult,în jurul cărora, conform obiceiuluivremii, au existat cimitire. „Acestcartier, această enorie - pentru că laînceput erau enorii, până în sec. alXVI-lea - avea şi o biserică, în jurulcăreia erau morminte. Deci s-audescoperit mai multe locuinţe şis-au găsit şi morminte într-uncimitir. De fapt, aici în zonă au fostdouă cimitire: unul chiar lângăpasaj, în care s-au găsit mormintecu ritual de secol XV, iar al doileala altă biserică, vizavi la Sf.Gheorghe, unde au fost găsitemonede de la jumătatea sec. al XV-lea. A fost numită Sf. GheorgheNou deoarece Brâncoveanu a refă -cut biserica într-una nouă şi fru -moa să, care există şi în ziua de azi.Prima biserică a fost cu fundaţie debolovani de râu, la jumătatea sec.XV. Au fost descoperite acolo

morminte datate la 1451, dupămonedele găsite“, a continuat dlMănucu-Adameşteanu.

Vestigii rămase de la meşteriifierari

Descoperirile arheologice dinaceastă zonă au relevat importanţaei şi prin prisma ocupaţiei oame ni -lor care au locuit aici. „În jurullăcaşului s-au găsit locuinţe alemeşterilor fierari în special. Defapt, i se spunea, până prin sec. alXVII-lea, mahalaua unde se«hrânge fierul», adică unde seîndoaie fierul. S-au găsit cuptoarede prelucrare a metalului în curteaSpitalului Colţea şi chiar laBiserica „Sf. Gheorghe“. Revenindla zona pasajului, aici s-au găsiturmele podului de lemn, pentru căstrada Lipscani mergea pânăaproa pe de bulevard. Toată zona afost distrusă de Sinan Paşa, în1595, când s-a restras şi când aincen diat Bucureştiul“, ne-a spus dlAdameşteanu.

Locuinţe incendiate, datate după monede... maghiare

Au fost efectuate săpături înzona Lipscani şi recent, în 2008,prilej cu care au fost găsite, din nou,dovezi care plasează începuturile

existenţei acestei zone în secoleleXV şi XVI. „În săpăturile pe carele-am făcut în 2008 pe Lipscani90A am găsit din nou locuinţeincendiate pe care le-am putut datacu monede maghiare. Şi atunci amputut preciza că acest fel dedistrugere, care a fost surprins şiaici, datează de la sfârşitul sec. alXVI-lea, din timpul lui Sinan Paşa,care a distrus de fapt şi BisericaDoam nei. După aceea, oraşul s-aextins. De la 1558 avem şi numelestrăzii, Uliţa Mare, care după aceeas-a numit Lipscani în sec. alXVIII-lea, deoarece mărfurile erauaduse de la Leipzig, adică Lipsca, şia căpătat numele de Lipscani“, aîn cheiat dl Adameşteanu.

n Unul dintre cele mai importante pasaje pietonalesubterane din Capitală, „Pasajul pietonalLipscani – Pasajul Latin“, a fost refăcut întotalitate şi, duminică, va fi redat bucureștenilor.

ADIO BAZAR. „Schimbarea la față“

a pasajului Latin este spectaculoasă.

Lupoaica, revenită acumdoi ani la locul iniţial Un simbol al locului, care a şidat, vremelnic, numele pieţei,este monumentul LupoaiceiCapitoline. Acesta ne-a fostdăruit în 1906 de PrimăriaRomei, cu ocazia ExpoziţieiNaţionale care a avut loc înParcul Carol I cu ocazia împliniriia patru decenii de domnie aregelui Carol I. Primulamplasament a fost PalatulArtelor din cadrul ExpoziţieiNaţionale, acolo unde a putut fiadmirată de vizitatori până în1908, când a fost mutată pentruprima dată în Piaţa Sf. Gheorghedin centrul Capitalei. Aici, înlocul redenumit Piaţa Roma,Lupoaica a stat până în 1931,când a fost mutată în DealulPatriarhiei. Monumentul s-aîntors la locul ei iniţial în 2010,atunci când primarul generalSorin Oprescu, în urma uneidiscuţii cu ambasadorul Italiei, adecis revenirea Lupoaicei înfosta Piaţă Sf. Gheorghe.

De fapt, aici este nucleul vechial oraşului, aici şi vizavi, la Sf. Gheorghe. Este cartierulmeşteşugăresc care deserveaCurtea Domnească.“

GHEORGHE MĂNUCU-ADAMEŞTEANU

Bucureștii la începutul secolului XX. Biserica Sf. Gheorghe Nou, vedere dinspre Lipscani

11

PAG.

KNOW HOW


NR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012

20 de mii de noi produse IT&C au fost prezentate în cadrul Consumer Electronics Show 2012, ce s-a desfăşurat zilele trecute la Las Vegas.

Alexandru [email protected]

În cadrul ConsumerElectronics Show (CES)2012 de la Las Vegas, ce s-aîncheiat zilele trecute, pro - du cătorul finlandez Nokiaşi-a prezentat noul smart -phone, Lumia 900. Chiardacă şi-a reconsolidat o partedin imagine odată cu lan sa -rea Windows Phone 7 şi amodelului Lumia 800, ex -per ţii con si deră că Lumia

900 re pre zintă ultima şansăa fin lan dezilor de a rămânecom petitivi pe segmentulsmart phone-urilor. Noul ter -minal Nokia dispune de undisplay de 4,3 inchClearblack AMOLED cu orezoluţie de 800x480px, ase -mănător modelului ante rior.Totodată, Lumia 900 estedotat cu un procesor de 1,4

GHz, memorie de 512 MBşi capacitate de stocare depână la 16GB.

Presiune mare pe SIIIÎn acest an, o presiune

mare se regăseşte şi peumerii celor de la Samsung.După ce Galaxy SII a fostde semnat în 2011 drept„telefonul anului”, aştep tările

publicului pentru GalaxySIII au crescut sim ţitor.Pe foaie, sud-coreenii separe că au reuşit chiar săle întreacă. SamsungGalaxy SIII va avea unecran de 4,6 inchAMOLED Plus HD,cu o rezoluţie 720p şiva prezenta imaginiîn 3D. Totodată,telefonul va beneficia

de un pro cesor quad-core,2GB memorie RAM şi ocameră foto de 12 MP. Datade lansare a noului Samsungnu a fost încă anunţată, însăpe internet au apărut zvonuriconform cărora Galaxy SIIIar putea ajunge pe piaţă în aldoilea trimestru al anului.

iPhone, lansare decisivăAşa cum ne-au obişnuit

la modelele anterioare, cei dela Apple păstrează secretespecificaţiile tehnice alenoului iPhone 5, ce va fi lan -sat abia în această toamnă.Totuşi, potrivit zvonurilor,noul smart phone ar puteaavea, precum Galaxy SIII, unprocesor quad-core. Toto -dată, acesta ar putea bene -

ficia de un designdiferit faţăde cel aliPhone 4S.Tele fonul arurma să aibă

în late ral oramă din cau -ciuc sau plas -tic, materialsimilar celuifolo sit pentruhu sele protec -toare produse de

Apple, ce va proteja noulsistem de an tenă poziţionatde jur împre jurul tele fo nu lui.De ase me nea, spatele dinalu mi niu va fi similar cu celal unui iPad 2, iar ecranul arputea avea o dimensiune decirca 4 inci. Noul telefon,susţin experţii din domeniu,

va fi crucial pentru viitorulApple. După eşecul înre -gistrat cu 4S, susţin aceştia,produ cătorul ame rican esteobligat să vină cu unterminal per for mant şi fărăprobleme, pentru a nurămâne în urma com -petitorilor.

n Anul în care tocmai am intrat va aduce lansări importante pe piaţasmartphone-urilor. Cele mai aşteptate apariţii sunt Samsung Galaxy SIII,iPhone 5 şi Nokia Lumia 900.

Sony, fără Ericsson

Producătoruljaponez a prezentat,zilele trecute, latârgul de tehnologieCES (ConsumerElectronics Show)2012 din Las Vegas,primul telefon Sony,după ce înoctombrie 2011japonezii au anunţatachiziţia pachetuluide acţiuni Ericsson,din cadrul firmeiSony-Ericsson. SonyXperia S va beneficiade un display de 4,3inci, procesor dual-core de 1,5GHz,

cameră foto de 12MP şi o memorie internă de 32GB.Smartphone-ul va fi disponibil la nivel global din primultrimestru al acestui an.

Nici BlackBerry nu este într-osituaţie prea roz anul acesta.Dacă telefoanele celor de laRIM erau pe val în urmă cudoi-trei ani, canadienii vormiza pe modelul London şi penoul sistem de operareBlackBerry 10. Tot la CES,taiwanezii de la HTC şi-aulansat smartphone-ul Titan IIcu sistem de operare Windows

Phone. Telefonul dispune deun procesor de 1,5 GHz şi undisplay de 4,7 inch, cu o rezo -luţie de 800x480px. Totodată,el are o impresio nan tă camerăfoto, de 16MP, cu autofocus şidual led flash, stabilizator deimagine şi funcţie facede -tection. Titan II este capabil săstocheze imagini la rezoluţii depeste 4000px.

BlackBerry şi HTC, modele noi

Tot în acest an, producătorul sud-coreean Samsung urmează

să lanseze modelul GalaxySkin, primul telefon mobilflexibil. Terminalul estedotat cu un ecran specialAMOLED, cu o grosime dedoar 0,3 mm, ce va avea odiagonală de 4 inci şi orezoluţie de 800×480 pixeli.Conform datelor tehnicefăcute publice la sfârşitulanului trecut, telefonul vaavea un procesor de 1,2GHZ, 1 Gb RAM, cameră fotode 5MP capabilă să filmezeHD, camera frontală,

Bluetooth şi USB2.0.

Galaxy Skin, telefonul viitorului

ani au trecut de când prezentatoareaTV a devenit „raw vegan“.CULINAR

NR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012

4PAG.

12


PUBLICITATE

Dacă tot suntem încă în ianuarie, luna încare toată lumea călăreşte liste de rezoluţiişi recomandări pentru anul ce începe, îmipermit să vă adresez şi eu o rugăminte.M-aş bucura ca rândurile de mai jos să văîndemne cel puţin să reflectaţi un pic lasubiect dacă nu vor reuşi să vă modificemăcar sensibil concepţiile şicomportamentul.Refuz să pricep şi să accept amestecul decondescendenţă şi aerul de superioritatepe care clientul cu pretenţii îl manifestă faţăde instituţia bucătăriei şi faţă de bucătar cuprecădere. El însuşi de multe ori veleitar lael acasă ori în vizită la prieteni, tipul declient la care mă refer aici claseazăbucătarul profesionist foarte aproape detagma necalificaţilor, de categoriacărătorilor cu spinarea şi, în general, a celorcare sunt nevoiţi să-şi câştige existenţaprin muncă fizică.Departe de mine intenţia de a-idesconsidera pe aceştia din urmă, darrealitatea ne obligă să facem o distincţieclară. Bucătarul profesionist este unspecialist ca oricare altul, deţinător alteoriilor şi practicilor unei meserii ca oricarealta. Poate doar o profesie cu efecte maiconcrete, mai palpabile, mai utile şi maimari generatoare de satisfacţie decâtaltele. De la înălţimea treptei sociale pecare o ocupă conjunctural sau pe merit,medicul sau conferenţiarul (să zicem)privesc adesea către bucătar aşa cumpriveşti către slugă sau cerşetor.Desigur, toate acestea sunt dictate înprimul rând de nivelul de educaţie alfiecăruia, cel ce nu ţine cont nici de studii,nici de cărţi citite şi nici de cifrele contuluidin bancă. Dar simt eu că e bine să vă aducaminte că un procent considerabil dinactivitatea unui bucătar profesionist estefructul activităţii lui intelectuale. Şi dacă nuare în buzunar certificatul echivalenţei unorstudii superioare, aici suntem nevoiţi, dinpăcate, să dăm vina pe lipsa unor astfel deresurse în sistemul românesc deperfecţionare culinară.Un bucătar gândeşte şi măsoară,controlează timpul şi deţine soluţii pentrua-l eficientiza. Are putere de decizie asupracalităţii resurselor şi de multe oricoordonează oameni. Întâmpină adeseasituaţii-limită pe care este obligat să lerezolve. Când timpul sau situaţia îi permite,poate fi creativ şi inventiv, poate optimizaactivităţi şi poate avea iniţiative de naturăstrategică. Îşi cultivă îndemânarea nativăsau munceşte pentru a o dobândi. Estefoarte des pus în faţa unor situaţii şi cerinţenoi, este obligat să înţeleagă şi să seconformeze dorinţelor beneficiarului final.Toate astea, de cele mai multe ori încondiţii de stres, de consum fizic, depresiune permanentă a timpului şi astandardelor pe care trebuie să le respecte.Asta dacă vorbim despre un profesionist,nu despre un impostor ajuns în bucătăriedoar pentru că e locul în care, cu siguranţă,nu va muri niciodată de foame. Căimpostori găsim şi cu stetoscopul de gât, şicu ciocănelul de instanţă în mână, şi cudegetele pe tastatură.

Viorel Copolovici

CONSUMDECI EXIST

RESPECT PENTRUBUCăTARI!

Despre vegetarianismulraw, cu OLIVIA STEERn Prezentatoarea

Acasă TV a alespentru ea şi familiaei un stil de viaţă cepoate părea extrempentru mulţi dintreromâni:vegetarianismulcrud (sau raw).Olivia vorbeşte în„Centrul Vechi“despre beneficiileunei astfel dealimentaţii.

Marian [email protected]

Olivia Steer, revenită pe mi -cile ecrane cu emisiunea „Doam -ne de poveste“, a devenit unadintre cele mai cunoscute sus -ţinătoare ale vege ta ria nis mu luicrud, ce se bazează pe con su mulalimentelor de natură ve getalăfără ca acestea să fie pre lucratetermic sau încălzite la tem -peraturi mai mari de 45°C. Oliviaşi soţul ei, Andi Moi sescu, au fostcriticaţi pentru pri varea celor doicopii în creş tere de o alimentaţiecompletă. Olivia se declară însăpe deplin mulţumită de alegereafăcută şi pro movează acumbeneficiile aces tui stil de viaţă şipe blogul ei, oliviasteer.ro.

Cum ai luat decizia de a de -veni vegetariană?Când sora mea s-a îm bol -

năvit de cancer, am început săcaut informaţii în diverse cărţi,ca să înţeleg de ce un om facecan cer şi dacă, într-adevăr, can -ce rul nu alege, cum se spune.Am aflat din diverse cărţi că unom se îmbolnăveşte de cancerîntâi de toate din cauza ali men -ta ţiei greşite. Am înţeles destulde greu la început, căci pre ju de -că ţile pe care le aveam nu mălăsau să deschid ochii, că ali -men taţia greşită înseamnă înpri mul rând consumul de carne,pentru care nu suntem făcuţi.

O proporţie mică este ocupatăde legumele fierte la aburi

Când alegi „raw“, înseamnăcă nu mănânci niciodată ali -men te gătite?În opinia mea, crudivorismul

este ideal. Dar nu-i găsesc, din

păcate, aplicabilitate de 100% înRo mânia. Cred că proteinele dinfasole, năut, linte, car bo hi dra ţiidin mei, hrişcă, orez, po rumbsunt la fel de importanţi atuncicând clima în care trăieşti nu terăsfaţă doar cu fructe exo tice şialge marine. Aşa că prac tic un

crudivorism aplicat la con diţiilepe care le găsesc aici, aca să. Crudîn proporţie de 80%-90% şi fiertla aburi, 10-20%.

Cum se poate adapta uncon sumator de carne la sti -lul de viaţă ,,raw“?

Recomandarea tuturor natu -ro paţilor e în sensul unei trecerifoarte lente, pentru că altfel or -ga nismul suferă un şoc de adap -tare, la fel de toxic ca orice stres.În plus, o trecere bruscă la ve ge -ta rianism ar duce la o detoxifiereaccelerată, care se poate însoţi dedi verse „crize de vindecare“, mas -cate sub forma unor erupţii pepiele, stări de rău sau chiar agra -varea unor afecţiuni mai vechi.

Lipsa cărnii nu afecteazăorganismul

Crezi că ne putem lipsi totalde carne?Vegetarianismul corect în ţe -

les şi practicat e demonstratştiin ţific, acoperă tot necesarulpro teic al organismului. Chiar şiDoc tor Spock, cel mai mare pe -dia tru al tuturor timpurilor, sus -ţine teza vegetarianismului lacopii, cei care dintre toţi au ne -voie de cele mai multe proteine.

De ce sunt excluse lactateledin alimentaţia ta?Lactatele sunt mari for ma -

toa re de mucus. Mucus ce va fieli minat din vreme de organismprin tuse, expectoraţii şi mu co zi -tăţi ce se scurg din nas, sau „ră -ceală“. În plus, mucusul este acid,mediu prielnic pentru toţi vi ruşii,microbii şi bacteriile. Şi, foarteimportant, în încercarea de aneutraliza aciditatea mu cu su lui,organismul va recurge la o bază(după cum învăţam la chi mie), iarcea mai mare sursă de baze dinorganism e calciul din oase şidinţi. Lactatele sunt răs pun -zătoare de osteoporoză, carii şidezvoltare defectuoasă a sche le -tului şi craniului la copii.

„Nu mănânc după ora 20“Ce sfaturi ai pentru noi?Din punctul meu de vedere, cea mai bună sursă de hrană rămâne piaţa. Iarna aleg rădăcinoaseromâneşti, ca morcovi, sfeclă, ţelină, păstârnac, dar şi nuci, mere şi pere de Voineşti. Conopidaşi varza crude, ambele cu puternice proprietăţi anticancerigene, nu lipsesc în nicio săptămânădin meniul familiei. Nu iau ultima mea masă mai târziu de ora 8.00 seara, iar înainte de culcarebeau mereu o cană cu ceai de plante medicinale.

Trecerea de laomnivorism lavegetarianism amfăcut-o uşor, căciorganismul meunu a toleratniciodată carnea.“

OLIVIA STEER


Noua aventură începe cu Walter şi Gary,doi fani împătimiţi ai păpuşilor Muppets, carepleacă în vacanţă în Los Angeles, iar călătorialor include şi o vizită la studiourile în care s-aufăcut cunoscuţi idolii lor. Atunci când află căun magnat al petrolului (Tex Rich man) vrea sădemoleze vechiul teatru, Wal ter şi Gary îlcaută pe Kermit. La insis ten ţele lor, simpaticulbroscoi reuneşte fa mi lia pentru un nouspectacol care să salveze tea trul în care au datcele mai bune re pre zen ta ţii din cariera lor.Miss Piggy se lasă cel mai greu convinsă,deoarece în acel moment era jur nalist de modăpentru supraponderali la re vista „Vogue“ dinParis şi îi era mai greu să re nunţe la viaţa eipentru a lucra alături de ve chii ei prieteni.

O istorie de aproape 60 de aniPăpuşile Muppets au fost create în 1954-

1955 de către păpuşarul Jim Henson,cunoscut şi pentru serialul „The SesameStreet“. Personajele Kermit the Frog, MissPiggy, Animal, Fozzie şi Gonzo sunt astăzila fel de populare ca atunci când s-au născut.Umorul, cântecul şi voia bună pe care le aducpe micul ecran sunt potrivite pentru oameniide toate vârstele, după cum a declarat DavidHoberman, producătorul filmului „TheMuppets“.

PAG.este ratingul acordat de spectatori filmului„The Muppets“ pe reputatul site de profilIMDb.com.8 1

3

PAG.

FILMNR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012


PUBLICITATE PUBLICITATE

Titlu original: „The Muppets“Regia: James BobinDistribuţie: Jason Segel, Amy Adams,Chris CooperGen: comedie, familie, muzicalRating „ring“:Rulează la: Hollywood Multiplex,Cinema City Cotroceni, Cityplex,Movieplex Plaza Romania, The LightCinema, CinemaPRO

n „Centrul Vechi“ vă propuneun melanj de zâmbete şicăldură într-un weekendrăcoros de ianuarie. Estevorba despre o reîntâlnire cucea mai amuzantă familie depăpuşi din istorie în filmul„Păpuşile Muppets“.

««««¶

Muppets Reloaded


de mii de arbori şi arbuşti din judeţeleDâmboviţa şi Gorj au fost aduşi pentru a fisădiţi în Cişmigiu.

NR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 201230

PAG.

14 CAPITALA VERDE

Cişmigiu, poarta spre paradisul pierdutn Blocuri cenuşii, înălţate pe ruinele vechiului târg, cartiere muncitoreşti, câini vagabonzi, mizerie, iată câteva dintre caracteristicile

unui oraş care uneori pare pierdut pe calea decadenţei şi a nepăsării. Totuşi, Bucureştii anului 2012 oferă şi imagini contrastante,zone unde locuitorii cetăţii pot beneficia de momente de relaxare şi de uitare de sine. „Centrul Vechi“ vă propune să aflaţipovestea uneia dintre cele mai îndrăgite grădini publice ale oraşului.

Gelu [email protected]

Istoria Cişmigiului parepier dută în interstiţiile is to -riei. Povestea începe undevape la începutul secolului alXVII-lea, când locul su pra -nu mit „lacul lui Dura ne gu -ţă torul“ era frecventat depes cari, apele fiind bogate înpeş te. O parte din parcul deas tăzi era acoperită cu viţă-de-vie, plantată acolo deoa -rece avea sursa de apă foarteaproape. Lacul, format diniz voarele ce curgeau mai alesdinspre actualul bulevardŞtir bei Vodă, a fost men ţio -nat încă de pe vremea dom -ni torului Matei Basarab.Mai tâziu, din cauză că loculde venise o sursă de infecţie,s-a pus problema asanării şiigie nizării.

Povestea „mareluicişmigiu“

În 1779, domnitorul deatunci, Alexandru Ipsilanti, adispus construirea a douăciş mele în Bucureşti. Primas-a ridicat pe locul unde as -tăzi se află intrarea în Ciş mi -giu dinspre Ştirbei Vodă. Înapropiere de această cişmeaşi-a făcut casă şeful lucrărilorpeste cişmelele oraşului, Du -mi tru Siulgi-basa, care erasu pranumit „marele ciş mi -giu“ (cişmigiu, în limba tur -că, însemna „şef al serviciuluiape lor“ – n.r.). Cu timpul,de numirea „lacul lui Durane gu ţătorul“ dispare din fol -clo rul urban şi apare cea a„Ciş migiului“. Din cauzainun daţiilor frecvente - ni ve -lul apelor Cişmigiului creş -tea până la Cercul Militar de

as tăzi –, generalul PavelKise leff a dispus, în 1830, se -ca rea bălţii şi transformareate renului într-o grădină pu -blică.

Odiseea CişmigiuluiHotărârea generalului

Kiseleff a fost agreată dedom nitorul Gheorghe Bibe -scu, care a considerat ini ţia -tiva ca făcând parte dintr-unplan mai amplu de lucrăripu blice. Un pas important afost făcut la 27 februarie1845, când locul pe care seaflă astăzi Cişmigiul a trecutîn proprietatea Sfatului Oră -şe nesc printr-un decret sem -nat de prinţul Bibescu. În1843, acesta chemase dinGer mania doi experţi înhor ticultură: arhitectul pei -sa gist Wilhelm FriedrichCarl Meyer şi asistentul său,Franz Horer. Aceştia au ve -nit la Bucureşti, prima lorsarcină fiind aceea de a creaaran jamentele florale pe am -be le părţi ale Şoselei Kiseleff.Ul terior, au fost implicaţi înpla n urile de amenajare aGră dinii Cişmigiului, care afost, finalmente, inauguratăpe 23 septembrie 1847.

Istoria continuăWilhelm Meyer a fost

numit administratorul par -cu lui în 1848, în această ca li -ta te arhitectul continuândmun ca de dezvoltare. În ace -laşi an, noul domnitor BarbuŞtirbei a hotărât să se sapeun heleşteu şi să se facă uncanal de legătură cu Dâm bo -viţa. În 1852 s-a realizatpentru prima dată împre j -mui rea cu „uluci“ şi s-au

mon tat 100 de „canapele“sau „laviţe“ fără rezemătoare,„din lemn de stejar şi lungide un stânjen“. Meyer a re -de senat peluzele, a făcut ofân tână arteziană şi unchioşc pentru orchestră, dara propus şi aducerea de „gon -do le“ pentru plimbarea pelac a vizitatorilor. Mai târziu,în 1882, Grădina Cişmigiu afost dotată cu iluminat elec -tric. După moartea lui Wil -helm Meyer, administraţiaGră dinii Cişmigiu a fostpre luată, succesiv, de UlrichHoff man, Wilhelm Knech -tel şi Friedrich Rebhuhn, ul -ti mul fiind cel care a datp ar cului actuala înfăţişare.

Aici fu o baltă mare, un locumed, mocirlos, sălbatec dinnatură, necurat, nesănătos,însă arta poate multe şi eafăcu un paradisu, cum lamulţi dintre ipochimeni nicică le trecea prin visu.“

NICOLAE T. ORĂŞANU,poet, publicist şi

memorialist român

Gelu [email protected]

Transformat în ul ti -ma vre me într-o efigieîn faţa că reia curg, an dean, cu oca zia zilei sale denaş tere, di scur suri di ti -ram bice, poetul paredin tr-odată singur în totacest cor de lăudători.Omul Eminescu, redusla di mensiunea unuipor tret cu chip angelic,de ve nit simbol al „ge -

niu lui pustiu“, abia dacămai poate fi întrevăzut.„Centrul Vechi“ vă pro -pu ne o reabilitare a con -cep tului „Emi nescu –omul“ şi o smul gere dinten taţia de a duce maide parte pro digioa sa tra -diţie laudativ-pom poa sădin ultimii ani.

Când rosteşti nu me-le lui Eminescu, auto matgândul te duce la poe zie,lirism, vi sa re, plu ti re înzone diafane, sau, dim -potrivă, tunet ling vistic,imprecaţie, for ţă, aşa cumgăsim, de pil dă, în „Scr -isori“. Într-un cuvânt,Emi nescu a de venitsino nim cu ex pre sia liricăşi, din mo ti ve care ţinmai degrabă de un anu -mit de buşeu critic cu pa -

naş, latura uma nă apoe tu lui a fost în tru câtvauitată. Şi to tuşi, Emi nes -cu a fost un om. Nu unulobiş nuit, cu sigu ranţă,dar to tuşi un om. Un omcu ne li niş ti, cu bu cu rii, cutri s teţi, cu de za măgiri, cusin gurătăţi pa te ti ce saucu ne bunii bahice în tâm - plate în com panii pes tri -ţe. Omul Emi nescu aiubit, a urât, a în dră gitsau dispreţuit ca ori ca re

alt om. Paşii lui prin Bu -cureşti sunt, de altfel,con vin gători în acestsens.

„Iaşii mi-au devenitnesuferiţi“

Un prim loc în caregă sim o urmă a lui Emi -nescu este fostul PalatFi lipescu. De altfel, pezi dul exterior al clă diriiexis tă o placă me mo ria lăpe care se află scris, cu

ri gu r ozitate de dicţionar,ur mă to rul text: „Înaceas tă casă, poetul Mi -hai Eminescu a lucrat care dactor la ziarul «Tim -pul» între anii 1877-1879“. Întâmplător saunu, 1877 este anul cândEmi nescu a venit în Bu -cu reşti. Îm prejurările so -sirii poetului în ca pi ta laregatului sunt de stul desemnificative dacă e săprivim la starea sa de

spirit. Înainte de aven -tura ci tadină bucu reş tea -nă, Emi nes cu îi spu seselui Ioan Sla vici că sesimte din ce în ce maiînsingurat şi că Iaşii i-audevenit „nesuferiţi“. Că -tre sfârşitul lui oc tom - brie ac cep tă invi taţiaziarului „Tim pul“ şi vi -ne, aşadar, la Bu cu reşti.

Umbra poetului în cârciuma „La Iordache“

Judecând după placame mo rială de pe zidulfos tului Pa lat Filipescu,Emi nescu a fost zi de ziprin aceste lo curi. Estegreu de închipuit că scri -itorul a privit Bu cu reş - tiul – cu toate ten ta ţi ilelui – nu mai din un ghiulde vedere al unui poet.Ni-l putem ima gina peomul Emi nes cu tre cândpe lângă pră văliile de peLip scani, admirând saudis pre ţuind vitrineleprin care se întrevedeaac ti vi ta tea febrilă a ne -gus to ri lor, sau in trând învreo cârciumă mo des tăpen tru masa de prânz.De alt fel, un alt loc undeEmi nescu a locuit a fostHo telul Universal de peCo vaci, acolo unde poe -tul şi-a găsit adăpost în -tre anii 1880-1881. Pe

Co vaci erau, la vremeares pectivă, birtul lui Va -sile Ionescu, de la nu mă -rul 8, sau localul „LaIor da che“, unde, pe sem -ne, poe tul a intrat de ne -numă rate ori.

Geniu pustiu suferind de psihoză maniaco-depresivă

Mai departe, mer -gând prin Bucureşti,

des coperim o altă placăme morială pe zidul unuibloc din Piaţa Romană,acolo unde odinioară eracasa lui Ioan Slavici şiunde, în 1883, scriitorull-a găzduit pe Emi nes -cu. La începutul aceluian, poetul fusese in ter -nat pentru o scurtă pe-ri oadă. De altfel, 1883 afost un an plin de în cer -cări pentru Emi nes cu.În vară, poetul a dat

sem ne evidente de de -pre sie, fiind din nou in -ter nat pe 28 iunie însa natoriul doc to ruluiŞuţu, cu diag nos ti cul„psi hoză mania co-de -pre sivă“. Spre sfârşitulanu lui, în octombrie,Emi nes cu va fi trimis laVie na şi in ternat în Sa -na toriul Ober-Do bling,fiind însoţit de Ale -xandru Chibici Rev nea -nu, un vechi prieten.

Pe urmele OMULUI Eminescun Indiferent la idiosincraziile unora, iubitorul de poezie se întoarce,

invariabil, atunci când vine vorba despre literatură autentică, laEminescu.

PAG.

15

PAG.

SPECIALNR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012


de ani se împlinesc, pe 15 ianuarie, de la naşterea lui Mihai Eminescu. 162

Acest suplimenteste realizat

de ziarul

CEL MAI CITITCOTIDIAN LOCAL

DIN ROMÂNIA ZIARUL GRATUIT

NR. 1DIN BUCUREŞTI

162.000cititori pe ediţie*

conform StudiuluiNaţional de Audienţă

ianuarie 2009 - ianuarie 2010

Redacția: Traian Racu, Cristina Andrei, AndreiDavid, Răzvan Atanasiu, Costin Marinescu, Vlad

Pelinescu-Onciul, Luminița Sandu, EugeniaOprea, Ionel Vâlcan, Vlad Manolache, Alina Nicu,

Gheorghe Deaconu.

Tipografia ring printBucureşti

telefon: 0721.291.187

Departament vânzări publicitate „ring“

Alina Vîlceloiu: 0731.111.486;[email protected]

ring


Piesa de teatru este înregia lui Ion Ca ra mi tru şiîl are în distribuţie pemaestrul Horaţiu Mălă -ele. „Dineu cu proşti“ esteo comedie ce are catemă... prostia. To tulpleacă de la ideea năs -truşnică de a organiza undineu la care sunt in vi taţiamici intelectuali, snobi şisarcastici. Ei par ti cipă latitlul de „pros tul perfect“,

însă fără să aibă habar.Finalul este o lecţie deviaţă ce vă va pune pegânduri: cine e prostul?Din distribuţie mai facparte Şerban Io nescu,Medeea Ma rines cu şiAlexandru Bin dea.

Filmul, vizionat denouă milioane defrancezi

Scenariul este scrisde Francis Veber, regizor,dra maturg şi scenarist

fran cez care a debutat cuco medii de genul farsă înanii ’70. A colaborat cure gi zorul Edouard Mo li -naro, pentru „L’Emmer -deur“ (1973), în carei-am văzut pe JacquesBrel şi Lino Ventura. Cuacelaşi succes se joacă, înace laşi an, „Le Mag ni -fique“, cu Jean-Paul Bel -mondo. În 1998 a avutun mare succes interna -ţio nal cu „Le diner decons“/“The Dinner

Game“/“Dineu cu proşti“.Pentru acest film, vi zio -nat de peste nouă mi li-oane de francezi, realizatdu pă comedia scrisă de elîn 1993, Veber a fost no -mi na lizat la PremiulCésar pentru cel mai bunre gi zor, şi a primit trofeulpen tru cel mai bun sce -

nariu. Jacques Villeret(in terpretul lui FrançoisPig non) a fost premiatpen tru cel mai bun actor,iar Daniel Prévost, celmai bun actor în rolsecundar. Aşadar, nu ra -taţi o piesă excepţionalăcu o distribuţie de zilemari.

Prima expoziţie din 2012 prezentată deŞcoala de Poetică Fotografică FranciscMraz din Bucureşti este „Normal deSarajevo“. După tabăra din Lisabona(2010), a fost organizată tabăra dinSarajevo (2011), cu ocazia căreia 11fotografi au cutreierat inclusiv zoneleadiacente special pentru a reda atmosferamisteriosului oraş. Fotografiile pot fi văzutela Ceainăria Cărtureşti până la sfârşitullunii. (C.A.)

lei costă cel mai ieftin bilet laspectacol.UPCOMING

NR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012

16PAG.

16

EXPO„Normal de Sarajevo“,la Ceainăria Cărtureşti

EXPO

Veniţi să vedeţi un spectacol care aduce înprim-plan viaţa boemă a Parisului de acumdouă secole. Personaje decadente, dar plinede fior artistic, şi o lume a stabilimentelorrău famate şi a cabaretelor Miltiron şiMoulin Rouge. Piesa poate fi văzută joiseară, de la ora 19.30. (C.A.)

TEATRUSe joacă „Lautrec la bordel“

www.ziarulring.ro

ARCH ENEMY cântă la BucureştiTrupa de mettal va concerta pe18 ianuarie la AreneleRomane. Evenimentul faceparte din turneul depromovare a celui mai recentalbum al formaţiei, „KhaosLegions“. Astfel, după patruani de pauză discografică,albumul lansat pe 30 mai înEuropa şi pe 7 iunie înAmerica a meritat aşteptarea.Fanii vor avea ocazia să ascultelive cele mai noi piese semnateArch Enemy, dar şi melodiilecare i-au făcut celebri. Arch

Enemy este o trupă suedeză,înfiinţată în 1996 de fraţiiMichael şi ChristopherAmott, dar şi-au câştigatrenumele abia în 2000, cândtrupei i s-a alăturat solistaAngela Gossow. De-a lungulcarierei au lansat opt albumecare s-au bucurat de un maresucces în toată lumea. Biletelecostă între 85 de lei şi 120 delei şi pot fi achiziţionate de lalibrăriile Cărtureşti, SalaPalatului, Arenele Romane şion-line, pe eventim.ro. (C.A.)

Renumitelestatuete aleMuzeuluiFigurinelorde Cearădin Sankt-Petersburgsuntgăzduitepână lasfârşitul lunii de Muzeul Naţional deGeologie. Personalităţi şi personaje celebrepot fi regăsite în cadrul ineditei expoziţii.Printre figurile de ceară pot fi regăsiţiMichelangelo, Shakespeare, Leonardo daVinci, Gioconda, Shrek sau Harry Potter.(C.A.)

Asistă la „DINEU CU PROşTI“ la TNB

n Dacă vreţi să vă distraţi şi să uitaţi de griji, nu rataţipiesa „Dineu cu proşti“, de la Teatrul Naţional dinCapitală. Spectacolul are loc joi seară, de la ora 20.00.

„Mit, Ficţiune şi Realitate“, la Muzeul de Geologie

centrul vechi, no. 28

Documents