centrul vechi, no. 33

PUBLICITATE

Cerul va fi variabil, iar vântulva sufla slab până la moderat.

min. -80C

max. -30C

Vremea vineri...min. -130C

max. -50C

...sâmbătă...min. -100C

max. -50C

...duminică

Săptămânal gratuit

lNr. 33 Anul II l 17 - 23 februarie 2012l 16 pagini

Tiraj 20.000exemplare

Vremea va fi geroasădimineaţa. Cerul va fi temporarnoros, iar vântul va sufla slab.

Cerul va fi senin, iar vântulva sufla slab.

Traian [email protected]

Cu peste 800 de eve ni -men te pe an şi 600.000 de par -ticipanţi în lumea întreagă,Mi nistry of Sound este cel maiimportant nume din in dus triadance. Clubul lon do nez cuacelaşi nume a fost lo cul iniţialunde au început ce le brelepetreceri, care, cu tim pul, audevenit itinerante în întreagalume. În această sâm bătă,Ministry of Sound ajun ge şi înRomânia, mai exact la AreneleRomane din Bucu reşti, într-uncort încălzit.

Global Deejays, headlinerul evenimentului

În cadrul show-ului,warm-up-ul va fi asigurat dero mânii Adrian Eftimie şiSyos, în timp ce invitaţii depeste hotare sunt Paul

Deigh ton (rezident în clubullon do nez Ministry of Sound)şi, mai ales, duoul austriacGlo bal Deejays. Acesta a luatnaştere în 2004, iar de atuncipiese pre cum „The Sound ofSan Fran cisco“, „What aFeel ing“ (Flashdance),„Every body's Free“, „TheStars on 45“ şi „My Friend“au fost pre zente în topuriledance din în treaga lume şi au

propulsat numele înpreferinţele pu bli cului. Înprezent, Global Dee jays suntîn topurile in ter naţionaledato ri tă celor mai recentepiese: „Bring It Back“ (înacest mo ment pe locul 8 înUS Bill board Dance Chart)şi „Hard core Vibes“, succesulce lei din urmă piese deter mi -nând lansarea acesteia pe 9 ianuarie 2012.

www.ringincentrulvechi.ro

LIVE MUSICNR. 33 l 17 - 23 FEBRUARIE 2012

PAG.

02 50 de lei este preţul unui bilet de intrare la

evenimentul Ministry of Sound World Tour, lacasele de bilete de la Arenele Romane.

Ministry of Sound World Tour

n Cel mai tare brand dance din lume aduce sâmbătă, 18 februarie, la Bucureşti, un show extraordinar susţinut pe ritmuri house, tech şi progressive şi completat de lasere,lumini, proiecţii şi efecte pirotehnice.

PUBLICITATE PUBLICITATE

@ Arenele RomaneGlobal Deejays sunt capul

de afiş al evenimentului de la Arenele Romane


04

PAG.

Cerul va fi variabil, iar vântulva sufla slab până la moderat.

min. -80C

max. -30C

Vremea vineri...min. -130C

max. -50C

...sâmbătă...min. -100C

max. -50C

...duminică

Săptămânal gratuit

lNr. 33 Anul II l 17 - 23 februarie 2012l 16 pagini

Tiraj 20.000exemplare

Vremea va fi geroasădimineaţa. Cerul va fi temporarnoros, iar vântul va sufla slab.

Cerul va fi senin, iar vântulva sufla slab.

Povestiri deCOD ROșU

A fost teribil în Bucureşti atunci. Aprovizionarea era făcutăde soldaţi pe schiuri, duceau pâinea cu rucsacurile. O iarnă caîn 1954 eu nu am mai văzut până acum.“ - ION LUCIANREPORTAJ

NR. 33 l 17 - 23 FEBRUARIE 2012

PAG.

04


n Vremea extremă din ultima perioadă i-a făcut pe mulţi să compare urgia de acum cu cea din 1954. Legendara ninsoare de lamijlocul secolului trecut a fost însă mult mai serioasă, aşa cum ne-au povestit câţiva dintre cei care au trăit-o pe pielea lor.

Cum mi-am petrecut Prof. dr. Constantin Dumitrache: „Pâinea era adusă cu tancurile“

Specialistul care vreme de 17 ani a condus destineleInstitutului de Endocrinologie „C. I. Parhon“, prof. dr.Constantin Dumitrache, ne-a dezvăluit amintiri ineditedin iarna anului 1954. În Brăila sa natală, tancurilefăceau aprovizionarea, iar oamenii ieşeau din casă printuneluri. „În `54 eram elev la Colegiul «NicolaeBălcescu», din Brăila. Noi, liceenii, ne-am bucurat teribilcă vreme de circa două săptămâni nu ne-am dus lacursuri. A fost urgie atunci. Ninsoarea aceasta de acumpare o repetiţie la scară mică a ceea ce a fost atunci.Ieşeam din casă printr-un tunel, iar mormanele dezăpadă depăşeau cu mult gardurile. Noi aveam un lupalsacian şi, în mod normal, nu-l lăsam să iasă afară din

curte pentru că devenea cam agresiv când nu era pe teritoriul lui. Atunci însă, noianele de zăpadănivelaseră totul, aşa că nu se mai ştia unde se termina curtea. Câinele nostru ieşea şi se plimba pânăla Dunăre. Oamenii l-au văzut şi s-a împrăştiat vorba că au apărut lupii în Brăila, că au trecut Dunăreaîngheţată şi au venit din Balta Brăilei în oraş. În realitate, era câinele familiei mele care se plimbanestingherit peste tot. (...) Îmi aduc aminte că, atunci, principalul ajutor al populaţiei au fost tancurile.Cu ele se aducea pâine, cu ele se făcea aprovizionarea magazinelor. Nu pot spune că am resimţitlipsuri alimentare majore. Tristeţea a fost că, după ce timp de două săptămâni totul era sub zăpadă,treceam pe deasupra tramvaielor împietrite în nămeţi, a început dezgheţul şi am reînceput cursurile laşcoală. Şi acum îmi aduc aminte de culoarele făcute ca să putem ieşi din casă. Tunelul acela îngustparcă era din romanele lui Jules Verne. Eram adolescent, iar la vârsta aceea există o detaşare, unoptimism care te face să priveşti altfel lucrurile. Poate că părinţii mei au perceput altfel urgia aceea anaturii“, îşi aminteşte renumitul endocrinolog.

Mitică Popescu: „Încărcau zăpada în camioane şi o aruncau în Dâmboviţa“Îndrăgitul actor Mitică Popescu îşi aduce aminte că zăpada eraadunată de pe străzi şi aruncată în Dâmboviţa. „Eram în Bucureşti înfebruarie 1954. Am ieşit din case prin tuneluri de zăpadă. Îmi amintesccă nu au fost totuşi problemele de acum. În ce priveşteaprovizionarea, ne duceam la brutărie ca să luăm pâine. Veneauoameni cu schiurile şi aprovizionau magazinele. Alimente se găseau,nu era nicio problemă în privinţa asta. Cu deszăpezirea se maiproceda şi astfel: încărcau zăpada în camioane şi o aruncau înDâmboviţa. Se practica în mod curent treaba asta“.

Colonel (r) VasileMuraru: „Pe bulevardulMagheru s-aintervenit cutancurile“Colonelul (r) VasileMuraru, veteran dinal Doilea RăzboiMondial, participant

la luptele de la Păuliş, a fost la datorie şi în dificilelezile ale lui februarie 1954. „Îmi amintesc că pe străzizăpada era până la streaşina caselor. Pe bulevardulMagheru s-a intervenit cu tancurile ca să se poatăface aprovizionarea centrelor. Deci, aprovizionarea nuse făcea direct, la oameni, ci la magazine. Atunci nuerau atâtea autoturisme, nu erau nici autobuze caacum, aşa de multe. S-a făcut loc în zăpadă, s-aufăcut un fel de munţi de zăpadă pe mijlocul străzilorprincipale. Soldaţii au făcut aprovizionarea, inclusivdeplasându-se cu schiurile. S-au adus pâine, apă,alimente, saci de făină, de mălai, tot ce se dădea dinrezervele de stat. Intervenţia atunci a fost foarteputernică, iar volumul de muncă voluntară prestată afost imens. Toate instituţiile au scos oamenii ladeszăpezit. A fost mare sacrificiu atunci, dar nu amsimţit niciun pic de oboseală. Eram pentru ţară,pentru patrie, pentru salvarea oamenilor!“.

Ion Besoiu: „Armata s-a mobilizatmult mai repede“„Am privit iarna din 1954 cu groază, la felcum mă uit şi azi la ce se întâmplă înBuzău, Vrancea şi Ialomiţa. Ţin minte că în’54 eram actor la teatrul din Sibiu şi TeatrulNaţional sărbătorea 100 de ani deexistenţă. Eu împreună cu colegii mei eraminvitaţi la Bucureşti şi ne-am fi dorit sămergem, însă nu am mai ajuns în Capitală.Ne uitam înfioraţi la evenimentele deatunci. Înschimb, nuexistau atâteatelevi ziuni caresă bage spaimaîn oameni şi noinu prea ştiamce se întâmplăîn alte părţi.Aveam o arma -tă nume roasăcare făcea faţămai bine decâtazi şi semobiliza multmai repe de“, îşiaduce aminteIon Besoiu.

Redacţia ([email protected])

foto: www.news.ro

PAG.

05

PAG.

Eram foarte tânăr pe vremea aceea şi îmi aduc aminte căerau troiene foarte înalte, până la acoperişurile caselor.“

NICOLAE BREBANREPORTAJNR. 33 l 17 - 23 FEBRUARIE 2012


CODUL ROşU... ÎN ‘54Nelu Ploieşteanu: „Mi-au murit doi unchi atunci“Lăutarul Nelu Ploieşteanu are o singură amintire legată de acea iarnăcumplită: moartea celor doi unchi ai săi. „Eram mic în perioadaaceea, dar îmi aduc bine aminte că plecam cu mama la o cooperativăşi mergeam până acolo prin patru-cinci tuneluri, iar prin unele dintreele oamenii mergeau aplecaţi că nu erau destul de înalte. Atunci nuse deszăpezea ca astăzi... oamenii spuneau: «Dumnezeu a dat-o,Dumnezeu o va lua.» În iarna aia am pierdut doi unchi. Ei cântau la onuntă în comuna Sărăţeni, din judeţul Ialomiţa, şi după ce s-aterminat cheful nu au dorit să rămână să doarmă acolo. Aşa că i-auîntrebat pe oameni dacă le pot găsi o sanie care să îi ducă la gară şide acolo să plece acasă la ei, la Urziceni. Aşa că au înhămat caii şi auplecat. Pe drum însă caii s-au rătăcit şi s-au învârtit prin aceleaşilocuri foarte mult timp. Greşeala lor a fost că s-au dat jos din sanie, întimp ce omul care era cu ei a lăsat caii liberi să găsească casa şi aşaa ajuns în sat. Însă unchii mei au murit acolo.“

Angelo Niculescu: „La TNB era zăpada mare şi s-a făcut un tunel“Reputatul tehnician Angelo Niculescu se afla încantonament cu Dinamo – echipa pe care o antrena lavremea respectivă. „Mă aflam la munte în pregătire cuechipa. Când am văzut că s-a pornit natura pe noi cuzăpadă şi viscol, m-am urcat în tren şi am venit acasă.Băiatul meu avea atunci un an şi m-am gândit la mizeria cene aşteaptă: ger, foamete ş.a.m.d. Am fost ajutat de clubprintr-un atlet, Traian Petcu, fost coleg de-al meu defacultate, care a venit la mine acasă şi mi-a adus provizii.Unde este Teatrul Naţional era zăpada foarte mare, încât s-a făcut un tunel. Am mers prin tunelul ăla până am ajunsîn Piaţa Universităţii, că altfel nu puteam să facem legătura.A fost greu, e o amintire dureroasă. Am reuşit să intru încasă cu greu. Erau probleme mari cu aprovizionarea, pentrucă toate erau insuficiente, banii, alimentele etc. Cu toateastea, am reuşit să supravieţuim“.

Sebastian Papaiani: „Atunci, oamenii se iubeaumai mult. Acum se detestă“„În ’54 locuiam undeva pe strada Dudeşti din Capitală. Mi-aduc aminte că tramvaiul 26 care circula pe acolo o făceaprintr-un tunel făcut din freze. Aveam 14-15 ani pe atunci şilocuiam la etajul 1, iar zăpada era până la fereastra mea.Era o arcadă făcută de locatari. Dimineaţa veneau niştebăieţi cu schiuri şi ne lăsau lapte, pâine şi unt. În schimb,oamenii se iubeau mai mult. Acum se detestă. Am datzăpada de trei ori până acum de pe maşina mea pentru căvecinul meu, când şi-a curăţat şi el maşina, a dat zăpadaînapoi la mine. Pe vremuri eram mai solidari unii cu alţii şine ajutam între noi“, a povestit, pentru „Centrul Vechi“,Sebastian Papaiani.

Bălăceanu-Stolnici: „Bucureştiul a fost multmai lovit decât acum“Avea pe atunci 31 de ani şi încerca din răsputeri săsalveze vieţile victimelor iernii din 1954. AcademicianulConstantin Bălăceanu-Stolnici povesteşte despremomentele vesele, dar şi despre cele mai puţin frumoasedin acea perioadă. „Nu a fost un dezastru naţional aşa demare, în schimb Bucureştiul a fost mult mai lovit decâtacum. Cantitatea de zăpadă era aşa de mare încât îmiaduc aminte că la mine acasă era până la nivelulgardurilor. Au intervenit atunci, mult mai energic, toateautorităţile. Curăţarea şi permeabilizarea arterelor nu afost făcută cu mijloace tehnice moderne, în schimb sefoloseau tancurile pentru a deschide drumurile şi pentrua transporta alimentele. Guvernanţii aveau grijă capâinea şi apa să fie transportate la centrele dealimentare. Persoanele private îşi făceau datoria mai multde frică, adică ieşeau afară cu lopeţile şi îşi curăţautrotuarul din faţa casei. La ora actuală, noi avem o lipsăde responsabilitate civică, şi din această cauzătrotuarele sunt impracticabile. Populaţia atunci era multmai liniştită şi nu cum este acum din cauza ştirilor. Oproblemă era că oamenii nu puteau să iasă la lucru, deşierau obligaţi, era o grijă cu aprovizionarea. Eram medicatunci şi am întâmpinat şi cazuri mai speciale. Au fostoameni prinşi pe străzi care au fost primele victime şibătrânii izolaţi care ieşeau din casă şi îngheţau. Înschimb, cei în vârstă nu îngheţau din cauza frigului, ci dela efortul mare pe care îl depuneau şi după ce se opreaunu mai puteau să se mişte. Cea mai mare problemă înacele zile era a încălzirii, a buteliilor de aragaz. Eu îmiaduc aminte că plecam cu sania cu soţia la centrele careerau anunţate şi lăsam butelia goală şi plecam cu eaplină. Era un asemenea centru undeva pe Giuleşti sau peBulevardul Lacul Tei“, ne-a mărturisit Bălăceanu-Stolnici.

Radu Simion: „Strada pe care locuiamdevenise derdeluşul cartierului“

În iarna anului 1954, naistul Radu Simion, copil fiind,povesteşte cu drag despre zilele în care studiul la naişi orele de teorie au fost înlocuite cu ore în şir dejoacă prin nămeţii de zăpadă. „Aveam 14 ani peatunci şi stăteam cu chirie undeva pe lânga Gara deNord. Îmi aduc aminte de parcă ar fi fost ieri când ne-am trezit într-o dimineaţă pe întuneric... erazăpada peste nivelul geamurilor de la casă. Ca oricecopil, eu săream în sus de bucurie că mă duc lasăniuş cu prietenii mei de pe stradă, dar părinţii meierau uşor îngrijoraţi de situaţie deşi nu îmi spuneaunimic. Era zăpada atât de mare încât tata a săpat untunel ca să putem ieşi la stradă. În ciuda vremii, eraufoarte mulţi oameni pe stradă... cei mari se îmbulzeaula cumpărături, unii erau cu lopeţile, iar noi, copiii, nedistram de minune. Strada mea era în pantă şidevenise derdeluşul cartierului. O problemă era pevremea aceea mâncarea, dar la mine în casă găseaiorice. Tata era bucătar-şef şi prin Ordinul 50 aveamde la marmeladă şi pâine până la carne de toatefelurile. În iarna aia, naiul era pe locul doi... dupăjoaca în zăpadă. O altă bucurie a mea era că în zilelealea s-a închis şi şcoala“, povesteşte naistul. Are însăşi amintiri triste din acele zile: „Zăpada a paralizataunci toată ţara: trenurile au rămas în gări,microbuzele nu mai puteau ieşi din Bucureşti şi abiade mai elibera câte o linie de tramvai să te poţi mişcaprin oraș. Îmi amintesc că din cauza zăpezilor nicimama mea nu a putut ajunge la înmormântareabunicii. A stat multe zile într-un colţ al casei plângânddin cauza asta. Problema era că atunci nu existauutilaje prea performante... însă azi există şi nu suntfolosite. Iarna asta mi-a amintit puţin de ce a fost în1954 pentru că strada pe care stau eu nu a fostdeszăpezită zile întregi“, ne-a spus Simion.

PARTYNR. 33 l 17 - 23 FEBRUARIE 2012

PAG.

06


FOCUS

Dacă nu vrei să ratezi un show in con fun -dabil marca Şuie Paparude, vino vineri searăîn Elephant Pub. Aici te vor aştepta cei treibă ieţi cu un concert aşa cum ne-au obişnuit,cu mu zică bună, dans şi distracţie. Preţulbiletului de intrare este de 15 lei în presale,res pectiv 20 lei în seara evenimentului. Bi le -tele pot fi achi zi ţionate de la bar începând dejoi sau direct la in trarea în sala de concert ladata evenimentului. (C.A.)

Şuie cântă în Elephant Pub

16 lei 6 lei 7 lei 15/20 lei

StradaGabroveninr. 16

Vineri seară eşti aşteptat în sufrageria celor de laTrue Club pentru o seară de pomină alături deEmanuel Mirea şi trupa lui. Artistul va interpretacele mai tari coveruri după melodii mai vechi, darşi după ultimele hituri care şi azi se aud laradiouri. În pauzele în care băieţii se odihnesc,DJ Ollo va fi la datorie să anime atmosfera.Emanuel este o Balanţă optimistă, născut în SatuMare. El a format Stigma la sfârşitul anilor ’90împreună cu Cornel Sorian, unde a activat maibine de patru ani ca vocalist, compozitor şitextier. Din 2002 a luat-o de la capăt ca artistsolo. În următorii ani a lansat două albume solocare au prins foarte bine la public, după care aplecat din ţară pentru alte studii. În prezent cântăîmpreună cu trupa care îi poartă numele:Emanuel Mirea Band şi, din luna mai 2011, aacceptat să devină membru rezident al familieiTrue Club. Dacă vrei să vezi de ce sunt în stareEmanuel Mirea şi trupa lui, vino vineri, de la ora23.00, în clubul din Centrul Vechi pentru o porţiebună de muzică live de calitate. (C.A.)

ani au trecut de când trupa a avutprimul concert.

ALT

ERNATIVA

Rebeli şi boemi,„înar maţi“ cu chitareşi căciuli de blană,Tou louse Lautrecre vin, sâmbătă, pesce na din Control şipro mit un showsen zaţional. Tou -louse Lautrec şi-acâş tigat, încă de laîn ceput (2009), opo ziţie interesantăîn zona muzicală al ter nativă. Cu un sound rockoriginal, trioul nu s-a lăsat uşor încadrat încategorii şi genuri şi în cearcă încă să păstrezemisterul asupra com ponenței trupei. Concertulîncepe după ora 22.00. (C.A.)

Toulouse Lautrec cântăîn Control

13 lei 5 lei 7 lei 15 lei

Str.Academieinr. 19

Vineri, în Club Mojo e sea ră de mu zicălive. Aşa că ia-ţi prie te nii şi vino să as culţicoveruri după cele mai tari hituri ale mo -mentului şi nu numai. Mo jo The Band, înfrunte cu solistul tru pei, Matt High ley, îţi pro -mite o seară de neuitat. Distracţia începe dupăora 23.00 şi durează până la ora 2. (C.A.)

Muzică live în Club Mojo


Str. Gabroveni nr. 14

6

Emanuel Mirea cântă live în True Club

18 lei 8 lei 10 lei

10 leiSplaiul Independenţei nr. 25

Byron concertează înWings Clubn Trupa va susţine un concert în Clubul Wings

de pe Mihai Eminescu vineri, după ora 22.00.Cu această ocazie, băieţii sărbătoresc un ande la lansarea ultimului lor album, care aprins foarte bine în 2011.

Cristina [email protected]

Băieţii de la Byron vă aşteaptăîn „no man’s land“-ul lor aşa cumîi ştiţi - dinamici, expresivi, cuchef de cântat şi de „losing con -trol“. Mai mult, se împlineşte unan de la lansarea ultimului album.Dacă vă era dor de drame in ter -zise, istorii cu alchimişti sau piesero mâneşti cunoscute, dar „îm bră -cate“ în haine noi, nu rataţi, pe 17 fe bruarie, concertul din WingsClub, care va începe după ora22.00. Pentru acest show, 6fingersnu va putea fi alături de colegii detrupă, astfel încât locul din spatelecla pelor va fi preluat de MihaiArdelean (Marius Pop & The MTheory, ex-Conexiuni).

Scot DVD din salinăTrupa Byron s-a înfiinţat

acum cinci ani, iar de atunci nu astat locului nicio clipă. Din 2006

şi până azi a lansat două albumede studio cu compoziţii proprii,pri mul DVD unplugged ro mâ -nesc, „Acoustic Drama“, difuzatde MTV România, şi un albumcu piese româneşti mai mult saumai puţin cunoscute, re in ter pre -tate în manieră proprie cu aportulunor mari artişti (Nicu Alifantis,Ale xan dru Andrieş, regizorul NaeCa ranfil şi mulţi alţii). În aceastăpri măvară urmează să fie lansatDVD-ul „Live Underground“,filmat în salina din Turda, care afost deja difuzat parţial de HBORomânia. Pe lângă un set un plu -gged şi un concert electric, ma te -ria lul va mai conţine un do cu-mentar prezentat de actorul Ma -rius Florea Vizante, interviuri cucei implicaţi şi un making-of.Con certul din salină conţine,printre altele, piesa „Running inCir cles“, ce va apărea pe ur mă -torul album de studio la care selucrează în prezent.


Str. MihaiEminescu

nr. 127

PAG.

07

PAG.

PARTYNR. 33 l 17 - 23 FEBRUARIE 2012


PUBLICITATE

ALT

ERNATIV{

Concertul face parte din turneul delansare a noului single „E noapte…“.Melodia se regăsește pe albumul„Nimeni nu mă poate opri“ care vaavea lansarea în primăvara acestuian. Trupa Veche este înfiinţată dupădespărţirea trupei Vama Veche. În2006, Tudor Chirilă pleacă de laVama Veche, iar Liviu, Răzvan„Lapi“ Lupu şi Traian îşi continuăactivitatea sub denumirea de TrupaVeche. În 2007, se lansează albumul„1907 km“, iar în 2008 membriitrupei obţin premiul pentru cel maibun debut discografic. Componenţa

actuală este: Traian Bălănescu(pian), Liviu Mănescu (bass), DoruCinca (tobe), Bogdan Olaru (solistvocal) şi Bogdan Sandu (chitarist).Trupa va cânta piesele de peprimele albume, din vremea cândChirilă făcea parte din componenţaei, printre care se numără „18 ani“,„Ana“, „Vama Veche“, „HotelCişmigiu“, „Epilog“, „Nu am chefazi“ sau „Omul plajei“, dar şi melodiimai noi de pe ultimele albume. Dacăvrei să îi vezi pe băieţii de la TrupaVeche, vino vineri seară, de la ora22.00, în Music Club. (C.A.)

Adresa: Str. Şelari nr. 1Vineri seară, după ora 22.00, în Interbelic eparty declarat. Aflat în bucăţica de gangcare face legătura între Lipscani şi Blănari,barul reuşeşte să adune în fiecare weekendlume dornică de distracţie şi de muzicăbună. Băuturile nu sunt scumpe şi bila albăa localului este că are o varietate foartemare de cocktailuri pe care nu le găseşti înaltă parte. (C.A.)

13 lei 6 lei 7 lei gratuit

FOCUSParty „Interbelic“ în Centrul Vechi

Prețul mediu al unui cocktail

Prețul mediual unei beri

Prețul mediu al unui bilet de intrare

Prețul mediu al unei băuturirăcoritoare

* cotațiile au caracter orientativLEGEND{

9 ani au trecut de când s-a înfiinţattrupa Asha.


TRUPA VECHE concertează în Music Club

Weekend cu muzicălive în Spice Club


Dacă vrei să îi faci o surpriză persoaneiiubite sau doar să te distrezi cu prietenii înacest weekend, clubul Spice este o alegerebună. Vineri seară se dă startul la muzică livecu trupa Asha. Băieţii vin pregătiţi cu o listălungă de coveruri după melodii de dragosteşi nu numai. Poţi să asculţi de la coveruridupă Bon Jovi, foarte reuşite, de altfel, la me -lodii arhicunoscute ale Tinei Turner sau alelui Rod Stewart. Distracţia e garantată vineriîn Spice, iar Laurenţiu, solistul trupei, cu si -gu ranţă nu te va lăsa să stai jos. Componenţaac tuală a trupei este: Ştefan Orfescu (chi ta -ră), Marius Mirea (bass), Michael Massier(cla pe), Ionuţ Şerbana (tobe) şi LaurenţiuGu ran (solist). De asemenea, în trupă apar

ca backing vocals Alexandra Maria Hojda(fos tă finalista în emisiunea „Megastar“) şiLui za Popescu.

Sâmbătă vine rândul lui ScobiolaDinu Creţu (clape), Sebastian Şandor

(bass), Cezar Panaitescu (chitară&vocal),Răz van Mihăilă (chitară), Laurenţiu Zmău(to be) şi Tibi Scobiola (solist) te aşteaptă,sâm bătă seară, cu un concert live după celemai tari coveruri. După ce, timp de 11 ani,Tibi a colindat alte ţări, unde a cântat înshow-uri precum cele de pe Broadway, s-aîn tors în ţară și şi-a făcut trupa lui. În pre -zent cântă muzică live alături de băieţii săiîn diverse cluburi din Capitală. Nu rata unshow de excepţie sâmbătă seară, după ora22.00, în Spice Club.

n Ia-ţi prietenii şi veniţi, vineri şi sâmbătă, în clubul de pe CaleaVictoriei pentru două seri cu muzică live de calitate marcaAsha şi Tibi Scobiola Band. Distracţia începe după ora 22.00.

BUCURE{TINR. 33 l 17 - 23 FEBRUARIE 2012

PAG.

08

concerte vor mai avea loc pânăpe 14 octombrie la PalateleBrâncoveneşti.12


PUBLICITATE PUBLICITATE

„MOGOşOAIA CLASIC FEST“,la Palatele Brâncoveneşti

Alina [email protected]

Duminică, de la ora17.00, va avea loc în SalaScoarţelor din PalateleBrân coveneşti (Mo go -şoa ia) concertul TriouluiMu sica Viva, alcătuitdin violonistul Ale xan -dru Mălaimare, vio lon -ce listul Florin Mitrea şipia nista Andreea But na -ru. Cei trei vor prezentaopu suri beethovenieneîn cadrul „MogoşoaiaCla sic Fest“, continuând,

ast fel, un proiect de ma -rat anul trecut la Mo go -şoa ia, respectiv integralaTri o urilor cu pian deLud wig van Beethoven.

Vin numeroşi artiştiinternaţionali la Palat

„Mogoşoaia ClasicFest“ este organizat deCen trul Cultural Pala te leBrâncoveneşti şi Ra dioRomânia Cultural, cusprijinul Institutului Cul -tural Român. Până pe 14octombrie, Sala Scoar -ţelor va găzdui concerte

ce vor aduce în faţa spec -ta torilor nume sonoreale scenei mu zi cale ro -mâ neşti şi in ter na ţionale,printre care te no rul Ti -be rius Simu, de la Opera

din Leipzig, CvartetulAr cadia, Cvar te tul decla rinete Konik, flau tistulMa tei Ioa chi mescu, so -pra na Sorina Mun teanu,pia niştii Vio rela Ciucur,

Horia Ma xim şi SilviaSbâr ciu, an sam blurileFlau to Dolce, EnChor -dais (Gre cia), Baklava(Ma ce do nia), Anatolia(Tur cia) şi Anton Pann.

n Centrul Cultural PalateleBrâncoveneşti va găzdui, până întoamnă, o serie de recitaluri deexcepţie ale unor artişti cu numesonore ai scenei muzicaleromâneşti şi internaţionale.Duminica aceasta, bucureşteniisunt invitaţi la concertul TriouluiMusica Viva.

Recital de excepţieşi pe 11 martieUrmătorul concert încadrul festivalului demuzică clasică va avealoc pe 11 martie. Maiprecis, la PalatulMogoşoaia se vadesfăşura concertullaureaţilor concursului„Drumul sprecelebritate“.Violoncelistul ŞtefanCazacu, pianistul MihaiRitivoiu şi violonistulAlexandru Mălaimarevor interpreta lucrări deBach, Paganini, Mozart,Ceaikovski şi Piazzola.

CÂT COSTă?

Biletele pot fi cumpărate, înaintea începeriirecitalului, de la casa de bilete a MuzeuluiTradiţiei Aulice al Centrului Cultural PalateleBrâncoveneşti. Preţul este de 5 lei.

FO

TO

: SE

BA

ST

IAN

CR

AC

IUN

BL

OG

SP

OT

CO

M

Gelu [email protected]

Ovidiu, care suntprimele tale amintirilegate de Bucureşti?Am venit în Bucureşti

prin 1984. Eu sunt fă gă ră -şean, iar părinţii mei au lu -crat în construcţii. Aşa amajuns la Piteşti, şi din Piteştiam venit în Bucureşti. Cândam venit în Capitală, încămai erau Dealul Spirii şi car -ti erul Uranus. Extraordinar!Ţin minte că acolo erau celemai frumoase grădini. Erautoţi artiştii, actorii, fotografii,pic torii, era extraordinar!

Acolo aveau case, pentru căera singurul deal din tot ora -şul şi se vedea frumos: aco -pe ri şurile de ţiglă, de tablă...

„La câte blesteme şi-a luatCeauşescu...“

Şi după aceea a urmat cea urmat în această zonăşi nu numai...Da, după asta am început

să văd cum se dărâmă totul.Nu ne venea să credem, lu -mea era deja îngrozită. Eum-am tot gândit: de ce a fostomo rât Ceauşescu pe 25 de -cem brie, în ziua de Crăciun?Păi, câte blesteme şi-a luat el

de la oamenii ăia care au fostdaţi afară din casele lor, chiardacă li s-au dat apartamente,poa te câte două sau trei, încom pensaţie... E adevărat,poa te, că unii nu aveau caseatât de bune, dar la bloc nuera acelaşi lucru. M-am totgân dit şi cred că asta a fostuna dintre cauze.

Trecând la CentrulIstoric, cum ţi se pare căarată în prezent acestelocuri?Pentru mine este cel mai

fru mos loc din Bucureşti. Dece? Deoarece nu circulă ma -

şini! Este o libertate absolutăa pietonului. Când am chefsă mă relaxez - mai ales pri -măvara îmi place foarte mult,când nu e nici frig, nici cald-, stau pe terasă, îngheţ unpic, beau un ceai şi pot să măgân desc la rolurile mele, laprie tenii mei, la lumea fru -moasă în care trăiesc, pentrucă nu sunt maşini. Asta, pen -tru mine, este cea mai fainăches tie posibilă.

Bucureştiul n-ar fi fost lafel fără Centrul Istoric

Cum ar fi fost, încondiţiile în care s-aurealizat atâtea lucrurifrumoase, să fie permisăcirculaţia automobilelorîn această zonă?Păi, gândiţi-vă cum ar fi

ară tat Centrul Istoric cugher ţoii plini de bani – carenu au ca mine Logan – şi ca -re ar fi vrut să-şi etaleze ma -şi na în faţa cârciumii! Ar fi

fost îngrozitor! Chiar şi aşa,trec scutere şi pe mine măde ran jează. Deci eu, per -sonal, aş interzice şi scu te re -le, pentru că trec şi facgă lă gie, unii vin şi cu mo to -ciclete, îşi scot căştile şi auae rul că: „Mamă, ce sculăsunt eu!“.

Ce părere ai despreBucureştiul de azi, lamodul general?Bucureştiul nu e distrus

în totalitate datorită faptuluică există Centrul Istoric.Altfel, oraşul ăsta are puţinezone frumoase, foartepuţine... Este un oraş săracdin punctul ăsta de vedere.Dacă n-ar fi fost CentrulIstoric şi oarecum Cotro -ceniul - care nu e atât de fru -mos cum e Centrul Istoric -,n-ar mai fi fost la fel. Eadevărat, au mai rămas locurifrumoase la Şosea, dar suntfoarte puţine.

Ai călătorit prinEuropa? Cum ţi se parcentrele lor istorice încomparaţie cu cel dinBucureşti?Eu am văzut Budapesta,

Praga, Paris, Roma... Centrulnostru istoric are însă atâtafineţe, atâta căldură... Faptulcă e mic, că au rămasclădirile aşa cum au fost...Spre exemplu, Varşoviapractic a fost refăcută. Ceînseamnă arhivele! Eu credcă ar putea fi extins CentrulIstoric, să se ducă un pic maimult, să cuprindă şi partea deprimărie, Cişmigiul... Dacă osă fie mai mare, o să fie şimai interesant.

09

PAG.

INTERVIUNR. 33 l 17 - 23 FEBRUARIE 2012

„ Locuiesc foarte aproape de centru, pe bulevardul Unirii, şi vin deobicei pe jos, fac 10 minute până în Centrul Istoric.“

OVIDIU CUNCEA

Dacă nu mi se oferăocazia să fac ceva şisă-mi şi placă, nu ofac sub nicio formă.Nu are rost, gata, amfăcut când a trebuit!“

Ovidiu Cuncea: „Centrul Istoric esteCEL MAI FRUMOS LOC din Bucureşti!“n Nu este bucureştean get-beget, însă a ajuns să iubească acest oraş, în care locuieşte de aproape 30 de ani,

şi datorită Centrului Istoric. Actorul Ovidiu Cuncea are nostalgii legate de vechiul aspect al Capitalei -mutilat în anii ’80 de Ceauşescu -, însă este sedus, în prezent, de faptul că centrul vechi al oraşului a fosteliberat de trafic. Unul dintre cel mai importante câştiguri ale acestei zone este, în opinia artistului, libertateapietonului, libertate de care el însuşi se bucură nu de puţine ori.


„Mulţumesc lui Dumnezeu, sunt mulţumit cu ce am!“Te simţi mai tânăr când mergi în Centrul Istoric?Da, mă simt mai tânăr când merg în Centrul Istoric, mă simt mai tânăr ca profesor al

elevilor mei, mă simt mai tânăr când joc teatru, mă ţin tânăr, de altfel... Mă simt însăbătrân când mă uit la televizor şi văd ceva în care nu mă mai regăsesc şi nu are rost sămai fac. De ce să o fac, numai pentru bani? Bun, am câştigat bani, am o casă, am omaşină şi, până la urmă, important e să întreţin ce am dacă nu pot să mai construiescaltceva! Mulţumesc lui Dumnezeu, sunt mulţumit cu ce am!

Gelu [email protected]

Actuala clădire a Tea tru -lui Naţional nu are decât ole gătură de nume cu vechiullă caş de cultură a cărui cons -truc ţie a fost finalizată la ju -mă ta tea secolului al XIX-lea.Ide ea construirii primei clă -diri a prins contur în 1840,când „Obşteasca Adunare“i-a propus domnitoruluiAlexandru Ghica un proiectde realizare, pe cheltuialasta tului, a unui Teatru Na -ţio nal. Ulterior, domnitorulGheorghe Bibescu a aprobatri dicarea acestuia pe loculocu pat, odinioară, de HanulFi laret, acolo unde, pe la1830, „era o băltoacă mare,verde-neagră, în care oră că -iau broaştele“.

Naşterea Teatrului cel Mare din Bucureşti

Proiectul a fost propus, în1843, unor arhitecţi celebridin Paris, München şi Viena

de comisia însărcinată cu ri di -ca rea teatrului. Câştigător afost planul arhitectului C.Roesner din München, însădom nitorul Gheorghe Bi bes -cu s-a opus, preferând pla nulVilla crosse, asupra că ruia ar hi -tec tul vienez A. Hefft şi-a datacordul în 1846. Lucrările auînceput în mai 1848, însă aufost în tre rup te din cauza eve -ni men telor din iunie 1848. Înau gust 1849, după instalareape tron a domnitorului Bar buŞtirbey, s-a reluat licitaţiapen tru încheierea lucrărilor.

Ar hi tectul A. Hefft a cerutsuplimentări succesive de bu -get, iar după accelerarea lu cră -ri lor, Teatrul cel Mare esteter mi nat, în sfârşit, şi inau gu -rarea având loc pe 31 de cem -brie 1852.

Teatrul, o instituţienaţională

Primul director al Tea -tru lui cel Mare a fost Cos ta -che Caragiale, iar primare pre zentaţie, cea din 31 de -cem brie 1852, a fost cu piesa„Zoe sau Un amor ro mâ -nesc“. Mai târziu, în 1864,primul-ministru Mihail Ko -gălniceanu a hotărât ca lă ca -şul de cultură să devină ins ti -tuţie naţională. În 1875, întim pul domniei lui Carol I,direc torul de atunci, Ale xan -dru Odobescu, a pus pe fron -tis piciul clădirii denumirea„Tea tru Naţional“. În aceastăpe rioadă avea să vadă lu mi -ni le rampei piesa „Răzvan şiVidra“, de Bogdan PetriceicuHas deu, iar în timpul Răz -

boiului de Independenţă tea -trul a organizat reprezentaţiiîn folosul soldaţilor răniţi şipen tru întreţinerea spitalelor.

Dramaturgi celebri, actorilegendari

Pe scena Teatrului Na ţio -nal de pe Calea Victoriei auprins viaţă piese de re fe rin ţădin literatura română, prin treautori numărându-se Va sileAlecsandri, Ion Luca Ca -ragiale, Tudor Muşatescu sauCamil Petrescu. Scena a fostonorată de prestaţia unor actori care au intrat în le -

gendă, precum ConstantinNottara, Aristiţa Ro manescu,Elvira Popescu, George Cal -bo reanu sau Geor ge Vraca.Primele pro ble me au apărutdupă cu tre mu rul din 1940,când clă direa a fost avariată,nu su fi cient însă pentru a fide mo lată. Pe 24 august 1944,Tea trul Naţional a fost dis trusde bombardamentele Ali a -ţilor, care ţinteau Palatul Tele -foanelor.

De la Teatrul cel Mare la Novotel

Ca instituţie, Teatrul Na -ţional a continuat să func ţio -

neze în sălile Comedia(Majestic), Studio din PiaţaAm zei, dar şi în sălile de fes -tivităţi ale Cercului MilitarCentral şi ale liceelor „Sfân -tul Sava“ şi „Matei Basarab“.Terenul fostului Teatru celMare a rămas multă vremevi ran, iar după 1990 s-acons truit aici clădirea No -votel. După demolarea ve -chiu lui teatru, atenţiaauto ri tăţilor s-a îndreptatspre terenul situat vizavi deUniversitate şi de BisericaEnei, cunoscut şi ca Mai -danul Primăriei, care era f o -lo sit de jandarmi pentruan trenamente.

ISTORICNR. 33 l 17 - 23 FEBRUARIE 2012

PAG.

10


este anul inaugurării vechiuluiTeatru Naţional, care se aflavizavi de Hotelul Continental1852

„Teatrul Naţional FOLOSEşTENEAMULUI ROMÂNESC!“n Astfel justifica domnitorul Gheorghe Bibescu necesitatea unui

teatru naţional, construcţie care ar fi adus cu ea, la vremearespectivă, o consolidare şi o dezvoltare a limbii şi literaturiiromâne. Proiectul a fost dus la bun sfârşit în 1852, după ce atrecut prin mai multe probleme legate de modificările de buget.

„Pălăria“ cu buclucÎn decembrie 1973 a fost inaugurată clădireaTeatrului Naţional din Piaţa Universităţii, proiectrealizat de arhitecţii Horia Maicu, Romeo Beleaşi Nicolae Cucu. Arhitectura clădirii se înscria înmodernismul anilor ’60, însă aceasta a rămasneterminată la exterior. Celebra „pălărie“ i-adisplăcut lui Ceauşescu, fostul dictatordispunând, după incendiul din 1978, care adistrus Sala Mare, remodelarea clădirii atât lainterior, cât şi la exterior. Refacerea, executatăde arhitectul C. Lăzărescu, s-a înscris în tipiculconstrucţiilor din anii ’80. În prezent, la TeatrulNaţional se lucrează pentru îndepărtareaacestei remodelări, intenţionându-se revenireala forma iniţială a clădirii.

Dacă vrei să rămâi în pas cu modacluburilor din Centrul Istoric, onoapte în The Gin Factory este unadevărat „must“. Clubul estecunoscut pentru muzica bună,atmosfera pe măsură şi preţurileacceptabile. Ca un arc peste timp,în urmă cu mai bine de un secol,tot pe str. Lipscani nr. 37 îşi aveaprăvălia domnul Solavici, iar aicibucureştenii veneau pentru acumpără diverse tricotaje „încurent cu moda“.

www.reclamevechi.roFlorian Ciobanu astrâns, în decurs de 13 ani, nu mai puţinde 20.000 de reclameromâneşti dinperioada 1860-1990.Cu ajutorul câtorvapiese din colecţia luivom crea, număr denumăr, o punte pestetimp, arătându-vă ceprăvălii şi afaceri defamilie erau odinioarăîn locul cluburilor deastăzi.

Teatrul cel nou dinBucureşti este, fărăîndoială, unul dintre celemai frumoase teatre dinEuropa şi o podoabă aCapitalei.“ZIARUL „BUKARESTERDEUTSCHE ZEITUNG“,

ÎN 1852

11

PAG.

KNOW HOW


NR. 33 l 17 - 23 FEBRUARIE 2012150 de lei este preţul mediu

al unui tricou personalizat.


Tricourile pictate sunt lamare căutare astăzi, această piaţăfiind în creştere. Alexandra Oanţăşi Mihaela Gherlan sunt douăfete din Craiova care au începutacest business în iulie 2011. Chiar dacă, laînceput, nu se aşteptau să reuşească, în câtevaluni au avut zeci de comenzi de tricouri şiacum pot să vorbească despre o mică afacere.„WeAR este un brand proaspăt lansat, maiexact pe 7 iulie 2011. Începutul este marcatde o discuţie între două prietene. Am începutsă vorbim despre desen şi pictură şi ne-amdat seama că împreună putem face cevafoarte original, aşa că nu am stat mult pegânduri şi în două săptămâni am pus afacereape picioare“, povestesc fetele. Dacă ai talentla desen sau pur şi simplu vrei să încerci şi tuacasă să vezi ce-ţi iese, trebuie să te înarmezicu multă răbdare. „Pictura pe ţesăturăconsiderăm că are un grad de dificultate maimare decât pictura normală, pe pânză sauhârtie, deoarece materialul textil are oelasticitate care nu permite să realizezi cuuşurinţă anumite linii fine. Procedeul însăeste acelaşi cu acela al unei picturi normale,apoi, după finalizarea acesteia, se lasă la uscatcirca 24 de ore, după care se calcă pentru a

ajuta vopseaua săpătrundă maibine în ţesătură.Vopseaua esteachiziţionată dela o fabrică

specializată din România cu vânzareon-line“, precizează Ale xandra şi Mihaela.Cele două fete creează tricouri pe comandă şisunt deschise oricăror idei. Orice poză poatefi transformată într-o pictură pe tricou în maipuţin de o zi.

Alina Petcan face artă pe tricouriO altă artistă care face „minunăţii“ pictate

pe tricouri este Alina Petcan, o tânărăpasionată care, deşi nu a făcut studii în acestsens, reuşeşte să creeze adevărate opere de artă.Tricourile făcute de ea sunt pictate cu vopseaspecială pentru textile (bumbac/mă tase) şirezistă fără probleme la spălat manual – la 30de grade. Dacă vrei să te apuci de aşa ceva,Alina crede că, dacă te înarmezi cu răbdare şiai puţin talent, poţi să faci o treabă frumoasă.„Pensule, vopsea specială pentru textile, un fierde călcat, un suport tip şevalet pe care să puitricoul ca să nu se imprime... talent şi răbdare.Cam acestea ar fi lucrurile de care ai nevoie casă îţi iasă ceva frumos“, a declarat Alina Petcanpentru „Centrul Vechi“.

Tricourile WeAR le poţi găsi on-line: www.wear-store.tk şihttp://facebook.com/storeWeAR . De asemenea, le poţi cumpăra din buticurile şimagazinele din Bucureşti: Atelier A!urea, I Heart Conceptstore şi Cocor – Just forYou. Preţul variază în funcţie de complexitate. Tricourile Alinei Petcan le poţicomanda de pe site-ul personal, alinapetcan.com, sau le poţi cumpăra dinmagazinul Kaya Studio. Ele sunt pictate individual şi preţul lor variază de la 140 delei - tricouri bumbac, 170 de lei – tricouri mătase la 250 de lei – rochiile din mătase.

PUBLICITATE

Hainele pictate manual,între pasiune şi business

Mihaela Gherlan

și Alexandra Oanță,

deținătoarele

brandului WeAR

Alina Petcan, nelipsităde la târgurile vintage

de lei costă specialitatea casei la „Arthur“CULINAR

NR. 33 l 17 - 23 FEBRUARIE 2012

23PAG.

12


Viorel Copolovici

CONSUMDECI EXIST

Rigiditatea furnizorilor,moartea pasiunii

La „Arthur“ poţi să mănânci...DAR MAI BINE DOAR BEI

n Pe lângă toate barurile „pline de pretenţii“ din Centrul Istoric se mai găsesc şi câteva localurinormale. Aici poţi să bei o bere bună, să guşti ceva şi să stai la poveşti cu orele. Adică fix cear trebui să faci într-un bar.

Marian [email protected]

Majoritatea celor care trec pragul pubului„Arthur“ de pe Gabroveni se gândesc că îninterior îi va aştepta un decor medieval dinvremea celebrului lider al cavalerilor meseirotunde. Problema e că numele pubului nu sereferă la regele Camelotului, ci la un monarhmult mai important pentru „consumatorii“din Centrul Istoric, Arthur Guinness, regeleberii.

Căldură irlandezăAm început descrierea pubului

„Arthur“ făcând diferenţa între cei doi

tocmai pentru că ea este vitală. Dacă mergiîn „Arthur Pub“, nu trebuie să te aştepţi laun bar scorţos, rece, ci la unul foarteprietenos şi „cald“. Asta este, de fapt,primul mare plus al pubului de peGabroveni - are o atmosferă plăcută.Decorul este perfect pentru un irish pub,un bar generos în centru şi mici semi -separeuri, toate în tonuri calde. Al doileacapitol la care localul stă bine este servirea.Comenzile vin repede şi personalul esteprietenos. Al treilea atu al locului este datde amplasamentul său. Fiind situat lamarginea Centrului Istoric, nu prea eaglomerat şi nici nu e genul de loc pentrufiţoşi.

Cel mai bun fel de mâncare: bereaGuinness

Cum aceasta este o pagină despre do me -niul culinar, trebuie să vorbim şi despre cum semă nâncă la „Arthur“. Pe scurt, nu se mănâncăbine... dar nici foar te rău, iar preţurile suntdecente. Noi am co mandat coaste de porc(care, între noi vor bind, nu prea erau chiarcoaste, ci mai degrabă bu căţi de piept de porc)şi un sendviş tortilla cu pui, care s-a doveditimposibil de mâncat fără a te umple pe mâinide sos. La capitolul bău tură, lucrurile suntsimple. Au o gamă va ria tă de sortimente desucuri, bere şi multe alte băuturi alcoolice, darnu o să vorbim prea mult despre asta. E unirish pub. Beţi Guinness! Punct!

Vremuri dificile, stimaţi concetăţeni...Din nefericire, în Bucureşti „iarnăgrea“ se traduce prin „căi de accesblocate“, „circulaţie rutierădezastruoasă“, „viscol care teîmpinge acasă, la ceai, filme şipopcorn“. Dacă prânzul încă neîmpinge spre restaurantele dinapropierea biroului, serile de iarnă îipun în dificultate pe aceia care ţineauprăvăliile deschise mai mult dinloialitate pentru clienţii fideli pânăacum câteva săptămâni.Ţinem cârciumile încălzite, luminate,curăţăm trotuarele şi calea de accescătre intrare, ţinem personalul dinsală şi din bucătărie gata de cârâitulvesel al imprimantei de comenzi... Nue cea mai fericită perioadă debusiness nici măcar pentru localurilecu vad exagerat, iar dosarul cucheltuieli pare să nu se sinchiseascăde treaba asta.Colac peste pupăză, sunt furnizoricare par să nu înţeleagă că fac partedintr-un mecanism, că afacerile lorfuncţionează în directăinterdependenţă cu ale noastre. Dacăîn perioadele în care piaţa e ceva mairelaxată şi mai „consumatoare“ nupar deloc stresaţi, exact când cifreleîncasărilor scad vizibil încep şi eipresiunile, tertipurile, tărăgănarealivrărilor sau, în unele cazuri, oprireacomenzilor. Perfect! Este exact ceeace ne dorim mai mult din partea celorcărora le vindem marfa: lipsă deînţelegere şi rigiditate.Deunăzi, un key account alimportatorului mă roagă frumos săurgentez o plată de câteva sute de leicătre distribuitor. Argumentulsuprem? Respectiva sumă îi va fioprită din salariu şefului de zonă.Altfel spus, dacă este evident cătreburile ne merg destul de prosttuturor, e musai să găsim modalităţiprin care le putem ajuta să meargă şimai prost. Dacă asta se poaterăsfrânge spre cât mai mulţi oameni,cu atât mai bine.Sunt adeptul relaţiilor bune, îngeneral. Poate apetitul meu creativ şidorinţa de a face lucrurile să se miştem-au pus de multe ori în situaţia de ale oferi furnizorilor mei idei saupropuneri care să le înlesneascădrumul pe piaţă, intrarea unui produsnou şi aşa mai departe. O prostieromantică. „Nicio intenţie bună nurămâne nepedepsită!“

Filmul este bazat pe cartea luiColin Clark despre timpul petrecutde Marilyn Monroe la Londra în1957, pe când filma „The Princeand the Showgirl“, în regia luiLaurence Olivier. „My Week WithMarilyn“ povesteşte despre osăptămână din viaţa lui Marilyn încare scapă de viaţa de laHollywood şi trăieşte în stilenglezesc alături de Colin Clark,acesta fiind angajat de Olivier săaibă grijă de ea. Regizat de SimonCurtis şi produs de David Parfitt,

filmul – care durează 100 deminute – are la origine jurnalul luiColin Clark şi a fost adaptat pentrumarile ecrane de Adrian Hodges(autorul serialul „Primeval“,transmis de BBC). Actriţa MichelleWilliams face un rol de excepţie,aşa cum apreciază numeroşi criticiinternaţionali de film, pentruprestaţia ei fiind deja răsplătită cuGlobul de Aur. Actriţa estenominalizată şi la premiile Oscar,la categoria „cea mai bună actriţăîn rol principal“. (T.R.)

CINEMA

LEGENDĂ - must see - bun - merge, de gura partenerului - dacă nu ai alternativă socială - mai bine bagi banii la Loto

««««¶ «««¶¶ «¶¶¶¶ ««¶¶¶

«««««

PAG.este ratingul acordat de spectatorifilmului „Safe House“ pe reputatul sitede profil IMDb.com.7,2 1

3

PAG.ALT

ERNATIV{

FILMNR. 33 l 17 - 23 FEBRUARIE 2012

Titlu original: „My Week with Marilyn“Regia: Simon CurtisDistribuţie: Michelle Williams, Emma Watson, Kenneth Branagh, Eddie RedmayneGen: dramăRating „Centrul Vechi“: Rulează la: Hollywood Multiplex, Movieplex Plaza România, Grand CinemaDigiplex


100 de minute cu Marilyn

Acest suplimenteste realizat

de ziarul

CEL MAI CITITCOTIDIAN LOCAL

DIN ROMÂNIA ZIARUL GRATUIT

NR. 1DIN BUCUREŞTI

162.000cititori pe ediţie*

conform StudiuluiNaţional de Audienţă

ianuarie 2009 - ianuarie 2010

Redacția: Traian Racu, Cristina Andrei,Andrei David, Răzvan Atanasiu, Costin

Marinescu, Vlad Pelinescu-Onciul, LuminițaSandu, Eugenia Oprea, Ionel Vâlcan, Vlad

Manolache, Alina Nicu, Gheorghe Deaconu.

Tipografia ring printBucureşti

telefon: 0721.291.187

Departament vânzări publicitate „ring“

Alina Vîlceloiu: 0731.111.486;[email protected]

ring

««««¶

CinemaPROStr. Ion Ghica nr. 3

ULTIMUL CORUPT DIN ROMÂNIA(premieră) – vineri: 14:15, 16:30; sâmbătă,duminică: 12:45, 15:00, 17:15, 19:30, 21:45

MOVIEPLEXPlaza România - Bd. Timişoara nr. 26

CASA CONSPIRATIVĂ (premieră) - 11:00,13:30, 15:45, 17:00, 18:00, 19:30, 20:15,

21:30, 22:30O SĂPTĂMÂNĂ CU MARILYN (premieră) -

11:00, 13:00, 15:00, 19:45, 21:45

GRAND CINEMA DIGIPLEXBăneasa Shopping City - Şos.

Bucureşti-Ploieşti 42DCASA CONSPIRATIVĂ (premieră) – 11:00,

16:30, 18:00, 21:15O SĂPTĂMÂNĂ CU MARILYN (premieră) –

12:15, 16:15, 18:15, 20:15SĂ FIE RĂZBOI (premieră - foto jos) –

14:30, 19:00, 21:00, 22:15

Dor de Denzeln După doi ani de absenţă,

charismaticul DenzelWashington revine pemarile ecrane într-oproducţie plină deadrenalină, „Safe House“.

Traian [email protected]

„Casa conspirativă“ este un thrillerde spre un agent CIA renegat, extrem depe riculos, Tobin Frost (Washington), ca -re e consemnat într-o casă cons pi ra ti vădin Africa de Sud, şi un agent în ce pător,Matt Weston (Reynolds), care de vinparteneri şi trebuie să aibă în cre de reunul în altul după ce casa e atacată de oechipă de mercenari. Când casa cons -pirativă e atacată, ei reuşesc să sca pe, daracum foştii duşmani trebuie să se aliezepentru a afla cine îi doreşte mor ţi.

„Frăţia“ supravieţuiriiÎn ultimul an, Weston a fost frustrat

de postul său inactiv din Cape Town:paz nic al unei case conspirative. Visândsă devină agent operaţional, aşteaptăoca zia perfectă pentru a-şi dovedi lo ia -li tatea. Când singurul ocupant al caseise dovedeşte a fi cel mai periculos om pecare l-a întâlnit până acum, Weston egata pentru a-şi face datoria. La rândulsău, Tobin Frost a reuşit să scape pentruaproape un deceniu. Unul dintre cei maibuni agenţi de teren pe care i-a avutvreo dată CIA, acesta a părăsit agenţiapen tru a vinde secrete militare oricui eradis pus să plătească mai bine, daunele fă -cu te de el Statelor Unite fiind in co men -surabile. Iar acum poartă cu el un secret.Cei doi se aliază pentru a-şi da seamadacă persoanele care i-au atacat suntmercenari sau a fost mâna cuiva dininterior care vrea să-i elimine.

««««¶

Titlu original: „Safe House“Regia: Daniel EspinosaDistribuţie: Denzel Washington, Ryan ReynoldsGen: acţiune, thrillerRating „Centrul Vechi“:Rulează la: Hollywood Multiplex, Cinema City Cotroceni, Grand Cinema Digiplex,

Movieplex Plaza Romania, The Light Cinema, Grand Cinema Digiplex, Patria


PUBLICITATE

n Sâmbătă, 18februarie, dela ora 19.00,eşti invitat săurmăreştiexcepţionalulspectacolgândit de DanPuric în urmăcu 11 ani,care continuăsă încânte şiîn prezentspectatorii.

Marian [email protected]

O parodiespumoasă pusă în scenăde ,,trupa veche“ - pri -mii elevi ai lui Dan Pu -ric -, ,,Made in Ro m -ania“ demontează cusub tilitate miturile uneilumi care ne sufocă cuima gini fade, fără con -ţi nut, fără valoare.Registrul co mic în careeste gândit facespectacolul să fie unul

di namic şi deschis pu -bli cu lui de orice vârstă.

Odă poporului român

„De ce «Made inRo mania»“? „Românianu este numai o na ţi u -ne, un po por, este o ati -tu dine în faţa lumii şi,

mai presus de toate, unspirit. Nu ştiu de ce, dara privi lumea prin ochiiRo mâniei, pen tru mineeste acelaşi lucru cu aprivi lumea prin ochiiunui copil. Mi-amaple cat urechea la pă -mânt ca să ascult dacăini ma acestui neam

mai bate şi m-am tre zitîngenuncheat în faţalui. Vă rog să mă ier taţipentru acest gest ne -contemporan! Suntemîn plină explozie a mij -loa ce lor de co mu ni ca -ţii, însă, paradoxal,sim ţim o acută lip să acomunicării între noi,iar limbajul acesta, din -colo de cuvânt, acestnou vehicul al teatruluiface ca sentimentele şigân durile noastre să fiere ceptate mai repede şimai direct. Am alesacest nu me pentruspec tacol deoa rece suntgelos pe po po rul românşi asta nu nu mai da to -ri tă umorului său ge ni -al, ci şi poeziei, in t e li-genţei, energiei şi mis -te rului său“, spune DanPuric, scenarist şi re gi -zor al spectacolului.

PAG.

15

PAG.

TEATRUNR. 33 l 17 - 23 FEBRUARIE 2012

Orice spectacol are un sens pentru visători. Ochii văd, spiritulcercetează, comentează, traduce...“

VICTOR HUGO„


Prezentat de:Teatrul Evreiescde StatAutor: WoodyAllen Regizor: HarryEliad Mişcare scenică:Păstorel Ionescu Distribuţie: Radu Gheorghe, MonicaPricopi, Mihai Ciucă, Nicolae Călugăriţa,Arabela Neazi, Cristina Cârcei, VioricaBantaş, Bianca Mateescu, FrancescaArgeşanu, Ana Pop;Sâmbătă, ora 19.00

Prezentat de:Teatrul Masca Distribuţie:Cosmin Creţu,Sorin Dinculescu,ValentinMihalache, SorinAurel Sandu,RăzvanTeodorescu,Cosmin Şofron,Nicolae Pungă,

Anamaria Pîslaru, Dora Iftode, AlinaCrăiţă, Adriana Bordeanu, GraţielaBădescu, Andrei Drăgulescu Regizor: Mihai Mălaimare Scenografie: Puiu Antemir Sâmbătă, ora 19.00

TEATRU„Cum se cucerescfemeile“

Prezentat de: Teatrul Odeon Scenografie: Vittorio Holtier Regizor: Vladimir Granov Distribuţie: Florin Zamfirescu, KatiaPascariu, Ionel Mihăilescu, Irina Mazanitis,Mugur Arvunescu, Gabriel Pintilei, MirceaConstantinescu, Angela Ioan, DimitriiBogomaz, Ionuţ Kivu, Relu Poalelungi Sâmbătă, ora 19.00

Autor: Anton PavloviciCehov Prezentat de: Teatrul„Lucia Sturdza Bulandra“Distribuţie: OanaPellea, Răzvan Vasilescu,Gabriel Spahiu Scenografie: DianaRuxandra Ion Regizor: Felix Alexa Duminică, ora 19.00.

„Ultima femeie a seniorului Juan“

„Comedia erorilor“

COMEDIE „TRISTă“ despreopţiuni, iubire, libertate Sâmbătă, de la ora 20.00, la TeatrulArca se joacă „Hipioţi şi bolşevici“, opiesă prezentată de Club La Scena dinCapitală. Scrisă de canadianul AmielGladstone şi regizată de FelixCrainicu, piesa spune povestea a treitineri visători care sunt la vârsta la carenu ştiu ce alegeri să facă în viaţă.„Hipioţi şi bolşevici“ se recomandă a fio comedie „tristă“ despre opţiuni,iubire şi libertate, o piesă despre

responsabilitate şi asumare. Acţiuneaspectacolului este plasată la începutulanilor ‘70 în Vancouver, Canada. Star,o fată în vârstă de 26 de ani, caută săafle care este drumul vieţii ei. Ea arede ales între Jeff, un american care oiubeşte, şi Allan, un fost militant hippyajuns vânzător de asigurări. Cu cine varămâne urmează să aflaţi pe 18februarie, la Teatrul Arca din CaleaCălăraşilor nr. 55. (M.P.)

„Scaunele“

ALT

ERNATIV{

,,MADE IN ROMANIA“, la Teatrul de pe Lipscani

„MADE IN ROMANIA“Prezentat deCOMPANIA PASSEPARTOUT DP Scenariul şi regia: Dan PuricCostumele: Irina SolomonLight Design: Dragoş BuhagiarCoregrafie: Malou IosifStep: Dakmar Brenda Percuţie: Lucian Maxim Distribuţie: CarmenUngureanu, RichardBovnoczki, Ileana Olteanu,Dragoş Huluba, VioletaTotir, Dana Cavaleru, LucianMaxim, Vlad Oancea, OxanaMoravec, Ioana Visalon, IonParea, Adriana Butoi,Ramona Cutina, AdrianaNicolae, Adelaida Zamfira,Nicolae Nastasia, MihaiBaranga, Silviu Oltean,Florin Rosu, EduardDumitru, Andreea PădurariuDurata: 1h 30 min.


Cariera muzicală a luiKlaus Waldeck a începutoda tă cu prima lecţie depian la vârsta de şase ani.La 15 ani, pasiunea pentrumu zi că a luat o pauzădestul de tristă atuncicând, dintr-o greşeală teh -ni că, a distrus un pianBechstein, în de păr tându-lde studiul muzical spre căide stul de diferite. Astfel,câţi va ani mai târziu, Wal -deck a urmat cursuri deDrept, iar după terminareastu diilor a devenit un avo -cat spe ci alizat pe drepturide copy right. Imediat ce aluat de cizia de a părăsiavo ca tu ra, s-a mutat înAn glia. Sta bi lit în Londra,i-a întâlnit pe membrii vii -toa rei sale for ma ţii, JoyMalcolm şi Brian Amos.

Pentru a doua oară în România

În 1996, Waldeck s-aîn tors la Viena şi a produsEP-ul „Northern Lights“,câş ti gând rapid recu noaş -te re in ternaţională prinma rele hit „Aquarius“. Aur mat apoi un album desuc ces nu mit „Balance ofThe Force“, la n sat în anul

1998. Waldeck a produs omul ti tu di ne de albumesta bi lin du-se în Austria. În2007, Waldeck lanseazăcelebrul album „BallroomStories“, în care o in tro du -ce pe Zee bee, noua cân tă -rea ţă. În tur neul depro mo vare a acestui album,Waldeck a vizitat pentrupri ma oară România, sus -ţi nând un concert exc ep ţ i -o nal. Caracterizate camu z i că trip-hop, cântecelelui Waldeck au o tentă cal -mă, relaxantă, fiind con di -men tate cu vocea luiZeebe sau a lui Joy Mal -colm ori Brian Amos.


Acordeonistul şi compozitorul austriac KlausPaier revine la Green Hours împreună cuvioloncelista Asja Valcic. Ei interpreteazăcompoziţii semnate Paier, unele inspirate dintangoul argentinian, altele, cu influenţebalkan rock, modern jazz - din care nu lipsescînsă accente ale muzicii clasice. Concertul vaavea loc joi, după ora 21.00. (C.A.)

reprezintă anul care l-ainfluenţat pe Klaus Waldeck înstilul muzical. UPCOMING

NR. 33 l 17 - 23 FEBRUARIE 2012

1920 PAG.

16MUZIC{

Tangou argentinian la Green Hours

TEATRU

„Contemporana“este un proiectcomplex care îşipropune săpromoveze artatânărăromânească.Aflată la ceade-a treia ediţie,expoziţiareprezintă unmelanj întrepictură, grafică,ilustraţie, artă urbană, fotografie, design şiarhitectură. Lucrările expuse sunt realizatede tineri artişti români, a căror valoare nu afost încă popularizată pe scară largă.Expoziţia poate fi vizitată până pe 11martie în Club A. (C.A.)

EXPOTinerii artiști vin la Club A La Metropolis stau

„DOI PE O BANCă“Teatrul de pe strada Eminescu teinvită, luni seară, la piesa „Doi pe obancă“. Adela Popescu şi MihaiBendeac trăiesc o emoţionantă povesteîn care adevărurile se dezvăluie greu,dureros, cu intensitate şi umor. „Estevorba despre două destine ciudate,frânte, două destine tragicomice.Întâlnirea începe cu machiajeputernice, cu minciuni mari şi treptatse ajunge la adevăr, la concret. Actoriipornesc de la haine multe şi ajung lahaine puţine, sumare, până când suntei în adevăr“, a declarat EmanuelPârvu, regizorul spectacolului.

Chiar dacă te aştepți la o comedie,trebuie să ştii că subiectul este departede a te face să râzi. „Un spectacol alredescoperirii de sine. Nu este ocomedie, aşa cum poate s-ar fi aşteptatmulţi, este un spectacol care invită lameditaţie şi redescoperire de sine. Înspecial doamnele vor fi cele care se vorregăsi în piesă şi cărora, probabil, acestspectacol le va da un prilej deintrospecţie“, spune Mihai Bendeacdespre piesa în care joacă. Spectacolulare loc luni, de la ora 19.00. Biletelepot fi cumpărate de la casa de bilete ateatrului. (C.A.)

Piesa de teatru este, de fapt, povestea a treiescroci mărunţi: Donny, proprietarul unuimagazin de vechituri, Bobby, băiatul bun latoate al lui Donny, şi Teach, prieten şipartener de afaceri cu Donny. Ei pun la calelovitura vieţii lor, furtul unei colecţii demonede vechi. Spectacolul poate fi văzutmiercuri, de la ora 19.00, la Teatrul Act dinCapitală. (C.A.)

„American Buffalo“, la Act

Intrarea la evenimentul de joi seară, dinSilver Church, costă 30 de lei, iar biletele

pot fi achiziţionate la intrare.

n Joia viitoare, The Silver Church Clubdevine o mare sală de bal în caretrupa vieneză Waldeck aduce,printr-un concert live de excepţie,acele sunete şi ritmuri înapoi, mixateelectronic şi cu influenţe trip-hop şielectro.

WALDECK REVINE în România

centrul vechi, no. 33

Documents