centrul vechi, no. 18

www.ringincentrulvechi.ro

Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab.

min. 20C

max. 130C

Vremea vineri...min. 20C

max. 120C

...sâmbătă...min. 20C

max. 130C

...duminică

SăptămânalgratuitlNr.18AnulIl28oct. -3nov. 2011l16pagini

Tiraj 50.000exemplare

Vremea va fi frumoasă, dar rece dimineaţa şi noaptea.

Cerul va fi variabil, iar vântul în general slab.

PAG.

02

PAG.

14

Sufletele ciumaților și arșii din Biserica Pușcărieibântuie pe străzile Centrului Istoric

Cluburile sunt pline de vampiri și oameni-păianjen

Weekend horror în inima Capitalei

Cum te aperi de zombi, vârcolaci și demoni în noaptea de Halloween

PAG.

11

Vlad [email protected]

Cei mai bătrâni locuitoriai Centrului Istoric s-auhotărât să vorbească despreceea ce tinerii nu au citit înnici o carte dedicată acestuiloc: spiritele şi locurile bles -te mate din inima Capi talei.Cu ochii în pă mânt şi cutremur în glas, au început săpovestească... însă nu înaintede a ne atenţiona să „nu co -lin dăm aceste locuri la miezde noapte”.

Orfelinatul bântuit de pe Strada Franceză

Istoria nescrisă aCentrului Vechi şi-a rezervatun „capitol” şi pentru „sufle -tele chinuite” din întuneca -tele cotloane ale caselor de peStrada Franceză. Un astfel de

loc bântuit se află chiar lanumerele 13 şi 14, lângă cares-a deschis acum un restau -rant. Puţini ştiu că în aceacasă, care are obloanele trasede zeci de ani, se vorbeştedespre nici mai mult, nicimai puţin de 203 spirite aleunor copiii chinuiţi. Oameniispun că aici a fost un orfeli -nat unde erau aduşi copii aistrăzii care apoi dispăreaudefinitiv. Aceştia erau luaţi depe stradă de patronul casei,Stavrache Hagi-Orman şiţinuţi nemâncaţi până laepuizare. Gazda mânca bu -catele copiilor şi se desfătaapoi cu ţipetele lor de foame.Mulţi dintre oamenii carecolindă zona după miezulnopţii susţin că ar fi auzitvoci ascuţite care strigă„Vrem apă! Apă!”, care potveni chiar din casa întunecată

de la numărul 14. Deşi ceimai sceptici refuză să creadăo asemenea întâmplare biza -ră, un bărbat de 84 de ani,Radu Vasile, care locuieşte înblocul de la numărul 15,confirmă multe elemente alemacabrei poveşti. Mai mult,el susţine şi existenţa patro -nului orfelinatului. „Lanumă rul 13 a fost construitun orfelinat, dar acum s-arenovat. Au fost poveşti cuorfelinatul, dar nu le mai ştiu,că asta a fost demult. Ştiudoar că acolo erau aduşi copiide pe străzi care nu aveaufamilii şi erau coordonaţi deunul din neamul Stavrache.Familia care purta numeleăsta era răsfirată pe toatăstrada... eu vorbesc acum dece se întâmpla pe vremearăz boiului, când aceastăstradă se numea Carol, nu

Fran ceză. Imediat după răz -boi nu s-a mai auzit niciovorbă despre acel orfelinat.Parcă a dispărut totul într-osecundă... şi nici de neamullui Stavrache Hagi nu s-amai auzit. Trebuie umblat laarhive ca să se găsească ade -vărata istorie a locului şi ce s-a întâm plat după aceea.Posibil să fie oameni care săfi văzut şi auzit întâmplărileastea, dar aici, în bloc, ceibătrâni au murit şi au luat cuei şi aceste se crete... dacă lepot spune aşa”, ne-amărturisit Radu Vasile.

Spiritele arşilor de sub crucea Bisericii „Sfântului Anton”

La câţiva paşi de CurteaVeche, în spatele fostei Pieţede Flori, o altă tragediecutremurătoare se înăbuşe

sub o cruce grea care mar -chea ză existenţa fostei Bise -rici „Sfântul Anton”. Unlocuitor al străzii Covaci,Constantin Ghepeca, ne-apovestit misterul din spatelecrucii sub care se pare că seascund trupurile a zeci deoameni morţi într-o singurăclipă. Deşi, iniţial, am crezutcă este doar o poveste deadormit copiii, bărbatul avenit cu noi să ne descrie dela locul faptei istoria tristă aunui loc sfânt ars din temelii.„De ani de zile, oameniivorbesc aici, în CentrulVechi, despre povestea Bise -ricii «Sfântul Anton», cunos -cută şi sub numele deBiserica Puşcăriei, unde la 23martie 1847 a avut loc unmare incendiu ce a distrus şialte clădiri din împrejurimi.În acea seară liniştită, când

oamenii se aflau la slujbă,flăcările au cuprins dintr-odată biserica, şi zeci desuflete s-au stins mistuite deflăcări. Apoi, toţi aceioameni, care nu au apucat sămai iasă din biserică, au fostîn gropaţi într-o groapă co -mună în această grădiniţă deaici, iar la capul gropii s-a puscrucea asta mare. Mă mir cănu aţi auzit despre acestmoment trist şi înfricoşătordin spatele Pieţei cu Flori...Şi chiar cu puţin timp înurmă îmi povestea cineva căa văzut un câine ieşind cu unos de om în gură din aceacurte”, ne-a spus ConstantinGhepeca. Nenorocirea a aduscu ea şi întâmplări nebănuite.Deşi credeam că povestirileconform cărora toate pisicilecare trec, noaptea, pringrădina aceea se îmbolnă vesc

Aceste poveşti sunt inspirate din folclor

şi au o veridicitate cel puţin îndoielnică.

REPORTAJNR. 18 l 28 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE 2011

PAG.

02


n Mulţi povestesc din auzite... dar cei care au avutcurajul de a cunoaşte Centrul Vechi, din spatelecafenelelor elegante, au simţit frica pe propria piele. A venit timpul ca toţi cei care nu au auzit de casa„sechestrată“ de spirite, strigătele ciumaţilor de peStrada Soarelui sau fantomele oamenilor arşi ascunşisub crucea Bisericii Puşcăriei să afle „cutremurătoruladevăr“! Articol nerecomandat celor slabi de inimă.

Aceste întâmplări, mai mult sau mai puţin reale, s-au transmisprin viu grai de la bunicii noştri care au trăit aici.“

CONSTANTIN GHEPECA, locuitor de pe strada Covaci

Centrul bântuit de spirpoveşti înspăi

Locul unde au ars de vii zeci de oameni

sunt doar legende, ne-amconvins că nu este deloc aşa.În cele câteva minute petre -cute lângă acea cruce, sur -prin zător, au apărut din senindouă pisici, una oarbă şi altacu coada ruptă, care era gatasă ne și atace. Totodată, oa -menii spun că şi spiritelecelor arşi sunt încă prezenteîn acel loc.

„Zidul lui Dracula” din beciul Curţii Vechi

Cel mai cunoscut mit dinRomânia are rădăcini şi înCentrul Istoric. Bătrânii dinzonă îşi amintesc de zvonu -rile conform cărora VladŢepeş, cunoscut şi sub nu -mele de Dracula, bântuie şiacum Curtea Veche, cetateconstruită de el în 1458.Curios însă este că, deşidomnitorul Mircea Ciobanua dorit să strice întreaga con -strucţie şi să o refacă dupăpropriul gust, ceva l-a opritîn a dărâma un zid rămas dinvechea construcţie a lui VladŢepeş. „Prima construcţie

ridicată pe acest loc a fost ocetăţuie ce datează dinsecolul al XIV-lea, cu rol deapă rare a drumurilor comer -ciale care legau Câmpia Du -nării de drumurile de laGiurgiu. Cu un secol maitârziu, în 1458-1459, pe rui -nele vechiului turn, VladŢepeş a ridicat o adevăratăcetate cu ajutorul meşterilorbraşoveni. Aici a fost emis undocument la 23 septembrie1459 în care este menţionatpentru prima oară numeleoraşului Bucureşti. Mai suntşi acum câteva ruine defundaţie care s-au păstrat dinperioada lui Ţepeş. Aiciexistă un zid construit în ace -le vremuri şi este total diferit,din punct de vedere al tipuluide construcţie, de celelalteexistente aici. Acest zid esteconstruit din piatră de râu,tehnică folosită în epocarespectivă. Aceasta este măr -turia care a rămas din întregedificiul din vremea lui VladŢepeş. Aici, fiecare domnitorcare a venit a demolat ce a

contruit predecesorul său şi afăcut o altă cetate. Sub -solurile, aşa cum le vedem înforma lor de astăzi, suntoriginare din vremea luiMircea Ciobanu. Subsolurile

în care ne aflăm acum au avutdiferite funcţii. Într-o vreme,aici au fost închişi boierii careerau ostili politicii domnului,în altă vreme aici a fostdepozitat tezaurul Ţării

Româneşti, iar în altăperioadă au fost depozitatealimentele pentru CurteaDomnească. Mulţi turiştistrăini vin aici tocmai pentrucă au auzit de mitul lui VladŢepeş, adică mitul luiDracula”, ne-a explicat mu -zeo graful Constantin Ga -briel. Puţini sunt cei care ştiucă în spatele cetăţii, pe loculunde acum se află CurteaSticlarilor, au fost găsiteurme ale cazanelor lui Dra -cula. „Se spune că acest loc afost lăsat de Dumnezeupentru meseria de sticlar. ÎnCentrul Vechi erau cuptoa -rele de topitorie ale lui Dra -cula, unde focul ardea zi şinoapte în nişte cazane gigan -tice. Eu sunt de părere că nueste doar o legendă pentru că,în urmă cu sute de ani, s-augăsit cioburi, o vatră şi multevase ciudate care atestăexistenţa unor cup toare neo -bişnuite de lucrat sticlă”, ne-a spus Ion Si mescu, unuldintre cei mai vechi lucrătoride la Curtea Sticlarilor.

Spitalul unde se vindeau organe

Stă de zeci de ani peStrada Franceză şi multe i-autrecut pe la urechi, însă doaruna i-a rămas în minte. RaduVasile ne-a povestit oîntâmplare trăită chiar de ovecină de pe scară. „Institutulde recuperare a fost într-ovreme Spitalul Poştelor. E...aici începe o altă poveste...pentru că în aripa ce ducespre Biserica Stavropoleos sespune că erau ceva separeuripentru tratamente, însă ade -

vă rul este că acolo se cammurea şi se cam vindeauorgane. Mi-a spus lucrul ăstao bătrână care stătea aici lanoi, la care eu mă mai du -ceam să o ajut la treburi sausă îi mai duc câte o cană deceai. Ea a venit la mine într-o zi şi mi-a spus supă -rată că trebuie să ne bucurămcă noi trăim bine aici şi căsuntem sănătoşi. Şi atuncimi-a povestit că la spital, pearipa aia spre biserică, sefăcea comerţ cu organe. Sevindeau rinichi şi inimi ca lamăcelăie. Şi îşi spunea că iauorganele de la oameni careerau bol navi sau spre moarte,le băgau în nişte geamantanefrigorifice, pe care le conectala bateria de la maşină şiplecau cu ele. Eu nu am cre -zut în vorbele ei, dar apoi mi-a mărturisit că are o veri -şoară care era bolnavă, aproa -pe pe moarte, şi i-a scosri ni chii. Acum e zăbrelit tot,nu mai e nimic. Eu vă spun ceîmi povestea bătrâna, nu in - ven tez eu”, ne-a zis bătrânul.

PAG.

Află ştirile de ultimă oră citind www.ziarulring.ro

03

PAG.


Orice poveste are un sâmbure de adevăr.“ RADU VASILE,

„vecin” cu orfelinatul bântuit de pe Strada Franceză

Vechi,ite şi plin deimântătoare

Groapa cu ciumaţi de pe Strada Soarelui şi scheletul cu var

Oamenii din zonă spun că Strada Covaci nu estedoar locul unde s-au născut mititeii, ci şi poveştilecu fantome. Primul loc în care ne-au dus a fostStrada Soarelui, unde ei susţin că bântuie spiriteleciumaţilor. „Într-o anumită perioadă, România afost lovită de ciumă... dar nimeni nu ştia unde audispărut cei atinşi de boala asta necruţătoare. Înurma unor săpături de pe această stradă, s-augăsit sute de cadavre puse într-o groapă comunăce ar explica dispariţia bolnavilor”, ne-a povestit unbătrân din zonă. Totodată, se spune că aici încămai apar stafii ale oamenilor îngropaţi acolo fărăurmă. La câţiva paşi spre centrul Covaciului, s-adescoperit de curând şi scheletul unei femeidespre care nu se ştie nimic. „A fost găsită când s-a săpat în zonă. Scheletul era aşezat într-opoziţie de somn... parcă dormea. Din spuselespecialiştilor, trupul a fost dat cu var înainte de a fiîngropat... dar nu ştiu ce o mai fi şi asta”, ne-apovestit patronul unui bar din zonă.

Muzeograful careștie toate mistereleCurții Vechi

Zidul lui Dracula a rezistat demolărilorfăcute de Mircea Ciobanu

Din fostul orfelinat încă se mai aud țipete

În Alioli Tapas vă alegeţi singuri muzica

Vinerea aceasta, în clubuldin strada Băcani nr. 1 are loc adoua ediţie a petrecerii JukeBox Night. Dacă aţi trimispropunerile voastre muzicalecelor de aici, atunci le veţi puteaasculta în această seară.Whisky-ul cu energizante şi

votca plus un litru de suc auacelaşi preţ - 100 de lei. Maimult, dacă veţi cumpăra treiCuba Libre, a patra e din parteacasei. Aşa că nu vă rămânedecât să vă luaţi prietenii şi săveniţi la Alioli Tapas pentru unHalloween în stil mexican.

„Trick or Treat“ în Club ADacă în majoritatea clubu -

rilor din Capitală Halloweenul

vine mai devreme cu o zi, Club Aa decis să îl facă mai târziu. Luniseară, de la ora 22.00, în Club Avi s-a pregătit poţiunea magicăpentru un Halloween perfect.Printre zâmbete înspăimântă toa -re de dovleci, face-painting şipor trete ale lui Bloody Mary sevor strecura filme horror înce -pând cu ora 15.00, iar noaptea,ringul de dans se va umple despirite malefice, vampiri, fantome,vârcolaci şi alte ciudăţenii tipichalloweeniene. Organizatorii văaşteaptă şi cu un concurs. Va fipremiat cel mai îngrozitor perso -naj costumat. Se pot câştigavouchere de consumaţie învaloare de 150 de lei, ce pot fifolosite la petrecerile din week -end. Intrarea este liberă.

Petrecerea începe vineri la Old City

În clubul din strada Francezănr. 3, petrecerea cu ocazia Hallo -

weenului începe încă de vineriseară. Cei de acolo vă aşteaptă laun party demenţial undevrăjitoare, vampiri şi alte creaturiînfricoşătoare vă vor întâmpina şivă vor asigura o petrecere deneuitat. Luaţi-vă prietenii,căutaţi-vă costumul perfect şiveniţi vineri seară în Old City.Petrecerea continuă şi sâmbătă înacelaşi stil. Organizatorii vin şi cuoferte speciale la băutură. Astfel,o sticla de votcă împreună cu unade suc costă 150 de lei. Dacă văplace whisky-ul, îl puteţiachiziţiona împreună cu patruenergizante, la acelaşi preţ.

Unde nu este groază, nu este nici imaginaţie.“

SIR ARTHUR CONAN DOYLEPARTYNR. 18 l 28 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE 2011

PAG.

04

Dacă eşti fan al Halloweenului sau dacă doarîţi place muzica bună, Hard Rock Cafe dinHerăstrău îţi oferă seara ideală. Concertulsusţinut de cântăreaţă începe la 22.30, vor fiacolo şi strigoi, şi rock’n'roll, se va dansa şi seva cânta. Mai mult, se vor premia cele maibune costume şi veţi putea câştiga tricouri,CD-uri şi cocktailuri lirice. Hard Rock Cafete invită să spui „Trick or treat“ într-o atmos -feră de neuitat sâmbătă seară. Biletul costă 25de lei şi poate fi achiziţionat de la intrare.

Maria Radu cântă în Hard Rock Cafe

„Halloween or Not... we party in TheLaboratory“ este petrecerea propusă sâmbătănoapte la Palatul Bragadiru. Dacă văimaginaţi însă că veţi păşi direct în mij loculpetrecerii, vă îndoiţi. Organizatorii vă propunun cadru special care să vă conducă spre unlaborator „nebun“ decupat din fil mele horror,aflat la subsolul Palatului Braga diru. Locul văva duce cu siguranţă cu gândul la Franken -stein şi cum a fost creat, însă petrecerea va fiun experiment reuşit. Odată ajunşi în labo -rator, veţi sta în faţa primei scene în camerade Halloween unde, ca nişte pricepuţi savanţiai muzicii house, vor crea o atmosferă nebunăK-nto, All Wheels Drive House şi invitatulspecial „Doctor“ Chez Damier. În cealaltăcameră şi într-un alt decor vor încinge plata -nele Mauss, Ovidiu Andrei şi Herodot. Veţifi sur prinşi să vedeţi ce oameni vă întâmpinăpe parcurs, dar şi cine vă serveşte la bar. Pâ năîn ora 00.00 intrarea este 30 de lei, ur mândca după această oră să devină 40 de lei.

Groază la palat

Anul acesta,echipa TheMissionsărbătoreşte 11 anide activitateprintr-uneveniment deproporţii ce vaavea loc în

Parcarea Romexpo din Bucureşti chiar de Halloween, pe 29octombrie 2011. Evenimentul poartă numele de CocoonHalloween“ şi îl va avea ca headliner pe Sven Väth. Alături deproprietarul labelului Cocoon, la evenimentul din luna octombrie,pe scena din parcarea complexului Romexpo vor urca Dubfire şiSascha Dive. Biletele la intrare costă 60 de lei, asta dacă nu le-aţiachiziţionat în avans, cu 40 de lei. Dacă vreţi acces VIP, atunci vatrebui să scoateţi din buzunar 100 de lei.

Sven Vath mixează la Romexpo

După ce i-aţi văzut pe cei doiproducători belgieni concertând în2009 la Arenele Romane,Aeroplane revine în Capitală, deaceastă dată în postura de solo subnumele de Vito De Luca, într-uneveniment 021 Happenings, alăturide britanicii xxxy şi Featurecast, laAtelierul de Producţie. De pemeleagurile noastre vor urca la aparate OK Corral, Cos Mir,Bogman, Alt Om şi Bask. Petrecerea va avea loc sâmbătă seară,începând cu ora 22.00, şi se va prelungi până dimineaţa. Având învedere că este Halloween, trebuie să aveţi un dress code adecvat, aşacă nu vă uitaţi acasă costumele speciale!

Aeroplane mixează în Atelierulde Producţie


n Centrul Istoric al Capitalei se va transforma weekendul acesta într-un„centru al groazei“. Cluburile de aici vin cu o ofertă destul de vastă înmaterie de petreceri terifiante de Halloween. Fie că veţi fi de partea răuluisau vă veţi costuma ca un personaj bun, porţile vă sunt deschise toatănoaptea în cluburile cu party-uri tematice.

Dacă nu o să vă aflaţi în miezul distracţiei

din Centrul Vechi, aveţi deales între câteva cluburi

din Capitală careorganizează petreceri

tematice de Halloween.

Unde petrecide Halloween

FOCUS

Evenimentul dinBrezoianu îl aduce pescenă pe DJ-ul „monstru“al dub stepului, FluxPavilion, care vă va lovi cu„Bass Cannon“, cel maicunoscut hit al lui. Alăturide el vor mai urca pe scenă„vampirii“ britanici de laRocksonix, care vin cu unshow incendiar pregătitspecial de Halloween. Apoiveţi reveni la tradiţiileromâneşti alături de „stri -goii“ de la Subcarpaţi şiveţi dansa „Ţa-ţa-ţa, că -priţă, ţa“. Din spate, vorveni încet, dar sigur grupulde „zombi“ Gojira, Limun,Freqax şi „fantomele prie -tenoase“ Sharky, Tremour,Ion şi Whiteroly. Bilete înavans puteţi să vă cumpă -raţi chiar din Cen trulIstoric, de la Ollie GangShop, strada Blănari nr. 12,şi costă 30 de lei. Dacă nuapucaţi să vă cum păraţi dintimp, tre buie să ştiţi că laintrare costă 40 de lei.

PAG.

05

PAG.

PARTYNR. 18 l 28 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE 2011

PUBLICITATE

PUBLICITATE


Petrecere degroază în ExpiratClub Expirat invocă toatespiritele petrecăreţesâmbătă noapte, într-undecor „straight out of hell“,pentru un party înfricoşă -tor. Deghizaţi-vă în tot cevă trece prin minte sau daţiviaţă ce lor mai monstruoa -se crea turi din „lumea dedincolo“. Veniţi în cel maicreativ costum, performaţiritualuri dansante printredovleci sculptaţi sau craniifosfo rescente şi barmaniivor sacrifica shoturi şi vi levor oferi gratuit.

„All you can drinkîn Colorteca!Clubul din strâmtoareaŞelari vă aşteaptăsâmbătă seară, deHalloween, cu o petrecere„All you can drink“. Dresscode-ul recomandat deorganizatori trebuie să fiecât mai terifiant posibil,iar băuturile de la bar vorfi variate: de la tării(whisky, votcă, gin şitequila) până larăcoritoare pentru toategusturile. Intrarea pentrufete este 60 de lei, iarpentru băieţi, 100 de lei.

Sunset 54 mixeazăîn Team PubHalloweenul este sărbătoritîn clubul din stradaLipscani vineri şi sâmbătăseară. Distracţia esteasigurată de băieţii de laSunset 54, care vor mixacele mai bune melodii alemomentului. Dacă veniţicostumaţi, veţi primi dinpartea casei shoturigratuit. O sticlă de whiskyîmpreună cu patru ener gizante costă 150 de lei, iar o sticla de votcăşi un suc la un litru este 100 de lei.

La Palatul Universuleste BucharestFright Night

Hainele impresionează,costumele spun o poveste.“

MASON COOLEY

INTERVIUNR. 18 l 28 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE 2011

PAG.

06


Laurenţiu [email protected]

Nu aveţi alura unui politician pus pecăpătuială şi cam faceţi un dezacord înpeisaj...

Dezacord fac ceilalţi care sunt puşi pecăpătuială pentru că rostul angajării înpolitică nu este acesta. Eu nu înţeleg,psihologic vorbind, fenomenul să intri înpolitică pentru a face bani. Dacă vrei să facibani, te apuci de afaceri.

Sunteţi deputat într-un Colegiu cecuprinde şi Centrul Istoric. Ce aţi făcut,propriu-zis, pentru oamenii şi pentru zonaunde aţi fost ales?

Ar fi mai multe de spus. Când vorbimdespre Centrul Istoric, nu trebuie să nelimităm doar la ceea ce e numit în modcomun Centru Istoric, adică zona din jurulBăncii Naţionale şi străzile acelea. Nu estenumai acela Bucureştiul vechi. După mine,Bucureştiul vechi este suma zonelorprotejate. Sunt şi zone protejate în cartierecare sunt destul de depărtate de ceea cenumim în mod obişnuit Centru Istoric. Decipentru mine important este să apărăm şi sădezvoltăm Bucureştiul vechi definit ca sumăa zonelor protejate. Iar aici cred că am avut oacţiune foarte importantă în primul rând caministru şi apoi ca deputat.

„Sub nasul primului-ministru, un investitor distruge un monument istoric“

Aţi fost ministru...Ca ministru, am

pus accentul altfel decâtau făcut-o predecesoriimei. Sigur că avemmari probleme şi înceea ce priveşte monu -mentele istorice. Dinlipsă de bani, suntmonumente impor -tante care se dete ri o -rează sau nu suntres taurate destul derepede. Vă dau caexemplu Casa Oromo -lu, care se află la 30 demetri de clădirea Gu -ver nului. Sub nasul primului-ministru, uninvestitor distruge un monument istoric. N-am văzut până acum un primar care săexpro prieze pentru deteriorare de patrimoniu.Dacă ajung cumva primar fie la Capitală, fie laun sector, vă asigur că voi începe printr-ocampanie de expropriere. Am deja o listă cu cetrebuie expropriat, proprietari care distrugmonu mente, care îşi bat joc de patrimoniulurban pentru interese imobiliare.

„Pe mine mă revoltă acest «nu se poate» românesc“

Ce altceva vă deranjează?Este exasperant ca firmele de salubrizare

să îşi trimită maşinile de gunoi în timpul zilei,blocând traficul care şi aşa este foarte dificil înBucureşti. De ce în alte oraşe se poate ca gu no -iul să fie luat noaptea, iar în Bucureşti, nu? Pemine mă revoltă acest «nu se poate» românesc.La noi, nimic nu se poate dacă e să ne luămdupă cei care ne spun acest lucru. Nimic nu sepoate din ce se poate în altă parte. De ce nu sepot lua gunoaiele în timpul nopţii? Nu măcom plac deloc în acest excepţionalism păgu -bos. Bucureştiul poate fi curat cum sunt altecapitale europene, poate fi mult mai prietenospentru pietoni, pentru biciclişti, pentru mame -le care ies cu căruciorul. Poate deveni un oraşmult mai plăcut decât este în prezent. În tim p ul Festivalului „Enescu“, nu e vorba numaide un eveniment cultural cu totul aparte, esteşi atmosfera oraşului care într-un perimetrurela tiv restrâns este absolut încântătoare. Existăo prezenţă remarcabilă a oamenilor în stradă,con certe în aer liber; la concertul lui AlexandruTo mescu au venit aproape 10.000 de oameni.În fiecare zi era ceva, un film, un spectacol.Acest lucru l-am putea crea mai multe luni larând. Nu văd de ce trebuie să fie mereu parcareîn faţa Ateneului. E un loc public pentrubucureşteni şi pentru cei care vin în vizită înBucureşti. Este buricul târgului. Unde aţi maivăzut ca în faţa Catedralei Notre Dame să fieparcare? E un spaţiu public, în care lumea sepoate întâlni, în care au loc spectacole, sau laViena, unde în faţa primăriei nu e parcare. Vreauun Bucureşti pentru oameni. Şi când spunoameni ştiu foarte bine că şi automo bi liştii suntoameni şi trebuie să le pui la dispoziţie parcări.Nu merge doar cu măsurile punitive.

Să ne întoarcem la Centrul Vechi. Cum vi separe acum?

Este foarte plăcut. E chiar o atmosferăminunată, însă aici s-ar putea discuta într-uncadru mai larg cu urbanişti. Cred că zonarespectivă nu trebuie să fie una exclusiv curestaurante şi cluburi. E prost pentrudezvoltarea zonei. Întotdeauna e bine să poţiîmbina diferite activităţi.

Peste drum se deschide Biblioteca NaţionalăAbia aştept. Sunt foarte mândru că am

contribuit la demararea lucrărilor.

Theodor Paleologu:„De ce nu se potlua gunoaiele în timpul nopţii?“

Preferă bicicletaAveţi carnet?Nu. Şi nici nu-mi iau decât dacă mă mut înAmerica. Acolo nu poţi supravieţui fărămaşină. La New York şi la Boston sepoate fără maşină, pentru că am statacolo, dar în alte locuri e mai greu. Poateatunci o să-mi iau carnet.

Înconjurat de „lucrătoare“Cum vă poziţionaţi faţă de legalizarea prostituţiei şi faţă de legalizareadrogurilor uşoare, respectiv legea etnobotanicelor?Faţă de legea drogurilor uşoare sunt un partizan al rigorii şi represiunii. În privinţaprostituţiei, cred că situaţia actuală este insuportabilă în sensul că e o mare ipocriziecare generează multe lucruri oribile, şi anume acest statut de ilegalitate, pe de altăparte acceptată, dă o enormă putere proxeneţilor şi produce conivente cu poliţişti. Efoarte grav acest lucru. E un fapt de corupere a poliţiei, a acelei părţi din poliţie care seocupă de acest fenomen. Când vin spre casă, sunt nişte „lucrătoare“ la colţulArmenească cu Rosetti, colţul Rosetti cu Vasile Lascăr, altele, la Scala, dacă o iau pedincolo, pe Batiştei, mai sunt alte „lucrătoare“ la colţul Batiştei cu Magheru, deci să nune ascundem după deget. Prostituţia este în Bucureşti o realitate vizibilă. Cred că omai mare sinceritate în această chestiune ne-ar ajuta să batem reţelele de proxeneţi şisă avem şi o activitate impozitată pentru că este vorba despre nişte venituriimportante. Nu mă ascund în această privinţă. M-am abţinut atunci când SilviuPrigoană a propus măsura lui legislativă pentru că nu mi se părea suficient de binegândită, dar în această chestiune nu consider că ipocrizia e bună.

Urmăresc creaţia poetică a Ioanei Crăciunescu pentru că suntem buniprieteni şi îmi citeşte, de fiecare dată când ne vedem, ceea ce a mai scris. Şi Dan Lungu e un autor interesant. Pleşu mă interesează mult ce scrie.“

Eu nu înţeleg,psihologic

vorbind,fenomenul să

intri în politicăpentru a face

bani. Dacă vreisă faci bani, te

apuci de afaceri.“

n Este deputat în Colegiul ce cuprinde şiCentrul Istoric. Fost ministru al culturii,Theodor Paleologu vorbeşte desprecăpătuiala din politică, Festivalul „Enescu“,dar şi despre droguri şi prostituţie.

PAG.

07

PAG.

TEATRUNR. 18 l 28 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE 2011

Omul, acest animal ciudat...“ A. P. CEHOV, MOTTOUL FNT„


Festivalul Naţional de Teatru - cremacremelor din teatrul românescn În perioada 28

octombrie-6noiembrie, spaţiileteatrale din Bucureşti„mustesc“ atât deproducţii autohtone,cât şi din repertoriuleuropean, depersonalităţi marcanteale teatrului românescşi tineri artişti, reuniţiîn cadrul FestivaluluiNaţional de Teatru(FNT).

Cristina Găvruş[email protected]

Pe parcursul celor 10 zile de fes -tival, scenele bu cu reş te ne vor găz duizeci de spec ta cole aduse din toatăţara, dar şi spectacole invitate dinUn garia, Portugalia sau Fran ţa. Şicum 2010 a fost de clarat „Anul Ce -hov“, mul te spectacole alese deAlice Georgescu (critic de teatru şiunic selecţioner al fes ti va lu lui, de -sem nat de senatul UNITER) suntsem nate de marele scriitor rus.

Secţiuni ale FNTExistă cinci categorii de spec ta -

cole: „Focus: Andrei Şerban – ce ho -vi ziuni“, „Se lec ţia centrală“, „Dansîn tea tru“, „Teatrul de mâine“, „Înprim-plan, actorul“. „Gru pa reaspec tacolelor pe secţiuni ur măreştesă evidenţieze unele dintre tend in -ţe le sce nei autohtone actuale, ofe -rind totodată spectatorului po sibi-li tatea de a-şi orienta mai rapid ale -ge rea, în funcţie de interese şi pre fe -rinţe“. Cererea publicului a fost atâtde mare, încât multe spec ta cole derenume se joacă de două ori.

Pe lângă spectacolele de teatru,FNT a organizat, în cele 30 de spaţiibu cureştene dedicate fes ti va lu lui, lan -

sări de carte de specialitate, spec ta colera diofonice, conferinţe cu in vitaţi demarcă şi ex po zi ţii. Lista com pletă aspa ţii lor, preţurile bi le te lor şi alte de -

talii le găsiţi pe site-ul www.fnt.ro.

Selecţii dinprogramul FNT (pentru programul complet accesaţi

fnt.ro/ro/program)

Vineri, 28.1018.00 Teatrul „Bulandra“,Sala Izvor„Leonce şi Lena“, de GeorgBüchner, regia GáborTompa; Teatrul Maghiar deStat din Cluj - 1h 40 min(fără pauză)

Sâmbătă, 29.1018.00 Teatrul „Bulandra“,Sala „Toma Caragiu“„Însemnările unuinecunoscut“, după F.M.Dostoievski, regiaAlexandru Darie - 3h 40min (cu pauză)

Duminică, 30.1020.30 Teatrul Mic„Poveşti călătoare – CapulVerde“, selecţia textelor deNatália Luíza, regia MiguelSeabra, Teatro Meridional,Lisabona, Portugalia - 1h(fără pauză)

Luni, 31.1020.00 Centrul Culturalpentru UNESCO „NicolaeBălcescu“„Furtuna“, de W.Shakespeare, regia VictorIoan Frunză - 1h 30 min(fără pauză)

Marţi, 1.1118.00 Teatrul Metropolis„Nevestele vesele dinWindsor“, de W.Shakespeare, regiaAlexandru Tocilescu 2h 40min (cu pauză)

Miercuri, 2.1118.00 TNB, Sala Mare„Caligula“, de Albert Camus,regia László Bocsárdi,Teatrul Naţional „MarinSorescu“ din Craiova - 3h(cu pauză)

Joi, 3.1122.00 TNB, Sala Atelier„Othello şi preaiubita luiDesdemona“, după W.Shakespeare, regia MihaiMăniuţiu; Teatrul deMişcare Studio M dinSfântu Gheorghe - 1h 20min (fără pauză)

Vineri, 4.1115.00 şi 21.00 TeatrulOdeon, Sala Mare„Mai întâi te naşti“, deLine Knutzon, regia RaduAfrim; Teatrul „AndreiMureşanu“ din SfântuGheorghe - 1h 45 min(fără pauză)

Cehoviziunile lui Andrei ŞerbanRegizorul Andrei Şerban prezintă, încadrul FNT, patru spectacole ale luiA. P. Cehov, un mare punct deatracţie al festivalului. Vineri, 28octombrie, şi sâmbătă, 29 octombrie,avem ocazia de a vedea pe scenamare a TNB-ului „Trei surori“, cu careAndrei Şerban şi-a făcut debutul înUngaria. „Unchiul Vanea“, produs deTeatrul Maghiar de Stat din Cluj, vaputea fi urmărit duminică, 30, şi luni,31 octombrie, la Sala Mare aTeatrului Odeon. Tot aici se va juca şicea de-a treia cehoviziune dinfestival, „Strigăte şi şoapte“ (dupăscenariul lui Ingmar Bergman), marţi,1, şi miercuri, 2 noiembrie. FNT seînchide cu „Ivanov“, cea mai recentăpunere în scenă a lui Andrei Şerban,la Sala „Toma Caragiu“ a Teatrului„Bulandra“, pe 5 şi 6 noiembrie.

„Îngropaţi-mă pe după plintă“Luni, 31 octombrie, şi duminică, 6 noiembrie, de la ora 18.00, sunteţiinvitaţi la Teatrul „Bulandra“ (Sala Izvor), într-un decor excepţionalsă vedeţi una dintre cele mai bune producţii teatrale din ultimavreme: „Îngropaţi-mă pe după plintă“, în regia lui Yuri Kordonski.Marian Râlea îşi rememorează copilăria terorizată de o bunicădespotică (Mariana Mihuţ) şi o mamă imatură (Andreea Bibiri) cumultă emoţie, mult umor şi momente extraordinare de sinceritate.

TV for Dummies încadrul FNTLuni, 31 octombrie, de laorele 18.00 şi 22.00, la TNB,Sala Atelier, are locspectacolul „TV forDummies“, în regia IoaneiPăun. Un spectacol ce puneo problemă de actualitate:„cercetează dinamica întrepublic şi televiziune – cineafectează pe cine? Cinemanipulează? Ce e maiimportant: informaţia sauimpactul?“ La intrarea în sală,fiecare spectator primeştecâte o telecomandă cu carealege ce vrea să vadă încazul dispariţiei unei fetiţe deopt ani.

33de producţii teatrale de

succes vor fi jucate încadrul FNT.

BUCURESTINR. 18 l 28 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE 2011

PAG.

08

de locuri are nava de tip catamaran,achiziţionată de ALPAB pentruagrementul pe Lacul Herăstrău.50

ULTIMA FIţă ÎN CAPITALă:petreceri în vaporaş şi în tren


PUBLICITATE

n Dacă vrei să organizezio petrecere-monstru,iar banii nu suntnicidecum o problemă,poţi închiria o navă cete va plimba, pe ritmulmuzicii, pe LaculHerăstrău, sau, de cenu, chiar un tren spremunte.

Alina [email protected]

Unde poţi scăpa de aerul po -luat, de praf şi de zgomotele in fer -na le fără a pleca din Capitală şi, înace laşi timp, poţi organiza o pe tre -ce re pe cinste? Chiar pe Lacul He -răs trău. Mai precis, cei interesaţipot închiria cu aproximativ 620 delei/oră nava Bucur de tip ca ta ma -ran cu o capacitate de 50 de locurişi pot organiza propriul party. Înplus, ambarcaţiunea AdministraţieiLa curi, Parcuri şi Agrement Bu cu -reşti (ALPAB), subordonată Mu -

ni cipalităţii, atinge o viteză de croa -zie ră de 16 km/h şi este prevăzutăcu instalaţii de climatizare, au di o -vi deo, dar are şi supraveghere video.

Cât costă distracţia pe caleaferată

Şi Căile Ferate Române pun ladis poziţia petrecăreţilor trenurichar ter cu vagoane ultramoderne,do tate cu aer condiţionat, sisteme

de sonorizare şi video, plus serviciide catering şi nu numai. În funcţiede ruta aleasă, de perioadă şi ca te -go ria vagoanelor, preţurile încep dela 12 euro/km în cazul unui trenspe cial comandat sau de la şaseeuro/km pentru vagonul ataşat laun tren în circulaţie, în condiţiileunui transport dus-întors în aceeaşizi. De exemplu, dacă alegi ruta Bu -cu reşti Nord-Predeal, dus-întors, şi

un vagon business cu o capacitatede 55 de locuri, cu fotolii din piele,mo nitoare, wireless şi zonă de bar,plă teşti aproximativ 3.335 de euro,în timp ce pentru un vagon-res ta u -rant dai 3.448 de euro. În cazul

unui vagon-restaurant sau al unuivagon-bar ataşat unui tren încirculaţie spre Predeal şi retur, plă -teşti 2.242 de euro, iar pentru unva gon clasa I scoţi din buzunar2.129 de euro.

Ce trebuie să faciCu aproximativ o săptămână înainte de închirierea navei Bucur,doritorii trebuie să facă o cerere către ALPAB la [email protected] telefonic, la 021.224.67.89. De asemenea, pentru a puteaorganiza o petrecere pe şine, trebuie să completezi formularul decerere de transport aflat pe site-ul www.cfrcalatori.ro, cu 30 dezile înainte de organizarea petrecerii.

PE

SC

UR

T

Laborator pentru MONITORIZAREA AERULUI din CapitalăPrimarulCapitalei, SorinOprescu, aparticipat,săptămânaaceasta, lalansareaautolaboratoruluipentrumonitorizareacalităţii aerului înoraş.Autolaboratorulva ajunge îndiverse zone,undeechipamentelevor monitorizagradul depoluare. Primele măsurători vizează zona Pasajului Basarab. Edilul-şef aprecizat că Municipalitatea intenţionează să mai cumpere un astfel delaborator: „Cu două astfel de maşini vom putea face şi o hartă a calităţiiaerului şi permanent să le arătăm cetăţenilor unde sunt depăşiri, pentrucă trebuie să informăm şi să prevenim. Vreau să vă reamintesc căriscăm infrigementul dacă nu ne mişcăm mai repede în rezolvareacauzelor poluării”. În plus, pentru reducerea poluării, Oprescurecomandă bicicleta: „Insist şi pentru mersul pe bicicletă, şi pentruintroducerea maşinilor electrice. Ne dorim să mergem în paralel: sădetectăm unde sunt încărcările în atmosferă şi care sunt sursele depoluare şi, pe de altă parte, să reducem, în timp, numărul maşinilor carecirculă în oraş pe bază de benzină şi să recurgem la maşini electrice sauhibrid”. (A.N.)

FO

TO

: AP

RO

PO

.RO

PAG.

09

PAG.

INTERVIUNR. 18 l 28 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE 2011

Îmi pare rău că Centrul Vechi o să ajungă unfel de »shaorma».“

MONICA TATOIU„


Monica Tatoiu: „Centrul Istoric S-A UMPLUT DE OAMENI care vin aici pentru că este trendy“

Cristina [email protected]

Cu ce povestire aţiîncepe o conversaţielegată de CentrulVechi?Cu povestea Centrului

Vechi în anii tinereţii mele.Eu am fost studentă la Ma -te matică şi aveam ore la carenu mă duceam. Nu tot ce seîn vă ţa pe vremea aia erafolo si tor. Dacă ştiai cum să tedescurci să treci examenulfă ră să te duci la cursuri, erafoar te bine. Şi atunci ce fă -ceam? Ieşeam de la facultate,ne opream în primul rând laEmi nescu, să vedem ce cărţiau mai apărut. O luam spreBi blioteca Naţională…pevremea aia, la Coada Calului(n.r. - statuia lui Mihai Vi -teazul) era Romarta. Vedeamcând vin parfumurile, cândvin pantofii. Era 250 de leiun parfum bun, şi apoi oluam spre Lipscani. Co bo -ram pe stradă, mergeam întâila Clujana, acum nu mai e.Erau nişte pantofi ex traor di -nari şi la nişte preţuri im ba -tabile.

Obişnuiaţi să văcumpăraţi haine deacolo?Da, mergeam la Hanul

cu Tei, unde sus era mobilăve che şi jos erau ca acum,Artele Plastice. Erau haineleuni cat superbe de la FondulPlastic. Acum te duci şi dai500 de lei pe o rochie de sea -ră şi riscul este foarte mare săte întâlneşti cu ea îmbrăcatăde încă două cucoane la ace -laşi eveniment. Imediat după’90, chiar lângă Banca Na ţio -na lă era o Galerie Co me r cia -lă unde aduceau blănuri şiar ti cole de pielărie. Mer -geam înspre CEC, la ma ga -

zinul Victoria. Dacă aveairăb dare, găseai lucruri defoar te bună calitate, destul deief tine. Pe urmă era Casa deMo dă Venus, unde erau lu -cruri extraordinare şi ţinmin te că traversam de la Ve -nus şi mergeam printr-untu nel ce leagă Calea Vic to -riei de BNR (Pasajul Macca-Villacrosse). Şi acum este cuma gazine d-astea mici, undese bea cafea turcească la ibricşi se fumează narghilea. Euîmi cumpăr şi acum ma te ria -le de pe Lipscani. E şi unma ga zin de pălării. Acelaşidomn care face pălării acumfă cea şi pe vremea lui Ceau -şes cu.

Erau şi bişniţarii cublugi pe atunci…Da. Erau o grămadă de

biş niţari mână în mână cupo liţia. Vindeau şi ceasuri...Dar era frumos, domne. Nuera atâta promiscuitate, nu eraatâta mizerie. Exista „o le ge“a bişniţarilor, ştiau până undesă meargă. Atunci era miliţialui Ceauşescu, acum suntgăştile de cartier şi grupărilemafiote din sectorul 3. Auînceput să acţioneze şi aici, înCentrul Istoric.

Capșa a murit în perioadainterbelică

Cum vi se pare că eraCentrul Istoric deatunci faţă de cel deacum?Era o atmosferă boemă.

Asta era diferenţa. Ţin mintecă mergeam la Caru’ cu Bereşi jucam bridge. Mergeamîntr-un separeu, beam bereRadeberger şi mâncamcrenvurşti.

La Capşa nu obişnuiaţisă mergeţi?Nu prea. După părerea

mea, Capşa a murit înperioada interbelică. LaCapşa mergeam să cumpăr„langues de chat“, aveau şicasă de comenzi. Mai

mergeam la Teatru Mic, totîn zona veche. Erau nişteproducţii de foarte bunăcalitate, era un fel de teatrumai eclectic, aşa. Pe StradaFranceză mi-aduc aminte căera Academia de Teatru…Studiourile Casandra, unde,când erau spectacole de ab -sol vire, era foarte ieftin şimer geam la ele. Era o lumeboe mă, dar care avea şi sub -stan ţă. Acum, lumea boemă

din Centrul Vechi reduceacest lucru la cum te îmbracişi la body language. Daratunci discutam, apăreau cărţi.Veneam cu ele de la „Mi haiEminescu“, ne aşezam lamasă şi în faţa unei sticle debere şi combăteam despresocialismul european, desprecum o să arate lumea în anul2000, care ni se părea foartede parte, dar era o atmosferăde emulaţie intelectuală.

Centrul Istoric, plin de piţipoance

Cum vi se pareefervescenţa de astăzi aCentrului Vechi?E la modă. Ce-mi spu -

nea prietena mea care are unmagazin acolo. „Dacă pânăacum cinci-şase ani, cânderau lucrările, veneau oamenicare căutau lucruri frumoase,să asculte muzică, să cum pe -re o carte, acum, piţipoancelede Dorobanţi s-au mutat aicipen tru că e cool“. Ar trebuisă le întrebaţi, dacă tot aveţizia rul ăsta, dacă ştiu obiec -tivele de acolo. Ce înseamnăCentrul Vechi, ce înseamnăclă dirile alea? Să vedem ceştiu piţipoancele alea de seplim bă pe nişte tocuri ame ţi-toa re însoţite de nişte bărbaţicu nişte figuri d-astea deeva zionişti de profesie. Mi-azis prietena mea că nu maivin oamenii ăia care veneauacum trei-patru ani de zile.S-a umplut de cei care vinpen tru că este trendy. Mân -ca rea este foarte scumpă, darnu peste tot este foarte bună.De ce? Pentru că se dau nişteşpăgi imense ca să obţii unspaţiu.

n În timpul studenţiei obişnuia să iasă cuprietenii şi colegii la Caru’ cu bere şi săîşi cumpere haine unicat de la Fondul deArte Plastice. Monica Tatoiu merge şi azicu plăcere în Centrul Istoric, darrecunoaşte că, spre deosebire deatmosfera boemă de atunci, acum existăoameni de calitate îndoielnică, care vinaici doar pentru că e „cool“.

Locul preferat - MaccheroniUnde vă place să mergeţi în Centrul Istoric de acum?La Maccheroni îmi place foarte mult. Au mâncare

foarte bună şi o supă de roşii senzaţională pe care n-amgăsit-o niciunde. Mi-a mai plăcut şi restaurantul acelafranţuzesc, nu mai ştiu cum se cheamă, dar s-a închis.Pe Strada Franceză, la colţ.

Mi-e dor de magazinele deantichităţi adevărate, nucum sunt făcute acum înChina sau Thailanda.“

Nu era mâncareasofisticată de acum, darputeai să mănânci covrigicalzi cu nişte lapte bătut.“

FO

TO

GR

AF

II: Ș

TE

FA

N I

ON

IȚĂ

n Povestea PieţeiSenatului,cunoscută azi caPiaţa NaţiunileUnite, începe cumult înainte caacest loc să fieaşa cum îl vedemîn zilele noastre.Primul pas a fostfăcut dedomnitorulConstantinBrâncoveanu,care a deschis, învremea sa,principala arterăa oraşului deatunci, numităPodulMogoşoaiei.

Gelu [email protected]

Domnitorul ConstantinVodă Brâncoveanu a avut, pela 1692, ideea de a deschide o„uliţă“ care pornea de la„poar ta de sud a reşedinţeidom neşti de la Curtea Ve -che“. Această „uliţă“ avea săca pete denumirea de PodulMo goşoaiei, ea primind, înurma Războiului de Inde pen -denţă dintre 1877-1878, nu -mele de Calea Victoriei. Aici,capătul „dinspre Dâm bo vi ţaal marelui Pod era în chis depro prietăţile Can ta cuzinilor şide ctitoria lor, Bi sericaMăgureanului“. Du pă re gu la -ri zarea Dâm bovi ţei, care afost făcută între 1881 şi 1883,por ţiunea aceas ta a oferitopor tunitatea de a fi dez vol -tată prin cons tru i rea unor edi -fi cii repre zen ta tive. Între1890-1895 a fost ridicatPalatul de Jus ti ţie, iar alături,pe locurile ca se lor banuluiNicolae Brân co veanu, au fostturnate, în 1912, fundaţiipentru Palatul Senatului.

Un palat care a sfârşit ca...bloc-turn

Palatul Senatului nu afost însă construit niciodată.Lu crările, întrerupte din cau -za Primului Război Mon dial,nu au mai fost re luate, deşi înanii ’30 au exis tat discuţiipentru realizarea acestuiimportant edificiu. „În 1935era prezentat pu bli cu lui chiarplanul clădirii cu faţadaprincipală. Din pă cate,

lucrările nu au fost ni cio datăterminate, iar după cel de-alDoilea Război Mon dial, pelocul fundaţiilor ră mase s-aridicat blocul «Gio conda»“,ne spune is to ri cul AristideŞtefănescu în cartea„Bucureştii anilor ’30“. Blocul„Gioconda“ este cu nos cut înziua de azi ca blo cul „Ope re -ta“ sau blocul-turn.

Opereta, o arie curmatăbrusc

În apropiere Bisericii „Sf.Sp iridon Vechi“, pe loculfos tei săli a „Societăţii dedare la semn“ sau „Tirul“, afost ri di cat, în perioada in -ter belică, Teatrul „ReginaMa ria“, unde iniţial a func -ţio nat Ope ra Română. Dupăcons truirea noului sediu pe

Splai, vizavi de BisericaElefterie, localul a rămas ex -clu siv al Operetei. ClădireaOperetei a căzut victimă ademolărilor în 1986, însăoamenii au păstrat multăvreme de numiri precumPiaţa Operetei sau Podul dela Operetă, date generic unorlocuri care erau întregite,prin farmec şi personalitate,de această clădire care a fosttransformată fără milă saudiscernământ într-un maldărde moloz. Azi se află acolounul dintre blocurile ge me-ne, care întregesc în prezent

ansamblul clădirilor din ac -tuala Piaţă a Naţiunilor Uni -te.

este anul în care arhitectului Petre Antonescu i s-aucomandat planurile pentru blocurile „Adriatica“ şi„Agricola Fonciera“, din Piaţa Senatului.ISTORIC

NR. 18 l 28 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE 2011

1930PAG.

10


GLORIE(TE) şI MODERNISM în Piaţa Senatului

Petre Antonescu, un arhitect vizionarAstăzi, cele mai reprezentative edificii din Piaţa NaţiunileUnite au rămas frumoasele blocuri cu gloriete, PalatulSocietăţii de Asigurări „Adriatica“ şi Palatul Societăţii„Agricola Foncieră“. În 1930, Întreprinderea Tehnică„Inginer Tiberiu Eremia“ a comandat celebrului arhitectPetre Antonescu proiecte pentru aceste două clădiri.Primul edificiu terminat a fost Palatul Societăţii „AgricolaFonciera“, în 1932, după care a început construirea celuide-al doilea. Pe lângă aceste construcţii de mare valoarearhitectonică, Piaţa Senatului se distingea şi printr-uneveniment care avea loc la capătul Podului Senatului înanii ’30. Aici, de Bobotează, erau sfinţite apele râuluiDâmboviţa. Slujba se ţinea la Biserica Zlătari, iar dupăaceea, alaiul cu preoţi şi oficialităţi se oprea la PodulSenatului, unde regele primea o cruce din mânapatriarhului şi o arunca în apă, de unde era readusă deunul dintre credincioşi.

După slujba de la BisericaZlătari, alaiul cu ierarhii şioficialităţile se deplasau lapod. În apă era aruncată ocruce. Câţiva flăcăi intrauîn apa Dâmboviţei şi celuicare reuşea să orecupereze i se oferea unpremiu.“

ARISTIDEŞTEFĂNESCU

PAG.

11

PAG.

KNOW-HOW


Tehnici esenţiale de supravieţuireîn noaptea de Halloweenn Potrivit legendelor, în noaptea de Halloween, spiritele întunericului se plimbă libere printre muritori. „Centrul Vechi“ îţi spune cum

să te păzeşti de nălucile nopţii. (M.E.)


Cel mai vechi şi cel mai puternic sentiment al oamenilor estefrica, iar cea mai puternică frică este cea de necunoscut.“

H.P. LOVECRAFT„

FANTOMECum le recunoşti: Nu au

un corp material, trec prinpe reţi, scad temperatura ae -ru lui în jurul lor.

Ce sunt: Spirite ne li niş -tite. De obicei sunt sufleteleunor persoane care au avutparte de morţi violente şi nuîşi pot găsi liniştea.

Cum te aperi: În general,fan tomele nu prea le fac răuoamenilor, de obicei încearcădoar să îi determine pe aceş -tia să facă diverse lucruri cele-ar putea elibera sufletul.Dacă daţi într-adevăr pesteun spirit violent, cel mai si -gur ar fi să vă refugiaţi într-ocameră sfinţită sau, culmea,să încercaţi să speriaţi fan to -ma. Spre exemplu, dacă văalear gă fantoma unui spân -zu rat, un ştreang (eventualpoate chiar cel care i-a puscapăt zilelor) nu va fi cel maisimpatic lucru pentru el.

VAMPIRICum îi recunoşti: Sunt

pa lizi la faţă, fermecători şiau incisivi proeminenţi. P.S.Nu arată ca Robert Pattison(foto).

Ce sunt: Morţi vii care sehră nesc cu sânge uman. Nutre buie confundaţi cu altespe cii de morţi vii (zombi,stri goi etc.).

Cum te aperi: Potrivit le -gen delor, sunt destul de„aler gici“ la apă sfinţită şi us -turoi. Modul tradiţional deuci dere a vampirilor e ţăruşulînfipt în inimă. Există însă şilegende care spun că trebuiesă le tai capul sau să le arziini ma. În orice caz, dacă nute cheamă Van Helsing, pro -ba bil nu vei reuşi deoarecevam pirii sunt foarte rapizi şipu ternici. Cel mai bine trecipe mujdei şi nu lăsa pe ni me -ni să te sărute pe gât.

VÂRCOLACICum îi recunoşti: Au

foar te mult păr pe corp, aucol ţi mari, arată ca un lup şiurlă la lună.

Ce sunt: Jumate om, ju -ma te lup. Chiar dacă ma jo ri -ta tea legendelor leagăapa riţia lor de Luna plină,exis tă şi mituri ce spun căvânează oricând. Se vindecăfoarte repede şi, potrivit ace -lo raşi legende, dacă muşcăun om, îl transformă şi pe elîn vârcolac.

Cum te aperi: Îi împuştisau îi înjunghii cu un obiectfăcut din argint. Sfat: dacădai peste unul şi nu ai un pis -tol cu gloanţe de argint, nuprea ai şanse. Nu încerca săfugi, o să mori obosit.

ZOMBICum îi recunoşti: Sigur

ai văzut cel puţin un film ho -rror în care apar, aşa că o săîţi dai seama când îi vezi. Pescurt, arată ca un mort... viu.

Ce sunt: Zombi este în -tâl nit în culturile sub sa ha rie -ne şi în diferite zone dinOcea nia şi America de Nordşi Sud. În principal se referăla corpul unui mort care afost reanimat prin vrăjitoriesau alte ritualuri oculte. Înfol clo rul european este aso -ciat cu spiritele rele care nuîşi gă sesc liniştea şi se întorcdin mor mânt.

Cum te aperi: Dacă e săte iei după filme, îi loveşti încap puternic şi gata. Pentrupa sionaţi există şi o carte ce

se numeşte „Manualul de su -pra vieţuire împotriva zom bi“,scrisă de Max Brooks, ce de - taliază metodele de uci de re aunui zombi şi tacticile ne ce -sa re pentru a face faţă uneiin va zii. Potrivit le gen de lordin zona insulelor Ca rai be,nu îi poţi omorî doar îm puş -cân du-i sau lovindu-i în cap,ci trebuie să le tai ca pul sausă le arzi inima. În orice caz,în majoritatea mi tu rilor, eisunt prezentaţi ca niş te crea -turi încete şi fără vreo urmăde inteligenţă. Cel mai bine,încercaţi să fugiţi de ei.

DEMONICum îi recunoşti: Nu ai

cum. De multe ori iau formăumană sau posedă un om.

Ce sunt: Cele mai relelucruri pe care le poţi întâlni.Sunt îngeri căzuţi care acumse ocupă de rele pe pământ.Potrivit uneia dintre cele maicuprinzătoare lucrări dedemonologie, „Goetia – TheLesser Key of Solomon“,există 72 de demoni prin ci -pali, ierarhizaţi în funcţie derolul lor în Iad. Cei mai pe ri -cu loşi sunt cei şapte prinţi aiIa dului care simbolizeazăfiecare câte un păcat capital:L u cifer – trufia, Mammon –ava riţia, Asmodeus – des -frâul, Satan – mânia, Bel ze -but (sau Baal) – lăcomia,Le viathan – invidia, Bel fe gor– lenea. Cum probabil nu osă vă întâlniţi cu ei pentru căsunt prea ocupaţi să se luptecu cei şapte ar han gheli(Mihail, Rafail, Ga vriil, Uriil,Salatiil, Ie gu diil şi Varahiil),o să daţi peste alţi demonimai mă run ţi, dar la fel depericuloşi.

Cum vă apăraţi: Citiţicărţi despre demonologie(„Goe tia – The Lesser Key ofSo lomon“; „Cartea secretelorlui Sepher Ha-Razim“; „Li -bri Tres de Occulta Phi lo so -phia“, de Heinrich Cor -ne lius, şi memoraţi in can ta -ţiile. Înconjuraţi-vă cu uncerc de sare şi încercaţi săexor cizaţi de monul.

Despre absint şi alţi demoni

Înainte să faceţi vreo prostie şi să fugăriţi un bietfan Twilight cu ţăruşul prin Centrul Istoric sau săîncercaţi să exorcizaţi vreun „posedat“ peetnobotanice, amintiţi-vă că toate acestea suntdoar legende. Dacă vedeţi vreun spirit neliniştitcare bântuie, probabil că la mijloc nu e vreundiavol, ci vreunul dintre cei şapte prinţi ai barului:tequila, whisky, absint, rom, votcă, gin şi bere.

trupe se vor lupta pentru trofeul Club AEVENIMENT


12PAG.

12


PUBLICITATE

UMANITAR

Pregăteşte-te pentruTrofeul Club An Începând cu 1

noiembrie şi până înprimăvara anuluiviitor, Club A oferăscena pentru unconcurs ce aredrept scop găsireaunei trupe care săimpresioneze prinoriginalitate şi carenu a cunoscut încăafirmarea pe planmuzical.

Cristina [email protected]

Conform tradiţiei de peste40 de ani de a încuraja mu zi cie -nii dornici de afirmare, Club Ava organiza un concurs destinattru pelor ce mizează pe noutateşi originalitate în proiecte mu zi -ca le. Pot participa formaţii in di -fe rent de stilul muzical abordat.Premiul cel mare va fi intitulatTrofeul Club A - AvanpostRock. Pe lângă aces ta, câş ti -

gătorii vor mai pri mii bani,echi pamente muzicale, ore destu dio pentru imprimarea unuial bum, plus multe altele.

Concurs pe etapePrima fază a competiţiei

este selecţia. Prin jurizarea pres -ta ţiei live vor fi desemnate tru -pele care vor trece în fazaur mătoare. Ie rarhizarea trupelorse va face prin evaluare în con -

cer tul live din Club A după ur -mă toarele cri terii: calitate mu -zicală, exprimare scenică, ac u ra-teţe/energia mesajului şi, maiales, nou tate şi originalitateapro iec tului muzical. Urmeazăse mi finala, la care vor participapri mele 12 trupe, iar în finalăvor intra primele şase. În fiecareseară de marţi vor participa treitru pe, ordinea fiind trasă lasorţi. Fo rmaţiile participante

pot re peta, lunea, trei ore înstudioul No Stress Media (întreorele 10.00 şi 20.00) înainte deapa riţia pe scena Club A.Programarea trupelor se facepână în vinerea anterioară con -cer tului la numărul de telefon:0748.159.798 (Ovidiu Mu re -şan). Câştigătorii vor fi anunţaţiîn luna mai a anului viitor, cândva avea loc Festivalul Club A2012.

Înscrierile sefac la adresade e-mail:[email protected]ţii lanumărul detelefon:0721.280.259(Paul Radu).

Cătălin Sandu are 25 de ani, a absolvit în acest anMedicina, cu media 9,60. După examenul de

licenţă a fost diagnosticat cu o tumoare rară şiagresivă, sarcom desmoplazic cu celule mici,

rotunde, tumoare pentru care a fost operat şi carea recidivat la doar trei săptămâni, cu infiltrareaaripii osului iliac. Costul acestor proceduri se

ridică la peste 150.000 de euro. Din acest motiv,dr. Cătălin Sandu are nevoie atât de sprijinul

nostru moral, dar mai ales financiar.

Toţi cei care vor să îi acorde o şansălui Cătălin pot face donaţii, printr-un

simplu click, pe paginahttp://drcatalinsandu.wordpress.com/

în următoarele conturiRO03RNCB0079124149020002 (euro)RO46RNCB0079124149020004 (dolari)

RO30RNCB0079124149020001 (lei)SWIFT: RNCBROBU

deschise la BCR, Sucursala Titan, pe numele Unga Răducu

sau la teledon 0900 900 080 (apelabildoar din reţeaua Romtelecom): 10

euro/apel.

AJUTAţI UN TÂNăR MEDICSă SALVEZE VIEţI

CONTAGION:PERICOL NEVĂZUT -ora 18.15

Apariţia unui viruscumplit, care serăspândeşte cu o vitezăfulminantă şi are putereade a ucide în câteva zile,stârneşte groază pestetot în lume. Comunitateamedicală mondială estedepăşită de situaţie şipe lângă faptul căoamenii de ştiinţă nureuşesc să găsească unantidot, nu pot opri nicistarea de panică iscată

în urma deceselor. În tot acesttimp, oamenii de rând încearcă şiei să găsească o cale desupravieţuire, într-o societatedistrusă de cumplita molimă.

Într-o societate a viitorului în caretimpul a devenit un fel de monedă,iar durata vieţii e limitată numai desuma din contul din bancă, un tânărîncearcă să schimbe ordineaprestabilită a lucrurilor. Acuzat penedrept de crimă, Will Salas vrea sătransforme în istorie prezentul, încare cei bogaţi pot trăi practic lanesfârşit, în timp ce săracii ca şi eltrebuie să cerşească, să împrumuteşi să fure minute pentru ca ziua demâine să-i prindă în viaţă... Norocoşiicare au avut parte de o avanpremierăs-au declarat extrem de încântaţi defilm, pe care îl consideră mai incitant

decât „Inception“. Rămâne să vedemdacă Justin Timberlake va reuşi săconvingă criticii mai mult decâtLeonardo DiCaprio, iar de acest lucruvom fi siguri abia după ce vom afla nominalizările la Globurile de Aur. (T.R.)

PROGRAM

Acest suplimenteste realizat

de ziarul

CEL MAI CITITCOTIDIAN LOCAL

DIN ROMÂNIA ZIARUL GRATUIT

NR. 1DIN BUCUREŞTI

162.000cititori pe ediţie*

conform StudiuluiNaţional de Audienţă

ianuarie 2009 - ianuarie 2010

Redacția: Traian Racu, Cristina Andrei,Andrei David, Răzvan Atanasiu, Costin

Marinescu, Vlad Pelinescu-Onciul, LuminițaSandu, Eugenia Oprea, Ionel Vâlcan, Vlad

Manolache, Alina Nicu, Gheorghe Deaconu.

Tipografia ring printBucureşti

telefon: 0721.291.187

Departament vânzări publicitate „ring“

Alina Vîlceloiu: 0731.111.486;[email protected]

ring

LEGENDĂ - must see - bun - merge, de gura partenerului - dacă nu ai alternativă socială - mai bine bagi banii la Loto

««««¶ «««¶¶ «¶¶¶¶ ««¶¶¶

«««««

PAG.este ora la care miercuri şi joi, la Grand Cinema Digiplex, este programatăavanpremiera filmului „Anonymous“, un thriller istoric despre problemasuccesiunii reginei Elisabeta I şi despre luptele pentru putere.21 1

3

PAG.ALT

ERNATIV{

FILMNR. 18 l 28 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE 2011

Maratonul filmelor de groază,la Grand Cinema Digiplex

Titlu original: „In Time“Regia: Andrew NiccolDistribuţie: Amanda Seyfried, JustinTimberlake, Olivia Wilde Gen: crimă, SF, thrillerRating „Centrul Vechi“: Rulează la: Grand Cinema Digiplex,Hollywood Multiplex, CinemaPRO

««««¶

n Halloweenul se sărbătoreşte la cel mai nou cinematograf din România luni, 31 octombrie,când sunt programate spre proiecţie patru producţii aparţinând genului horror.


Timberlake, pesteLeonardo DiCaprio?

GRAND CINEMA DIGIPLEXBăneasa Shopping City -

Şos. Bucureşti-Ploieşti 42DÎN TIMP (premieră) – 12:00, 14:00, 15:45,16:45, 18:30, 20:45, 21:30, 22:00MAREA NOASTRĂ DISPERARE(premieră) – 15:00, 19:30, 00:00

MOVIEPLEXPlaza România - Bd. Timişoara nr. 26

AVENTURILE LUI TINTIN:SECRETUL LICORNULUI - 3D(premieră) – 12:30, 13:30, 14:45, 15:45,17:00, 18:00, 19:15, 20:15, 21:30, 22:30DIN DRAGOSTE, CU CELE MAIBUNE INTENŢII (premieră) - 16:15,20:15

CinemaPROStr. Ion Ghica nr. 3

ÎN TIMP (premieră) – sâmbătă 21:45;duminică 21:30

NOAPTE DEGROAZĂ - ora22.45

Povestea îl urmăreştepe Charley Brewster,un tânăr a cărui viaţăpare a fi perfectă: faceparte din gaşca ceamai po pulară, iarprietena lui este fatacea mai frumoasă dinli ceu. Problemeleîncep atunci cândJerry, un băiat aparentsim patic, se mută învecini. Char ley ajungela o concluzie te -rifiantă: Jerry este unvampir care vâneazăîn cartierul său. Cumnimeni nu-l crede,Char ley apelează laPeter Vin cent,ucigaşul de vampiridin se rialul său TVpreferat, care înrealitate nu crede niciel în exis tenţavampirilor.

FINAL DESTINATION5 - ora 16.00Moar tea este dez - lănţuită de pre mo ni ţiaunui om care îşi sal -vează co le gii de lapieire când un podsus pen dat se pră -buşeşte. Însă aceştine fericiţi nu ar fi trebuitsă scape cu viaţă şiintră într-o cursăcumplită îm po trivatimpului, în cercând cudis pe rare să gă seas căo cale de a sfidaplanurile mor ţii. Şi încăo dată se dovedeşte căin diferent undeîncearcă să fugă, in di -ferent unde s-arascunde... moartea nupoate fi păcălită.

NOAPTEA RECHINILOR(3D) - ora 20.40Un weekend fierbinte de varăse transformă într-un coşmarde nedescris pentru un grupde studenţi. Nici nu ajungbine la casa de vacanţă apărinţilor Sarei, că tinerii dejaîncing petrecerea. Încep săse dezbrace cu toţii, searuncă în apă şi se distreazăde minune, cel puţin pânăcând Malik, un talentatjucător de fotbal american,iese din apă cu greu, avândun braţ lipsă. Din acelmoment, totul se transformăîntr-un coşmar, iar grupul deprieteni realizează că estecaptiv pe o insulă înconjuratăde rechini însetaţi de sânge.Mai mult, tinerii îşi dauseama că cineva a pus lacale un plan mortal pentru a-iucide unul câte unul.


SPECIALNR. 18 l 28 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE 2011

PAG.

14

Fantomele, ca şi doamnele, nu vorbesc neîntrebate.“RICHARD HARRIS BARHAM„

Noaptea de Halloween, un motiv înplus de petreceren Weekendul se anunţă plin de evenimente dedicate

Halloweenului, iar bucureştenii abia aşteaptă să-şi etaleze lapetreceri şi concerte costumele care mai de care. Chiar dacănu îmbrăţişează toate tradiţiile acestei sărbători, este un prilejîn plus de distracţie.

Cristina Găvruş & Alina [email protected]

Dacă e să stabilim la cese pricep americanii cel maibine, atunci vorbim desprepromovare. Moş Crăciun, încostum roşu, şi Sf. Valentin,cu inimioare, au transformatirevocabil sărbătorile. Ha llo -wee nul nu face excepţie şi,chiar dacă e o sărbătoare ori -gi nară din Europa, tot ame -ri canii au ştiut cum s-o facădis tractivă. Nici nu mai con -tează semnificaţiile ei atuncicând toată lumea petrece atâtde bine.

Magazinele cu de co ra -ţiuni şi costume au fost luatecu asalt de consumatorii ro -mâ ni dornici să se pre gă teas -că pentru noaptea „tuturorsfin ţilor“. S-au înregistratmulţi cumpărători, dar com -pa rativ cu anul trecut, deexem plu, numărul lor a ră -mas la fel. Cei mai mulţi do -

ritori de articole de Ha llo -ween au fost copiii şi per -soa nele cu vârs te până în 40de ani.

Costume-vedetă „Costumele de Spi der -

man sau Batman sunt celemai căutate de copii. Femeilepre feră costumele sexy deasis tentă, de poliţistă, iar băr -baţii vor să se deghizeze în pi -raţi“, ne-a declarat Cati,vân zătoare la magazinul Bru -no. O să mai defileze pe stră -zile şi prin cluburile bu cure ş tene şi iepuraşi, puş că riaşi,ste wardese sau piloţi, asis tente

medicale sau „pim pi“, o „ocu -paţie“ aspi ra ţio nală de vii tor.Bineînţeles, nu pot lipsi dinpeisaj costumele mai cla sicede Halloween, ca vam pirii, cutot cu dinţi falşi şi pe lerină,cele de zombi, vră ji toa redotate cu mături şi pă lării,clovni dia bo lici sau mu mii.

Poţi cumpăra, dar şi închiria costumul

În afară de magazinele deprofil de prin oraş, mediul on-line e plin de oferte pen trucos tume sau accesorii. Aces teapot fi cumpărate, avândpreţuri pornind de la 80 pânăla 300 de lei, în func ţie de

complexitatea cos tumului, sauînchiriate, cu pre ţuri începândde la 50 de lei. Pentru gusturiextreme exis tă şi costume decarnaval foarte realiste, lucratecu mare grijă şi în detaliu, cepor nesc de la preţuri ceva mairidicate (între 500 şi 1.500 lei).

Accesoriile suntimportante

Nici un costum nu ecom plet dacă nu are ac ce so -rii, aşa că, fie că e vorba de sprepălăria de vrăjitoare, mas ca demonstru, pantofii uza ţi dezombi ori unghiile lungi şi

negre de Catwoman, te vorintroduce şi mai mult înpielea personajului. Pe ru ci lesunt şi ele la mare cău ta re şicostă între 30 şi 70 de lei.

Machiaj macabruO trusă de culori pentru

face-painting (caută la stan -du rile pentru copii) este ceamai potrivită alegere de Ha -llo ween, deoarece fardurileobiş nuite nu au acelaşi im -pact şi nici nu vor rămâneprea mult la locul lor. Maipoţi încerca şi vopseaua albăspe cifică mumiilor şi sângelefals, pe care le poţi lua din

ma gazinele de accesorii oride pe net.

Da’ ce facem totuşi de Halloween?

Cei mai puşi pe distracţiedintre noi se vor costuma,vor strânge o gaşcă de prie -

teni şi vor merge la co lin -dat... cluburile în căutareacelei mai tari petreceri. Fie -care stabiliment bucureşteanare o seară tematică în acestweek end şi concursuri pen -tru „deghizaţi“, ca să le răs -plă tească reuşitele ves timen -tare. Desigur, buna dispoziţieo să fie întreţinută de cock -tai luri în ton cu ocazia (cautăoferte la Bloody Mary) şimu zică toată noaptea. Dacătotuşi nu guşti astfel de dis -trac ţii, poţi nimeri şi la pe -tre ceri anti-Halloween, undesă faci cam aceleaşi lucruri,minus costumaţia.

Fă-ţi singur costumaţia

Dovleacul sculptat înfricoşător celuminează este emblema Halloweenului.Iniţial, era pus în pragul uşii pentru aalunga spiritele rele. Astăzi are un scopmai mult decorativ şi poate arăta chiarartistic. El poate fi real, ceea ceînseamnă că trebuie să dai o fugă pânăîn piaţă şi să alegi un dovleac demn deimpulsurile tale artistice, sau poţi găsiunul artificial, gata pregătit. Costumulpoate fi improvizat, în lipsă de timp, dincearşafuri (pentru togi romane saucostume de fantomă), haine vechi şirupte pentru zombi sau din tifon pentrumumie.

Cum e Halloweenul „la ei“Halloween este o sărbătoare celtică ce a „migrat“ mai întâi în America de Nord,devenind extrem de populară mai ales printre copii. Decoraţiunile sunt foarte căutate înalte ţări, iar casele se transformă, pentru o noapte, în adevărate castele bântuite sautemniţe de tortură. Se fac şedinţe de spiritism, apar lanterne înfricoşătoare din dovlecipe la toate ferestrele şi se spun poveşti cu fantome. Copiii se costumează şi merg prinvecini să ceară bomboane sau să le facă farse zgârciţilor care nu dăruiesc dulciuri.


PUBLICITATE

VernisajulStella Maris- Inimaregineireprezintăun elogiuadus regineiMaria aRomâniei şieste dedicatăMaiestăţiiSale regeleMihai, la a90-aaniversare.Artista Miruna Budişteanu a surprins StellaMaris, bisericuţa-reper de suflet a regineiMaria, dar şi grădinile ce înconjoară palatulde la Balcic în picturi ce merită admirate laMuzeul Ţăranului Român. (C.A.)

de lei este cel mai ieftin bilet lapiesa „O femeie singură“.UPCOMING


30PAG.

16

EXPOStella Maris – Inimareginei, expo la MŢR

MUZIC{Elvis Costello cântă în România

NuevoTangoQuintet îlreaduce peAstorPiazzolla pescenă. La 90de ani de lanaştereacelui maiapreciatcompozitorargentinian,spectacolulAnivertango

propune o întâlnire cu câteva dintre pieseledefinitorii ale lui Piazzolla. Dacă vreţi săasistaţi la un spectacol de dans de calitate,veniţi joi şi vineri seară la ArCuB, de la ora20.00. (C.A.)

EVENTAnivertango, la ArCuB

VAMA lansează un nou single Joi, începând cu ora 22.00, Vama va lansa unnou single în cadrul unui concert special înSilver Church. Cântecul se numeşte „Copilulcare aleargă către mare“ şi va fi lansat odată cuvideoclipul, filmat la jumătatea lui octombrie.Tudor Chirilă este de părere că piesa pe care ova cânta în premieră este un îndemn la regăsireacopilăriei. „Cred că atunci când suntem copii nune punem întrebări legate de fericire. Fericireanu este un concept pe care să-l urmărim sau săîncercăm să-l încadrăm într-o definiţie. (…) Înlinii mari, «Copilul care aleargă către mare» este

un îndemn la regăsirea copilăriei şi, în acelaşitimp, o nostalgie a despărţirii de ea. Pentrumine este un cântec pozitiv, dătător desperanţă“, declară artistul despre noua sa piesă.Cântecul a fost înregistrat într-un studio dinBudapesta şi a fost mixat în Canada. În noaptealansării, începând cu ora 00.00, va putea fidescărcat gratuit de pe pagina de Facebook aformaţiei. Biletele costă 30 de lei şi pot fiachiziţionate la intrarea în club. Locurile însectoarele VIP ale clubului costă 60 de lei.(C.A.)

Cântăreţulbritanic vaconcerta, joiseară, la SalaPalatului dela ora 20.00.Estecunoscut înRomâniapentru pieseprecum„She“, „IWant You“sau pentrucoloanasonoră a serialului „House MD“ (sezonul 2,remake-ul „Beautiful“), dar şi pentru stilulsău aparte, ce combină diferite tipuri demuzică - pop, rock, soul, jazz. (C.A.)


Maia Morgenstern este...„O FEMEIE SINGURă“n La Godot Cafe,

iubitorii de teatrupot urmărispectacolul „Ofemeie singură“, înregia lui MarcelStănciucu. Piesa oare în distribuţie pecelebra actriţă MaiaMorgenstern.

Alexandru [email protected]

Subiectul este axat pe po ves -tea Mariei, o femeie din clasa demij loc ale cărei singure pre o cu-pări sunt îngrijirea gospodărieişi creşterea copiilor. Însă viaţa eiia o turnură neaşteptată în mo -men tul în care cunoaşte un tâ -năr cu care are o idilă. Prinsă înfapt de soţul ei, Maria încearcăsă se sinucidă, însă eşuează şieste internată într-un ospiciu.Sce nariul este semnat de doidra ma turgi de renume: FrancaRame şi Dario Fo, cel din urmăfiind recompensat cu PremiulNobel pentru Literatură în1997. Piesa se va juca pe 5 no -iembrie, la Godot Cafe, dinStra da Blănari nr. 14, începândcu ora 21.00.

Maia Morgenstern este oactriţă extraordinară. Joculregizor-actor a fost foarteuşor de realizat. Am ştiutde la început că doamnaMaia este perfectă pentruacest rol.“MARCEL STĂNCIUCU,

REGIZOR

O companie cu renumeAbsolvent al Şcolii de teatru dela Londra, regizorul MarcelStănciucu a pus, în 2007,bazele companiei „Un teatru catoate celelalte“, cu care a mairealizat două spectacole deoperă, „Ursul“ şi „Telefonul“. Înpre zent, are în lucru unspectacol în colaborare cuOpera Română, după o lucrarea compozitorului ClaudeDebussy. Acesta va aveapremiera în februarie 2012.

centrul vechi, no. 18

Documents