Cerul va fi temporarnoros, iar vântul va sufla

în general moderat.

min. 40C

max. 80C

Vremea vineri...min. -30C

max. 70C

...sâmbătă...min. -20C

max. 60C

...duminică

Săptămânal gratuit

lNr.20Anul Il11-17noiembrie 2011l16pagini

Tiraj 50.000exemplare

Vremea va fi rece. Cerul vafi variabil, cu înnorări spre

seară.

Cerul va fi mai multnoros şi vor fi condiţiislabe de precipitaţii.

02

PAG.

NELU PLOIEșTEANU:

www.ringincentrulvechi.ro

PUBLICITATE

PPoovveeșșttiillee uunnuuii vveecchhii LăUTARddiinn cceennttrruu

FOTO

: ȘTE

FAN

ION

IȚĂ

de CD-uri a imprimat până acum Nelu Ploieşteanu. INTERVIU

NR. 20 l 11 - 17 NOIEMBRIE 2011

27PAG.

02

www.ringincentrulvechi.ro

Nelu Ploieşteanu, lăutarulcare a pus istoria Hanuluilui Manuc pe versuri

Vlad Manolachevlad.manolache@ziarulring.ro

A animat multe grădinide vară şi restaurante luxoase,însă doar un loc i-a rămas însuflet: Hanul lui Manuc.Acolo, parcă instrumenteleerau mânuite mai cu foc şivo cea lui răsuna în totCentrul Vechi. Aşa începmărturisirile lăutarului NeluPloieşteanu, care s-a întors întimp o clipă pentru a ne maispune o poveste „cu cântec“din vremurile în care Hanulera neîncăpător şi vinul,neîn destulător. „În CentrulVechi mi-am petrecuttinereţea. Aveam 27 de anicând am început să cânt la«Rapsodia» cu o familie demuzicieni. Apoi am cântat laCaru’ cu bere cu formaţia luiRadu Si mion şi cu Lăceanu.

Dar locul meu de suflet a fostcra ma din Hanul lui Manuc.Atunci trăiam nişte mo -mente cu adevărat frumoaseşi pline de bucurie. Lumeaatunci ştia să se distreze, ştiasă petreacă şi să lase la poartaHa nului problemele. În fie -

care seară era o adevărată săr -bătoare la Hanul lui Manuc“,ne-a povestit maestrul.

Portarii de la Han făceau rezervări pe şpagă

Mesele se umpleaudevreme, însă oamenii „des -

curcă reţi“ îşi găseau şi atunci,în vremea comunismului, unloc în cramă pentru o şpagămică. „Ţin minte, pe vremealui Ceauşescu, faptul că ve -neau oameni care plăteaupor tarii ca să le poată rezervao masă. Şi, fără să mă laud, vă

spun că oamenii veneaupentru mine la cârciumă, şi înacele vremuri lăutarul îşiadu cea clientul. Aşa că aicierau mai multe stiluri, iarunii veneau la mine pentruun anumit gen de muzică,alţii se duceau după prietenamea, Romica Puceanu, carecânta în altă parte, alţii dupăMaria Dragomiroiu. Şi celmai important lucru este cănu existau doar clienţi

dintr-o singură categorie.Veneau şi bătrâni iubitori deromanţe, ve neau tineriîndrăgostiţi, oameni de vazăcu aman te… dar, în general,erau mai mult bărbaţi.Mergeau bine ca rafele cu vinpe muzica mea la Hanul luiManuc“, ne-a mărturisitNelu Ploieşteanu.

Lista de melodii, prin filtrul Securităţii

Distracţia era distracţie,dar nu fără ştirea Securităţii,care punea sechestru pe„playlist“ înainte despectacol. „Ministrul culturiiera atunci Suzana Gâdea,sperietoarea noastră de carenu te puteai ascunde. Dacătrebuia să scrii nişte versuri,trebuiau să fie despre opersonalitate pe care ocunoştea ea. Toate textelepieselor nu trebuiau săconţină mesaje ascunse, sausă cântăm de bătrâni, demoşi… Păi, atunci nici nu sepomenea să cânt melodii

n Şi-a petrecut un sfert din viaţă alinând sufletela Hanul lui Manuc cu melodii precum „Spune,spune, moş bătrân“ sau „Astăzi vreau să beau“.Deşi au trecut zeci de ani de atunci, NeluPloieşteanu îşi aminteşte adesea de serile lungiîn care împărţea strofele cu Romica Puceanu lapetreceri private în cârciumile de pe Lipscani.

Prietenie adevărată cu Dinică şi Iordache

Întrebat despre adevăraţii săi prieteni, maestrul a oftatuşor şi, cu vocea tremurând, a început o nouă poveste:„Pe Gheorghe Dinică şi pe Ştefan Iordache i-amcunoscut pe strada Eminescu, într-o cârciumă de careacum s-a ales praful. Acolo, din întâmplare, m-am dus cuprietenul meu Stelian Nistor şi mi-a făcut cunoştinţă cuei. Apoi am stat puţin de vorbă şi ne-am împrietenit atâtde tare încât am făcut trei albume cu ei. Erau oamenicare iubeau viaţa, cărora le plăcea să stea la un pahar,să cânte şi să se simtă bine. Eu i-am auzit cântând puţinşi le-am spus că e păcat să nu facem un proiect muzicaldeosebit. Ţin minte că veneau pe la 11 şi plecau pe laora trei din restaurant… apoi eu cântam o strofă, Dinică -o strofă şi tot aşa. Eram ca în familie când ieşeam cu ei.“

precum „Spune, spune moşbătrân“ sau „La Chilia-nport“, pentru că mă ridicauimediat. Înainte de seara despectacol de la Hanul luiManuc eram obligat săprezint lista cu piesele pecare urma să le cânt“, ne-aspus Ploieşteanu.

Melodiile interzise se cântau la separeu

Romanţele erau ladiscreţie, însă cine dorea săasculte o melodie bătrâneascătrebuia să se retragă lasepareu. Maestrul susţine că„atunci trebuia să faci totulcu foarte multă discreţie. Nuera restaurant fără separeu,unde cântai pentru anumiteper soane influente sau pentruprieteni. Acolo nu te ştianimeni, pentru că trăgeaiperdelele şi asta era…cântam mai încet. Eraurestaurante mari în care serezerva şi câte un salon întregpentru astfel de petreceri.Dar vă spun sincer că şi noi,lăutarii, ne feream unii deceilalţi. Îmi era frică săvorbesc şi cu soţia acasădespre ce se întâmpla lamuncă“.

„Cea mai apropiată de suflet însă a fostRomica Puceanu“

Dintre toţi lăutarii,Ploieşteanu s-a îndrăgostit deo singură voce, cea a RomicăiPuceanu, care cânta la douăstrăzi de Hanul lui Manuc.„Am cântat cu toţi artiştiimari în Centrul Vechi. Amlucrat cu familia Pătraşcu, l-am cunoscut pe FărâmiţăLambru şi pe alţi marioameni. Nici nu pot să fac unclasament al acestor oamenipentru că fiecare avea un stil

inconfundabil. Cea maiapropiată de suflet însă a fostRomica Puceanu, care îţiîncânta sufletul, te făcea săuiţi de toate. Am cunoscut-ola 26 de ani şi am şi cântat cuea în Centrul Vechi de câtevaori, la mese festive. Era oemoţie care mă copleşeacând eram lângă ea. Eu amcântat cu ea şi ca instru -mentist, cu pianul sau cuacordeonul. În afară de asta,aveam şi altă autoritate dupăce cântam cu ea“, îşiaminteşte lăutarul.

„Nu sunt artist de scenă,sunt lăutar de cârciumă“

Deşi ştie să cânte maimulte genuri muzicale şi areo experienţă covârşitoare îndomeniu, Ploieşteanu nu s-aconsiderat niciodată un artistde scenă precum Ion Albeş -teanu sau Aurel Budişteanu,care umpleau sălile despectacol. „Lăutarul are cutotul altă meserie. Un lăutarde cârciumă trebuie să ştietot. Trebuie să fii dotat şi săîţi păstrezi genul lăutăresc pecare ţi l-ai format. Ca lăutar,în schimb, trebuie să fii maiaproape de oameni şi să ai o

răbdare de fier, pentru că semai îmbată câte unu şitrebuie să îi faci pe plac, altulstrigă după tine că vrea nuştiu ce şi tot aşa. Şi, pe de altăparte, eu trebuie să cunosc şiun tangou, şi o romanţă, pecând artiştii de scenă nu suntnevoiţi să înveţe din toate“,spune maestrul.

„Am ales lăutăria pentru că era viaţa grea“

Principalul motiv pentrucare Ploieşteanu a aleslăutăria a fost lupta pentrusupravieţuire. Acesta suţine:„Atunci aveai un salariu debază din care nu făceai nimic.Când lucram la Teatrul «IonVasilescu», primeam diurnă

18 lei, care însemna o pâineşi nişte parizer. Eu nuputeam să îmi cresc copiiidin atât. Şi pentru că amauzit că la cârciumă este altfelde viaţă, am ales să fac şi euasta. Nevoia şi frica de a nu-mi lăsa copiii nemâncaţimă determinau să învăţ, săstudiez, să mă pun la curentcu tot ce se cântă“ .

Dezavantajele vieţii de lăutar

Deşi este mai mereu cuzâmbetul pe buze şi îi placesă cânte muzică de petrecereşi voie bună, Ploieşteanu nuuită niciodată clipele greleprin care a trecut de-a lungultimpului. „În primul rând

era frica de Securitate,pentru că eram cei maiexpuşi oameni. Noi plecamcu formaţia prin ţară şicântam la fel şi fel de chefuriunde nu ştiai ce oameni vinsau ce se întâmpla acolo. Darde multe ori nici nu trebuiasă sufli ce ai văzut pe unde aifost. După o petrecere degenul ăsta, îmi era frică adoua zi să nu se audă ceva,pentru că primii care erauchemaţi să dea explicaţiieram noi. Un al doilea maredezavantaj era că trebuia săplec de lângă familie, să-milas mama moartă în casă şi săplec să cânt acolo unde suntchemat“, povesteşte cutristeţe maestrul.

PAG.

Află ştirile de ultimă oră citind www.ziarulring.ro

03

PAG.

Pentru mine, visul viitorului a cam apus.“

www.ringincentrulvechi.ro

Ascultă muzică de club şi a cântat chiar şi în discotecă„Sincer vă spun că melodiile mele nu s-au adresattinerilor, ci oamenilor de 40-50 de ani, însă am fostsurprins să fiu chemat să cânt la o discotecă înConstanţa. Mi-am făcut cruce când am văzut căerau acolo cel puţin 800 de oameni. Când amînceput să cânt, vă mărturisesc că toţi tinerii auînceput să mă aplaude, să cânte cu mine. M-aimpresionat pentru că ştiau versurile şi se bucuraude muzica lăutărească. Tinerii de azi sunt mult maieducaţi ca tinerii de atunci pentru că au din ce săaleagă şi decid ce să asculte. Eu am luat contactcu muzica de club de la prietenii mei. Am fost şi euîn club şi chiar mi-a plăcut muzica de acolo. Înplus, muzica lăutărească nu va fi afectată niciodatăde muzica uşoră pentru că oamenii gustă din toateşi, pe lângă asta, lăutăria ne reprezintă într-un felsau altul“, ne-a dezvăluit Nelu Ploieşteanu.

PUBLICITATE

Nu poţi cânta o piesăpentru sufletul omuluidacă nu ştii istoria aceluicântec… dacă nu îlsimţi.“

Nu mai sunt tinerilăutari şi din cauza asta

îmi este frică de faptul căatâtea secole de folclor şi

muncă vor dispăreaîntr-o zi… odată cu

dispariţia vechilorlăutari.“

Cristina Andreicristina.andrei@ziarulring.ro

Aflat la prima ediţie,evenimentul îşi propune săprezinte publicului bucureştean oselecţie de artişti de muzicăelectronică, printre care: SunGlitters, Youarehere, FrenchTeen Idol, Coughy, Tanz OhneMusik şi alţii.

Înfiinţat anul acesta la Roma,Youarehere, prezent şi el laeveniment, este un proiect demuzică electronică puternicinfluenţat de Apparat, M83 şiSigur Ros. Soundul formaţieieste o combinaţie de stiluriproprii fiecărui membru: beat-urile puternice ale lui micro(Claudio Del Proposto), pattern-urile ritmice învălui toa re create

de edPorth (Patrizio Piastra) şicrescendo-urile me lan colicemarca French Teen Idol (AndreaDi Carlo). Inti tu lat Sun Glitters,proiectul de mu zică electronică alluxem bur ghezului VictorFerreira repre zintă combinaţii dedown- tempo şi wonky beats.Artistul are deja la activ unalbum de succes, „EverythingCould Be Fine“, lansat anulacesta, mai multe EP-uri, re -mixuri şi compilaţii, iar printreinfluenţele sale se numărăBoards of Canada, Burial şiBalam Acab.

Pe lângă aceştia, la festivalvor mai participa artiştii români:DJ Montgomery Clunk,formaţia Coughy, proiec tulexperimental Tanz Ohne Musikşi alţii.

Gabriel Cotabiţă şi VH2 te invităduminică, de la ora 22.30, la HardRock Cafe, pentru un concert „cuun strop de culoare“. Unsupergrup, spune Cotabiţă,înseamnă şapte muzicieni cuexperienţă care ştiu că, după zecide ani de căutări şi repetiţii, oricefel de rock sună bine: country-rock, rock alternativ, rock balladsau classic pop rock. Artistul urcăpe scenă alături de prietenii săi de-o viaţă: Mihai Pocorschi şi

Vladimir Pocorschi - chitară,Cătălin Popescu - clape, Răzvan„Lapi“ Lupu - tobe, Eugen „Soe“Sonia - bass şi Cătălin „Ţeavă“Căţoiu - percuţie. În concertul dela Hard Rock Cafe vor putea fiascultate atât piesele noi, cât şisuccese de ieri, ca „Fiecare zi fărătine“, „Mai stai“, „Nu-mi mai pasă“sau „Trece vremea“. Biletul costă25 de lei şi poate fi achiziţionat dela intrarea în club în searaevenimentului. (C.A.)

VH2 cântă în Hard Rock Cafe

trupe vor fi prezente în cadrulfestivalului din Club Berlin.PARTY

NR. 20 l 11 - 17 NOIEMBRIE 2011

10PAG.

04

Adresa: Str. Şelari nr 1

Vineri, după ora 22.00,în Interbelic e partydeclarat. Aflat înbucăţica de gang ce

face legătura între Lipscani şi Blănari, barulreuşeşte să adune în fiecare weekend lumedornică de distracţie şi de muzică bună.Melodiile sunt pe toate genurile, de la TheDoors la Chemical Brothers. Băuturile nusunt scumpe şi bila albă a localului este că auo varietate foarte mare de cocktailuri pe carenu le găseşti în altă parte. (C.A.)

13 lei

Prețul mediu al unui cocktail

Prețul mediual unei beri

Prețul mediu al unui bilet de intrare

Prețul mediu al unei băuturirăcoritoare

6 lei 7 lei gratuit

10 lei 5 lei 7 lei 10 lei

Adresa: Str. Stavropoleos nr. 8

În El Comandante, din Centrul Vechi,muzica nu se opreşte niciodată şipetrecerea e în toi. Ea continuă şi în acestweekend cu „Party Para la Resistencia“.Muzica e pe toate gusturile şi, dacă apucisă intri, cu siguranţă te vei opri cu greudin dans. Nu trebuie să-ţi faci probleme înacest caz, clubul rămâne deschis pânădimineaţă. (C.A.)

FOCUSParty „Interbelic“ în Centrul Vechi

LEGEND{

„Party para la Resistencia“în El Comandante

Vineri şi sâmbătă,între orele 19.00 şi0.00, vino laMaison Monica săpetreci în timp cete răsfeţicoafându-te. Teaşteaptă şampanie,lumânăriparfumate şimuzică bună, iarcontra unui tariffix care se percepe la intrare, ca într-unclub, te poţi coafa. De asemenea, poţi să temachiezi, să-ţi faci manichiura sau, pur şisimplu, să petreci alături de staff. (C.A.)

„Party before party“ la Maison Monica

www.ringincentrulvechi.ro

În weekend este Future SoundsFestival

* cotațiile au caracter orientativ

De unde îţi iei bileteleTichetele, în valoare de 20 lei/zi, se pot achiziţiona la intrare, înseara evenimentului. De asemenea, un număr limitat deabonamente pot fi cumpărate în avans la Ollie Gang Shop dinBucureşti, Str. Blănari nr. 12.

PAG.

12 05

PAG.

premii Grammy a câştigat până în prezent trupa.PARTYNR. 20 l 11 - 17 NOIEMBRIE 2011

UMANITAR

www.ringincentrulvechi.ro

Cristina Andreicristina.andrei@ziarulring.ro

Trupa va concerta la SalaPalatului din Capitală, înce pândcu ora 19.00. Tim Hauser, ErinDickins, Marty Nelson, GenePistilli şi Pat Rosalia sunt ceicare au pus bazele grupului TheMan hattan Transfer laînceputul anilor '70, în NewYork, Tim Houser fiindsingurul mem bru prezent şiastăzi în com po nenţa trupeicare a suferit mai multeschimbări de-a lungul timpului.Au început să cânte princluburi, săli de spec tacole şicabaret, deve nind în foarte scurttimp una dintre principaleleatracţii de muzică live ale New

Yorkului. A urmat debutul dis -cografic cu un album omo nimce avea să le aducă mem brilortrupei chiar mai mult succesdecât s-ar fi aştep tat. Curând, şiEuropa urma să fie cucerită defar me cul grupului american,albu mele „Coming Out andPastiche“ aducându-le şiprimele poziţii de top în cla sa - mentele europene, „ChansonD'amour“ fiind una dintre celemai ascultate piese la radiouriledin Marea Britanie şi Franţa.

Două premii Grammy în acelaşi an

În 1978 a avut loc ultimaschimbare în componenţatrupei şi primul album lansat în

noua formulă le-a adus celorpatru membri şi primul PremiuGrammy din carieră, pentru ceamai bună reprezentaţie defusion jazz cu piesa „Birdland“.Acesta era doar începutul,pentru că, un an mai târziu, TheManhattan Transfer scriaistorie devenind prima trupăcare câştiga două premiiGrammy la două categoriidiferite: „Best PopPerformance“, pentru piesa„Boy From New York City“, şi„Best Jazz Performance“, pentru„Until I Met You“ („CornerPocket“), ambele fiind inclusepe cel de-al cincilea album destudio intitulat „Mecca forModerns“.

n Multiplu laureată a premiilor Grammy şi, totodată, unadintre cele mai longevive prezenţe pe scena jazzuluiinternaţional, The Manhattan Transfer se va afla vineripentru prima dată în România pentru un concert de fusionvocal jazz autentic.

UMANITARPUBLICITATE

Cătălin Sandu are 25 de ani, a absolvit înacest an Medicina cu media 9.60. După

examenul de licenţă a fost diagnosticat cu otumoare rară şi agresivă, sarcom

desmoplazic cu celule mici rotunde, pentrucare a fost operat, dar a recidivat la doartrei săptămâni, cu infiltrare în aripa osuluiiliac. Costul procedurilor se ridică la peste

150.000 de euro. Din acest motiv, dr.Cătălin Sandu are nevoie atât de sprijinul

nostru moral, dar, mai ales, financiar.

AJUTAţI UN TÂNăR MEDICSă SALVEZE VIEţI

Toţi cei care vor să îi acorde o şansălui Cătălin pot face donaţii, printr-un

simplu click, pe paginahttp://drcatalinsandu.wordpress.com/,

sau în următoarele conturiRO03RNCB0079124149020002 (euro)

RO03RNCB0079124149020002 (dolari)RO30RNCB0079124149020001 (lei)deschise la BCR, Sucursala Titan,

pe numele Unga Răducu,ori la teledon 0900 900 080 (apelabil doar din reţeaua

Romtelecom): 10 euro/apel.

THE MANHATTAN TRANSFERvine în România

LIVE MUSICNR. 20 l 11 - 17 NOIEMBRIE 2011

PAG.

06

www.ringincentrulvechi.ro

Traian Racutraian.racu@ziarulring.ro

Jane Birkin a fost o adevărată divă a deceniilor 7 şi8. Actriţă şi cântăreaţă, Jane s-a născut în Londra, pe 14decembrie 1946, dar marile succese le-a cunoscut înFranţa, acolo unde locuieşte şi în prezent.

Controversele iscate de sexualitateÎn 1968, Jane l-a întâlnit pe Serge Gainsbourg,

cântăreţ, actor şi regizor francez, împreună cu care ajucat în filmul „Slogan”. Din acel moment, Birkin adevenit o adevărată muză pentru francez. Un an maitârziu, cei doi înregistrau piesa „Je t’aime... moi nonplus”, cenzurată însă de radiourile din Spania, Italia şiAnglia din cauza versurilor explicite, cântate lasciv peun fundal de gemete sexuale scoase de Jane, culminândcu simularea unui orgasm în finalul cântecului. ÎnsuşiVaticanul a declarat piesa drept ofensatoare.

Cântă pentru GainsbourgDin 1968, Jane şi Serge au început o relaţie extrem

de pasională care a durat 13 ani. Deşi nu s-au căsătoritniciodată, cei doi au o fiică, Charlotte. Birkin l-a părăsitpe Gainsbourg în 1980, dar l-a păstrat permanent însufletul ei. Francezul a murit în 1991. Concertul de laBucureşti este dedicat tocmai lui Serge Gainsbourg, celcare a fost şi iubit, şi mentor pentru Jane Birkin.

este anul în care, la iniţiativa directorului executiv al casei demodă Hermès Jean-Louis Dumas , s-a creat, special pentruJane Birkin, poşeta Birkin Bag din piele neagră.‘84

PUBLICITATE

JE T’AIME,Jane Birkinn Duminică seară, solista

britanică va concerta înpremieră în România, laSala Palatului.

Scanează QR code-ul şi vezi videoclipulpiesei „Je t’aime... moi non plus”interpretate de Jane Birkin împreună cu Serge Gainsbourg.

PUBLICITATE

TEATRUNR. 20 l 11 - 17 NOIEMBRIE 2011

www.ringincentrulvechi.ro

ALT

ERNATIV{ „Interzis sub 18 ani“, la Teatrul Foarte Mic

Mihaela Michailov este undramaturg contemporan careabordează problemeleactuale ale societăţiiromâneşti prin exemple clare,tăioase. Personajele ei suntprinse în vâltoareacontextului, în problemelepersonale care leinfluenţează comportamentulsocial şi nu se pot desfăşuraîn afara lor. „Interzis sub 18ani“ nu este un spectacolscandalos din cauza scenelornerecomandate minorilor, ci

din cauza imposibilităţii decomunicare între părinţi şiadolescenţi. Este scandaloscă Lulu, la 17 ani, este mai înmăsură să ia decizii decâtpărinţii ei divorţaţi, preaocupaţi cu propriile crize devârstă mijlocie. Nu are la cinesă apeleze, nici măcar laamanta tatălui său, în vârstătot de 17 ani. „La 18 ani poţisă votezi. La 18 ani poţi săbei alcool. La 18 ani poţi săconduci. Dar la 17 ani şi 3luni?“ (C.G.)

Adevărul şi iluziasunt acelaşi lucru

07

PAG.

Distribuţie: Monica Săndulescu, Adrian Titieni, SabinaPosea, Mihaela Rădescu. Regie: Ioana Păun. Sâmbătă, 12 noiembrie, de la ora 19.00.

n Un spectacol emoţionant, intens şi tulburător, în care situaţiile şi oamenii nu sunt ce par a fi.Sâmbătă seara, la Teatrul „Nottara“, „Cui i-e frică de Virginia Woolf?“.

Cristina Găvruşcristina.gavrus@ziarulring.ro

Textul lui Edward Albee arevoluţionat dramaturgia bazatăpe psihologia personajelor şi acreat, în „Cui i-e frică deVirginia Woolf ?“, o lume atât dereală şi palpabilă încât ţi se facefrică. De ceea ce poate zace întine dacă te laşi condus de aceiaşidemoni care le macină vieţileMarthei şi lui George: iluziile şialienarea. Textul, impecabil cons -truit, ni-i arată pe cei doi rivalidomestici sărindu-şi la beregatăîn cel mai îngrozitor mod ima gi -nat de lumea modernă: la unafter party, cu musafiri cu tot.

Iluzia pune stăpânire pe realitate

Pe George, profesotul ratat, şipe soţia sa, Martha (fiica direc -to rului universităţii), îi leagă otris teţe imensă ascunsă în spatelesar casmului, alcoolului şi iluzieide normalitate. Universul pe careşi l-au creat este însă distrus dejo curile lor pline de cruzime.Mar torii războiului, Nick, nou-venit la catedra de biologie, şi so -ţia lui, Honey, nu sunt nici eifoarte diferiţi, ascunzându-şitrau mele mai vechi şi nefericireaprin ignorarea lor. În aceastănoap te însă, vindecarea de vechiid e moni începe tocmai prin con -frun tarea lor.

Spectacol de succesProducţia îi aduce în faţa

pu bli cului pe cei mai tineriactori care au interpretatvreodată acest text pe o scenăprofesionistă. Flo rina Gleznea

(Martha) şi Ionuţ Grama(George) au până în 30 de anişi, chiar dacă per so na jele lor aupeste 50, diferenţa nu se ob -

servă. Suc cesul întregii dis tri -buţii vine, de altfel, din asu -marea completă a pro blematiciiper sonajelor şi fi ne ţea cons trui -

rii situaţiilor. Pe scurt, un spec -ta col care nu trebuie ratat.

„Cui i-e frică de Virginia Woolf?“Autor: Edward AlbeePrezentat de: Teatrul „Nottara“Data şi ora: Sâmbătă, 12 noiembrie, ora 19.00Distribuţie: Florina Gleznea, Ionuţ Grama, Sînziana NicolaRegie şi scenografie: Mariana Cămărăşan şi Alexandra PenciucDurată: 2h 30 minute (cu pauză)Preţ: 26,5 lei

2009este anul nominalizării laPremiile UNITER pentru

debut a Florinei Gleznea şia lui Ionuţ Grama, pentrurolurile din „Cui i-e frică

de Virginia Woolf?“.

BUCURESTI,NR. 20 l 11 - 17 NOIEMBRIE 2011

PAG.

08

luni au la dispoziţie bucureştenii, de la intrarea învigoare a hotărârii ce vizează „recensământul“câinilor, pentru a-şi „microcipa“ partupedul. 12

www.ringincentrulvechi.ro

PUBLICITATE PUBLICITATE

CÂINII DIN CAPITALă vor aveamicrocipuri

Alina Nicualina.nicu@ziarulring.ro

Patrupedele vor avea im -plan ta te microcipuri, dar şi fişeperso na li zate, cu fotografie şiinformaţii de spre sex, talie şirasă, despre o even tuală ste ri li -zare, seria micro ci pu lui şi a cro -ta lului şi detalii de spre stă pân,dacă este cazul, potrivit pro iec -tu lui ce prevede crearea uneibaze de date unice a câinilor cuşi fără stă pân din Capitală, ce afost supus dez baterii publice pesite-ul Pri măriei Capitalei.Bucureştenii care vor re fu za să-şi „mi crocipeze“ animalele decom pa nie vor primi amenziusturătoate, în tre 500 şi 1.000de lei, dar li se vor acorda 14

zile pentru a-şi duce pa tru pe -dul la veterinar pentru im plan -tarea microcipului. Banii pro -v e niţi din amenzi vor ajunge labugetul local.

Uşor de găsit dacă estefurat sau se rătăceşte

Datorită microcipului, stă -pânii îşi pot recupera rapidcâinele în cazul în care acestaeste pierdut sau chiar furat.De asemenea, baza de date atuturor câinilor din oraş vapu tea fi consultată pe site-ulPri măriei Capitalei, fiind ac -tu alizată lunar. Mai precis, lafi nele fiecărei luni, medicii ve -te rinari, ONG-urile şi toatece lelalte persoane care au im -plantat microcipuri în condiţii

legale sunt obligaţi să prezintesituaţia la zi a acestei ope -raţiuni către Autoritatea pen -tru Supravegherea şi ProtecţiaAni malelor, subordonată Mu -ni ci palităţii. Dacă nu se vorcon forma, vor fi amendaţi cupâ nă la 2.000 lei.

n Toţi câinii din Bucureşti, fie că sunt derasă sau maidanezi, vor trebui să poarteun microcip pentru identificare. Estevorba despre proiectul unui consiliergeneral care, dacă va fi adoptat, va ajutala realizarea „recensământului“patrupedelor din Capitală.

Sterilizărigratuite în sectoarele 1 şi 2

Medicii veterinari aiPrimăriei Sectorului2 castrează şivaccinează, gratuit,atât câini fărăstăpân, cât şianimalele decompanie alebucureştenilor. Ceiinteresaţi pot sunala CentrulTeritorial Veterinaral PrimărieiSectorului 2,021.255.22.17. Însectorul 1 se facsterilizări gratuite lacentrele deasistenţăsanitar-veterinarădin strada Pajureinr. 13 şi Gârlei nr.2. Informaţiisuplimentare pot fiobţinute sunând laTelefonulCetăţeanului:021.9540.

Preţuri între 50 şi 100 de lei

Microciparea costă între 50 şi 100 de lei. În ţările dinEuropa continentală, microcipul este implantatsubcutanat, pe partea stângă a gâtului patrupedului. Încelelalte ţări, este implantat între omoplaţi.

09

PAG.

INTERVIUNR. 20 l 11 - 17 NOIEMBRIE 2011

www.ringincentrulvechi.ro

Dorel Vişan: „Bucureştiular trebui să se civilizeze“

Gelu Diaconugheorghe.deaconu@ziarulring.ro

Domnule Dorel Vişan, cumse vede Bucureştiul dinspreArdeal, peste munţi?Bucureştiul se vede ca şi ţara,

nu este nicio diferenţă. Când oţară este într-o situaţie de de -grin go ladă, când, cum spuneaEmi nescu, nu mai e virtute şi numai e putere, atunci toate lu cru -ri le iau acelaşi aspect. Bu cu reş -tiul, care a fost numit odată„Mi cul Paris“, s-a schimbat foar -te mult în rău, după credinţamea.

De ce?Fostul regim a fost mereu

cri ti cat că a schimbat arhitecturaora şu lui. Mie mi se pare că abiaacum s-a schimbat foarte mult înrău arhitectura oraşului. Adicăs-au împlântat, aşa, în mijloculBu cu reştilor, nişte măgăoaie deoţel şi sticlă care nu au niciolegătură cu oraşul.

„S-au făcut lucruri interesanteîn Centrul Istoric“

Ce impresie vă face, înprezent, Centrul Istoric?În ceea ce priveşte Centrul

Is to ric s-au făcut unele lucruriinte resante acolo şi e bine că s-aufăcut. Din păcate, acolo aufuncţionat afacerile şi poate cănu s-au făcut localurile şi re sta u -ran tele care ar fi trebuit, adică s-afăcut mai mult o afacere co mer -ci ală decât o revenire la un anu -mit specific.

Cum vedeţi faptul că s-audeschis foarte multe teraseprin Centrul Istoric, e unlucru bun sau rău?Nu ştiu ce să spun. Aceste

ca fe nele nu sunt specifice ora şu -lui. Sunt făcute aşa, ca să mai fieun spaţiu de servit, pentru că ro -mânul văd că mai repede mergela restaurant decât la biserică.

Ce nostalgii aveţi legat devremurile Bucureştiului deodinioară?Lumea era mai simplă

atunci. Poate şi noi eram mai alt -fel, nu aveam atâtea pretenţii.Eram nişte tineri care ne mul ţu -meam cu vremurile de atunci.Nu a fost urâtă deloc perioada

aceea. Aveam foarte multă li ber-tate, se studia, aveam profesorifoarte mari.

„Din cauza dorinţei demodernizare s-a distrus tainaoraşului“

Care erau distracţiilepreferate din studenţia dvs.sau de pe vremea când eraţiun tânăr actor?Noi atunci mergeam foarte

mult la film şi la teatru. Făceamserate între colegi sau se făceaubaluri studenţeşti. Ne întâlneamla „303“. Mă duceam pentru că

soţia mea era studentă la Edu ca -ţie fizică şi acolo, cum ziceau ei,la „trei-gaură-trei“, deci la „303“,era un loc de întâlnire, de pe tre -ceri. Erau însă petreceri fără bău -turi şi fără treburi dintr-astea, caacum. Erau foarte frumoase.

Cum vă amintiţi CentrulIstoric din acea perioadă?În Centrul Istoric se păstrase

un anumit aer, aşa, al centrului.Erau vânzători acolo, tot felul demagazine dintr-astea mai mici.Începea însă încă de pe atunci săse degradeze. În schimb eraufoarte faine bulevardele, celedouă, Magheru şi Victoriei, caremi se pare că azi sunt lipsite deimportanţă, nu ştiu din ce cauză,nu pot să-mi dau seama.

Ce s-a câştigat în ultimii aniîn Centrul Istoric?A fost o idee bună şi salutară

ca să se refacă, numai că nu tre -bu ia modernizat. Trebuia într-adevăr lăsat Centrul Vechi aşacum a fost el. Intenţia a fost foar -te bună, unele lucruri s-au făcutbine, dar din cauza unei dorinţede modernizare i s-a stricat taina,i s-a distrus taina.

n Un dialog cu Actorul poate fi şi un dialog cu Omul. Actorul Dorel Vişan nu este numai unmaestru al scenei şi al cinematografiei româneşti. Este şi un maestru al cuvintelor. Omul DorelVişan are deopotrivă năzuinţe, îndoieli, nostalgii, speranţe, visuri, aşa cum are orice omobişnuit. Actorul şi Omul Dorel Vişan încă trăieşte visul oraşului din vremea tinereţii, al CentruluiIstoric aparţinător istoriei nescrise a Artistului.

„Rămâne speranţa care-i alină uşor pe toţi muritorii“Într-o lume mai bună, cum v-aţi imagina acest Bucureşti vechi?Bucureştiul ar trebui să se civilizeze, oamenii să treacă numai pe verde şi să se urce în

mijloacele de transport numai pe uşile de acces corespunzătoare. Astea sunt două lucruri care parminore, dar sunt extraordinare pentru civilizaţia şi pentru plăcerea de a vedea o lume de acest fel.Deci asta aş vrea eu în Bucureşti, să se civilizeze, dar existând această influenţă fanariotă, am mariîndoieli că voi mai prinde o vreme dintr-asta. Rămâne speranţa care-i alină uşor pe toţi muritorii.

Eu văd în Bucureşti şi în alteoraşe străzile care semodernizează: foarte multăpiatră, foarte multe trotuare,or, noi ducem lipsă devegetaţie, de parcuri, deverdeaţă.“

Nu-mi mai place Bucureştiulaşa cum îmi plăcea odată.“

Centrul Vechi, un paradis al teraselor

FO

TO

: ȘT

EF

AN

IO

NIȚ

Ă

este anul în care s-a pus piatra detemelie a Bisericii Kretzulescu.ISTORIC

NR. 20 l 11 - 17 NOIEMBRIE 2011

1720PAG.

10

www.ringincentrulvechi.ro

HANUL KRETZULESCU, victimăa sistematizării antecomuniste

Florian Ciobanu astrâns, în decurs de 13 ani, nu mai puţin de20.000 de reclameromâneşti din perioada1860-1990. Cu ajutorulcâtorva piese dincolecţia lui vom crea,număr de număr, opunte peste timp,arătându-vă ce prăvăliişi afaceri de familieerau odinioară în loculcluburilor de astăzi.

Astăzi, Clubul Museeste unul dintrecele mai mari şimai populare dinCentrul Istoric. În perioadainterbelică, pestrada Lipscani nr53 se aflamagazinul de„stofe, mătăsuri,catifele şifanteziuri“ Belle Jardiniere.

Gelu Diaconugheorghe.deaconu@ziarulring.ro

Safta Brâncoveanu, fiica dom ni - to rului Constantin Brâncoveanu, şisoţul ei, Iordache Kretzulescu, auho tă rât ridicarea din temelii a uneibi se rici la bariera de nord a ora şu lui,pe locul numit „Puţul cu zale“. Pâ năîn acel moment, viaţa celor doifusese marcată de evenimente tra -gice, începând cu executarea dom ni -torului Constantin Brân co ve anu şi acelor patru fii ai săi la Is tan bul, în1714, la care fuseseră martori, şicontinuând cu anii de exil. Pe terenuldăruit de dom ni to rul NicolaeMavrocordat, care îl nu mi se peIordache Kretzulescu mai întâi marelogofăt (ministru de exter ne), iarapoi mare vornic (prim-ministru),aveau să se înalţe, pe lângă biserică, şiun han care va face parte din ansam -blul mo na halo-co mercial.

Afectat grav de cutremurul din 1838

Sfinţit pe 30 septembrie 1722,edi ficiul arhitectonic a devenit unim portant punct de reper pe hartaora şu lui, proprietăţile care îl în con -

ju rau sporind în mod constant.„De-a lungul secolului al XVIII-lea, biserica primise foarte multedanii, astfel că devenise una dintrecele mai bogate din oraş“, ne spuneis toricul George Potra, care adaugăreferindu-se la Hanul Kretzulescu:„Este fără îndoială că acest han,cons truit în jurul bisericii dupăcum cerea moda vremii, trebuie săse fi ridicat în ultimele două deceniiale secolului al XVIII-lea“. Cu tre-mu ru l din 23 ianuarie 1838 a afec -tat grav edificiul, fiind necesare, încon secinţă, lucrări de restaurare.

Biserică bogată, reconstrucţieîntârziată

În ciuda faptului că biserica erauna dintre cele mai bogate, avândca proprietăţi moşii care însumaumai mult de 200.000 de pogoane,lucrările de reconstrucţie au înce -put mult mai târziu. „Este sigur căpri ma reconstrucţie a hanului a fostfă cută complet după 1850. Lu cră ri -le de reconstrucţie s-au făcut prinli citaţie publică anunţată în ziare:

par tea din dreapta clopotniţei s-afăcut în 1851, iar cea din stânga, în1852“, ne spune istoricul George

Potra, care face în completare şi oscur tă descriere a monumentuluiarhi tectonic: „Clădirea hanului era

destul de frumoasă şi avea la mijlocun turn cu ceas, prin poarta căruiase intra în curte“.

Demolat pentru lărgirea curţiipalatului regal

O altă relatare privitoare la existenţa acestuihan este făcută de scriitorul şi jurnalistulGrigore Ionescu: „Din Piaţa Teatrului, CaleaVictoriei, strâmtându-se, înaintează anevoie,şerpuind printre construcţii noui, fărăimportanţă, către Piaţa Palatului Regal.Înainte de a se ajunge în acest din urmă loc,călătorul se opreşte totuşi cu plăcere pestânga, în punctul unde, printr-un gang,într-o curte joasă, se vede BisericaKretzulescu, ctitorie importantă şi operăvaloroasă de arhitectură românească vechea vornicului Iordache Kretzulescu“.Existenţa hanului a fost curmată în 1939,când clădirea a fost demolată pentru lărgirea curţii palatului regal. Biserica a fost renovată în mai multerânduri, îndeosebi după cutremurele din 1940 şi 1977, precum şi după evenimentele din decembrie 1989.

n Trecând de fosta Piaţă a Teatrului, pe lângăHotelul Continental şi, mai departe, pe lângăblocul Socomet-Adriatica şi magazinul Muzica,dăm de frumoasa Biserică Kretzulescu, lăcaş decult care datează din secolul al XVIII-lea. Puţinimai ştiu că până la sfârşitul anilor ’30 a existataici şi un han cu acelaşi nume.

Biserica Kretzulescu este şiastăzi o podoabă a oraşului (…).A fost construită de IordacheKretzulescu (…) şi soţia sa,domniţa Safta, fiica luiConstantin Brâncoveanu, pelocul dăruit de NicolaeMavrocordat.”

GEORGE POTRA

PAG.

hot spoturi „Centrul Vechi“ sunt active în fiecare weekend.4 1

1

PAG.

SPECIAL

www.ringincentrulvechi.ro

NR. 20 l 11 - 17 NOIEMBRIE 2011

„«Centrul Vechi» îţi face cinste“continuă în acest weekendn Campania iniţiată de „Centrul Vechi“ a

început acum două săptămâni şi s-abucurat de un real succes în rândultinerilor care frecventează puburile dinCentrul Istoric.

Cristina Andreicristina.andrei@ziarulring.ro

Săptămânalul „CentrulVechi“ a premiat nu maipuţin de 16 persoane până înpre zent, iar campania„«Cen trul Vechi» îţi facecinste“ continuă şi week en -dul acesta cu multe vouchereşi premianţi.

Printre câştigători se aflăVlad Vlăduţoiu, pe care zia rulnostru l-a premiat în St.Patrick, al cărui client fideleste. Vlad este masterand înca drul ASE şi a mărturisit căştia ziarul de weekend. El afost foarte surprins când,vrând să plece, a văzut că depe nota de plată i s-a scăzut50 de lei.

Pe Ioana Iancu am în tâl -nit-o la Old City Lipscani.Era ziua ei şi venise îm pre -ună cu prietenii să săr bă to -reas că. Ioana aflase decam pania ziarului „CentrulVe chi“ şi a fost foarte în cân -

tată să primească voucherulcare i-a prins foarte bine deziua ei.

Analistul financiar MihaiFlorea este client fidel al OldCity Lipscani. De fiecaredată când vine în CentrulVechi nu omite acest pubpentru că, zice el, se simtefoarte bine. Chiar dacă nucu noştea săptămânalul, Mi -hai a fost foarte fericit să aflela sfârşit că, prin intermediulziarului, va plăti mai puţin cu50 de lei.

Eugen Darju a avut osur priză foarte plăcută ve -nind pentru prima oară la St.Patrick. Eugen are 23 de anişi este student la Academiade Studii Economice. El aprimit împreună cu nota deplată şi voucherul de 50 delei din partea săptămânalului„Cen trul Vechi“, declarân -du-se foarte încântat decam pa nia ziarului nostru. Pelângă aceş tia au mai câştigatAle xan dru Penes, Diana

Geor gescu, Ana Dobre,Andrei Mu raru, AndreeaCreivenco, Irina Dima, AnaMaria Ra du, Ionela Ilie, AnaMaria Io na, Mihai Ale xan -dru Buduru.

Urmăreşte hot spoturile în„Centrul Vechi“

Campania „«Centrul Ve -chi» îţi face cinste“ a începutpe 28 octombrie şi va durapână în luna decembrie.

Până în prezent, săp tă mâ -nalul a pre miat şase persoaneîn Club A, patru persoane înOld City şi şase la St. Pa -trick. Dacă te vei afla în ur -mă toarele puburi: Ele phant,

Alioli Tapas, Club A şi St.Patrick, ai şansa să intri încampania noastră şi săprimeşti voucherul de 50 delei care se va scădea de lanota de plată la final.

www.ringincentrulvechi.ro

PUBLICITATE

PROGRAM

Acest suplimenteste realizat

de ziarul

CEL MAI CITITCOTIDIAN LOCAL

DIN ROMÂNIA ZIARUL GRATUIT

NR. 1DIN BUCUREŞTI

162.000cititori pe ediţie*

conform StudiuluiNaţional de Audienţă

ianuarie 2009 - ianuarie 2010

Redacția: Traian Racu, Cristina Andrei,Andrei David, Răzvan Atanasiu, Costin

Marinescu, Vlad Pelinescu-Onciul, LuminițaSandu, Eugenia Oprea, Ionel Vâlcan, Vlad

Manolache, Alina Nicu, Gheorghe Deaconu.

Tipografia ring printBucureşti

telefon: 0721.291.187

Departament vânzări publicitate „ring“

Alina Vîlceloiu: 0731.111.486;alina.vilceloiu@ziarulring.ro

ring

LEGENDĂ - must see - bun - merge, de gura partenerului - dacă nu ai alternativă socială - mai bine bagi banii la Loto

««««¶ «««¶¶ «¶¶¶¶ ««¶¶¶

«««««

PAG.

este ratingul acordat de spectatori filmului „La pielque habito“ pe reputatul site de profil IMDb.com.7,7 1

3

PAG.ALT

ERNATIV{

FILMNR. 20 l 11 - 17 NOIEMBRIE 2011

Almodóvar revine

Titlu original: „Tower Heist“Regia: Brett RatnerDistribuţie: Eddie Murphy,Ben Stiller, Casey AffleckGen: acţiune, comedie, crimăRating „Centrul Vechi“:

Rulează la: HollywoodMultiplex, The Light Cinema,Cinema City Cotroceni

««««¶

n Regizorul spaniol, dublu laureat al premiilorOscar, propune spectatorilor o abordarenouă asupra transsexualităţii, faţă de toatefilmele sale de până acum.

www.ringincentrulvechi.ro

Jaf la... turnul mare

HOLLYWOOD MULTIPLEXMall Vitan, Calea Vitan 55-59

PIELEA ÎN CARE TRĂIESC (premieră)- 17:15, 19:45TOMBOY (premieră) - 17:45, 19:45

JAF LA... TURNUL MARE (premieră) -11:00, 13:15, 14:45, 17:00, 17:45, 19:15,21:30, 22:30, 23:45

CinemaPROStr. Ion Ghica nr. 3

NEMURITORII 3D: RĂZBOIULZEILOR (premieră) - 11:30, 14:00, 16:30,19:00, 21:30

THE LIGHT CINEMALiberty Center, Str. Progresului nr. 151-171

JAF LA... TURNUL MARE (premieră) -13:20, 15:30, 17:30, 19:30, 21:30, 22:20PIELEA ÎN CARE TRĂIESC (premieră)- 14:10

Josh Kovacs (Ben Stiller) emanagerul unuia dintre celemai luxoase complexuri delocuinţe din New York. În celmai opulent apartament de laultimul etaj al clădirii stăArthur Shaw, un mogul alfinanţelor, acum arestat ladomiciliu după ce a fostprins că a furat două miliardedin banii investitorilor. Ceimai loviţi de escrocheria luisunt, evident, angajaţiicomplexului, care au lăsat pemâna lui administrareafondului lor de pensii. În doarcâteva zile, Arthur e posibilsă dispară şi să scape. Aşacă angajaţii se grăbesc să-şipună în aplicare planul: săfure ceea ce ei sunt convinşi

că se ascunde înapartamentului lui Arthur, şianume... banii lor. Nefiindhoţi de profesie, au nevoiede unul care se pricepe,totuşi. Dar singurul pe care îlgăsesc e doar un pungaş dedoi bani, Slide (EddieMurphy). (T.R.)

Traian Racutraian.racu@ziarulring.ro

Bazat pe romanul „Ta ran -tu la“, scris de Thierri Jonquet,fil mul „Pielea în care trăiesc“spu ne povestea unui chirurgplas tician eminent (interpretatde Antonio Banderas), a căruiso ţie a pierit arsă într-un ac ci -dent de maşină. A fost mo -men tul în care doctorul și-adedicat viaţa creării unui noutip de piele, artificială, re zis -ten tă la arsuri, tăieturi şi totfelul de alte traume, o piele cucare şi-ar fi salvat soţia. În con -ti nua rea anilor de studiu şi deex pe ri mente, Robert mai arenevoie de trei lucruri: să fielipsit de scru pule, să aibă uncomplice şi un cobai. Scru pu -lele n-au fost ni ciodată o pro -ble mă. Iar Ma ri lia, femeia carea avut grijă de el de când s-anăs cut, este com pli cele perfect.În ce priveşte co ba iul uman,aces ta e uşor de găsit în per -

soana unui tânăr care şi-a făcutrecent o schimbare de sex.

Latura horror a lui AlmodóvarDacă regizorul spaniol ne

obiş nuise cu o latură ludică a fil -me lor sale, de data aceasta, re -gis trul se schimbă radical.Toc mai de aceea, e foarte posibilca fanii constanţi ai lui PedroAl modóvar să se declare re vol -taţi de acest ultim film, care şi-acon sumat premiera mondială laCa nnes. Aşa cum chiar re gi zo -rul a declarat, „Pielea în care tră -iesc“ este un horror; nu ca genci nematografic în sine, ci dincau za temei - schimbarea se xu -lui ca pedeapsă dată cuiva - de -spre care Almodóvar crede căeste cea mai groaznică pedeapsăpo sibilă.

Un altfel de BanderasReuşind să-l extragă pe

An tonio Banderas din „cap ca -na“ ho llywoodiană a ultimilor

ani, Al modóvar îl face pe cha -ris ma ticul actor să evolueze, înţara na tală, la un nivel de înaltăma tu ritate, conferit de cei 29de ani de activitate. „Pielea încare tră iesc“ este un film care,

probabil, va împărţi publicul îndouă, fani şi contestatari. Ceeace rămâne ne schimbat este,fără dubii, că un film semnatde Al mo dóvar nu merită ratatde cinefili.

Titlu original: „La piel que habito“Regia: Pedro AlmodóvarDistribuţie: Antonio Banderas, Elena Anaya, Marisa ParedesGen: dramă, thrillerRating „Centrul Vechi“: Rulează la: Hollywood Multiplex, Cinema City Cotroceni, TheLight Cinema

««««¶

www.ringincentrulvechi.ro

mii de locuri are Sala „Ioan KunstGhermănescu“.

NR. 20 l 11 - 17 NOIEMBRIE 2011

6PAG.

14

De la Valea Plângerii la Parcul Tineretului

CAPITALA VERDE

Gelu Diaconugheorghe.deaconu@ziarulring.ro

Parcul Tineretului de azi:o suprafaţă de aproximativ 80de hectare de verdeaţă, co pacicare umbresc aleile unde bu -cu reştenii îşi fac plim bareaobiş nuită sau cu lo curi specialame najate unde cei mici sepot juca în voie. Odinioarăînsă, aici era una dintre celemai mi ze ra bile zone ale Ca -pi talei, un loc mlăştinos, cuve getaţie săl batică, o porţiune„vi zi ta tă“ doar de ţiganii no -ma zi care căutau prin gu noa -iele arun cate în groapa de nu-

mită Va lea Plângerii. Oa me -nii îşi „cons truiseră“ tot felulde co cioabe insalubre, im pro -vi za te, iar principala lor sursăde su pravieţuire o constituiau„comorile“ găsite în groa pa degunoi. Unul dintre lo curile cucele mai teribile po veşti esteînsă Mlaştina Co cioc, zonăpericuloasă în deo sebi când,după ploile abundente, seumplea cu apă.

Mlaştina Cocioc sau laculfără fund

Unele legende despre tu -ne lurile de sub Bucureşti spuncă unul, făcut din po runca lui

Vlad Ţepeş, pornea de laCurtea Domnească, iar unadin tre cele trei ra mi fi caţii tre -cea pe sub Mlaştina Co cioc,având mai multe puncte deae risire şi ie şiri în dealurile dinîm pre ju rimi. În altă or di ne deidei, zona era îm pă du rită şistră bă tu tă de mai mulţiafluen ţi na tu rali ai Dâm bo vi -ţei, care au dis p ărut în apafrea tică după lu crările de asa -nare. Se mai spune, de ase me -nea, că în urma ex ca vă rilorexe cutate pen tru asa na reamla ş tinii şi pen tru ex tindereatu nelurilor sub te rane de le gă -tură, imensa can titate de pă -

mânt rezultată a format colinape care s-a cons truit ulteriorSa la Po li va lentă. Lacul Co -cioc, apărut în urma lu crărilor,este con si de rat „fără fund“deoa rece au existat foar temul te cazuri de înec, uneledin tre ca davre dis pă rând pen -tru tot deauna.

Sistematizare propusă în interbelic, realizată în comunism

Încă din anul 1935, când s-a considerat că Bucureştiul nuare suficiente spaţii verzi, s-apus problema sis te ma ti zăriizonei care includea Mlaş tinaCocioc şi Valea Plân gerii.Lucrările au în ce put însă 30 deani mai târziu şi au durat pânăîn 1974. Pro iec tul a aparţinutarhi tec tu lui Va lentin Donose,de la Ins titutul Proiect Bu cu -reşti, care a avut în vedere rea -li za rea unei vaste suprafeţe despa ţiu ver de. Astfel, în de cur -sul a aproape 10 ani au apă rutun lac de 13 hectare, do tat cuun de barcader, lo curi de joacăpen tru copii şi spa ţii de odih -nă. A fost cons truită în aceape rioadă şi Sala Polivalentă(re denumită Sala „Ioan KunstGher mă nescu“), inaugurareaavând loc în 1974.

n Undeva în spatele Cimitirului Bellu, pe o suprafaţă însemnată de pământ uitată deDumnezeu a existat odinioară o întindere mlăştinoasă pe care oamenii se obişnuiseră săarunce tot felul de mizerii. Maidanul sordid, ce devenise un fel de rai al căutătorilor îngunoaie, a fost curăţat şi transformat într-una dintre cele mai frumoase grădini publicedin Bucureşti.

Valea Plângerii, în Bucureştii începutului de secol XX

Una dintre referirile cele maiclare cu privire la existenţagropii de gunoi Valea Plângeriieste făcută la începutulsecolului XX de jurnalistulfrancez Frederic Dame:„Gunoiul e trans por tat o parteîn două mari te re nuri îngrădite,unul situat pe strada NegruVodă, ce lă lalt pe strada Tunari,unde gu noiul este ars, iar oparte în nişte gropi imense,una mai sus de Cimitirul Bellu,zisă Valea Plângerii, alta lângă Cimitirul Sfânta Vi neri, numită Gropile lui Oua tu“. (FredericDame, Bu cureştiul în 1906, Ed. Pa ra lela 45, 2007, pag. 234).

Foto

: htt

p:/

/art

-his

tori

a.blo

gsp

ot.

com

„Tipul de la masa de alături are o faţă de omcătrănit. E îmbrăcat la costum. Mai degrabăcorect îmbrăcat decât elegant. Bodogăneceva de unul singur. Mormăie şi strâmbă dinnas. Are ceva din expresia moşilor de la«Muppets». Rade iute supa şi mormăienemulţumit. La felul principal ţâţâie întrunaşi dă mărunt din buze. Desertul îi provoacăîncruntări şi un nou rând de mormăieli. Areo faţă posacă, de om care îndură multe, preamulte. În fine, vine cafeaua. O soarbe cu odeloc disimulată expresie de dezgust. Cerenota. Aici lucrurile devin cu adevăratinteresante.Nota îi e adusă personal de către cel care amînţeles că e patronul restaurantului. Patronulse apropie de masa cu pricina cu faţa numaizâmbet. Exact când ajunge în dreptul meseişi îi înmânează nota morocănosului îşischimbă expresia cu una blazată, plictisită,parcă şi uşor nemulţumită.- Cum v-a plăcut supa?, îl întreabă peîncruntatul consumator.- O mizerie!- Înţeleg! Dar specialitatea casei?- O porcărie. Nu înţeleg cum puteţi vindeasemenea porcării! Abia m-am abţinut să nuvomit.- Mda. Sper că desertul…- Ăla nu e desert. Aia e tortură.- Înţeleg…- …iar rahatul ăla pe care îl numiţi cafea e ospălătură de vase ordinară…- Da. Înţeleg. Mulţumesc pentru observaţii.Morocănosul plăteşte. Face semn că nu arenevoie de rest şi pleacă bodogănind, bătânddin buze, dând din cap. Patronul îşi recapătăsurâsul larg. Îi fac semn că vreau şi eu săplătesc. Are nota deja pregătită. Îl întreb înşoaptă (morocănosul e încă lângă uşă, îşiîmbracă pardesiul):- De ce îi suportaţi mitocăniile aceluipersonaj? Ştiu, clientul are întotdeaunadreptate, dar…- Aaa. Domnul Mărunţelu? E client fidel.Apoi, adresându-i-se domnului Mărunţelu,care tocmai se pregăteşte să iasă pe uşă:- La revedere, domnu’ Mărunţelu. Pe mâine.- Da. Da… – mormăie Mărunţelu. Pemâine. O să vin să faceţi iar experimente pemine. Tâlharilor.Şi iese.“1.11.2011,http://moshemordechai.wordpress.com/

Viorel Copolovici a vrut să fie actor, dar astudiat Jurnalism. S-a plictisit de presă încădin facultate, aşa că vreme de 12 ani apracticat comunicarea sub mai multe forme:relaţii publice, consiliere electorală,evenimente de marketing, marketing deservicii şi producţii de televiziune etc. Dupătoate acestea s-a apucat de gătit şi a fãcut-o cusuficient de multă pasiune ca să deschidă şi unrestaurant în Bucureşti.http://www.pranzuldincaserola.ro/http://www.copolovici.ro

ViorelCopolovici

PAG.

15

PAG.

CULINARNR. 20 l 11 - 17 NOIEMBRIE 2011

În loc de antreu

www.ringincentrulvechi.ro

ore, între 11 și 16, avețireducere 20% la price produs5

CONSUMDECI EXIST

Vlad Manolachevlad.manolache@ziarulring.ro

S-a dus vremea statului peterasă, însă ne-am convins cămai sunt localuri pentru caremerită să revii în Centrul Vechi

pentru o masă săţioasă saupentru o noapte de distracţie.Aflaţi pe Lipscani, cea maiveche stradă a Bucureştilor,ne-am oprit în dreptul Hanuluicu Tei unde, pe lângă impre sio -nanta galerie de artă şi an ti -chităţi, am descoperit şi unminunat local: The EmbassyHanul cu Tei, aflat la etajul unual clădirii. Deşi iniţial nu amcomandat decât un ceaifierbinte, preţurile din meniune-au determinat să chemămîncă o dată ospătarul, care ne-amai dat o veste bună: „E happyhour între 11 şi 16 şi aveţireducere 20% la orice produscomandat“. Aşa că ne-am întinsla cocktailuri şi delicatese...

Cea mai bună tagliata de viţel din oraş

Cu toate că ne aşteptam camâncarea să fie pe măsurapreţului, pot spune că ne-amcam speriat de porţiile imensecare ne-au fost puse în faţă.Pentru început am comandat o

salată de ton (19 lei), din care seputeau sătura fără problemedouă persoane, şi o pizzaEmbassy (19 lei), cu prosciuttocrudo, rucola, pomidorinni şiparmezan. Surpriza serii a fostînsă tagliata de viţel (antricot deviţel cu dressing de acettobalsamico, rucola preparată cudressing de miere şi unt,parmezan, roşii cherry), care„ne-a dat pe spate“. Şi pentru căde la o masă copioasă nu trebuiesă lipsească desertul, amcomandat tortul casei, o spe cia -li ta te din ciocolată cu nucă, cel-ar mulţumi şi pe cel mai pre -tenţios degustător de dulciuri.

LA THE EMBASSY, mănânci ca la han şi bei ca în club

Istoria Hanului cu TeiEste unul dintre puţinele hanuri din centrul Capitalei la poartacăruia timpul se pare că „a făcut popas“. A fost construit înanul 1833 de Anastasie Hagi Gheorghe Polizu și ȘtefanPopovici pe strada Lipscani, şi era cunoscut sub numele deHanul de pe Uliţă. Şi acum se mai poate vedea, la intrarea pestrada Blănari, „sigiliul“ primilor proprietari („A.P.“ și „Ș.P.“).Fiecare proprietar deţinea 14 magazine, situate la etaj, şicâteva camere pentru cei care poposeau acolo. Printre cei maimari negustori care şi-au pus amprenta pe minunatul loc senumără Constantin Anastasiu, care a înfiinţat şi magazinul „LaVulturul de Mare cu Peștele în Gheare“. Clădirea se aflăaproape de magazinul Cocor, şi acum funcţionează o bancă.

n La etajul unu al Hanului cu Tei amdescoperit locul unde bucătăria s-a întâlnitcu arta. Mâncărurile bine asezonate serviteîn porţii generoase şi atmosfera caldă alocalului ne-au determinat să notămrestaurantul The Embassy pe lista locurilorîn care “se mănâncă bine“.

www.ringincentrulvechi.ro

PUBLICITATE