centrul vechi, no.32

PUBLICITATE

Cerul va fi variabil, iar vântulva sufla slab până la moderat.

min. -170C

max. -100C

Vremea vineri...min. -160C

max. -120C

...sâmbătă...min. -120C

max. -90C

...duminică

Săptămânal gratuit

lNr. 32 Anul II l 10 - 16 februarie 2012l 16 pagini

Tiraj 20.000exemplare

Vremea va fi geroasă. Cerul vafi înnorat şi vor fi condiţii de

ninsoare seara.

Cerul va fi noros şi temporarva ninge; vântul va sufla în

general moderat.

Traian [email protected]

Din 1978, trupa Holografeste nelipsită din peisajulmuzical româ nesc. Acum 34de ani, o mână de studenţi aînceput să repete la Casa deCultură a Studenţilor „Gri -gore Preo teasa“. Printre ei,Mihai Pocor schi, cel care aveasă-i coopteze şi pe Edi Pe -troşel (tobe) şi Tino Furtună(clape), dacă e să amintimdoar cele mai cunoscute nu -me. În timpul ani lor univ er -sitari, Holograf a participat cusucces la mai multe festivaluristu denţeşti. După terminareastudi i lor, trupa a cunoscutiarăşi mo di fi cări, în condiţiile

în care unii membri au trebuitsă părăsească Bucureştiul. Aurmat o colaborare cu GabrielCotabiţă, ca solist, mate -rializată în primul album altrupei – „Holograf 1“ – în1983. Craioveanul Cotabiţănu a mai continuat cuHolograf, aşa că, din 1985, afost cooptat ca solist DanBittman. Tot atunci, MihaiPocorschi s-a îmbolnăvit dehepatită şi în locul lui în trupăa intrat Nuţu Olteanu, fostchitarist la Iris.

Ajungerea la maturitateÎn formula respectivă,

trupa a cunoscut o perioadăînfloritoare, cu numeroaseturnee în ţară şi, vara, la

Costineşti, dar şi trei noialbume. Holograf era deja unnume impor tant pe scenarock a României. A urmatrevoluţia din 1989 şi pentru„holografi“ au urmatmomente de răscruce. NuţuOltea nu a plecat în Suedia şilocul lui a fost luat de FlorinOchescu. Trupa nu mai eraînsă aşa de bine primită depublicul avid de acorduristrăine după ani de cen zură.Atunci, Holograf a plecat înOlanda, unde a concertat încluburi şi discoteci până în1993, când Ochescu a plecatşi el din trupă, locul lui fiindluat de Romeo Dediu,ajungându-se la formula încare Holograf cântă şi în

prezent. Trupa s-a întorsdefinitiv în ţară şi, ajunsă lamaturitatea deplină, a începutsă producă hituri pe bandărulantă.

„Love Affair“ cu Angela Gheorghiu

Revenind în actualitate,Holo graf se pregăteşte de unsuperspectacol de Dragobete,pe 24 februarie, la SalaPolivalentă. Evenimentul seintitulează „Love Affair“ şibeneficiază de participareaextraordinară a sopraneiAngela Gheorghiu, împreunăcu care Holograf a realizat celmai nou cântec al lor, „Nu maie timp“. O „repetiţie“ cupublic pentru mega eve -nimentul de la Sala Poli -valentă are loc vineri seară, înClub Barletto, acolo undesunteţi aşteptaţi cu... dragostede Holograf.

www.ringincentrulvechi.ro

LIVE MUSICNR. 32 l 10 - 16 FEBRUARIE 2012

PAG.

02 65 de lei este preţul unui bilet de intrare la

concertul susţinut de Holograf în Club Barletto.

„Valentine’s Weekend“cu Holograf @ Barletton Clubul de pe malul Lacului Tei continuă seria concertelor

excepţionale. Legendara trupă autohtonă este cap de afiş alweekendului dedicat Zilei Îndrăgostiţilor, recitalul fiindprogramat pentru vineri seară.

PUBLICITATE


Povestea iubirii dintre „Prințul Viorii“și „Ultima prințesă“ a Cantacuzinilor

Cerul va fi variabil, iar vântulva sufla slab până la moderat.

min. -170C

max. -100C

Vremea vineri...min. -160C

max. -120C

...sâmbătă...min. -120C

max. -90C

...duminică

Săptămânal gratuit

lNr. 32 Anul II l 10 - 16 februarie 2012l 16 pagini

Tiraj 20.000exemplare

Vremea va fi geroasă. Cerul vafi înnorat şi vor fi condiţii de

ninsoare seara.

Cerul va fi noros şi temporarva ninge; vântul va sufla în

general moderat.

04

PAG.

Dragoste cu sânge albastru:

Cristina [email protected]

Maria Magdalena Voicu penumele adevărat, soţia lui Ion Voicuşi mama lui Mădălin Voicu, sur -prinde în primul rând prin călduracu care tratează pe toată lumea. Nuţine foarte mult la etichetă şi lasă petoată lumea să îi spună pe numele de

alint, Madeleine. Grandoarea celorcu sânge albastru este vizibilă de laprima întâlnire, de la primul gest şiprima vorbă rostită în aşa fel încât tetrimite instantaneu cu gândul laperioada de glorie a României inter -belice. Născută şi crescută într-ofamilie de viţă nobilă, doamna Voicuîşi are originile în familia Canta cu -

zino, fiind una dintre puţinelereprezentante ale vechii aristocraţiiîn zilele noastre. „Aici e o povestefoarte lungă. Mă trag şi din Canta -cuzino, şi din Aldea din Transilvania.Pe vremuri, Aldea era nu ştiu cepaharnic pe lângă domnitor. La unmoment dat, acesta a avut cinci bă -ieţi: Aldea cel mare, Aldea cel mij -

lociu, Aldea cel mic, Aldea Creţul şiAldea Şchiopul. Aştia sunt din par -tea tatălui. Din partea mamei, amrădăcini de Cantacuzino, s-ar puteasă fie din partea lui Dimitrie Cante -mir. Nu ştiu să vă spun exact. La unmoment dat, a făcut un văr de-alnostru un arbore genealogic. La ve -nirea comuniştilor, el a plecat înAme rica. Era total împotriva siste -mului şi avea altă educaţie. L-au scosame ricanii bandajat din cap până înpicioare spunând că este un rănitamerican şi aşa a ajuns peste Ocean.Nu am mai ţinut legătura cu el şi nuam acel arbore“, ne povesteştedoamna Voicu.

I-a apărut în vis mamei ei înainte să se nască

Povestea venirii pe lume adoamnei Voicu pare ruptă dintr-unbasm cu prinţese. Pe vremuri, înrândul familiilor înstărite era ocutumă care spunea că fiecare cuplutrebuie să aibă doi copii. A treia oarăcând a rămas însărcinată, mama luiMadeleine a fost tentată să renunţela copil. Providenţa a făcut însă ca easă îşi schimbe decizia după ce într-un vis i-a apărut Fecioara Mariaşi şi-a spus că acesta este un semn.

„Orice om bogat făcea doi copii,dacă erau băiat şi fată, era splendid.S-a întâmplat un accident şi mama arămas însărcinată. L-a sunat pedoctor şi i-a zis: «Domnule doctor,s-a întâmplat un accident şi vreau săvin la dumneavoastră». Medicul aprogramat-o după două zile. Mamaşi-a rugat nepoata să meargă cu ea.Nepoata, în ziua respectivă, a venit laora cinci şi a zis: «Vai, iartă-mă, darnu pot veni cu dumneata», la caremama îi spune: «Dar ce-ai păţitdragă? A murit cineva, ce s-aîntâmplat?». «Nu, dar să-ţi spun ce-am visat. Am visat-o pe FecioaraMaria şi venea de mână cu o fatăblondă, cu ochi albaştri. Şi mi-a zis:«Asta e fata lui Ileana, să îi punănume Maria Magdalena.» Mama aînnebunit. De ce? Avusese acelaşi vis.I-a dat telefon doctorului şi i-a spuscă s-a hotărât să păstreze copilul. Peatunci nu se făceau ecografii să ştiidacă e fată, dacă e băiat. Am fost fată,blondă şi cu ochi albaştri. Mi-au pusnumele Maria Magdalena“, poves -teşte doamna Voicu.

A îndurat abuzuri din partea comuniştilor

Ascunsă pe o străduţă înapropierea Parcului Ioanid, astăzinumit Ion Voicu, vila în careMagdalena Voicu locuieşte ascundeo poveste parcă ruptă din filme.După ce comuniştii au ajuns laputere, familiei doamnei Madeleinei-au fost luate toate proprietăţile.Sin gura în care a mai putut să locu -iască a fost casa în care locuieşte şiazi și care face parte acum dinPatrimoniul Naţional. „Nu ştiu cumau rezistat părinţii mei în timpulcomunis mu lui, pentru că le-au luattot peste noapte. O moşie de peste200 de ha, un munte întreg. Aveau şidouă vile la Sinaia, vilă la Eforie, vilă

Noi politică n-am făcut niciodată, aici în casă au fost montateîn sonerii, peste tot, sisteme, dar noi cum n-am făcut niciodatădecât muzică, nu au avut ce să ne facă.“REPORTAJ

NR. 32 l 10 - 16 FEBRUARIE 2012

PAG.

04


n Tot mai mult, iubirea devine un sentimentcomercial, stors la maximum pentru a obţineprofit. Un exemplu perfect în acest sens eValentine's Day. În luna în care inimioarele roşiine asaltează din toate colţurile, „Centrul Vechi“vă prezintă o poveste de dragoste adevărată, demodă veche, dintre o tânără fată de viţă nobilă,Madeleine Crețu, şi cel mai în vogă muzician alvremii sale, Ion Voicu.

Iubire ca în filme:Povestea de dragoste dintreMadeleine şi Ion Voicu

Pozele cu personalități pe care Madeleine și IonVoicu au avut ocazia să le cunoască stau la locde cinste pe pianul din living

Fundaţia îi duce numele mai departeCea mai spectaculoasă distincție primită de Ion Voicu este medalia de aur aAcademiei Franceze, decernată în 1994, când cariera didactică a violonistuluiajunsese şi ea pe culmi, căci ţinuse cursuri la Conservatorul Superior deMuzică din Paris, Academia de Muzică a lui Yehudi Menuhin de la Gstaad,Elveţia, Conservatorul din Lausanne şi Nisa sau Academia Internaţională deVară „Mozarteum“ din Salzburg. Timp de 10 ani a condus Filarmonica„George Enescu“ din Bucureşti, iar în 1969 a înfiinţat „Orchestra de Cameră“,care a avut un succes răsunător. La un an după primirea distincţiei din parteaAcademiei Franceze, a creat Fundaţia Internaţională „Ion Voicu“, avându-lpreşedinte de onoare pe Yehudi Menuhin. Sunetele Stradivariusului mânuit de„vrăjitor“ au supravieţuit în numeroase înregistrări. Astăzi, numeleviolonistului este prezent şi într-un loc public al Bucureştiului: în 2003, ParculIoanid a devenit Parcul Ion Voicu.

PAG.

05

PAG.

Germana am învăţat-o cu o nemţoaică, după care amavut ca doică o franţuzoaică. A treia a fost o englezoaică.Am învăţat fiecare limbă aşa cum trebuie.“REPORTAJ

NR. 32 l 10 - 16 FEBRUARIE 2012


la Mangalia… tot le-au luat. Tatălmeu zicea că investiţia cea mai bunăe pământul. Pot să vină războaie, darpământul rămâne acolo. Ei au re -zistat şi am avut fericirea să putemrămâne în casa de aici. Bine, sco se -seră covoarele, oglinzile veneţiene,mai lăsaseră doar puţină mobilă.Totuşi, părinţii mei au simţit maipuţin că nu mai trăiesc cum erauînainte, s-a păstrat atmosfera plă -cută. Noi dădeam recepţii cu mariiartişti… Tatăl meu a fost urmărit laînceput pentru că fusese moşier. Afost 3-4 luni urmărit... Eu eramcopil mic şi intram într-o biserică şitata era la cealaltă icoană, eu îi lăsamjos un pachet şi plecam fără să măuit, fără nimic. Vă daţi seama, uncopil să treacă prin traume din astea.Când veneau nenorociţii de mili -ţieni, bă teau cu cizmele în uşanoastră şi intrau în fiecare dormitor.Eram copii şi ne trezeau din somn,era îngro zitor. Eu şi acum am oreticenţă faţă de politişti“, îşiaminteşte cu oroare doamna Voicu.

A fost dragoste la prima vedereDoamnei Madeleine îi strălucesc

ochii şi astăzi şi i se poate citi dra -gostea în privirea caldă când îşiaminteşte cum l-a cunoscut pe celcare i-a fost soţ mai mult de 40 deani, Ion Voicu. Chiar dacă era ocopilă când l-a întâlnit, maestrulfiind cu aproape 10 ani mai în vârstăca ea, a fost dragoste la prima vedere.„Eu merg la concerte de când aveamşase ani, l-am prins şi pe Enescu odată. Concertele mari nu se dădeaula Ateneu, că erau mai puţine locuri,se dădeau la Patria sau ARO, cum îispuneau pe vremuri. Un prieten defamilie, Gogu Georgescu, îmi spuneîntr-o zi: «Vino la repetiţie, că e unviolonist foarte bun», şi m-am dus larepetiţie. Eu aveam o coadă pe spateşi pantofi de lac cu baretă. Aveam12-13 ani. După repetiţie, după ce-a cântat Ion, Gogu Georgescuzice: «Ioane, ia vino încoace să teprezint unei fete, mare melomană».L-a adus pe Ion, îl ascultasem, erabun. Dar altfel nu mă impresionase.El avea 20 şi ceva de ani. În '48 seîntâmpla asta. Am stat şi la simfonieşi m-am dus acasă. Când ajungacasă, mama: «Dragă, ai primit nişteflori, nişte crini imperiali.» «De lacine?». «Habar n-am». Erau de laIon Voicu. Eu am fost impresionată.

La ceva timp, mi-a spus: «Când te-am văzut, am spus: asta va finevasta mea!»“, îşi aminteştedoamna Madeleine.

O aştepta în fiecare zi la şcoalăO frumoasă poveste de dragoste

s-a înfiripat între cei doi. MaestrulIon Voicu, care pe atunci era laînceputul carierei, o aştepta pe tânăraMadeleine în fiecare zi la şcoală şi oconducea acasă. Chiar dacă era cumult mai în vârstă decât ea, IonVoicu, care pe atunci devenise dejaun violonist cunoscut, nu a renunţatsă o curteze pe mult mai micaMadeleine şi a încercat să ledemonstreze atât ei, cât şi părinţilorei că este cea mai bună alegerepentru ea. „Mă aştepta la şcoală.După ’47, eu am învăţat la «ReginaMaria» şi m-am mutat după ce s-adesfiinţat la Şcoala Centrală, care eacum. Ion mă aştepta la ieşirea de laşcoală, mă conducea acasă şi mama aobservat: «Dragă, dar ce face ăsta?Cum vii tu cu el...». La noi era foartestrict pe atunci. Şi zic: «Mamă, darhai să îl cunoşti şi tu». «Păi, ştiu că eviolonist, e bun, dar ce caută să teaducă în fiecare zi de la şcoală?». I-am zis să îl primească să vadă cume şi mama i-a spus să vină poimâine,la ora 18.00. Eu nu ştiam cât deeducat era Ion şi i-am zis: «Ioane,vezi să nu stai prea mult, să nuvorbeşti prea mult». Vine Ion cudouă buchete de flori, unul pentrumama, unul pentru mine. Mama îl

primeşte în salon. (...) «Doamnă,sunt onorat să vă cunosc, vămulţumesc că m-aţi primit»,învăţase bine formulele. După vreo20 de minute, mă uit la ceas. El,săracul, mai stă 5 minute şi zice:«Doamnă, îmi daţi voie să măretrag?». Şi el se dădea înapoi aşaîncet şi, cum nu erau covoare,probabil că a alunecat şi un vas de unmetru care era cu CornulAbundenţei, cu flori, fructe şi unînger s-a făcut ţăndări. El, săracul, săleşine: «Doamnă, să ştiţi că n-amvrut. Vi-l cumpăr dacă e». Mama,doamnă: «Nu face nimic, domnuleVoicu». (...) Şi noi mai aveam unclopot la uşă care n-a căzutniciodată, nici la cutremure, nici labombardamente, niciodată. Cânddeschide Ion uşa la plecare, îi cadeclopotul în cap. A fost ales. Îşi punepaltonul, iese şi, după ce coboarăscările, câinele după colţ vine şi îllatră. Mie îmi venea să plâng pentruel şi mi-am zis în gând că ăsta numai vine aici toată viaţa lui, dar n-afost aşa…“, îşi aduce aminteMadeleine Voicu.

A cerut-o în căsătorie după ce a curtat-o cinci ani

Ion Voicu a ştiut din momentulcând a văzut-o că ea îi va fi soţie şi acurtat-o timp de cinci ani, până cânda primit acceptul părinţilor de a secăsători. După o cerere în căsătoriedesprinsă parcă din filme, Made -leine Creţu a devenit Voicu la vârstade 18 ani. „A fost o iubire mare.Eram anul 3 la Conservator când m-am măritat. În 1950, Ion aveaconcert la Ateneu şi după aia toatălumea bună se ducea la AtheneePalace, se mânca, se bea. El ne-ainvitat acolo. Eram mama cu soramea şi doctorul de familie cu soţia.Stând de vorbă, la un moment dat,doamna Stoicescu, soţia doctoruluinostru, îmi zice: «Ce degete subţiriai? Ia vezi, ţi se potriveşte veri ghe -ta?», la care eu spun: «Da, cum să nu,perfect». Flori, sora mea, zice: «Auzi,dar a mea ţi se potriveşte?». Atunci,Ion face un semn la orchestră şi aînceput să cânte «Ţi-am pus pedeget un inel»“, povesteşte emo -ţionată doamna Voicu.

Primul pas fusese făcut, îi cerusemâna, însă de aici până la logodnapropriu-zisă, Ion Voicu trebuia să fieacceptat şi de tatăl lui Madeleine,lucru care, la fel ca în poveştile dedragoste, nu avea cum să fie lipsit deperipeţii. Magdalena Voicu îşiaminteşte şi acum, cu lux deamănunte, cum a decurs seara în carea fost acceptată logodna şi de tatălsău: „Mama, săraca, nu ştia cum să îispună tatălui meu. Noi aveam înfamilie numai medici, avocaţi,ingineri. De fiecare dată când veneatata acasă, eu aveam degetul bandajatsă nu se vadă verigheta. Tata zicea:«Dar ce fel de pian face fii-mea deare tot timpul degetul bandajat?».Ştiţi cum e, nici un tată nu emulţumit de ginere. Ajungem deCrăciun. Sora mea zice: «Hai săpunem verighetele voastre într-unşerveţel cu crenguţe de liliac alb şi săle atârnăm în brad, să spunem căMoş Crăciun a adus astea. După ceam mâncat, am căutat pacheţelul şinu mai era. Mătuşa mea ne-a spus căadunase cu un făraş pentru masăşerveţelele şi le-a aruncat în şemineu.Şi deschide şemineul, erau douăverighete negre una peste alta. Aufost toţi impresionaţi, mai alesbunica mea. Le-a frecat cu cenuşă şiau acceptat toţi până la urmă să nelogodim“.

Căsătorie cu peripeţiiA urmat o nuntă ca în poveşti.

Cununia religioasă a avut loc încentru, la Biserica „Sf. Silvestru“.Sute de oameni s-au strâns în martie1951 în piaţa de lângă biserică pen -tru a asista la nunta marelui violonistIon Voicu. După recepţia ce a avutloc în casa în care şi azi locuieşteMadeleine Voicu, cei doi însurăţei aupetrecut o frumoasă lună de miere înPoiana Braşov. „În martie m-ammăritat. S-a fixat căsătoria civilă pe8 martie. Sora mea a dat o recepţie şipe 11 ne-am căsătorit religios. Ion s-a dus la ministrul culturii, care era

Mezin cescu. «Tovarăşe ministru, euam nevoie de maşină pentru că măduc la nuntă să mă căsătoresc şi nupot să duc mireasa cu un taxi, că nuse poate». Ăsta, zăpăcit, îi zice:«Domne, eu îţi dau maşina, nu măinteresează pentru ce îţi trebuie».Ne-am căsătorit la Biserica«Silvestru». Toată piaţa era plină, cădoar se însura Ion Voicu. Recepţia aavut loc la noi în casă. Ne-au primitcu orchestra şi a durat până pe la 3-4 dimineaţa. Ion dormea în altăcameră, bineînţeles, dar a avut voiesă îmi deschidă nasturii... aveam vreo50 de nasturi mici, mici, mici. Nuaveam voie să dormim împreunăcând erau părinţii în casă. A doua ziplecam la Braşov, în voiaj de nuntă.Mama plângea, ne-au condus tata şicu sora mea, Flori. Am ajuns laBraşov şi am stat la hotel ARO, lacamera 506, ştiu şi acum. Spre seară,am fost să mâncăm, ne-au cântat totfelul de cântece. Pe la 12.00 -1.00,am mers în cameră. Aveam pentrunoaptea de nuntă o cămaşă din satincu dantelă superbă. Ion s-a dus înbaie şi mi-am pus o pijama închisăpână în gât. Când a ieşit, a rămastrăsnit. Bineînţeles că n-am scăpat.Normal. Am stat acolo vreo 10 zile,după care ne-am întors în Bucu -reşti“, ne-a mai povestit, în încheiere,doamna Voicu.

Complicele nostru în realizarea cronicii acestei fru moa -se poveşti de dragoste a fost doamna Monica Tatoiu,căreia „Centrul Vechi“ îi mulţumeşte pe această cale.

Portretul doamneiMadeleine Voicu, realizatde Sabin Bălașa în 1981,cel care i-a fost gineretimp de șase luni

PARTYNR. 32 l 10 - 16 FEBRUARIE 2012

PAG.

06


FOCUS

Duminică seară eşti invitat în clubul ban -che rilor din strada Şelari nr. 9-11, la un concertde coveruri Claudiu Mirea, fost concurent la„Vo cea României“ în echipa lui Horia Brenciu.Cân tăreţul va fi acompaniat de Voicu Stoianla chitară şi Mircea Elisei la clape. Concertulîn cepe după ora 22.00, iar intrarea este liberă.

Coveruri cu ClaudiuMirea în The Bankers

15 lei 6 lei 8 lei gratis

Str. Şelarinr. 15

Sâmbătă, după ora 22.00, eştiinvitat în clubul din stradaAcademiei pentru un concertindie marca The Pixels. Proiectula luat naştere în Bucureşti, în2006, detaşându-seincontestabil din rândul trupeloralternative printr-un mix deritmuri indie-rock combinate cuun sound electronic-new wave.The Pixels au concertat peaceeaşi scenă cu UNKLE (DeltaMusic Fest), Deus (Stufstock),Sofa Surfers (Fabrica), SophieEllis Bextor (Party Orange),Lowe şi trupa britanicăLyrebirds (Club Control). În 2008au lansat Fire Exit, primul loralbum, la Casa de discuriLaStrada (lastradamusic.ro) şi în2009, demoul Time Goes Tic-Tac. (C.A.)

piese conţine ultimul album ŞuiePaparude.

ALT

ERNATIVA

În fiecare searăde vineri, HardRock Cafe teaşteaptă să ridici osală întreagă înpicioare cu talentultău de interpret.Urcă în luminareflectoarelor şialege ce superstardoreşti să fii: RobbieWilliams, JohnLennon, Madonna,Michael Jackson, Jon Bon Jovi sau orice altartist pe care îl îndrăgeşti. Arată-le tuturor căeşti făcut pentru a fi pe scenă şi pleci nu doarcu premii, ci şi cu o mulţime de fani.

Karaoke Star în HardRock Cafe

25 9 lei 11 lei gratuit

Şos. Kiseleff, nr. 32

Tr u p asus ţine pri -mul concertdin acestîn ceput dean du mi -nică seara,după ora20.30. Înp lay l i s tu lshow-uluiru lează celemai cu nos -cute me lo -dii ale trupei, precum şi piese din cel mai recental bum intitulat „Milioane“, lansat de curând.Ală turi de veterani, mai urcă pe scenă ur mă -torii invitaţi: Subsemnatu’, OvP, TurMental,6ase:6ase, Ras Dawa, Buppy Brown, DJSmoke şi DJ Em.

M&G concertează în club Wings

13 lei 6 lei 6 lei 10 de lei

MihaiEminescu nr. 127

16

The Pixels concertează în Control

13 lei 5 lei 7 lei

10 leiStr. Academiei nr. 19

J’ai-lectro 4 are loc,vineri, în Fabrican Şuie Paparude, ROA şi DJ Marika vor urca

pe scena evenimentului J’ai-lectro 4, ce vaavea loc, vineri seară, în Clubul Fabrica dinBucureşti.


Primii care vor urca vineriseară pe scena din Fabrica vor fibă ieţii de la Şuie Paparude. Ul ti -mul album al trupei, „E suflet înapa rat“, este o continuare fireascăa celor precedente, dar cu un„feeling“ mai dark, mai serios. Nulip seş te autoironia, iar hiturileaduc zâm betul pe buze şi energiaîn pi cioa re. Başii cu care cei de laŞuie ne-au obişnuit se îmbină cupiese de licate, pline de emoţie şisubs tanţă. Şuie Paparude înseam -nă Michi, Dobrică & Bean.

Rise Of Artificial (ROA) vorfi şi ei prezenţi vineri în clubul dinStrada 11 Iunie. Băieţii au apărutîn noiembrie 2010. Membrii fon -da tori sunt Bogdan Popoiag(UNU’) şi Cezar Stănciulescu( Junk yard). Pe 25 mai 2011, cei

doi producători au lansat primulalbum ROA intitulat „AR TI FI -CIAL“. Un material ce cuprindeşi piese anterioare semnate Junk -yard, piese extrase de pe albumul„Ar pegaut“ (Discobar, PoliceLine şi un update la „Naţiune deEmsii“), toate fiind reinterpretateîntr-o manieră ROA. Din mai2011, un nou membru, pe numelelui Cristian Negriuc, răspunde deelementele electrice ale sunetelorde chitară. DJ Marika nu mai arenevoie de nicio prezentare. Fiindunul dintre veteranii muzicii hou -se din România, Marika şi-a în -ce put cariera prin anii ‘90 şicon tinuă şi azi să mixeze în clu -buri şi să fie iubit de împătimiţiiaces tui stil muzical. Aşadar, strân -ge-ţi gaşca de prieteni şi vino laClub Fabrica vineri, de la ora21.30, ca să dansezi pe rupte ca un„disperat“.

12 lei 6 lei 7 lei 20 lei

Biletele la J’ai-lectro 4 au preţul unic de 20 de lei şi pot ficumpărate, în seara evenimentului, la intrarea în Clubul Fabrica.

Str. 11 Iunie,nr. 50

PAG.

07

PAG.

PARTYNR. 32 l 10 - 16 FEBRUARIE 2012


PUBLICITATEPUBLICITATE

Adresa: Strada Gabroveni nr. 16

R.A.S.A (Rap Attack Street Art), care vaconcerta duminică seară, după ora 21.30,este o trupă de hip-hop, formată laînceputul anilor 2000. De-a lungultimpului, membrii trupei au avut diversecolaborări cu nume ca Paraziţii sau Arssura.Invitaţi special sunt Stress & Cerbu’ şiUrbankart.

16 lei 6 lei 7 lei 5 lei

FOCUSConcert hip-hop în Elephant Pub

Prețul mediu al unui cocktail

Prețul mediual unei beri

Prețul mediu al unui bilet de intrare

Prețul mediu al unei băuturirăcoritoare

* cotațiile au caracter orientativLEGEND{

1978 este anul în care Alexandrina s-a născutla Chişinău, Republica Moldova.

„Vis în Vis“ cuAlexandrina Hristovn Cântăreaţa împreună cu

trupa Fantasmagoria aTeatrului de pe Lipscani văaşteaptă la concertul-spectacol „Vis în Vis“(Poveste fără sfârşit).Evenimentul va avea locvineri, de la ora 20.00, înSala Rapsodia a Teatruluide pe Lipscani.


Alexandrina Hristov este ori gi nară dinRepublica Moldova. Ac tivitatea ei se leagă demu zică, pic tură şi poezie. Piesa cu care a de ve -nit cunoscută publicului ro mâ nesc se nu meşte„Fata merge pe jos“. Artista cântă în română,fran ceză şi rusă. Stilul său muzical este greu dedefinit, dar se înca drea ză între pop acustic, rockcon temporan, alternative, jazz şi soul, cuelemente inovatoare la ni ve lul compoziţiei şi alversurilor. Cu o extraordinară dăruire de sine,ea îşi transpune gândurile şi stă rile în cânteceacompaniate de pian, ilustrându-le apoi înimagini pe şevalet. A absolvit Academia deMuzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău,

iar albumul de de but, „Om de lut“, a fost în re -gis trat la Timişoara şi lansat în aprilie 2009.Prin tre alte melodii de suc ces ale cântăreţei senu mără: „Un, deux, trois“, „Printre flori“, „Nu -mai tu“ şi „De când ai plecat“. Cân tăreaţa aparepe scenă alături de o trupă de ins tru men tişti,dar uneori îşi susţine recitalul în for mu la voce-pian. Vineri seară, Ale xandrina va face mai

mult decât un con cert, iar cântecele ei vor fiacompaniate de tru pa de teatru Fan tas ma goria.Nu rata astfel un con cert-spec ta col cuparticiparea extra or di na ră a actorilor: Petru Ci -obanu, Nadejda Di mi triu, Vadim Rusu şi Pe -tru Voicu. Preţul biletelor la spectacol este de40, 50 sau 60 lei. Ele se pot achi ziţiona de lacasa de bilete a Tea trului „Constantin Tănase“.

Comercianţiidin zonaadiacentăPieţeiUniversităţiinu vor vinde

până luni, între orele 12.00 şi 0.00, băuturialcoolice, pentru buna desfăşurare aprotestelor. Primăria Sectorului 2 a luataceastă decizie la solicitarea JandarmerieiCapitalei şi se aplică agenţilor economicicare comercializează băuturi alcoolice înperimetrul delimitat de următoarele arterede circulaţie: Bulevardul Dacia, CaleaMoşilor, strada Traian şi Calea Călăraşilorpână la limita de sector. (A.N.)

Peste 14,4 milioane de euro S-AU CÂşTIGAT în ianuarie la Loto

BUCURE{TINR. 32 l 10 - 16 FEBRUARIE 2012

PAG.

08

lei costă biletul pentru vizitarea„Expo Love-Crystal“.8

FOCUSEşti student? AMOFMte trimite în Germania

AgenţiaMunicipalăpentruOcupareaForţei deMuncă(AMOFM)Bucureşti prelungeşte perioada de selecţiepentru studenţii şi masteranzii care vor sămuncească la vară în Germania. Tinerii careurmează cursuri la zi şi sunt interesaţi sălucreze peste hotare pot depune până pe 22februarie dosarele la sediul instituţiei din str.Avalanşei nr. 20-22. Totodată, vor susţine unexamen de limba germană. Mai multeinformaţii pot obţine la numerele de telefon021.337.21.94 sau 0758.236.632. (A.N.)

Până luni NU SE VINDEALCOOL la Universitate


ALT

ERNATIV{

În prima lună a acestui an,Loteria Română a acordat675.867 de câştiguri în valoarede peste 14,4 milioane de euro.Cele mai multe câştiguri s-auînregistrat la Videoloterie,respectiv 472.125, iar norocoşiiau primit, în total, peste 9,9milioane de euro. Alte 67.176câştiguri, în valoare de peste3,2 milioane de euro, s-au

înregistrat la Loto 6/49.Totodată, Loteria a acordataproximativ 719.000 de eurocâştigătorilor jocului Parilotoşi peste 273.000 de euro celorcare şi-au încercat norocul laJoker. Şi jocul Noroc a adus133.000 de euro celor 962 decâştigători, în timp ce la Loto5/40, românii au primit peste89.600 de euro. Totodată, în

ianuarie, s-au înregistrat 7.738câştiguri în valoare de peste45.000 de euro la jocul Norocplus alte 4.553 de câştiguri învaloare de peste 39.000 deeuro la Super Noroc. 277 deromâni au primit aproximativ6.800 de euro la Pronosport,iar 90 de norocoşi s-aumulţumit cu peste 4.500 deeuro la Prono-S. (A.N.)

Primarul AndreiChiliman adecis, săptămânaaceasta, săamendeze cu20.000 de leifirma desalubritate careasigură deszăpezirea în sectorul 1 pentruslaba prestaţie de marţi şi miercuri. Deasemenea, autorităţile locale nu vor plătifirma pentru prestaţia din cele 48 de ore.„Consider că nimeni nu are voie să-şi batăjoc de banii cetăţenilor sectorului 1. Cinenu-şi face treaba trebuie sancţionat“, a spusChiliman. (A.N.)

Firma care deszăpezeştesectorul 1, AMENDATă

CE TÂRGURI de Valentine’sDay s-au deschis în Capitală

Alina [email protected]

Până pe 14 februarie,Sala Dalles va găzdui„Valentine’s Day Fair“.Târgul dedicat în dră gos -ti ţilor este deschis întreore le 10.00 şi 20.00, in -tra rea fiind liberă. Aicivor găsi de la inimioarede ciocolată sau de pluş,lu mânări parfumate saucărţi cu poezii, căni şi tri -couri până la bijuterii dinar gint sau pietre semi -pre ţioase din Thailanda,In dia, Peru sau Maroc.Nu vor lipsi nici creaţiilehan dmade ale artiştilorplas tici, măştile ve ne ţie -ne, parfumurile sau cos -me ti cele, dulciurile si ci -liene din pastă de mig da -le sau cele personalizatedin marţipan ori pastia şişampania fină. De altfel,

va fi deschisă şi o ex po -ziţie cu vânzare de cea -suri produse în Franţa şiGermania. Mai mult, vi -zitatorii vor putea câştigao excursie romantică lamun te.

Expoziţie de cristale şipietre preţioase

În apropierea ZileiÎn dră gostiţilor, la Mu ze -ul Naţional de Geologieare loc „Expo Love-Crys tal“. Astfel, expo zi -ţia cu vânzare de cristale,bi juterii şi pietre pre ţi oa -se şi semipreţioase şi-ades chis porţile astăzi şipoa te fi vizitată, întreore le 10.00 şi 18.00, pâ -nă duminică. Preţul unuibilet de intrare pentruadulţi este de opt lei, res -pectiv patru lei pentruco pii, studenţi şi pen sio -nari. Însă cei pe care-i

cheamă Valentin sau Va -len tina au intrarea liberă.

Demonstraţii de danspentru cupluri

Astăzi s-a deschis şi„Gră dina cu artişti“, edi ţiade Valentine’s Day, ce seva desfăşura până pe 14fe bruarie la Bucureşti

Mall. Între orele 10.00 şi22.00 va avea loc un târgde cadouri pentru în dră -gos tiţi şi vor fi organizateate liere de creaţie: pic tu ră,fo tografie, modelaj şi re ci -cla re colectivă. De ase me -nea, vor avea loc de mon s-tra ţii de dans pen tru pe -rechi, iar în dră gos tiţii se

vor putea de lec ta cu mu -zi că live. In tra rea este li be -ră. Tot la Bucureşti Mallare loc şi târgul de ca douri„Love, Amore, Iu bire“ pâ -nă pe 14 fe bru a rie. În dră -gos tiţii găsesc aici de laule iuri de masaj, lu mânărişi săpunuri par fu mate pâ -nă la pietre semipreţioase.

n Dacă nu ai ales încă un cadoupentru persoana iubită, poţi vizitatârgurile de Valentine’s Day cares-au deschis în Capitală. Vei găside la inimioare de pluş, lumânăreleşi dulciuri până la bijuterii, ceasurişi pietre preţioase.

Poţi câştiga haineşi accesorii

Duminică, între orele 11.00 şi 19.00, laVila Rodizio din str. I. L. Caragiale nr.32 se va desfăşura ediţia Valentine’sDay a târgului „Absolutely FabulousFashion & Vintage Fair“. Taxa deintrare este de 10 lei. În cadrul târguluivor avea loc numeroase concursuri cupremii constând în ţinute şi accesorii,inclusiv o geantă, ale unor designericunoscuţi. Una dintre expozanteletârgului va fi și Monica Tatoiu, custandul EU Vintage.

Gelu [email protected]

Domnule Lipan,obişnuiţi să mergeţiprin Centrul Vechi alCapitalei?Merg, desigur. E mi nu -

nat. Începe să fie din ce în cemai frumos. E recomandabilchiar, pentru că e o parte aBu cureştiului unde într-ade -văr poate să iasă un lucrufoar te frumos. Trec şi prinClub A, mă mai uit la ce seîn tâm plă acolo. Când am re -venit în ţară în 1990 am ajunsla Bucureşti şi m-am dus şi pela „Preoteasa“. Am pus mâi -ni le pe pereţii ăia ca re pe mi -ne m-au făcut cine sunt:Ovi diu Lipan Ţă n dă ri că.

Cum a fost, atunci, în1990, reîntâlnirea cuClub A?La Club A am avut până

foarte târ ziu un poster. Cândam re ve nit, nu mai era şi numai aveam nici poze acolo.Eram o figură aco lo, eramuna dintre figurile ca re ar fitrebuit să ră mână, cu DanAndrei Aldea, cu in ter preţiifolk care erau, cu Vali Ste -rian...

„E un lucru special căexistă un astfel de loc“

Spuneţi-mi câtevalucruri desprefenomenul Club A dinanii comunismului.Eu am fost acolo cu Ro -

şu şi Negru. Era pe vremeacând Caramitru recita poezii,cu Pittiş... Se făceau lucruriinteresante şi mă duceam cumare drag. Era şi în perioadafestivalului care se desfăşurala Casa Studenţilor „GrigorePreoteasa“. Acolo erau întâl -ni rile şi se făceau nişte seri

mi nu nate. Ţin minte şiacum, cântam şi făceam niştesolo-uri interminabile.

Vă opreşte lumea pestradă când mergeţiprin Centrul Vechi?Da. E in cre di bil! Sunt

oprit mai mult decât da cămerg pe Magheru sau peCalea Victoriei. Oare de ce?Poate vine altă lume acolo,sau poate că în Cen trulVechi vine o lume pe care nuo găseşti în alte zone. E altătreabă acolo. E un nu cleude oameni care fac caacel loc să aibă un anumitspe cific.

Sunt,aşadar,şanse marisă vă mairevedem şiîn ClubA, şi înCentrulVechi.Eu mă

plimb prinC e n t r u lVechi şiabia aştept sămai stau şiseara la o terasă,pentru că-mipla ce foar temult. E un lucruspe cial că exis tăacest loc şi credcă acolo o să fie oMecca a tu tu rorna ţio na li tă ţilor,pentru că estezona un de seadună str ă inii carevin în România. Eun loc care poa tefi pre zen tat, pentrucă are o iden ti ta te alui.

„Pe vremea comunismuluiridicam bugetulFilarmonicii“

Cum se vedeau lucruriledin afară înspreRomânia?Ar fi fost prea devreme

să-mi fac o idee despre cumarată Ro mâ nia într-o pe -rioadă în care eu trăiam înlumină şi în li ber tate, darîntr-o închisoare spiritualăde altfel. Noi eram siguri cănu ne vom mai întoarceniciodată şi păstram Ro mâ -

nia în sufletul nostru aşacum o ştiam noi. Sigur că amfost marcaţi de plecareanoas tră. Plecarea noastră afost un pod fără întoarcere.

Imediat după ce aţifugit în Occident,muzica dvs. a fostinterzisă. Înainte deasta, aţi avut de-a facecu cenzura?Erau cenzuri. Şi înainte

de concertul de la Timişoarami-au spus: „Cu pieptul ăsta

gol nu ai voie să urci pe sce -nă!“. Era vorba de cos tu ma ţi -ile la Cantafabule, cu măşti, cuastea, de ziceai că sunt drac!Pâ nă la urmă urcam pe scenă,pu ţin îmi păsa! Ne-au interzisîn tr-o perioadă, dar n-amsim ţit, pentru că noi con ti -nuam concertele pe sta dioa ne.Ne angajau ca să ri di căm bu -ge tul Filarmonicii sau bugetulsportivilor, pen tru că ăştia nuaveau spec ta tori şi noi um -pleam sta dioanele. Se găseaupor tiţe şi pe vremea aia.

V-aţi gândit vreodată să vă povestiţiviaţa, să găsiţi o formă de relatare maigeneroasă către public?O să scriu o carte despre viaţa mea,

care să aibă tentă de roman. Va fi foartepu ter ni că, te va face curios să o citeşti,

pentru că viaţa mea va fi cumva într-oformă de ro man cu personaje fictive.Va fi un roman în stil „Oliver Twist“sau în stil „Un veac de singurătate“.

Deci o carte care va avea ca subiectviaţa dvs.Da până la urmă, dar din perioada

comunistă. Este vorba despre unpersonaj care a trăit şi cu rock, şi cufemei, şi cu comunism, şi cu fuga înGermania. E un roman care va avea oesenţă puternică. Cu întâmplări dincopilărie care nu se ştiu, cu nebunii, cuun parfum special.

„Voi scrie un roman despre viaţa mea, în stil «Oliver Twist»“

09

PAG.

INTERVIUNR. 32 l 10 - 16 FEBRUARIE 2012

„ Eu fac un divertisment mai elevat, sau poate că spun ceva care are oaltă tentă. Refuz consumul, derizoriul, adică să mă scălâmbăi.“

OVIDIU LIPAN ŢĂNDĂRICĂ

Acumluăm

tot ceeste

fast-foodmuzical,digerămşiscuipăm,luăm tot

ce esteplastic şiotravă dinVest. Toatelucrurileastea sevor cernede la sine,vordispărea.“

OVIDIU LIPAN ŢăNDăRICă: „Centrul Vechi va fi o Meccaa tuturor naţionalităţilor“n Nostalgii legate de Club A, de

„Preoteasa“, de vremea când Phoenixumplea stadioanele României în plinregim comunist, apoi despre fuga înOccident, adică, într-un cuvânt, viaţă! Oviaţă trăită sub auspiciile zeului rock, oviaţă fermecătoare, periculoasă într-unfel, care păstrează un parfum aparte.Parfum pe care Ovidiu Lipan Ţăndărică îlîmpărtăşeşte, cu generozitate, într-uninterviu acordat ziarului „Centrul Vechi“.


„Am găsit-o pe maică-sa goală în pat cu un tip“Ne povestiţi şi nouă, în avanpremieră, o întâmplare din copilărie?Vecinul meu m-a luat, aveam 10 ani, şi m-am dus la el acasă. Întâmplarea a făcut că

acolo am găsit-o pe maică-sa goală în pat cu un un tip care a rămas statuie şi nu maiştia cum să se comporte. Şi noi stăteam şi ne uitam unii la alţii. Ăia se făceau că dorm,iar ăsta rămăsese statuie. Sunt siropoase poveştile, dar sunt foarte puternice, băgate înnişte chestii, nişte elemente foarte stranii, pe care nu vreau să le divulg acum.

ISTORICNR. 32 l 10 - 16 FEBRUARIE 2012

PAG.

10


este anul în care PrefecturaPoliţiei Capitalei esteinstalată în Casele Meitani.1866

De la CASELE MEITANI la clădirea Prefecturii Poliţiei


Epoca „romantică“ a serviciuluipo li ţienesc bucureştean începe un -de va prin secolul al XVI-lea, atuncicând un funcţionar superior, numitagă, era însărcinat cu menţinereaor di nii în oraş. În fapt, acest agă şisub al ternii săi aveau îndeletniciridin tre cele mai diverse, de la „da to -

ria paznicilor şi a răspândacilor (...)de a goni cu biciul căruţele ţă ra ni -lor când trecea caleaşca vreunui bo -ier pe unul din marile drumuri aleora şului“ la a-i „prinde pe de lin c -venţi“. În plus, aga „trebuia să fixezepre ţul produselor, să judece con flic -tele între cetăţeni şi să facă partedin cortegiile domneşti“.

Înfiinţarea „Comitetului Poliţiei“Odată cu elaborarea Re gu la -

men tu lui Organic, în 1831-1832,re sponsabilităţile poliţiei sunt ex -tinse, iar din 1848 aga devine pre -fect de poliţie, C.A. Rosetti fiindpri mul ocupant al acestei funcţiipu bl ice. Pe 10 mai 1866, Carol I afost proclamat domnitor al Ro mâ -niei, iar în acelaşi an sediul Pre fec-tu rii Poliţiei este stabilit în CaseleMei tani de pe Podul Mogoşoaiei.Lo cul unde astăzi este sediul Po li -ţi ei Capitalei se afla, la sfârşitul se -co lului al XVIII-lea, în pro -prietatea ba nului DumitracheRacoviţă, care era nepotul Ilincei,fata spătarului Mi hail Cantacuzino.În Casele Ra co vi ţă, prinţulProzorowski - cel care a fostguvernator al Ţării Ro mâ neşti dinaugust 1807 până în mar tie 1808 -a înfiinţat „Co mi te tul Poliţiei“.

Un baron austriac la porţileOrientului

Casele lui Dumitrache Ra co vi -ţă au fost cuprinse de un puternicin cen diu în 1808, fiind distruseaproa pe în totalitate. Această starede lucruri avea să dăinuie un timpde stul de îndelungat, existând omăr turie care spune că, în 1821,„al aiul înmormântării lui Ale xan -dru Şuţu se opreşte la poarta ca se -lor răposatului ban Racoviţă, cele

ar se“. Un an mai târziu, în 1822, lo -cul trece în proprietatea bo gă ta şu -lui George Meitani. Cei doi fraţi,George şi Ştefan Meitani, veniserăîn ţară în 1810 după ce trăiseră înAus tria, unde făcuseră negoţ şi de -veniseră bancheri. În 1825, cei doiau fost făcuţi baroni austrieci, aces -ta fiind şi anul construirii caselorun de avea să fie stabilit sediul Pre -fec tu rii Poliţiei Capitalei.

Pavel Kiseleff, guvernator al Ţării Româneşti

La trei ani după ridicarea CaseiMei tani, în 1828, ruşii au intrat dinnou în Bucureşti, imobilul respectivde ve nind, până în 1834, reşedinţagene ra lului Pavel Kiseleff, cel carefu se se numit guvernator al Ţării Ro -mâ neşti. La sfârşitul ocupaţiei ruse,în 1834, baronul Meitani re vi ne în

casele sale, unde va locui până lamoarte. Începând cu anul 1854,imobilele sunt ocupate, pe rând, deŞcoa la Militară, Ministerul de Răz -boi, Comandantul Diviziei, Co -nsiliul de Război şi Statul-Major alGeniului. În sfârşit, în 1866, aici esteinstalată Prefectura Poliţiei, ur mândca abia în 1937 să capete în fă ţi şareacare a rămas până în ziua de azi.

n Modernizarea Bucureştilor a adus cu sine şi necesitatea înfiinţării unei poliţii aCapitalei, instituţie care avea menirea de a menţine ordinea în oraş. Pe laînceputul secolului al XIX-lea, în Capitală încă mai exista sistemul prin care unfuncţionar superior, agă, răspundea de acest lucru. Abia după 1848 este creatăfuncţia de prefect de poliţie, iar în primul an al domniei lui Carol I, sediulPrefecturii Poliţiei începe să funcţioneze pe Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei).

În perioada interbelică, pe strada Șelarinr. 3, bărbaţii veneau să se îmbrace,magazinul de confecţii al lui I. Iscovitch(unul dintre cele mai vechi, fondat la1832) fiind unul dintre cele mai apreciate.Pe ruta Viena-Bucureşti, modaaristocraţilor din Europa Centrală ajungeaîn Capitală. Astăzi, pe Şelari, la nr. 3,găsim tot o punte ce înfrăţeşte ţări. Dedata asta este vorba despre România şiGrecia. Aici găseşti cel mai bun Gyros dinzonă şi, cum ştiu mai toţi „consumatorii“din Centrul Istoric, după câteva (zeci de)halbe, carnea de porc cu sos tzatzikimerge la fix.

www.reclamevechi.roFlorian Ciobanu astrâns, în decurs de 13 ani, nu mai puţinde 20.000 de reclameromâneşti dinperioada 1860-1990.Cu ajutorul câtorvapiese din colecţia luivom crea, număr denumăr, o punte pestetimp, arătându-vă ceprăvălii şi afaceri defamilie erau odinioarăîn locul cluburilor deastăzi.

Prefecţi de-a lungul timpuluiPrimul prefect al poliţiei care şi-a desfăşurat activitatea în noul sediu a fost Radu Rosetti, care şi-aexercitat atribuţiunile între 1866 şi 1868. I-a urmat o întreagă listă de nume, dintre care se disting cele alelui Pavel Zăgănescu (cel care, în 1848, a participat, ca locotenent, la apărarea revoluţiei în fruntea uneiunităţi de pompieri), Ion Văcărescu (personaj cu carieră militară şi apoi deputat), Dimitrie Moruzzi sauAlexandru Ţigara Samurcaş (care a fost, între altele, director al Fundaţiei „Regele Carol I“).

Prefectura PolițieiCapitalei, în construcție

FOTO

: ATU

NC

ISIA

CU

M.B

LOG

SP

OT.

CO

M

FOTO

: AR

MY

US

ER

.BLO

GS

PO

T.C

OM

Călare, în trăsură sau pe jos,prefectul poliţiei a fost, maiîntotdeauna, o figură populară şisimpatică bucureştenilor.“

GHEORGHE CRUTZESCU

11

PAG.

SPECIAL


NR. 32 l 10 - 16 FEBRUARIE 2012269 este anul în care împăratul Claudiu al

II-lea l-ar fi executat pe preotul Valentin.

Alexandru [email protected]

Cu origini americane, Valentine’s Day adevenit o sărbătoare care, acum, se desfăşoarăîn toate colţurile globului. Puţini ştiu însă căaceastă variantă americană a Zilei Îndră -gostiţilor este strâns legată de sărbă toareacatolică a SfântuluiValentin, ce are locpe 13 februarie.Legenda este vecheşi îşi are originile pevremea Romei An -tice. ÎmpăratulClau diu al II-lea îşidorea o armată pu -ternică, însă bărbaţii

nu mergeau la luptă deoarece vo iau sărămână aca să cu soţiile. Atunci, el a decis canici unul dintre sol daţii Romei să nu maiaibă voie să se căsă torească. Un pre ot, penumele său Valentin, a decis totuşi să ignoreporunca împăratului şi a continuat să cununesoldaţii în secret. Claudiu a aflat acest lucruşi s-a mâniat. El a ordonat ca Valentin să fieprins şi executat chiar pe data de 14februarie.

Slovenii lucrează câmpulÎn SUA, de Valentine’s Day, cele mai

populare obiceiuri includ excursii romantice,cine la lumina lumânărilor şi diferite cadourioferite persoanei iubite, precum coşuri cubunătăţi, felicitări, buchete de flori sauinimioare şi jucării de pluş. Şi sloveniisărbătoresc Ziua Îndrăgostiţilor pe 14februarie. În această zi, ei încep să lucrezecâmpurile deoarece un vechi proverb popularspune că Sfântul Valentin aduce cu el cheilerădăcinilor şi, astfel, pe 14 februarie, planteleşi florile încep să crească. Înainte de„exportarea“ Valentine’s Day în Slovenia,Ziua Îndrăgostiţilor sau a Iubirii, cum maieste numită, se sărbătorea, tradiţional, pe 12

martie, odată cu SfântulGregor. Datorită campaniilorde marketing, Valentine’sDay a ajuns să fie sărbătorităşi în Japonia, dar nu ca zi a iubirii, ci maidegrabă a prieteniei. Tradiţia spune că,în această zi, femeile trebuie să ledăruiască bărbaţilor cioco -lată. Re cent a fost creată onouă sărbătoare pe 14 martie,în care este rândul bărba -ţilor să ofere astfel decadouri femeilor.

Danezele primesc întâighiocei, apoi ouă de Paşte

În Danemarca, de Valentine’s Day,bărbaţii le oferă persoanelor dragi un ghiocelpresat. Tot aici, ei trimit o scrisoare cu versuri

de dragoste şi o sem -nează doar cu

p u n c t e ,câte unul

pen tru fie careliteră a pre -nu me lui. În

cazul în cared e s t i n a t a r aghi ceşte nu me -

le per soanei dela care a primit

scri soarea, estere com pen sată, anul ur -

mă tor, cu un ou de Paşte.

Dragobetele, varianta autohtonăŞi în România există o variantă a Valentine’s Day, Dragobete. Se sărbăto reşte pe 24februarie şi, conform tradiţiei, în ziua respectivă, fetele nemăritate trebuie să strângăzăpadă şi să o topească, apoi să se spele pe faţă şi pe cap cu ea, pentru ca iubitul săle considere cele mai frumoase. Totodată, se spune că dacă în această zi ai norocul săauzi pupăza, vei fi harnic tot anul. Conform unei superstiţii, dacă de Dragobete plouă,primăvara va veni devreme şi va fi frumoasă.

Tradiţii şi superstiţiide Ziua Îndrăgostiţilor

n Pe 14 februarie, îndrăgostiţii din toatălumea sărbătoresc Valentine’s Day. Cutoate că nu este singura „zi a iubirii“ dinlume, a reuşit totuşi să devină cea maipopulară. La nivel mondial există omultitudine de astfel de sărbători,fiecare cu propriile tradiţii şi superstiţii.

O zi plină de superstiţiiÎn afară de obiceiuri, strâns legate deValentine’s Day sunt şi o multitudine desuperstiţii. Astfel, o vorbă veche, dinbătrâni, spune că femeile care văd o

veveriţă înaceastă zitrebuie săaibă maregrijă deoareceau mari şansesă se măritecu un bărbatzgârcit. O altă

superstiţie spune că, dacă tai un măr înjumătate, numărul seminţelor pe care legăseşti îţi arată câţi copii vei avea.Totodată, se spune că, în cazul în care deValentine’s Day găseşti o mănuşă, sufletultău pereche o va găsi pe cealaltă chiar înaceeaşi zi. Mai există şi o altă superstiţieconform căreia numele primei persoanepe care îl auzi la radio, la TV sau îl citeştiîn ziar în dimineaţa acestei zile va finumele persoanei cu care te vei căsători.

de calorii conţin o sută de gramede paste gătite simple. CULINAR

NR. 32 l 10 - 16 FEBRUARIE 2012

230PAG.

12


Dacă ar fi să numesc loculpe care nu-l ratez nicăieri înlume, în niciun oraşromânesc sau străin în caremă poartă drumurile, acelaeste, cu siguranţă, piaţa. Saupieţele, sau aglomeraţiilecreate în jurul a ceea ce vasta, mai devreme sau maitârziu, pe masă. Nu poţi rataastfel de spaţii atunci cândeşti pasionat de culori, dearome, de gânduri desprecare poţi spune lesne cegust au.Poate şi pentru că amcopilărit în apropiere de ceamai mare şi mai bogată piaţăa Piteştilor, „ceairul“impregnându-mi primeledescoperiri culinare cumiresmele proaspete alebucatelor vândute pe atuncide producători autentici, măafund în vraiştea de texturi şiforme cu bucuria unuiplonjeu în piscină, într-onoapte fierbinte. Duc dorulpieţelor frumoase şi pline deinfluenţe diverse, duc dorulpieţelor cu peşte proaspăt,mirodenii, fructe şi legume,brânzeturi şi măcelării,tarabe una lângă alta, larmăşi mirosuri bune.Bucureştiul are pieţe terne,în care marfa e aceeaşi pe latoate tarabele. Ultima redută,bătrânul Obor, a căzut şi elrăpus de interese comercialecărora le lipsesc cei şapteani de-acasă. M-am plictisitde „angrosişti“, m-amsăturat de „sibieni“ carevând mezeluri industriale. Îmimai alin dorurile primăvara,când mă pot bucura de ochită de leurdă sau deuntişor care au încă urme depământ pe ele. Nu sunt în niciun cazduşmanul supermarketurilor,cred că le apreciezavantajele şi existenţa lajusta lor valoare, dar cândvine vorba de adevăruriculinare pure, tot în piaţăsper să le redescopăr.

Viorel Copolovici

CONSUMDECI EXIST

Les marchés d’antant

Reţete italiene delicioaseAlexandru [email protected]

Mâncarea italienească estegus toasă şi se po tri veşte şi stilului

nostru de viaţă agi tat: cele maimulte reţete de pas te se facrepede şi uşor. Pentru în ceput, îţitre buie 500g de far falle. Pune-le

la fiert (urmărind in dicaţiile de pepachet) şi adaugă unul dintreamestecurile pre zen ta te. Dacăcrezi că ai destulă ex pe rienţă, poţi

încerca să găteşti şi o lasagna, unadintre cele mai com plicate reţetecu paste făi noa se, dar şi unadintre cele mai de li cioase.

n Cu pastele nu poţi da greş, fie ele în sos alb, roşu, cu sau fără carne. Cele mai uşor depreparat sunt fundiţele (farfalle), însă, dacă ai destulă experienţă, poţi încerca şi o lasagna.

Farfalle cu pui şi pestoIngrediente:l 1 lingură ulei măslinel 2 căţei usturoi mărunţiţil 2 piepţi de pui dezosaţi, fără pieliţă,

tăiaţi micl Seminţe de ardei iutel Două roşii uscate, tăiatel ½ cană sos pestol sare

Mod de pregătire: Încinge uleiul la focmediu într-o tigaie. Sotează usturoiul,apoi adaugă puiul tăiat. Asezonează cuardei şi lasă până puiul devine auriu.Într-un castron mare, combină pastele,puiul, roşiile şi sosul pesto.

Farfalle cu spanacIngrediente: l 300 g spanac, tăiat micl 50 g brânză feta cu busuiocl 2 roşii tăiate micl 1 ceapă roşie mărunţităl 400 g măsline negre, tăiatel dressing italian pentru salată l 4 căţei de usturoi tăiaţi micl sucul de la o lămâiel sare, piper negru

Mod de preparare: Combină, într-uncastron mare, pastele, spanacul fiert,brânza, roşiile, ceapa şi măslinele.Amestecă dressingul cu usturoi, sucul delămâie, sarea şi piperul. Toarnă pestesalată şi amestecă bine. Ţine salata lafrigider două ore şi serveşte-o rece, estemai bună aşa.

Lasagna cu carneIngrediente:l 750g carne tocată de vită, un pachet

de foi de lasagna l 1 kg sos de roşii, o linguriţă de praf de

usturoil 1 linguriţă de oregano l 1 lingură ulei de măsline l 4 căţei de usturoi l 1 ceapă mică tăiată l 250g mozzarellal 250g brânză provolonel 400g brânză ricottal 2 ouă, ¼ cană de laptel parmezan ras

Mod de preparare: Încălzeşte cuptorul la190°C. Pune într-o tigaie cu puţin uleiceapa şi usturoiul, apoi carnea tocată cupraful de usturoi şi oregano şi lasă-le larumenit. Adaugă sosul de roşii şi mailasă pe foc 20 de minute. Combinăîntr-un castron cele două tipuri debrânză, pisate, ouăle, laptele şi oregano.Pune din acest sos pe fundul unei tăvimai mari. Aşază primul strat de foi delasagna, apoi sosul cu carne. Pune altăfoaie şi toarnă sos alb şi sos roşu cucarne. Apoi altă foaie şi tot aşa. Pe foaiade sus se presară parmezan. Se acoperăcu aluminiu şi se bagă la cuptor cam ooră. După 30 de minute, se îndepărteazăfolia de aluminiu.

Teheran, anul 1958. De cândîndrăgita vioară a lui Nasser AliKhan, cel mai cunoscut violonist,este distrusă, acesta pierdegustul vieţii. Incapabil să maigăsească o altă vioară pentru a oînlocui, el decide să se aşeze înpat şi să-şi aştepte moartea.Alunecă în reverii, în acelaşi timpmelancolice, fericite şi pline deumor. Pe măsură ce fragmenteledin captivanta lui poveste seunesc, descoperim marele luisecret: o extraordinară povestede dragoste care i-a alimentat

geniul şi muzica. „Era timpul săsărbătorim iubirea şi omul şi să lepunem în centrul a tot ce există. Eextraordinar să faci un film înGermania, cu acţiunea care areloc în Iran, cu Isabella care eitaliancă, cu Maria care eportugheză, cu Golfshifteh care eiraniană, cu Rona care e româncă,cu Serge Avedikian care earmean, cu Jamel ai cărui părinţisunt marocani, cu Mathieu, cuChiara... şi la final să fie un filmfranţuzesc!“, a declaratregizoarea Marjane Satrapi. (T.R.)

CINEMA

LEGENDĂ - must see - bun - merge, de gura partenerului - dacă nu ai alternativă socială - mai bine bagi banii la Loto

««««¶ «««¶¶ «¶¶¶¶ ««¶¶¶

«««««

PAG.nominalizări la premiileOscar 2012 are filmul „WarHorse“.6 1

3

PAG.ALT

ERNATIV{

FILMNR. 32 l 10 - 16 FEBRUARIE 2012

Titlu original: „Poulet aux prunes“Regia: Vincent Paronnaud, Marjane SatrapiDistribuţie: Golshifteh Farahani, Isabella Rossellini, Rona HartnerGen: dramă, romanticRating „Centrul Vechi“: Rulează la: Cinema City Cotroceni, „Elvira Popescu“


Rona Hartner, din nou pe ecrane

Acest suplimenteste realizat

de ziarul

CEL MAI CITITCOTIDIAN LOCAL

DIN ROMÂNIA ZIARUL GRATUIT

NR. 1DIN BUCUREŞTI

162.000cititori pe ediţie*

conform StudiuluiNaţional de Audienţă

ianuarie 2009 - ianuarie 2010

Redacția: Traian Racu, Cristina Andrei,Andrei David, Răzvan Atanasiu, Costin

Marinescu, Vlad Pelinescu-Onciul, LuminițaSandu, Eugenia Oprea, Ionel Vâlcan, Vlad

Manolache, Alina Nicu, Gheorghe Deaconu.

Tipografia ring printBucureşti

telefon: 0721.291.187

Departament vânzări publicitate „ring“

Alina Vîlceloiu: 0731.111.486;[email protected]

ring

««««¶

CinemaPROStr. Ion Ghica nr. 3

CĂLĂTORIA 2: INSULA MISTERIOASĂ -3D (premieră) – 12:45, 15:00, 17:15,

19:30,21:45

MOVIEPLEXPlaza România - Bd. Timişoara nr. 26

CALUL DE LUPTĂ (premieră) - 13:00,16:45, 19:30, 22:15

FACE TOŢI BANII (premieră) - 12:30,14:30, 16:30, 18:30, 20:30, 22:30

J. EDGAR – 14:45, 19:15

GRAND CINEMA DIGIPLEXBăneasa Shopping City - Şos.

Bucureşti-Ploieşti 42DCALUL DE LUPTĂ (premieră) –15:00,16:15,19:15, 20:30, 22:00

FACE TOŢI BANII (foto sus) (premieră) –11:00,13:00,21:00,23:00

Spielberg şicalul lui de luptăn Un alt film extrem de

apreciat de criticii americaniajunge în România. Estevorba despre cea mairecentă peliculă regizată deSteven Spielberg, „WarHorse“, o emoţionantăpoveste despre prietenie,loialitate şi curaj.

Traian [email protected]

Filmul are la bază romanul lui MichaelMor purgo, apărut în 1982. În 2007, po ves -tea calului participant la un cumplit războicare a însângerat Europa este adaptată pescenele teatrelor londoneze, iar succesulextraordinar o duce până pe Broadway.

Iubirea tulburătoare dintre un cal şi stăpânul lui

Acţiunea începe în 1914, în Dartmoor,atunci când, spre disperarea soţiei lui, fer mie -rul Peter Narracott cumpără un cal de rasă înloc de unul de tracţiune, pentru agri cul tură.Cel mai încântat de achiziţie este însă fiul lor,Albert, un adolescent care îl nu meşte pesuperbul cabalin, Joey, apoi îl dre sea ză, cei doidevenind, practic, inseparabili. Totul esteminunat până în momentul când, din cauză

că nu a putut ara ogoarele, iar fer m a lui esteîn pragul falimentului, Peter este nevoit săvândă animalul cavaleriei britanice, care îltrimite pe frontul din Franţa. Acolo, după oofensivă eşuată, este capturat de ar ma tagermană. După patru ani, Joey este îna poiatarmatei engleze, după un ar mis tiţiu. În spateleliniilor britanice se află acum şi Albert, recentîncorporat. Din păcate, tâ nă rul este pejumătate orb din cauza unui atac cu gaz. Cu

toate acestea, el reuşeşte să-l recunoască peJoey, pe care îl iubise atât de mult. În ciudabucuriei nemăsurate, un alt obs tacol va sta încalea celor doi, pentru că, acum, armata estepregătită să vândă ani ma lul.

Pentru mine, «War Horse» este o poveste nemuritoare despresacrificiile iubirii, despre sacrificiul pe care un băiat îl face învreme de război pentru a-şi regăsi calul şi despre eforturilepe care calul său le face pentru a putea supravieţui într-operioadă întunecată din istorie. Destinele lor se întâlnesc înmijlocul acestor întâmplări.“

STEVEN SPIELBERG

««««¶

Titlu original: „War Horse“Regia: Steven SpielbergDistribuţie: David Thewlis, Emily Watson,Jeremy IrvineGen: dramă, războiRating „Centrul Vechi“:Rulează la: Hollywood Multiplex, CinemaCity Cotroceni, Grand Cinema Digiplex,Movieplex Plaza România


mii de metri pătraţi este suprafaţaaproximativă a lacului amenajatîn Parcul Moghioroş.

NR. 32 l 10 - 16 FEBRUARIE 201211

PAG.

14 CAPITALA VERDE

Parcul Moghioroş, unadevărat orăşel al copiilorn Astăzi este un loc unde cetăţenii se pot

relaxa şi plimba în voie penenumăratele alei care şerpuiescprintre copacii plantaţi acum aproape ojumătate de secol. În trecut a fost doarun câmp unde fosta ICAR(Întreprinderea de ConstrucţiiAeronautice Româneşti) îşi testa, pepiste special amenajate, avioanele pecare le producea.


Istoria locurilor pe careastăzi se întinde cartierulDru mul Taberei începe un -deva pe la începutul secoluluial XIX-lea, când oastea luiTu dor Vladimirescu îşi sta -bi leşte cantonamentul pepla toul din vecinătatea Co -tro cenilor, adică în zonaunde avea să înceapă cons -truc ţia modernului cartier.Ul terior, lângă porţiuneaunde azi se află AcademiaM ilitară, pe la sfârşitul se co -lu lui al XIX-lea şi începutulse colului XX s-au format ta -be re ale armatei, cu tot ce în -sem nau, adică gospodăriimi litare, grajduri pentru caiica valeriei sau depozite denu treţ. Cel mai importanteve niment legat de aceste lo -curi avea să se întâmple pe17 iunie 1910, când AurelVlai cu a decolat, cu avionulcons truit de el, de pe aero -dro mul amenajat pe platoulextins al Cotrocenilor.

La început a fost... ICARDezvoltarea zonei a de -

curs lent până după cel de-alDoilea Război Mondial,apă rând doar mici gos po dă -rii pe lângă taberele militare.Nu se punea problema exis -ten ţei infrastructurii, dru mu -

rile fiind doar nişte străduţede pământ bătătorit. În1932, undeva în apropiere deDru mul Sării, inginerul Mi -hail Racoviţă a pus bazeleÎn treprinderii de ConstrucţiiAe ronautice Româneşti(ICAR), care va amenaja unae ro drom de încercări chiarpe locul unde astăzi se aflăPar cul Moghioroş. Naştereacar tierului Drumul Taberei aavut loc cu adevărat cânds-au construit, în anii ’50,blo cu rile pentru cadrele mi -li tare din garnizoanele dim -pre jur.

Drumul Taberei, un cartierverde

Decizia autorităţilor co -mu niste de a accelera dez vol -tarea industriei a dus lane cesitatea asigurării, într-un

timp foarte scurt, a forţei demuncă necesare. Aceşti oa -meni aveau, evident, nevoie delocuinţe. Aşa au apărut car -tierele muncitoreşti, ade vă rateaglomerări de blocuri fărănicio valoare arhi tec to nică,sin gura lor utilitate fiind asi -

gu rarea spaţiului lo cui bil ne -ce sar familiilor de mun citori.Faţă de alte car tie re, DrumulTa berei a făcut notă dis cor -dan tă prin aşe za rea blocurilorîntr-o manieră ae risită, fapt cea permis apa ri ţia, în timp, aunor spaţii ver zi care l-au fă -

cut unul din tre cele mai fru -moa se car tiere ale Capitalei.

Parcul, un adevărat„plămân“ al cartierului

Construirea şi ame na ja -rea Parcului Moghioroş auavut loc la începutul anilor’60, multe dintre lucrări fiindrea lizate prin munca vo lun -tară prestată de muncitoriide la întreprinderile din zo -

nă. S-au plantat copaci, s-aude limitat aleile şi s-a ame na -jat şi un lac artificial, în mij -lo cul căruia a fost montată ofru moasă fântână arteziană.Din pământul excavat pen -tru realizarea lacului s-acons truit un deal artificial, înv e cinătatea căruia, la mij lo -cul anilor ’70, a fost realizatcu noscutul ştrand supra nu -mit „Trei ligheane“.

Bucuria prichindeilorParcul, intrat într-un evident declin înanii ’80, are în prezent o faţă nouă.Terenurile de tenis şi de fotbal au acumsuprafaţă sintetică şi au fost amenajatefoişoare cu mese pentru iubitorii detable, de şah şi de ping-pong. Copiiicare vin în Parcul Moghioroş au partede multe surprize, locurile de joacăspecial amenajate şi reutilate fiindprintre cele mai preferate. Există chiar şiun trenuleţ pentru prichindei, iar cei mai„curajoşi“ se pot „antrena“ pe miculcircuit pentru maşinuţe.

PAG.

15

PAG.

TEATRUNR. 32 l 10 - 16 FEBRUARIE 2012

Câteva dintre cele mai bune scrieri ale mele sunt despre oameniadevăraţi - nefericiţi, distruşi, îngroziţi. N-am inventat.“

TONY KUSHNER„


Prezentat de:Teatrul „Nottara“Regizor: PetreBokor Scenografia:Viorica Petrovici Distribuţie:ConstantinCotimanis,Luminiţa Erga,Raluca Jugănaru,Victoria Cociaş Durata: 1h 45minVineri, ora 19.00 Preţ: 40 lei

Prezentat de:Teatrul deComedieDistribuţie:EmiliaPopescu,ŞtefanBănică, DianaCavallioti,ConstantinDiţă, RaduIacoban

Regizor: Gelu Colceag Scenografie: Diana Cupşa Durată: 150 minSâmbătă, ora 19.00

TEATRU„Ultimul Don Juan“

Prezentat de:Teatrul MascaDistribuţie:Mihai Mălaimare,Mioara Ifrim,Sorin Dinculescu,Dora Iftode,Nicolae Pungă,Ramona Popa,Katy Bâlcă,Cosmin Creţu,ValentinMihalache, Aurel Sorin Sandu, MagdaFrâncu Scenografie: Sanda Mitache Regizor: Mihai Mălaimare Sâmbătă, ora 12.30

Prezentat de:Teatrul FoarteMic Distribuţie:AlexandruGâtstrâmb,AndreeaGrămoşteanu,Radu Iacoban,Ştefan Lupu,Desiree Malonga,Răzvan Oprea,

Liliana Pană, Cuzin Toma Regizor: Alexandra Badea Scenografia: Velica Panduru Durata: 80 de minDumnică, ora 19.00

„Fior d’amor în Bucuresci“

„Cui i-e frică de VirginiaWoolf?“

„PURIFICARE“la Teatrul NaționalSe ştie că ne place senzaţionalul. Atâtde mult încât uităm adeseori deprincipii, de valori, poate de propriilesuflete. Într-o societate care cautăvinovaţii doar ca subiect „senzaţional“ce trece în derizoriu după ultima pauzăpublicitară, indivizii au început să-şipiardă reperele. La fel este şi Jacek(Adrian Titieni), un scriitor care comiteo faptă îngrozitoare. Dar fără o forţăexterioară care să-i blameze acţiunile e

ca şi cum nu s-ar fi întâmplat. Maimult, atunci când vinovatul caută plenariertarea celor din jur, nu o primeşte. Şinu pentru că nu ar putea să-l ierte, cipentru că nimeni nu are timp să-lasculte. Poţi afla mai multe desprepovestea lui Jacek dacă ajungi sâmbătă,de la ora 19.00, la TNB (Sala Atelier) laspectacolul ,,Purificare“, o piesă cepropune o expunere a valorii moralităţiiîn ziua de azi. (I.P.)

„Google, ţara mea!“

ALT

ERNATIV{

„ÎNGERI ÎN AMERICA“ - partea a doua, la Metropolisn Regizorul

Victor IoanFrunză a adusla TeatrulMetropolispiesa „Îngeri înAmerica“,pentru primadată pusă înscenă înîntregime înRomânia.

Marian [email protected]

Vineri, 10 februarie,bucureştenii pot vedeaunul dintre spectacolelecare au marcat anii ‘90.Textul lui Tony Kushner afost distins cu PremiulTony pentru cea mai bunăpiesă de teatru în 1993.

Scrisă pentru optactori, fiecare in ter pre -tând mai multe roluri,pie sa surprinde sfârşitulani lor ’80 în StateleUnite. Apa riţia HIV sesu pra pu ne cu mişcărilepolitice şi so ciale care aumarcat aceas tă perioadă.Totul este redat dinperspectiva unor per so -

naje care îşi de finescidentitatea sexuală şisocială. Subintitulată „Ofantezie gay pe teme na -ţio nale“, piesa a fost de fi -nită drept „un basmpos t industrial despre di -fe ren ţe, tabuuri, dar maiales despre îngerii co bo -râţi din mistica urbană aintoleranţei“.

Am încercat sărefacem chiar şispiritul acelor vremuriprin costume, prinmuzică. Am imaginatmediul sonor pornindde la un personaj carepetrece mult timpascultând radioul şim-am gândit ca tot cese aude să pară căvine dintr-un radio lacare cineva schimbădin când în cândcanalele, cu toatepăcăniturile şi fâşâialaspecifice.“

VICTOR IOANFRUNZĂ

Premiată peste hotareCea de-a doua parte, „Perestroika“, durează do uăore şi 45 de minute şi spectatorii bucureşteni îi poturmări pe scenă pe Vir ginia Mirea, George Ivaş cu,George Costin, So rin Miron, Adrian Nicolae,Alexandru Ion, Ni co le ta Hâncu şi Cristiana Ră -duţă-Bobic. Biletele pen tru spectacol costă 32,40lei. „Perestroika“ a fost laureată cu Kennedy Cen -tre Fund for New American Plays - 1990, LosAngeles Drama Cri tics Circle Award for Best NewPlay - 1992, Drama Desk Award for Out stan dingPlay, Tony Award for Best Play - 1994.



Un profesor de liceu co rec -tea ză lucrările elevilor săi cutitlul „Cum mi-am petrecut ul -ti mul weekend“. Fiecare lu cra rei se pare mai proastă decât pre -cedenta. Până îi cade în mâ nălucrarea băiatului cel tăcut, carestă în ultima bancă. Pro fe so rul ociteşte de câteva ori, ca să fiesigur că nu-l înşală ochii. Por -nind de la această com pu ne resurprinzătoare, între adult şi tâ -năr se creează o legătură deo po -trivă profundă şi pri mej di oa să.Periculoasă pentru ei şi pen trucei din jurul lor.

Distribuție de excepție

Băiatul din ultima bancă esteo piesă despre maeştri şi dis cipoli;despre părinţi şi copii; despreoameni care au văzut prea mult şioameni care învaţă să privească.O piesă despre plă ce rea de a teames teca în vieţile al tora şi despreris cul de a con funda viaţa cu li te -ra tura. O piesă de spre cei care

aleg ultima ban că: aceea de undese văd toate ce lelalte. Spectacoluleste pre zen tat la Sala Amfiteatrua Tea tru lui Naţional din Bu cu -reşti. Din distribuţie fac parteMihai Că lin, Diana Dumbravă,Brân duşa Mircea, Dan Tudor,Rareş Florin Stoica şi AndreiChiran. Nu rata acest spectacol înpre mie ră, care va avea locmiercuri, în ce pând cu ora 19.30.

Pe 14 februarie, trupa Ţapinarii va susţineun concert în Club A din Capitală. Acestspectacol poartă numele Anti-Valentine’sDay şi a devenit o tradiţie pentru fanii binecunoscutei trupe de folk. Intrarea costă 10lei, iar concertul va începe după ora 22.00.

de ani împlineşte, anul acesta,Mihai Călin.UPCOMING

NR. 32 l 10 - 16 FEBRUARIE 2012

44PAG.

16MUZIC{

Anti-Valentine’s Day cu Ţapinarii

MUZIC{

După participarea în 2011 la festivalulRokolectiv, Elektro Guzzi revine înBucureşti în cadrul unui turneu depromovare a celui de-al doilea album,„Parquet“. Trupa austriacă a captat atenţiaşi admiraţia publicului prin sound-ulaparent digital, pe care Bernhard Hammer,Jakob Schneidewind şi Bernhard Breuer îlproduc folosind doar instrumente clasice,precum basul, chitara şi tobele. Concertulare loc în Control, joi, după ora 22.00.

MUZIC{Elektro Guzzi cântă în Control

DIRECţIA 5 concertează de Valentine’s DayTrupa susţine un nou concert cuocazia Zilei Îndrăgostiţilor. Concertulde pe 14 februarie, ora 19.30, a devenitdeja o tradiţie pentru publicul român.Trupa pregăteşte o serie de surprizepentru fani, aşa cum obişnuieşte să ofacă de fiecare dată. Printre acestea senumără şi prezenţa unora dintre celemai bune voci feminine din România,ca Monica Anghel, Paula Seling, AndaAdam şi Giulia. Un alt invitat specialeste şi acordeonistul MarianMexicanul. Formaţia a luat naştere în

1991, până în prezent lansând nu maipuţin de 25 albume (studio şi live), darşi două DVD-uri. Compusă dinMarian Ionescu, Nicu Dalaman,Marius Keseri şi Cristi Enache, trupas-a remarcat, de-a lungul celor 20 deani de existenţă, cu hituri precum„Seducţie“, „Superstar“, „Eşti îngerulmeu“, „Dacă ai şti“, „Povestea noastră“,„Am nevoie de tine“ sau „Îţimulţumesc“. Biletele au preţuricuprinse între 50 şi 150 de lei, înfuncţie de categorie. (C.A.)

Filip Cristinoiu(voce), AdrianŞtefan (chitară),Dan Cosma(chitară), GabiHihel (bas),SebastianSerafimovici(trompetă),OctavianMardari(saxofon) suntmembrii trupei Sport Sângeros III. I-aţiauzit la radio şi TV cu piesele „Tot Ska“,„Cafea cu parfum de femeie“ sau „Callatis“.Le-aţi cumpărat primul album „Pentru Servaşi Teren“ şi de atunci i-aţi tot văzut înconcerte. Puteţi să îi vedeţi şi joi în Expirat,de la ora 22.30.

Sport Sângeros III, în Expirat

Biletele la spectacol au preţuri cuprinse între 16 şi 40 de lei, în funcţie de locul ocupat în sală,

şi pot fi achiziţionate de la casa de bilete a Teatrului Naţional.

n Spectacolul „Băiatul din ultima bancă“, regizat de Cristian Theodor Popescu după un text deJuan Mayorga, este o poveste despre adolescenţă cu accent pe problemele societăţiicontemporane.

La TNB îl găseşti pe „BăIATUL DINULTIMA BANCă“

centrul vechi, no.32

Documents