Texas Hold’em, cel mai populartip de poker din lume, are tot maimulți adepți în România. Seară deseară, mii de români umplu pânăla refuz camerele on-line de joc încăutarea unei metode simple de ase îmbogăți. (pag. 2-3)

Vrei să te îmbogățești?Ai nevoie doar de un scaun și un chip

RE

PO

RTA

J

Nico & Chorus Band live@ Hard Rock Cafe

LIV

E M

USIC

Sâmbătă seară, una dintre celemai bune voci feminine aleRomâniei poate fi ascultatăîntr-un recital plin de surprize,susţinut la celebrul local dinParcul Herăstrău. (pag. 6)

Adina Buzatu te învațăcum să te îmbraci în club

KN

OW

-HO

W

Cunoscuta stilistă a povestitpentru „Centrul Vechi“ care suntregulile de bază ce trebuierespectate când îți pregăteștiținuta „hot“ pentru o seară depomină în club. (pag. 11)

Un ziar de bun-simţ

Publicaţie editată de

Cerul va fi mai multsenin, iar vântul va sufla

în general slab.

min. 30C

max. 140C

Vremea vineri...min. 50C

max. 160C

...sâmbătă...min. 70C

max. 130C

...duminică

Săptămânal gratuitlNr. 19 Anul Il4 - 10 noiembrie 2011l16 pagini

Tiraj 50.000 exemplare

Vremea va fi în generalfrumoasă.

Cerul va fi variabil.

Cerul va prezentaînnorări şi trecător vor fi

condiţii de burniţă.

09

PAG.

MIHAELA RăDULESCU:„Centrul Istoric - un loc dejoacă pentru oameni mari“

www.ringincentrulvechi.ro

milioane de dolari a fost cel mai pare pot câştigaton-line într-o singură mână. Recordul a foststabilit de Patrik Antonius şi Viktor Blom.REPORTAJ

NR. 19 l 4 - 10 NOIEMBRIE 2011

1,3 PAG.

02

www.ringincentrulvechi.ro

HOLD'EM - Un chip şi un scaun,tot ce îţi trebuie pentru a trăi

VISUL AMERICANAlexandru Maneaalexandru.manea@ziarulring.ro

Începuturile jocului depoker se regăsesc în China se -co lului XIII, unde a fost fo lo -sit pentru prima dată pachetulde 52 de cărţi. Acesta a ajunsapoi în Europa, unde, în se -colul XVII, francezii jucauPoque, versiunea de joc careeste cea mai apropiată de for -ma sa contemporană. De aici,pokerul a fost dus în SUA deun grup de colonişti francezicare au fondat oraşul NewOrleans. Din acest punct, els-a răspândit pe tot teritoriulSta telor Unite în secolul XIX,când s-a început ex pan si u neaspre Vest. Cea mai popu larăformă de poker, TexasHold'em, s-a jucat pentruprima oară în 1905, în oraşulRobstone din Texas. Din acestoră şel, cel mai popular tip depo ker şi-a croit drumul cătreLas Vegas şi apoi în întreagalu me. Un alt punct importantîn istoria jocului este marcatde anul 2001, când jocul aajuns în mediul virtual.PokerStars şi Party Poker aufost primele camere de poker

on-line, care au dus la trans-formarea jocului într-un fe -nomen mondial. La oraac tua lă, zeci de milioane deper soane joacă pe internet.

„Efectul Moneymaker“Pokerul, şi în special cel

jucat on-line, a ajuns la actualapo pularitate în 2003, în urma aceea ce avea să se numească„Efectul Moneymaker“. Înacel an, Chris Moneymaker,un contabil de 27 de ani dinSUA, câştiga evenimentulprin cipal al World Series ofPoker (WSOP) şi îşi adjudecama rele premiu în valoare de2,5 milioane de dolari. El aajuns la turneu după ce s-a ca -li fi cat prin intermediul unuisa te lit, pe Pokerstars.com. Cudoar 89 de dolari, a obţinutast fel un bilet de intrare laWSOP, care, în mod normal,cos tă 10.000 de dolari. Po ves -tea lui Moneymaker a făcutîn conjurul lumii, astfel încât, laediţia următoare a turn eu lui,numărul de participanţi s-atriplat, de la 839 la 2.576, întimp ce premiul întâi a sărit decinci milioane de dolari.„Efec tul Momeymaker“ n-ar

fi fost însă posibil fără apariţiaîn 1998 a filmului „Rounders“,cu Matt Damon şi EdwardNorton în rolurile principale,ce urmăreşte povestea unui tâ -năr care reuşeşte să îşi în de pli -neas că visul de-o viaţă, acelade a juca poker la cel mai înaltnivel. Deşi a fost considerat decritici un film slab, acesta s-atransformat într-un film-cultcare a crescut popu l aritateajocului de poker. Însuşi ChrisMoneymaker a recunoscut căs-a apucat să joace poker dupăce a văzut filmul.

Una dintre cele mai fru -moa se poveşti din lumea po -ke rului mondial a avut loc însăcu 21 de ani înainte de suc ce -sul lui Moneymaker. În 1982,Jack Straus a reuşit să câştigeevenimentul principal de laWSOP după ce rămăsese cuun singur chip. Reuşita lui ainspirat una dintre cele maipo pulare zicale din poker:„Tot ce îţi trebuie pentru acâş tiga sunt un chip şi un sca -un“.

Noul „rege“, “încoronat“marţi

World Series of Poker, celmai important eveniment dinlu mea pokerului, se joacă, din1970, în fiecare vară, în LasVegas. Anul acesta, Eve ni -men tul principal a adunat lastart 6.865 de oameni, pentruun fond de premii de peste 64de milioane de dolari. Din2008 până acum, Eve ni men -tul principal s-a oprit în mo -mentul în care au mai rămasîn joc doar nouă oameni. Du -pă luni bune de pauză, el ur -mea ză să se reia duminică, 6no iembrie, iar două zile maitâr ziu va fi desemnat câş ti gă -

torul. Anul acesta, ocupantullocului I va pleca acasă cu 8,7milioane de dolari.

Promoţii on-lineSite-urile de poker oferă

întotdeauna bonusuri pentrujucătorii noi, care fac primadepunere. Cele mai atractiveoferte la ora actuală sunt laPo ker 770, William Hill Po -ker şi Titan Poker. Cele treisite-uri oferă bonusuri la pri -ma depunere de 200%, până lao valoare totală de 2.000 dedolari. O altă ofertă generoasăeste disponibilă la 888Poker,unde jucătorii pot primi pânăla 888 de dolari. La Po kerStars, bonusul pentru nou-ve -niţi ajunge la 600 de dolari.Aceasta nu este însă singuraofertă. Pentru a marca ceade-a zecea aniversare, site-ulva or ganiza o serie de turneespe ciale şi va acorda premii înva loa re de peste 10 milioanede do lari. În cadrul acestora senu mă ră şi 100 de bilete laPokerStars Caribbean Adven -ture, ce va avea loc în peri oa - da 5-14 ianuarie 2012 înPa r adise Island, în Bahamas.Tot pe PokerStars, jucătorii

români pot participa la sateliţipentru turneul live PokerFestPloieşti, ce se va disputa pe 16noiembrie.

Alte tipuri populareConsiderat Cadillacul

pokerului, Texas Hold'em estecel mai popular tip de poker,dar nu singurul. La ora actualăexistă zeci de tipuri de po ker,însă doar câteva dintre ele sejoacă on-line. După Te xasHold'em, cel mai po pu lar tipde poker este Omaha. Celedouă jocuri sunt similare, sin -gu rele diferenţe fiind că par ti -ci panţii primesc patru cărţi,din tre care sunt obligaţi să fo -lo sească fix două pentru a facecea mai bună mână. Din celemai mari 15 poturi din istoriecâştigate într-o singură mână,14 au fost la Omaha. Şi acesttip de poker are mai multe va -ria ţii, Omaha Low, unde jucă -torul cu cea mai slabă mânăcâştigă, şi Omaha Hi-Low, încare potul este împărţit întrecea mai bună şi cea mai slabămâ nă (pentru a se calificadrept cea mai slabă mână, toa -te cărţile trebuie să fie sub 8,fără a avea perechi). Un alt joc,care până de curând era maipopular ca Texas Hold'em-ul,este 7 Card Stud. În acest tipde poker nu există cărţi co mu -ne. Fiecare jucător primeşteşap te cărţi, dintre care va fo lo -si cinci. Deşi toate cărţile sunt„în mână“, patru dintre elesunt cu faţa în sus astfel încâtsă poată fi văzute şi de ceilalţijucători de la masă. Ca şi încazul Omaha, şi în 7 CardStud există variaţiile de Lowşi Hi-Low. Ultima versiunepo pu lară de poker este cea de5 Card Draw. În aceasta, fie -ca re jucător primeşte cincicăr ţi, pe care numai el le poateve dea. El are dreptul de a leschimba de trei ori pentru aob ţine cea mai bună mână. Şiacest tip de poker are o va -rian tă Low, cunoscută subnumele de „2-7“.

n Fie că erai la birou, într-un mijloc de transport în comun, fie într-un bar din Centrul Vechi, este imposibil să nu fi auzit, cel puţin o dată, odiscuţie despre poker. Posibilitatea de a juca de acasă pe mize mici şi cu şansa de a câştiga sume fabuloase a transformat, pestenoapte, zeci de mii de români în jucători amatori care visează să ajungă următorul Chris Moneymaker, Daniel Negreanu sau Toni Judeţ.

De cât timp joci poker? Joc poker de aproximativ doi ani,

dar mai serios, de unu.

De ce ai decis să renunţi lafotbal pentru poker? Nu am renunţat la fotbal pentru

poker, altele au fost motivele pentrucare am renunţat la fotbal, nu vreausă dezvolt subiectul.

Înainte să te retragi din fotbaljucai poker cu colegii de echipă?

Da, mai jucam din când în când,distractiv.

Sunt mulţi fotbalişti românicare joacă poker? Probabil că sunt mulţi fotbalişti

care joacă poker pentru distracţie,dar nu la un nivel profesionist.

Ai învăţat să joci poker de latatăl tău?Nu, chiar nu, pokerul se învaţă

jucând, iar un alt aspect foarteimportant este să cunoşti jucători

profesionişti de la care ai ce învăţa.

Preferi jocurile on-line sau lacazinouri? Joc on-line şi în turnee

organizate.

Câţi bani ai câştigat până acumdin poker? Mai mulţi ca dinfotbal?Nu pot spune suma câştigată, dar

profit există, altfel nu mai făceamasta. Momentan, nu am câştigat mai

mult decât am câştigat din fotbal.

Cât timp petreci pe săptămânăla mesele de poker?Nu am un orar anume, depinde

cum mă simt.

Alexandru Piţurcă: „Pokerul se învaţă jucând“n Un alt nume celebru de la noi din ţară care a început să practice pokerul la cel

mai înalt nivel este Alexandru Piţurcă, fiul selecţionerului României. Anul acesta,el a renunţat la cariera de fotbalist şi s-a dedicat în totalitate pokerului, iarrezultatele au fost vizibile imediat. El a participat la două evenimente din cadrulEuropean Poker Tour, la Barcelona şi Londra, unde a făcut o impresie bună.

12milioane de dolari

a fost cel mai marepremiu oferit

câştigătoruluiEvenimentuluiprincipal de la

WSOP. Acesta afost adjudecat de

Jamie Gold în2006.

PAG.

Află ştirile de ultimă oră citind www.ziarulring.ro

03

PAG.

de turnee s-au desfășurat în acest an în cadrulWorld Series of Poker

www.ringincentrulvechi.ro

58ştiaţi că...

...o a cincea suită a fostadăugată în 1937, dar s-arenunţat la ea în scurt timpdeoarece oamenii nu eraudispuşi să îşi cumpere unpachet nou de cărţi?

...legendarul jucător DoyleBrunson a câştigat celedouă titluri WSOP (1976 şi1977) cu aceeaşi mână, 10şi 2?

...şansele de a face o chintăroyală sunt de unu la649,740?

...Texas Hold'Em a fostjucat pentru prima oară înoraşul Robstone din Texasla începutul secolului XX.Jocul a ajuns în Las Vegasdatorită unor texani, printrecare şi Doyle Brunson?

...As şi 8 este consideratămâna omului mort deoarecejustiţiarul american „WildBill“ Hickok a fost împuşcatpe la spate în timp ce aveaaceste două cărţi în mână?

Ce sfaturi i-ai da unuiromân care doreşte să seapuce de poker? Artrebui să înceapă să joacepoker on-line sau live, încazinouri?Cred că un jucător de bu -

tant în poker ar trebui să în -ceapă de la limite foarte micisau chiar pe puncte, dar nuînainte de a se informa foartebi ne legat de această ac ti vi ta-te. Toţi începătorii au aceeaşiten dinţă. Sunt curioşi să vadămulte cărţi, multe flop-uri, câtmai multe mâini. Toţi au ten -dinţa: să plătească, să cum perecărţi, în ideea că poa te vineceva. Astea sunt gre şelilecomune. Jucătorii în ce pă toride regulă sunt pasivi, te plătesc,încearcă să te tragă, zic ei, încapcană. Cred că ar avea unavantaj dacă ar începe să joaceon-line deoarece ar câş tiga înexperienţă mult mai repede.

Ce diferenţe există lamasa de joc întrejucătorii români şi cei dealte naţionalităţi?În România am jucat cu

foar te mulţi oameni de na ţio -na litate israeliană şi e o vorbăla ei, un proverb, care avea un

me saj cam aşa: „La ma sa dejoc şi prins la băutură se vedeca rac terul omului“. Aşa şi e.La masa de joc treci prin toa -te fazele, de la agonie la extaz.Câştigi un pot, pierzi o mână,treci dintr-o stare în alta şi seve de imediat ca rac te rul. Lanoi, sincer spun, oa me nii suntneeducaţi, uşor agre sivi dinpunct de vedere ver bal şicomp ortamental. În ca zi nou -ri le din România ai po si bi li -ta tea să vezi lucruri pe care nule vei întâlni niciodată în stră -i nă tate. Îmi pare rău că spunasta, dar, de multe ori, noi,românii, spunem că cei deafară au ceva cu noi. Nu e aşa,noi avem o problemă. Cândajung la turnee în stră i nătateşi mă întreabă lumea de undesunt, mulţi mă sfă tu iesc să numai spun pentru că suntempriviţi asemenea unor paria.Uneori se miră de noi, nu ştiude unde avem bani să ju căm.Vreau să precizez că aici num-am referit la ju că torii pro -fe sionişti români, pen tru căsunt unii, precum Mihai(n.red - Mihai Ma no le), Li -viu (n.red - Liviu Ig nat),Agentu (n.red - Dan Mu ra -riu), care sunt jucători pro fe -

sio nişti de nota 10 şi care facun PR extraordinar po keruluişi României.

Povesteşte-ne una dintreaventurile tale din lumeapokerului.Cea mai frumoasă po ves te

care îmi vine acum în min tes-a întâmplat acum trei ani,când, după câteva zile de cashgame intensiv la Monte Car lo,m-am decis să intru în tur neuldin circuitul EPT cu buy-in de2.000€, deoarece sim ţeam ne -vo ia să mă relaxez. Nu pream-am putut relaxa de oa rece atre buit să joc foarte mult şi amajuns la ma sa finală şi chiar săcâş tig turneul. Cea mai bunăper for manţă a mea e că amcâş tigat la aproape toate jo cu -rile de cash games pe carele-am jucat live şi în ţară, şi înstră i nă tate. Sunt foarte mân -dru de titlurile mele, iar cel pecare l-am câştigat la MonteCar lo în 2008 chiar a fost osur priză. În ace eaşi măsurăsunt mândru şi de locul 22 ob -ţi nut la World Series of Poker,pentru că poa te să însemnemai mult decât în seamnă loculI la un turneu de acest gen. Decând am de venit am basador

PokerStars în Ro mâ nia,mi-am propus să ob ţin un titlumajor în Europa, la un EPTsau Main Event de la EPT. Deacela voi fi mân dru înmomentul în care îl voi câş ti ga.

Ce este pokerul pentrutine: stil de viaţă, sport,hobby, job?Pokerul pentru mine este

un stil de viaţă, îmi ocup ceamai mare parte a timpului, deaceea pot spune că este jobulmeu. Sunt Toni Judeţ şi suntju că tor profesionist de poker.Ăsta e jobul meu. Diferenţadin tre mine şi o persoană an -ga ja tă este aceea că eu nu amşef. Eu sunt propriul meu şef,eu îmi fac programul. Dacă

vreau să muncesc, muncesc,da că nu, nu muncesc. Dar dere gulă muncesc mult în poker.La prima vedere pare nesigur,dar nu e chiar aşa.

Care este cheiasuccesului în poker? Cereguli fundamentaletrebuie să respecte unjucător pentru a reuşi?Cheia succesului în poker

constă în muncă şi disciplină.

Dacă ai putea juca pokerhead-up cu oricare şef destat, pe cine ai alege? Decine ţi-ar fi cel mai frică?Dacă ar fi să aleg un par te -

ner de heads-up, aş prefera săjoc cu marile nume din po ker

(Bronson, Negreanu), deoareceam o mare ad mi ra ţie şi respectfaţă de ac tivi tatea lor.

Când crezi că va ajungepokerul să fie recunoscutşi la noi ca un sport alminții?Lucrul ăsta s-a întâmplat

deja, încă din 2009. Jucătoriiprofesionişti percep jocul depoker asemenea unui sport deperformanţă. Pokerul va fi in -clus în competiţiile WorldMind Sport Games – JocurileSpor tive Internaţionale aleMin ţii - ce se vor desfăşura înLon dra, simultan cu JocurileOlimpice din 2012. Cred căacesta va fi un moment de ci sivpentru toată lumea.

Toni Judeţ: „La noi, oamenii sunt needucaţi“n Unul dintre cei mai mari jucători de poker din România, Toni

Judeţ, membru al echipei Pokerstars Pro, susţine că jucătorii dela noi din ţară sunt mai needucaţi şi agresivi faţă de restul. Înplus, ne-a mărturisit că atunci când joacă în străinătate estesfătuit să nu spună din ce ţară provine.

17 lei 8 lei 9 lei gratuit

Adresa: Str. Smârdan nr. 23-25

Cristina Andreicristina.andrei@ziarulring.ro

Pentru că e vineri şi începeweekendul, irish pubul St.Patricks te aşteaptă cu o super -petrecere. DJ-ul rezident al clu -bului vine cu muzică de toatege nurile, pentru toate gusturile.Ai garanţia că nu vei sta jos şite vei distra până în zorii zilei.Ge nurile muzicale includoldies, rock alternativ, reggae,irish & german drinking songs,balade, jazz, smooth şievergreenuri.

În St. Patricks, mâncarea,bău tura şi muzica îmbină spe ci -ficul irlandez cu cel local.Indiferent pe cine vrei să inviţiîn oraş, cu siguranţă va rămâneimpresionat de atmos fera unuiadintre cele mai au tentice irishpuburi din Româ nia. Playlistul

variat, posi bili tatea de a vedeaevenimentele sportive preferate,party-urile organizate de St.Patrick, meniul specific de irishpub şi restaurant local,varietatea băuturilor de oricetip, toate contribuie la acest“quality time” – motivulprincipal al unei ieşiri înCentrul Vechi.

Seria de concerte New Pop Ordercontinuă vineri seară, după ora 22.00, cubritanicii de la Vondelpark. Cei trei tineridin Surrey sunt autorii unui indie popmelancolic descris de „The Guardian” ca„Sade remixată”. De la înfiinţare, anultrecut, trupa a lansat deja două EP-uri,dintre care cel mai recent, „NYC stuff andNYC bags”, a captat atenţia publicului

european şi nu numai, mai ales datorităvideocli pului piesei „Camels”. Biletele laconcertul Vondelpark, în valoare de 15 lei,se găsesc, în seara evenimen tului, laintrarea în club. Sub genericul New PopOrder, în Club Control vor mai concertafavoriţii scenei electro-pop americane,Starfucker (18 noiem brie), şi scandinaviide la When Saints Go Machine (2

decembrie). Începută în 2009, ca răspunsla pei sajul muzical în continuă schim bare,seria New Pop Order i-a adus în ClubControl pe americanii Thieves Like Us şiformaţia synthpop suedeză Lowe. În2011, noua ordine pop vine cu un soundproaspăt, din zona electro indie, şi adebutat pe 14 octombrie cu un concert altrupei britanice Discopolis. (C.A.)

VONDELPARKconcertează în Control

luni a durat renovarea irishpubului St. Patricks.PARTY

NR. 19 l 4 - 10 NOIEMBRIE 2011

8PAG.

04

Adresa: Str. Francezănr. 3

Sâmbătă, OldCity Franceză

îţi potoleşte setea de karaoke printr-o searăspecială dedicată acestui hobby. Te aşteaptămelodii celebre, o atmosferă unică şi ofertespeciale pe tot parcursul serii. O sticlă devotcă şi un suc de mere costă 150 de lei, iar whisky şi patru energizante au acelaşi preţ. (C.A.)

14 lei

Prețul mediu al unui cocktail

Prețul mediual unei beri

Prețul mediu al unui bilet de intrare

Prețul mediu al unei băuturirăcoritoare

6 lei 7 lei gratuit

15 lei 7 lei 8 lei 10 lei

12 lei 6 lei 6 lei 15 lei

Adresa: Str. Gabroveni nr. 14

Vineri, în Club Mojo e seară de muzicălive. Aşa că ia-ţi prietenii şi vino să asculţicoveruri după cele mai tari hituri alemomentului şi nu numai. Mojo The Band,în frunte cu solistul trupei, Matt Highley,îţi promite o seară de neuitat. Distracţiaîncepe după ora 23.00 şi durează până la 2.00. (C.A.)

FOCUSSaturday Karaoke Partyîn Old City

LEGEND{

Muzică live în Club Mojo

www.ringincentrulvechi.ro

Party all night longîn St. Patricksn Dacă vrei să

petreci o seară decalitate, vino vineriseară în clubul dinstrada Smârdan nr.23-25 pentru oatmosferă auten -tică de irish pub.

* cotațiile au caracter orientativ

Adresa: Str. Academiei nr. 19

Oferte la băuturiSt. Patricks vine şi cu preţuri speciale la băuturi. Astfel, o sticlăde votcă împreună cu o sticlă de suc de mere la un litru costă180 de lei. Dacă preferi whisky, atunci îl poţi cumpăra împreunăcu patru energizante la acelaşi preţ.

Renovat recentDupă un proces complex deremodelare care a durataproape un an, St. PatricksIrish Pub & Restaurant asuferit un “face lift” radical.Clubul beneficiază şi de unnou salon, “The Bridge”,complet renovat, unde se vorputea asculta concerte livesau dansa până dimineaţă.

Ritmuri de jazz, atmosferăde început de secol XX,compozitori americani șicapodopere muzicale alevechiului continent sunt doarcâteva dintre ingredientelefestivalului ce va aveapremiera mâine seară. Ediţiaa şasea a FestivaluluiInternaţional de Muzică deCameră SoNoRo, intitulată„New Worlds”, se desfăşoarăîntre 5 şi 24 noiembrie.Concertul de deschidere vaavea loc la Palatul Cotroceni,Sala Unirii, sâmbătă, de laora 19.00. Peste 30 de artiştiinternaţionali vor susține înacest an 19 concerteSoNoRo în Bucureşti şi înalte patru oraşe din ţară.Jazzul, noutatea principală aediției de anul acesta, va fi

prezent prin trioul vienezSchmid-Carstensen-Breinschmid, prinimprovizaţiile cântăreţeibucureştene Luiza Zan, alepianistului lituanian PetrasGeniušas şi prin compoziţiilesaxofonistului şicompozitorului newyorkez

Daniel Schnyder. Biletele şiabonamentele suntdisponibile prin reţeauaEventim, magazineleGermanos, Orange,Vodafone, Domo, librăriileCărtureşti, librăriileHumanitas şi on-line, peeventim.ro. (C.A.)

PAG.

9 05

PAG.

de ani au trecut de la debutul celor de la Partizan.PARTYNR. 19 l 4 - 10 NOIEMBRIE 2011

UMANITAR

www.ringincentrulvechi.ro

Cristina Andreicristina.andrei@ziarulring.ro

Trupa Partizan a apărutpentru prima dată în 2002.Trei ani mai târziu a luat opauză, iar anul trecut, cândmem brii ei s-au reîntâlnit,Artan tocmai plecase dinTimpuri Noi, iar Suedezu’toc mai se întorsese în ţară.Rede butul a avut loc la Festi -valul Peninsula (Târgu-Mureş). Au urmat apoi zecide concerte în aproape toatăţara. Printre cele mai cunos -cute hituri ale trupei se nu -mără: “Fata mea”, “Păpuşeamasculină” şi “Banii”. Băieţiide la Partizan ne-au declaratcă pregătesc lansarea unui

album nou. “Lucrăm la unalbum care va conţine piesepe care le cântam în anii ‘80cu Timpuri Noi şi nu au avutniciodată şansa să apară pevreun album, ele făcând par -te din istoria noastră. Con si -derăm că nu este decât dreptsă le aducem la lumină, înstraie moderne. După care,în scurt timp, vom prezentaun nou album cu piese nou-nouțe, marca Partizan”, audeclarat băieţii. Ei au măr -turisit că sursa de inspiraţiepentru cântecele lor au fostîntotdeauna Capitala şi

bucureştenii. “ÎntotdeaunaBucureștiul şi oamenii lui aufost sursa noastră vitală deinspiraţie în a scrie texte.”Partizan este reprezentatăde: Adrian Pleşca (Artan) -voce; Răzvan Moldovan(Suedezu’) - chitară, groovebox; Andrei Robin Proca -bass; Radu Moldovan - tobe.Aşa că, dacă vrei să asculţirock de calitate şi să îl vezicântând live pe Artanu’, ia-ţiprietenii de mânuţă şi nurataţi un concert carepromite în clubul din Str.Blănari nr. 14.

10 lei

3 lei

3,5 lei

gratuit

Adresa: Str. Blănari

nr. 14

PARTIZAN REVINE PE SCENA CLUB An Miercuri,

după ora23.00, trupaPartizan revinepe scenă, înstilu-i carac te -ristic, într-unperformancelive undemuzica bună e la ea acasă.

Dacă vrei săciteşti un interviu

incendiar cumembrii trupei

Partizan, scaneazăQR code-ulurmător:

SoNoRo “New Worlds”începe sâmbăta aceasta

UMANITAR

Cătălin Sandu are 25 de ani, a absolvit înacest an Medicina cu media 9.60. După

examenul de licenţă a fost diagnosticat cu otumoare rară şi agresivă, sarcom

desmoplazic cu celule mici rotunde, pentrucare a fost operat, dar a recidivat la doartrei săptămâni, cu infiltrare în aripa osuluiiliac. Costul procedurilor se ridică la peste

150.000 de euro. Din acest motiv, dr.Cătălin Sandu are nevoie atât de sprijinul

nostru moral, dar, mai ales, financiar.

AJUTAţI UN TÂNăR MEDICSă SALVEZE VIEţI

Toţi cei care vor să îi acorde o şansălui Cătălin pot face donaţii, printr-un

simplu click, pe paginahttp://drcatalinsandu.wordpress.com/,

sau în următoarele conturiRO03RNCB0079124149020002 (euro)

RO03RNCB0079124149020002 (dolari)RO30RNCB0079124149020001 (lei)deschise la BCR, Sucursala Titan,

pe numele Unga Răducu,ori la teledon 0900 900 080 (apelabil doar din reţeaua

Romtelecom): 10 euro/apel.

30de ani au trecutde când Artanu’a urcat pentruprima oară pescenă alături defosta lui trupă,Timpuri Noi.

LIVE MUSICNR. 19 l 4 - 10 NOIEMBRIE 2011

PAG.

06

www.ringincentrulvechi.ro

Traian Racutraian.racu@ziarulring.ro

Pop, jazz sau R&B, Nico poate cânta înorice registru şi o demonstrează încă o datăîntr-un concert live. Într-un show „vintage“de două ore, Nico va cânta atât piesele careau urcat-o în seria celor mai bune voci dinRomânia, precum şi coveruri internaţionaledin repertoriul Pink, Katy Perry sau TinaTurner.

„Love Mail“, o plăcută surprizăFie în stil soul à la Duffy, fie în acorduri

de jazz în stil Amy Winehouse, cântecele depe cel mai recent album lansat de Nico,„Love Mail“, compuse în culorile retro aleanilor ’60, sunt tot atâtea poveşti păstrândmult soare şi amintirea valurilor de astă-vară.Cum în anii ’60 muzica nu se făcea pe

computer, artista este însoţită pe scenă detrupa ei. Nico, o artistă care şi-a propus să fiemereu alta, schimbă romantismul delicat din„Filme“ cu forţa Tinei Turner în „Simply theBest“, pentru a paria în cele din urmă pestilul rock experimental cu care a reuşit săsmulgă aplauze, cântând în versiune proprieun hit AC/DC, „Shoot To Thrill“.

Cântă cu trupa soţuluiLaurenţiu Matei, soţul artistei, face parte

din trupa Chorus Live Band, înfiinţată anultrecut. El este şi compozitorul pieselor luiNico, iar împreună cu trupa au realizat şiorchestrat albumul „Love Mail“. Fiind oapariţie destul de rară pe scenele bucureştene,fiecare concert al lui Nico este considerat uneveniment. Iată de ce, dacă iubiţi muzicabună, nu trebuie să rataţi recitalul din HardRock Cafe.

Nico & Chorus Bandlive @ Hard Rock Cafe

de lei costă un bilet de intrare la concertul susţinut sâmbătăde Nico & Chorus Live Band la Hard Rock Cafe.

Cred că m-amnăscut pentru a

cânta. Fără clipelepetrecute pe scenă

alături de muzică,atunci când uit de

toate, ce ar maiînsemna viaţa?

Poate... un teatrubanal în care eu aş

fi fost un actor şipoate... aş fi jucatun rol plictisitor.“

n Sâmbătă seară, una dintre cele mai bune vocifeminine ale României poate fi ascultată într-unrecital plin de surprize, susţinut la celebrul localdin Parcul Herăstrău.

RECITAL. Un pic mai departe de aglomeraţiaCentrului Vechi, mai exact pe strada Popa Soare nr. 7,vă aşteaptă, cuminte, Mystic Tree, un spaţiu în caremofturile trebuie lăsate la intrare pentru a face locbunului-gust. Atât celui culinar, pentru că vă puteţirăsfăţa papilele cu bucate bine ticluite, dar şi celuiartistic, pentru că, aproape în fiecare weekend,mansarda găzduieşte miniconcerte cochete şi artiştireprezentând stiluri şi genuri muzicale diferite. „Larăscruce de muzici“ se intitulează conceptulconcertelor de la Mystic Tree, iar în această vineriaveţi ocazia să ascultaţi un recital emoţionantsusţinut de sensibila Alina Manole. Artista ainventat un stil muzical pe care îl promovează cuîncăpăţânare pentru că îi aparţine: folk-jazz. Tocmaide aceea, sunteţi aşteptaţi să poposiţi, după apusulsoarelui, în mansarda de la Mystic Tree, pentru aasculta piese despre îndrăgostiţi teribili care împartluna şi se ascund de sirene, despre lumina după-amiezelor şi ploile inimii. (T.R.)

Alina Manoleşi chitara eiminunatăpoposesc laMystic Tree

25

PAG.

07

PAG.

TEATRUNR. 19 l 4 - 10 NOIEMBRIE 2011

Autor: Anton PavloviciCehovPrezentat de: TeatrulNaţional de Operetă„Ion Dacian“Produs de: TeatrulNaţional Târgu MureşSpectacol în limba maghiarăDistribuţie: Katalin Berekméri, BarnaKelemen Bányai, Orsolya MoldovánCoregraf: Kinga Kis-LucaLight design: Bányai TamásCostume: Török IlkaDecor: Adrian GaneaRegizor: Zsolt HarsányiDurată: 3h 10 min (cu pauză)Preţ: 33,6 leiSâmbătă, 5 noiembrie, ora 20.00

Autor: Ana Maria BambergerPrezentat de: Teatrul Naţional „I. L.Caragiale“ Distribuţie: Olga Tudorache, CeciliaBârbora, George Motoi Regizor: Alice BarbDurată: 1 h 20 minPreţ: 16 lei, 25 lei, 30 leiDuminică, 6 noiembrie, ora 20.00

Autor: LiaBugnarPrezentat de:Godot Cafe-Teatru, Str.Blănari 14Distribuţie:IlincaManolache,Maria Obretin,Lia Bugnar,Dorina Chiriac Muzica: Ada Milea Regizor: Dorina ChiriacLuni, 7 noiembrie, ora 20.00

PE SCURT„Platonov“

„Noiembrie“

„Noi 4“

Autor: NikolaiErdmanPrezentat de:Teatrul Naţional „I.L. Caragiale“Regie şi muzică:Felix AlexaDistribuţie: Dan

Puric, Costel Constantin, AdelaMărculescu, Ileana Olteanu, MariusBodochi, Marius Manole, Tania Popa,Silviu Biriş, Maria Buză, Andrei Finţi,Lamia Beligan, Rodica Ionescu, FlorinLăzărescu, Scenografie: Diana Ruxandra IonMarţi, 8 noiembrie, ora 19.30

„Sinucigaşul“

E emoţionant să intri într-o meserie ca astafără a avea nişte modele.“

RADU AFRIM„

www.ringincentrulvechi.ro

ALT

ER

NA

TIV

{ „Crazy stories in the city“Teatrul Foarte Mic vă invităsâmbătă, 5 noiembrie, de laora 22.00, la un spectacol deteatru-dans. Cum ar fi dacăpersonajele de basm şi-arface loc printre noi într-obună zi? În spectacolul„Crazy stories in the city“,coregraful Arcadie Rusureuşeşte să le reînvie în formeşi contexte noi, pe un fundalsonor românesc: muzică dinfolclor. Dansul este aici omodalitate de expresieputernică şi elocventă a

personajelor atât decunoscute copilăriei noastre,iar cuvintele din care eraucompuse toate acele poveştinu mai sunt necesare.Scenele se deruleazăimprevizibil şi paradoxal,completându-se într-o nouăpoveste. Din distribuţie facparte: Oana Albu, VitalieBantaş, Avram Birău, GalinaBobeicu, Ruxandra Enescu,Ştefan Lupu, IoanaMarchidan, Valentina Popa,Radu Zetu. (C.G.)

IUBIRE șI SINGURăTATE,la Teatrul „Odeon“

Cristina Găvruşcristina.gavrus@ziarulring.ro

Un spectacol regizat deRadu Afrim nu poate fi se -pa rat de autorul său. Sunttoate într-un anume fel, to -tu şi mereu altfel. Pentru căper sonalitatea puternică a re -gi zorului se im pri mă în fie -care dintre ele şi toate par acompleta un puzzle al vi ziu -

nii sale asupra teatrului. Darcele mai importante la pro -duc ţiile marca Afrim suntsen zaţiile produse spec ta to -ri lor. Nu poţi să rămâi in di -fe rent, asta e sigur. Nu poţi săuiţi anumite imagini care ţis-au imprimat pe retină.

Comedia singuraticilorEste şi cazul lui „Mai

în tâi te naşti“. Într-un decor

fas ci nant apar per so najeciu date, mo dificate şi fizicde problemele lor inte rioa -re. Spectacolul are la bază oco medie daneză despre oa -meni singuri şi neadaptaţi.Lumile lor se ciocnesc maimult ac cidental, pentru că,din în tâm plare, sunt vecini.Lili şi Pipi, surorile ago ra -fo bice, descoperă noi po si -bi lităţi trecând pragul caseilui Viktor sau al lui Axel şiToa der. Nymse, va ga boandane iu bită, po po seşte prinfiecare casă fără a reuşi să-şigăsească un rost. Contactulcu ceilalţi este uneori du re -ros, dar necesar pen tru ades coperi mai multe de sprepro pria persoană.

„Mai întâi te naşti“, produs de Teatrul „Andrei Mureşanu“, Sfântul Gheorghe

Prezentat de: FNT, Teatrul „Odeon“, Sala MareData şi ora: 4 noiembrie, orele 15.30 şi 21.00Autor: Line KnutzonRegia: Radu AfrimDistribuţia: Elena Popa, Claudia Ardelean, Fatma Mohamed, Cezar Antal,Sebastian Marina, Daniel Rizea, Ioana Alexandrina CosteaTraducerea: Carmen VioreanuScenografia: Cristina MileaDurata: 1 h 45 min

n Astăzi, în cadrul FNT sejoacă de două ori, pe scena„Odeonului“, cel mai recentspectacol al lui Radu Afrim:„Mai întâi te naşti“ . De la ora15.30 şi de la ora 21.00,sunteţi invitaţi să pătrundeţiîntr-o lume specială caretrebuie văzută şi simţită pepropria piele..

9iunie 2011 este data premierei

„Mai întâi te naşti.“

Alina Nicualina.nicu@ziarulring.ro

Vom putea răsufla li ni ş tiţi:cal varul găsirii unui loc de par care în centrul oraşului valua sfârşit. Primarul Ca pita lei,Sorin Oprescu, a făcut, re cent,o vizită la şantierul par căriisubterane de la Uni ver si tate.Edilul-şef a pre ci zat că pânăla sfârşitul anului vor fi gatalucrările de struc tu ră şi vor fireamplasate sta tuile mu ta tetemporar în Par cul Izvor. “Selucrează 24 de ore din 24.Sper ca în mar tie 2012 aici săpoată par ca maşini”, a declaratOprescu referitor la parcarea

ce va avea trei niveluri cu o ca -pa citate de 420 de auto tu ris -me şi 21 moto ci cle te. Dease menea, Mu nici pa li tatea şi-a propus să ame na jeze în Pia - ţa Dorobanţi o parcaresub terană cu 254 de locuri şiun pasaj care vor avea o su pra -faţă de 5.058 de metri pă traţi.

În plus, şoferii bucu reşteni vorbeneficia, în ur mă to rii ani, şide parcările sub terane ce vorfi construite în zonele PiaţaAlba Iulia (1.496 locuri),Gara de Nord (1.100 locuri),Charles de Gaulle (603locuri), Piaţa Vic toriei (500de locuri), Edgar Quinet (380

de lo curi) şi Walter Mă ră ci -neanu (240 de locuri).

Alte 800 de locuri înCentrul Istoric

Bucureştenii dornici să sere lax eze la o terasă din Cen -trul Istoric sau să se distrezeîntr-unul dintre cluburi vor

uita de grija locurilor deparcare. Primăria Capitaleiare în plan construcţia uneinoi parcări în zona străzilorN. Tonitza - Franceză - Spla -

iul Independenţei, ce va aveacinci etaje şi 800 de lo curi. Lanivelul solului vor fi parcateautocarele cu turişti, iardeasupra - celelalte ma şini.

BUCURESTI,NR. 19 l 4 - 10 NOIEMBRIE 2011

PAG.

08

de mii de locuri de parcare au fost createîn sectorul 1, în ultimii trei ani, prinintroducerea de sensuri unice.100

Aşa se rezolvă CRIZA LOCURILOR de parcare

www.ringincentrulvechi.ro

PUBLICITATE PUBLICITATE

Vom parca “la înălţime”Noua Piaţă Progresul din sectorul 4, ce va figata în august 2012, va avea o parcare de250 de locuri pe acoperişul complexului.Şoferii vor putea parca “la înălţime” anulviitor şi în sectorul 6: 100 de locuri vor fidisponibile pe acoperişul Pieţei ValeaIalomiţei.

n Şoferii bucureşteni nu vor mai fi nevoiţi să caute ore-n şir unloc unde să-şi parcheze maşinile. În următorii ani, Capitala vaavea megaparcări subterane, supraetajate şi chiar peacoperişuri.

Chiliman face904 de locuri în subteran Primăria condusăde An drei Chilimanva amenaja pa truparcări subterane,cu un total de 904 locuri, în zo nele Aviaţiei, IonMihalache, Do robanţi şi Banu Manta. Aces tea vor ficonstruite pe str. Ştefan Burileanu (342 de lo curi),Clucerului (77 de lo curi), Teheran (234 de lo curi) şiBanu Manta (251 de locuri).

Cristina Andreicristina.andrei@ziarulring.ro

Ce părere ai despre cumarată Centrul Istoricazi?Mi-ar plăcea să îţi dau

un răspuns aşa, la „cald“, adi -că să fi fost ieri sau zilele tre -cute, dar mărturisesc sincercă ultima dată am fost acumdo uă luni de zile, fiind în -cân tată să descopăr că se în -tâm plă ceva, că se transformăpe zi ce trece. Pentru mine afost un şoc să-l revăd şi măr -tu risesc că până acum câtevaluni nu mai fusesem defoarte mult timp în CentrulIstoric.

Noi te-am surprins anultrecut cu Dani înCentrul Istoric...Da, am fost anul trecut la

un spectacol de teatru. Amfoarte mulţi prieteni actoricare mă cheamă, mă invită.

Obişnuieşti să mergides când eşti în ţară?Nu neapărat, nu pot să

spun că trec asta în agendă,pen tru că eu de obicei staudoar trei-patru zile în ţară.Acum se întâmplă să stau osăptămână pentru că are fiulmeu vacanţă şi garantat vommer ge acolo. Sper să îi placă.Am vizitat multe astfel delo curi prin lume, mai alesprin Franţa, şi a fost plăcut

im presionat de fiecare datăde atmosfera specifică, destră du ţele înguste şi de re sta -u rante. Sper să îi placă şi aicişi sper să aibă aceleaşi emoţiişi aceleaşi bucurii pe carele-am simţit eu văzând că, însfâr şit, avem şi noi un loc dejoa că pentru oameni mari,un loc unde să te simţi caîntr-o ţară civilizată, unde săsimţi că e cultură în stânga şiîn dreapta, chiar şi culturăgas tronomică, şi cultura pe -tre cerii dacă vrei.

Ai vreun loc preferatunde îţi place să te duci?Mi-e foarte greu să spun

asta. Ar fi nedrept să facacum o ierarhie. Mai lasă-măsă mă duc de câteva ori şi osă îţi spun. Precis o să găsescun restaurant, un teatru pre -ferat. N-am unul deo cam da -tă. Am fost prea puţin peacolo.

A terminat de scris primulei roman

În luna mai spuneai călucrezi la un roman pecare vrei să îl lansezi întoamnă. În ce stadiueste acum?Cei de la Editura Po li -

rom m-au sfătuit prieteneştesă mai treacă ceva timp de lalan sarea celeilalte cărţi. Ar fiprea aproape una de alta deşihai să spunem că cititorul

din România, cel puţin almeu, n-ar avea o problemăcă lansez atât de rapid laritmul în care s-au vândutce lelalte. Acum vorbesc strictpragmatic. Cărţile s-au vân -dut foarte bine şi una nouăar fi probabil la fel de bineprimită. Am zis să respectămoarecum şi regulile de piaţă,de marketing şi să mai lăsămpuţin timp. Cartea e gata dinpunctul meu de vedere.

Poţi să îmi dezvălui cevadin subiect?E un roman. Sunt po -

veşti suprapuse, numai fic ţi -u ne. Evident, ficţiunea esteins pi rată şi din ce am maivă zut în jurul meu, din ce amtrăit. Nu are caracter au to bi -o grafic. Dimpotrivă, am în -cer cat ca personajul principalfe mi nin să fie departe oare -cum de mine, nu numai capreocupări, înfăţişare, dar şiprin felul de a fi. Am vrutfoarte tare să scriu romanulăsta ca un scriitor şi să creeznişte personaje care să nu secrea dă că ar fi parte din mi -

ne sau din viaţa mea. Ammari emoţii cu acest roman.Până acum să zicem că amscris mai în joacă, mai cuchef de a scrie pentru că sim -ţeam nevoia să exprim ceva,dar de data asta e o încercare(...) şi mi-e un pic frică de…

De reacţia publicului?Nu neapărat de reacţia

pu blicului, cumva am oa re -ca re încredere. Am un soi dereticenţă faţă de… ştii cume? Când scrii un roman,sigur că te citesc foarte mulţioameni, pur şi simplu, dar temai critică specialiştii. E unroman totuşi, adică le atragialtfel atenţia. Mi-e mai fricăde oamenii ăştia foarte pre -ten ţi oşi care încă mai cred căo carte se scrie numai pentruo anumită categorie. Eu credfoar te tare în cartea care teface să te simţi bine, în carteacare te face să te regăseşti,car tea în care ţi se pare căpo vestea seamănă puţin şi cupo vestea ta. Cred mult maita re în genul acesta de cartecă ru ia mulţi îi spun co mer -cială, dar mie mi se pare căajun ge mai simplu la sufletulunui om şi că e o cale mai si -gu ră şi mai cinstită de a des -

chi de apetitul pentru lectură.Si gur, sunt oameni pre de s ti -naţi să citească şi de pe ul ti -mul raft din bibliotecă,li te ratură pentru care foartepu ţini dintre noi luăm scara

să ne alegem câte o cartecom plicată. Restul, sper dintoată inima că o să preferămîn momentele noastre deplic ti seală, răgaz, o carte carene face nouă bine.

„De ce iubim femeile?“,cea mai frumoasă carte

Lumea tinde să criticeacest tip de scriitori, cum apăţit şi Paulo Coelho, deexemplu…

E adevărat că nici bietulMir cea Cărtărescu n-ascăpat de critici şi totuşi,când ajungi, ca scriitor, să îlcri tici şi pe MirceaCărtărescu în seamnă că tu,ca scriitor mai mic, şi acummă uit la mi ne, n-ai oproblemă, ei au o problemă între ei. Mie mi-a părutfoarte rău că pe Mircea Cărtărescu l-au acuzat la unmoment dat că scrie ro mane comerciale, lejere, de ge -nul „De ce iubim fe me ile?“. A fost una dintre cele maifrumoase cărţi scrise la noi şi cea mai citită. Lumeaavea nevoie ca filosoful din el, scriitorul foarte sofisticatsă coboare puţin, spre dispera rea sau dispreţulcolegilor lui de breaslă, nivelul dis cu ţi ei, dar nu laperiferia so cie tăţii sau la periferia culturii, ci undeva maipe înţelesul tuturor. Când a făcut asta, tot mai mulţi auvenit spre el. Nu mi se pare un păcat să scrii cum simţisau să scrii, la un moment dat, fără pretenţii deliteratură fundamentală. Sigur, există oameni şi de opar te, şi de alta, şi cititori, şi scr i itori predestinaţi. Suntpu ţini şi noi suntem mai mulţi.

PAG.

09

PAG.

INTERVIUNR. 19 l 4 - 10 NOIEMBRIE 2011

Eu nu mi-am dorit să par scriitorul care devine dintr-odată un omcare dă sfaturi şi îi învaţă pe alţii ce să facă. Aşa încât cărţile melesunt foarte relaxate din punctul ăsta de vedere.“„

www.ringincentrulvechi.ro

Mihaela: „CENTRUL ISTORIC - UN LOC DE JOACă pentruoamenii mari“n Chiar dacă nu vine des în România, Mihaela Rădulescu

mărturiseşte că unul dintre locurile în care s-ar duce întotdeaunacu plăcere şi care a surprins-o pozitiv este Centrul Istoric.

Asta e păcatul de a fi unscriitor cunoscut pentru altmotiv să spunem. Mă ştielumea de la televizor.“

Gelu Diaconugheorghe.deaconu@ziarulring.ro

Dansuri la bară sau pe mese,îm bră căminte de fiţe, fete fru moa -se, mai mult sau mai puţin îm bră -ca te, aglomeraţie, muzică dată lama xi mum, cocktailuri trăsnet,nopţi albe în care distracţia este cu -vân tul de ordine, iată câteva dintrecoordonatele şi realităţile epocii pecare o trăim, dacă este să vorbimdespre... distracţie. Dar mai estedis tracţia ce a fost odinioară?Lucrurile care dădeau „tonul la dis -trac ţie“ mai sunt un model re pre -zentativ sau sunt doar o filă înal bumul de amintiri al bunicii? Dela trăsură la superautomobile, de la„bă tăile cu flori“ la „băile de şam -panie“, de la plimbările la Şosea la„fiţele de Dorobanţi“, iată câtevadin tre ipostazele cu care „CentrulVechi“ încearcă să vă familiarizeze.

Distracţie cu şampanie şi cu lăutari „şlefuiţi“

Cu siguranţă, bucureştenii deodi ni oară nu prea aveau de alescând era vorba despre locuri pen -tru plimbare. În primul rând eraŞo sea ua, pe care o ştim azi ca Şo -sea ua Kiseleff, care ţinea „de la ca -

pul Podului Mogoşoaiei (n.r. - Pia -ţa Victoriei de azi) până la al doi learond, unde e acum Arcul de Tri -umf“. În al doilea rând era CaleaVic toriei, mai exact zona dintreCa pşa şi Palatul Regal, „pe undelumea ieşea spre a întâlni vreunprie ten sau cunoscut cu care să seoprească la mesele vreunei cofetăriisau cafenele“. Cele două traseeaveau locuri de popas bine stabilite.La Şosea era îndeosebi Bufetul dela primul Rond, unde „se opreausau veneau înadins perechile demuş terii binedispuşi sau amorezaţide cinau cu mâncări alese, cu vinuristră ine şi cu şampanie, având şi lău -tari «şlefuiţi» (...). Se petrecea astfelfie afară în boschete, când vremeaera frumoasă şi serile cu lună, fie în«chambre separee», iarna sau pevre me urâtă“.

Lumea, împărţită între varieteuşi grădini publice

La ceas de seară, bucureştenii,da că nu rămâneau pe la teraselesus-amintite, alegeau între diferitedistracţii specifice vremurilor: uniimergeau la cinematograf, îndeosebipe Bulevardul Elisabeta, alţii, la re -pre zen taţiile „Circului şi ale «varie -teurilor» de la «Hugo» (salăcons truită prin 1895 în spateleBăn cii Naţionale)“, sau, în fine, laspectacolele Teatrului Naţional, în

faţa căruia trăsurile muscalilor sau,mai târziu, elegantele automobilespecifice epocii îi aduceau pe ceimai „fiţoşi“ reprezentanţi ai acesteialt fel de mondenităţi. O altă ca te -go rie, cea a lumii cartierelor măr gi -na şe, prefera îndeosebi grădinilefa bri cilor de bere Luther sauOppler, precum şi pe cea a luiDumitru Ma rinescu-Bragadiru,care se afla în capătul Căii Rahovei.

ISTORICNR. 19 l 4 - 10 NOIEMBRIE 2011

PAG.

10

Reglementările mersuluicu trăsura la Şosea

Şi dacă tot am amintit demijloacele de transport aleacelor vremuri, se cuvine săamintim de o reglementarecare poate părea bizară înziua de azi, dar care atunciavea un scop în sine:„Deosebirea este căautomobilele gonescîntrecându-se unele pe altele,fără a lăsa putinţă să vezi pecei dinăuntru, în vreme ceatunci mersul trăsurilor laŞosea era reglementat: laducere, în trap întins, ca să sevadă preţul cailor, iar laîntoarcere, la pas. Până la ovreme, nici de biciclete, nicide automobile nu sepomenea. Erau însăechipajele celor «avuţi», culacheu în livrea pe capră,lângă vizitiul la fel îmbrăcat,cu interiorul trăsurii căptuşitcu catifea, mătase sau postavdin cel mai fin, şi cu pernelede stat, ca şi cele de lapicioare şi învelitoareapicioarelor“, ne spunescriitorul şi jurnalistul GeorgeCostescu.

Capşa, un loc de legendăPe Calea Victoriei, între Capşa şi Palat, lumea se opreaîndeosebi... la Capşa, considerată cercul exclusivist al scriitorilorşi gazetarilor. Mai erau însă şi alte locuri unde lumea avidă dedistracţie putea să se oprească, aşa cum era nu mai puţinfaimoasa cafenea High-Life, loc preferat de „pensionarii cei mai cuvază, lume din colonia germană a oraşului, precum şi un cerc deintelectuali ce cuprindea pe unii scriitori, muzicanţi sau maeştri înartele plastice“. Mai erau cafeneaua Fialkowski din Piaţa Teatrului,aşezată vizavi de cel mai cunoscut magazin de delicatese alBucureştilor, Dragomir-Niculescu, precum şi Terasa Oteteleşanu,unde se adunau „toţi cafegiii pătimaşi“.

Bucureştenii din vremea aceea (...) plecau de-acasă numai când aveaude umblat după treburi sau când «aveau rost» de petrecere.“

GEORGE COSTESCU„

www.ringincentrulvechi.ro

CUM SE DISTRAU bucureşteniipe vremea străbunicilor

Cele mai cu faimă restaurante bucureştene din acea vremenu se deosebeau aproape întru nimic de modelele lor de pela Paris sau Viena.“

GEORGE COSTESCU

n Astăzi, tinerii bucureşteni şi nu numai merg ca să se distreze în cluburiprecum Bamboo, Fratelli, El Comandante sau Player. Ce se întâmpla însăpe vremea străbunicilor, când astfel de locuri nu existau? Cum se distraubucureştenii de atunci şi cum se face că parfumul irepetabil al acelei epociîncă se mai simte prin Centrul Istoric al Capitalei? „Centrul Vechi“ vă invităla o plimbare prin locurile de distracţie ale unor vremuri apuse.

PAG.

11

PAG.

KNOW-HOW

www.ringincentrulvechi.ro

NR. 19 l 4 - 10 NOIEMBRIE 2011

Excesul accesoriilor strălucitoare şi culorile stridente nu au cecăuta în vestimentaţia ta! Acestea sunt potrivite decorului dinclub şi poate animatoarelor.“

„Cum să te îmbraci în clubn Fie că este zi sau seară, că mergi la birou sau la un cocktail, că eşti la o partidă de

shopping sau te distrezi în club, îmbrăcămintea trebuie să-ţi reflecte în primul rândpersonalitatea, să-ţi avantajeze constituţia şi, nu în ultimul rând, să fie în ton cunoile tendinţe. Dacă la birou posibilităţile tale vestimentare sunt limitate, dă frâuliber originalităţii atunci când te-ai hotărât să petreci o noapte „de succes“ în club!Stilistul Adina Buzatu îţi dă câteva sugestii. O poţi urmări şi pe pagina de Facebook,„Trends by Adina Buzatu“, unde în fiecare zi „te consiliază“ cu privire la modă şi stil.

Jeanşii reprezintă piesaves timentară cea mai în tâl -nită atunci când vine vorbade îmbrăcămintea de clu -bbing, dar, evident, nu oricepe reche de jeanşi poate fipur tată în acest context.Dacă eşti o persoană con ser -va toare, ai posibilitatea să fiito tuşi cool într-o pereche dejeanşi indigo, la care să asor -tezi un tricou V neck, alb saune gru, şi o jachetă de smo -king sau un sacou din catifea.Pentru a fi în concordanţă culo cul, încalţă-te cu o pereche

de pantofi din piele coloratăsau cu bocanci cu aspect vin -ta ge. Singurele accesorii re -co mandate sunt ceasul de lamâ nă şi batista la buzunarulsa coului.

Sfaturi pentru rebeliCei nonconformişti pot

şi în acest sezon să profite dejeanşii cu aspect uzat (cu di -ferite rupturi) sau de cei slimfit. Dacă îţi plac cei uzaţi, în -cearcă să contrabalansezi as -pec tul lor purtând o cămaşăcu jabou sau cu detalii spe ci -

fice cămăşilor de smoking. Ope reche de pantofi sport vorcom pleta outfitul cu succes.Jeanşii slim fit arată foartebine în combinaţie cu tri -couri simple şi cu veste. Pen -tru un aspect rebel, alege ope reche de bocanci cu şi re tu -rile desfăcute. Poartă brăţăridin piele sau din mătase şiun lanţ la jeanşi. O altă op -ţiu ne sunt pantalonii dinsto fă care copiază modelulpan talonilor de jogging, cu oban dă elastică la gleznă.Aceş tia pot fi purtaţi atât cu

tricouri, cât şi cu cămăşi cuim primeu. Dacă alegerea taeste cămaşa, poţi asorta unpa pion din mătase sau tri co -tat. Suflecă mânecile cumultă atitudine and let’s par -ty! Pantofii sau ghetele dinpiele întoarsă întregesc cusuc ces acest outfit. Înschimb, la tricou poartă bre -te le, dar asigură-te de ca li ta -tea acestora (Albert Thurs- ton sunt cele originale şi, evi -dent, cele mai bune!). Înain -te de a ieşi pe uşă, ia-ţi şipălăria din cuier!

Pantaloni de smoking şitricou simplu

Pantalonii de smoking îipoţi adapta şi unei ţinute declub, dar cu o condiţie: caaceştia să aibă tăietura slimfit. Neapărat combină-i cu

un tricou simplu şi o pe -reche de sneakers. Cei maireţinuţi pot purta aceştipantaloni cu sacoul cos tu -mului, iar cei îndrăzneţi cuo geacă sau un sacou dinpiele.

l PantofiMagnannifor AdinaBuzatu

l PantaloniRoyal Hemfor AdinaBuzatu

l CămașăCITLuxury forAdinaBuzatu

l CravataCalabresefor AdinaBuzatu

l SacouSAND forAdinaBuzatu

l JeansMessageriefor AdinaBuzatu

l GheteOrtigni forAdinaBuzatu

l CămașăCITLuxury forAdinaBuzatu

l Vesta RoyalHem forAdinaBuzatu

l JachetăMessageriefor AdinaBuzatu

l PantofiMagnannifor AdinaBuzatu

l PantaloniRoyal Hemfor AdinaBuzatu

l CămașăSAND forAdinaBuzatu

l GeacăS.W.O.R.D forAdinaBuzatu

www.ringincentrulvechi.ro

PUBLICITATE

Plasat în universul financiar,unde mizele sunt uriaşe,„Margin Call“ este un thrillerdespre jucătorii-cheie dintr-ofirmă de investiţii peparcursul a 24 de ore dinperioada începutului crizeifinanciare mondiale, în 2008.Când un analist-junior punemâna pe informaţii ce potduce la căderea firmei, seporneşte o avalanşă care îi vaaduce pe marginea prăpastieipe toţi cei implicaţi la niveldecizional sau moral.Mergând dincolo de limitelegenului, „Margin Call“ este unportret curajos şi autentic alindustriei financiare şi aloamenilor din interior care iau

decizii ce schimbă viitorul nostruglobal. Însă, deşi promite mult înanumite momente, acţiunea sedezvoltă plat, iar finalul riscă săgăsească mulţi spectatori extrem dedezamăgiţi. Din respect pentrupleiada de staruri, vom încerca săafirmăm că filmul nu este slab, cidoar… nu pentru oricine. (T.R.)

PROGRAM

Acest suplimenteste realizat

de ziarul

CEL MAI CITITCOTIDIAN LOCAL

DIN ROMÂNIA ZIARUL GRATUIT

NR. 1DIN BUCUREŞTI

162.000cititori pe ediţie*

conform StudiuluiNaţional de Audienţă

ianuarie 2009 - ianuarie 2010

Redacția: Traian Racu, Cristina Andrei,Andrei David, Răzvan Atanasiu, Costin

Marinescu, Vlad Pelinescu-Onciul, LuminițaSandu, Eugenia Oprea, Ionel Vâlcan, Vlad

Manolache, Alina Nicu, Gheorghe Deaconu.

Tipografia ring printBucureşti

telefon: 0721.291.187

Departament vânzări publicitate „ring“

Alina Vîlceloiu: 0731.111.486;alina.vilceloiu@ziarulring.ro

ring

LEGENDĂ - must see - bun - merge, de gura partenerului - dacă nu ai alternativă socială - mai bine bagi banii la Loto

««««¶ «««¶¶ «¶¶¶¶ ««¶¶¶

«««««

PAG.

este ratingul acordat de spectatori filmului„Anonymous“ pe reputatul site de profil IMDb.com.6,5 1

3

PAG.ALT

ERNATIV{

FILMNR. 19 l 4 - 10 NOIEMBRIE 2011

A fost Shakespeare unIMPOSTOR?

Titlu original: „Margin Call“Regia: J.C. ChandorDistribuţie: Kevin Spacey, StanleyTucci, Jeremy Irons, Demi Moore,Zachary QuintoGen: dramă, thrillerRating „Centrul Vechi“: Rulează la: Hollywood Multiplex, TheLight Cinema, Cinema City Cotroceni,Movieplex

««¶¶¶

n Filmul propune un posibil răspuns la oîntrebare pe care şi-au pus-o, de câtevasecole încoace, minţi strălucitoare precumMark Twain, Charles Dickens şi SigmundFreud: cine a creat, în realitate, opereleatribuite lui William Shakespeare?

www.ringincentrulvechi.ro

Panică pe Wall Street

THE LIGHT CINEMALiberty Center, Str. Progresului nr. 151-171

PANICĂ PE WALL STREET (premieră)– 16:10, 18:10, 20:25, 22.30CULOAREA SENTIMENTELOR(premieră) – 13:20, 16:00, 21:10

MOVIEPLEXPlaza România - Bd. Timişoara nr. 26

ANONIM (premieră) - 12:30, 14:00,15:00, 16:30, 17:30, 19:00, 20:00, 21:30,22:30SPY KIDS 4D: SAFIRUL TIMPULUI(premieră) – 12:30, 14:30, 16:30, 18:30,20:30

CinemaPROStr. Ion Ghica nr. 3

ANONIM (premieră) – 13:00, 15:4,518:30, 21:15

Traian Racutraian.racu@ziarulring.ro

Controversele privind pa ter -ni ta tea operei lui William Sha -kes peare au început în urmă cumai mult de un secol, iar în tre -ba rea a rămas fără răspuns pânăîn ziua de azi. Este bardul dinStrat ford-Upon-Avon geniuldin spatele tragediilor lui Ham -let şi Macbeth sau a iubirii din -tre Romeo şi Julieta? Este, oare,posibil ca acest om simplu, de laţară, să fie creatorul celor maire marcabile personaje ale lite ra -turii universale? Multora li separe absolut imposibil ca fiulunui analfabet să fi scris ca po -do pere ca „Neguţătorul din Ve -ne ţia“, „Regele Lear“ sau„Hen ric al V-lea“. Educaţia datăde o simplă şcoală sătească nul-ar fi putut înzestra cu voca bu -la rul necesar pentru a scrieopere li terare de o asemeneacom ple xi tate şi nu există nici un

do cu ment din care să reiasă căSha kespeare ar fi călătorit pealte meleaguri, cu atât mai puţincă ar fi vorbit limbi străine.

Niciun manuscris găsitSingurele dovezi pe care is -

to ricii i le pot atribui lui Sha -kes peare sunt semnăturile pecâteva documente oficiale, or to -gra fiate în cel puţin şase moduridi ferite: Shaksp, Shakspe, Sha -kes per, Shakespere, Shakspere şiShakspeare. Nu s-a găsit nicimăcar un manuscris al sutelorde opere şi nici o scrisoare scrisăde mâna lui Shakespeare. Ceeace este şi mai straniu e că tes ta -men tul său nu menţionează nicio lucrare şi nici un manuscris,lăsându-le soţiei şi copiilor săidoar bani şi nişte mobilă.

Varianta lui EmmerichRegizorul Roland Emme -

rich susţine că operele au fostscrise de fapt de nobilul Edward

de Vere, un curtean din an tu ra -jul reginei Elisabeta, iar filmullui ilustrează o epocă în care in -tri gile politice, legăturile amo -roase secrete de la Curtea

Re gală şi uneltirile nobililorava ri de putere şi dornici săpună mâna pe tron erau scoasela lumină şi înfierate în public,pe o scenă de teatru.

Titlu original: „Anonymous“Regia: Roland EmmerichDistribuţie: Vanessa Redgrave, Rhys Ifans, Rafe SpallGen: dramă, istoric, thrillerRating „Centrul Vechi“: Rulează la: Grand Cinema Digiplex, Hollywood Multiplex,Movieplex Plaza România, Cinema City Cotroceni, The LightCinema, CinemaPRO

«««¶¶

www.ringincentrulvechi.ro

arbori au fost folosiţila amenajareaParcului Carol I.

NR. 19 l 4 - 10 NOIEMBRIE 2011

4.206PAG.

14

Parcul Carol I - „plămânul“din Dealul Filaretuluin În cetatea numită Bucureşti, conceptul de

linişte pare unul tabu. Larmaautomobilelor, a pickhammerelor şi autilajelor care forează zilnic în asfalt i-aspulberat cetăţeanului aproape oriceşansă de a găsi un loc unde existenţaomului poate intra în rezonanţă cu natura.Bucureştiul este însă un oraş alcontrastelor. „ring“ vă prezintă astăzipovestea unui parc „regal“.

Gelu Diaconugheorghe.deaconu@ziarulring.ro

Este greu de închipuit că,în urmă cu mai bine de unsecol şi jumătate, Dea lulFilaretului era ac o pe rit cuviţă-de-vie. Totuşi, acestlucru este perfect ade vă rat. Şicum tot românul este atrasde vinul bun şi de via ţaboemă, locul respectiv s-atransformat lesne într-unulunde bucureştenii ve neau casă petreacă. Dealul Fi -laretului a fost însă şi mar to -rul unor evenimente is to rice,revoluţia paşoptistă gă sindu-şi aici ecoul prin de mon -straţiile din iunie 1848, cândpeste 30.000 de oameni audepus un jurământ so lemnpentru puterea re vo lu ţio nară.Pe locul redenumit Câm piaLibertăţii, la 6 sep tem brie1848, masele bu cu reş tene auars Regulamentul Or ganic şi„Arhondologia“ (car tea ran -gu rilor boiereşti) în în cer -carea de a spulbera vecheaorânduire feudală.

„Epoca progresului şi a civilizaţiunii“

Venirii pe tron a regeluiCarol I i-a urmat o rapidădez voltare a statului român.Încă din 1864, cu doi aniînainte de înscăunarea aces -tu ia pe tronul României, edi -lii bucureşteni erau pre ocu-paţi de amenajarea unui parc

public pe Dealul Filaretului.Totuşi, lucrările de cons -truire au început abia în anul1900, după planurile ar hi tec -tului peisagist francezEduard Redont. Acesta aales ca ax al parcului o aleecen trală amplă, mărginită dearbuşti, straturi de flori şi decâte două alei cu tei. Aleilede centură care încep de lain trarea în parc se unesc cuce lelalte alei prin numeroasera mificaţii. Având o su pra -faţă de 32 de hectare, ParculCarol I a fost inaugurat înanul 1906, pentru a sărbătoriastfel 40 de ani de domnie airegelui Carol I.

Fântâna CantacuzinoMonument de artă ri -

dicat în 1870 de primarul deatunci, Gheorghe Gr. Can ta -cu zino, fântâna este decorată,pe faţadă şi pe părţile la te -rale, cu basoreliefuri şi plăcide ceramică. Are la bază unba zin care este umplut înper manenţă de firul de apăvenit din firida fântânii. Peacest loc a existat una dintrecele mai frumoase fântânidin Bucureşti, şi anume ceari dicată de mitropolitul Fi la -ret spre sfârşitul secolului alXVIII-lea. Fântâna Filaretera renumită nu numai pen -tru apa sa foarte bună, careera vândută de sacagii numaibo ierilor şi cetăţenilor îns tă -

riţi, c i şi pentru frumuseţeaei. Avea forma unui chioşccu două niveluri, iar la parterse aflau cele 12 guri pe carese scurgeau apele a patru iz -voa re captate dintr-un dealîn vecinat. Etajul avea şapteco loane sculptate şi clopoţeide sticlă. Lucrată aproape înîn tregime din marmură, afost demolată în 1863 deoa -rece ameninţa să se pră bu -şeas că.

Arenele RomaneTeatrul de Vară din

Parcul Carol I a fost ridicatde arhitectul Leonida Ne -gres cu şi de inginerul ElieRa du, la lucrări contribuindşi inginerul George Cons -tan tinescu. Complexul, cons -truit după model roman, estedestinat spectacolelor în aerliber. Aici se organizau pevre muri cele mai mari galede box şi de lupte din ţară.Rea lizat în 1906 împreunăcu un complex de clădiripentru „Expoziţia GeneralăRo mână“, teatrul a fost „mo -

der nizat“ începând cu anul1966, lucrările întinzându-sepe durata a doi ani. A fostînchis amfiteatrul, scena afost înălţată şi acoperită, par -tea nouă a porticului a fostînchisă cu geamuri, iar fostalojă regală a fost mărită de lapatru la şase încăperi. Deasemenea, a fost înlăturatorice ornament sau însemndin perioada monarhiei.Are nele Romane au în pre -zent o capacitate de 5.500lo curi în aer liber.

Alte monumente, alteatracţii

Unul dintre locurile dinParcul Carol I cele mai în dră -gite de public este Mu zeulTeh nic „Ing. Dimitrie Leo -nida“, care a luat fiinţă în1909, fiind conceput dupămodelul Muzeului Tehnic dinMünchen. Abia în 1928, mu -zeul a fost adăpostit într-unuldintre pavilioanele par cului,iar din 1935 func ţionează înactuala clă dire, care avea de -numirea „Pa vilionul In dus -

trial“. Mau soleul, monumentcons truit pe platoul central, pelocul unde se afla PalatulArtelor şi, mai apoi, MuzeulMilitar, are o înălţime de 48de metri şi a fost ridicat întreanii 1959 şi 1963. Conceputca o necropolă, a adăpostit ră -măşiţele mai multor dem -nitari comunişti. În faţamau soleului se află Mor mân -tul Eroului Necunoscut, carea fost readus în parc în anul1991. De asemenea, la

intrarea dinspre fosta PiaţăMa reşal Joffre (actualmentePiaţa Libertăţii), a fost inau -gu rată în 1935, de regeleCarol al II-lea, Fântâna Zo -diac, monument devenit întimp reprezentativ pentru în -treg ansamblul Parcului Ca rolI. De asemenea, aici mai poatefi admirat castelul de apă,denumit Cetatea lui VladŢepeş, replică in ge nioa să acastelului de la Poenari aldomnitorului.

CAPITALA VERDE

PAG.

15

PAG.

CULINARNR. 19 l 4 - 10 NOIEMBRIE 2011

www.ringincentrulvechi.ro

PUBLICITATE

LA DIVAN mănânci ca paşa

Vlad Manolachevlad.manolache@ziarulring.ro

A venit timpul să simţimşi „gustul oriental“ din Cen -trul Vechi. La câţiva paşi dela intrarea de pe Splaiul Uni -rii, am descoperit resta uran -tul Divan, unde un os pă tarîm bră cat în costum tra di -ţional ne-a in vi tat politicosla masă. Odată in traţi, amsimţit că ne-am desprins de

atmosfera agitată a Capitaleişi ne-am trezit în inima ba -za ru lui din Istanbul. Pl a to u -ri le cu mân că ruri orien tale,me se le joase şi per nele co lo-ra te ne-au con vins să-l pu -nem la treabă pe bu că tarulturc care parcă nu se mai să -tura de gătit. Simţind că nusuntem fa miliarizaţi cu pro -dusele pre zentate în me niu,un ospătar ne-a re co mandatun mic dejun tur cesc, care...ne-a lăsat fără cu vin te. Îndoar câteva mi nute ne-aadus un platou imens plin cu

salate şi brân ze turi „ochioa -se“ din care s-ar fi săturatchiar şi patru per soa ne.

Cataiful şi ceaiul turcesc,în topul cerinţelor

Dacă vrei să mănânci„bine“ la Divan, nu te aşteptala preţuri de fast-food. Pen truo porţie mare de „Sultan Şiş“(fri găruie specială din vi ţel delap te şi legume) vei scoate din

buzunar 72 de lei, iar pentruun „Ezmeli Kebap“(carne demiel servită pe piure de roşiipi cante) vei plă ti 44 de lei.Tot odată, poţi comanda spe -cia lităţi turceşti la preţuri maipu ţin „pi can te“. Astfel că unme niu cu o supă de linte, un„Lah ma cun“ (pită turceascăcu roşii, car ne tocată, con di -men te cea pă) şi un cataif caldcu brân ză vei plăti 34 de lei.

n Pe strada Franceză, la nr. 46-48, amdescoperit un adevărat imperiu almâncărurilor tradiţionale turceşti.Ritmurile orientale, gustările picante şiaromele puternice ale narghilelelor de larestaurantul Divan te fac să te simţi caîn Ţara Semilunei.

26de lei costă o narghilea

cu diverse arome.

lei costă o băutură turcească culapte şi scorţişoară.18

FO

TO

: ȘT

EF

AN

IO

NIȚ

Ă

www.ringincentrulvechi.ro

PUBLICITATE