centrul vechi, no. 36

PUBLICITATE

Cerul va fi parţial noros, iar vântul va sufla slab.

min. -50C

max. 70C

Vremea vineri...min. -50C

max. 30C

...sâmbătă...min. -40C

max. 70C

...duminică

Săptămânal gratuitlNr. 36Anul IIl 9 - 15martie 2012l 16 pagini

Tiraj 20.000exemplare

Cerul se va însenina, iar vântul va sufla moderat.

Cer aproape senin şi vânt slab.

Traian [email protected]

Gaston Ghrenassia, cu -noscut lumii întregi ca EnricoMacias, s-a născut într-ofamilie de evrei muzi cieni, pe11 decembrie 1938, în oraşulConstantine din AlgeriaFranceză, unde a trăit până în1961 când, în timpul răz bo -iului de independenţă, tatălsău a fost asasinat. Şi-a înce -put cariera ca profesor, dar nua abandonat niciodată pasi -unea descoperită în copilărie,chitara. Se mută în Paris, loculîn care începe să se conturezecariera sa muzicală. Primul

său album, „Adieu mon pays“,îl înregistrează în 1962, iarapariţia sa în acelaşi an la tele -vi ziunea franceză îl trans -formă într-un star. Se bucurăde un imens succes în multeţări europene, iar în 1968 îşiface debutul în America, undespectacolul din celebra„Carnegie Hall“ este sold-out.

Interzis în ţara natalăMacias a obţinut ad -

miraţia oamenilor de pe toatecon tinentele, mai puţin ad -miraţia poporului său. Dinpăcate, dorinţa sa de a seîntoarce şi concerta în ţaranatală nu i s-a îndeplinit.

Încercarea de a concerta încadrul unui turneu în Algeria,în 2000, a stârnit multecontroverse. După anulareaacestui turneu, Enrico Maciasa scris o carte, „Mon Algerie“,promovată ca „un adevăratcântec de dragoste dintre unbărbat şi pământul său natal“.Macias a încercat şi în 2007 să

îl însoţească pe preşedintelefrancez Nicolas Sarkozy în-tr-o vizită oficială în Algeria,dar, din păcate, se loveşte dinnou de opoziţia vehementă amultor organizaţii, dar şi aprimului-ministru algerian,din cauza suportului acordatşi declarat de către artistIsraelului.

www.ringincentrulvechi.ro

LIVE MUSICNR. 36 l 9 - 15 MARTIE 2012

PAG.

02 100 de lei costă cel mai ieftin bilet de intrare

disponibil la concertul susţinut de Enrico Maciasla Sala Palatului.

Cover cântat de Alexandru JulaPentru concertul din 9 martie, Enrico Macias a pregătitmulte surprize plăcute fanilor din România şi promite unshow incendiar, cu multe melodii ce nu s-au regăsit înplaylistul concertului de anul trecut, dar şi piese celebreprecum „Zingarella“ sau „La femme de mon ami“, uncântec celebru în România în perioada comunistă, cânda fost tradus şi cântat de Alexandru Jula.

n Enrico Macias revine în Româniapentru a celebra 50 de ani de carierăprintr-un concert extraordinar ce va avea loc pe scena Sălii Palatuluivineri, de la ora 20.00.

PUBLICITATE

„Soţia prietenului meu“, ÎN VARIANTA ORIGINALă


Cerul va fi parţial noros, iar vântul va sufla slab.

min. -50C

max. 70C

Vremea vineri...min. -50C

max. 30C

...sâmbătă...min. -40C

max. 70C

...duminică

Săptămânal gratuitlNr. 36Anul IIl 9 - 15martie 2012l 16 pagini

Tiraj 20.000exemplare

Cerul se va însenina, iar vântul va sufla moderat.

Cer aproape senin şi vânt slab.

BĂUTE DE POVESTE04-05P

AG.

Dacă în ziua de mucenici plouă, atunci va ploua și de Paște,iar dacă tună, vara va fi prielnică.“

FOLCLORREPORTAJNR. 36 l 9 - 15 MARTIE 2012

PAG.

04


n Ziua în care acest ziar iese pe piaţă (9 martie)este specială pentru toţi bărbaţii. După unînceput de lună în care am sărbătorit femeia, avenit vremea să petrecem şi noi. Cu 44 depahare. Aşa spune tradiţia. Pentru a ne pregătide maratonul bahic ce ne aşteaptă, am strânso sumedenie de personalităţi din toatedomeniile şi am stat (telefonic) la „un pahar devorbă“ pentru a le afla cele mai interesante„poveşti de vitejie“.

Mugur Mihăescu: „Cred că e cam puţin 44 de mucenici“„Eu nu sărbătoresc treaba asta cu 44 de pahare, pentrucă nu-mi place să beau. Bunicul meu le avea pe chestiaasta. Oricum, la plăcerea noastră de a bea, nu mă mirăcă am găsit încă o sărbătoare ca pretext. Eu cred că ecam puţin 44 de mucenici. Ar trebui să dea o dispensăde la mitropolie, ceva, să spună că, de fapt, au fost vreo100 şi ceva de mucenici, ca măcar să ştie omul de cebea. E Ziua Bărbatului, dar nu le mai plângem nici pefemei. Păi, la ţară, dacă vă duceţi acum, nu mai găseştivreuna trează la ora 11 dimineaţa.“

Liţă Dumitru: „Oblemenco era mare cântăreţ şi avea o melodie - «Sunt oltean de la Dudău»“„Eu nu prea am fost şpriţar mare. Am mai ieşit şi eu, dar de obicei mergeam larestaurant, după meciuri, cu foştii coechipieri de la echipa naţională. Nea AngeloNiculescu ne scotea după fiecare meci la câte un restaurant şi de obicei, după două-trei pahare, începeam să cântăm. Eu aveam voce, dar nu prea îmi plăcea să cânt. Eucu Mircea Lucescu, cu care eram prieten,stăteam de-o parte. În schimb era câte unulcare se dădea cu voce şi doar urla. Defiecare dată, la mese, Oblemenco era marecântăreţ şi avea o melodie - «Sunt oltean dela Dudău» - pe care o cânta mereu. Noi,ceilalţi, făceam mişto de el, îi ziceam «tacibă, că te scoate nea Angelo din echipă».“

Vladimir Găitan: „Am mai făcut şi eu teribilisme în tinereţe“

Redacţia ([email protected])

Amintiri din 44..

„Am sărit şi eu calul, fără doar şi poate, dar nu cu 44 depahare. E o tradiţie şi unii chiar îşi pun mintea cu asta,dar nu aş recomanda-o, pentru că, dacă sunt pahare devin şi sunt mai mici, hai să zicem că ar mai merge, dardacă sunt de votcă, e jale! Teribilisme dintr-astea am maifăcut şi eu în tinereţe, dar nu cu ocazia asta. În cercurilemele s-a băut cu măsură şi chiar mă bucur de nişteprieteni foarte cuminţi. Nu pot să mă laud cu o astfel deboemă. Cea mai frumoasă amintire, fără doar şi poate, oam cu Ştefan Iordache, la «Bolta Rece», la Iaşi. După ceam jucat un spectacol absolut minunat, se numea«Fuga», după Bulgakov, amândoi am luat premiu. El aluat premiul de interpretare, eu am luat premiul criticii.Am serbat, aşadar, la «Bolta Rece». Am stat pânădimineaţă la şase, când s-a luminat de ziuă, şi, efectiv,pe terasă era o primăvară-vară plăcută, iar patronul deacolo ne-a răsfăţat cu nişte carafe de vin absolut special.După aceea, cu o stare bahică plăcută, Ştefan a avutideea să mergem la bojdeuca lui Creangă. Pe la optdimineaţa am ajuns acolo. A fost cred că pentru primaoară în viaţa mea când am băut până dimineaţă fără săam absolut nimic, iar faptul că ne-am dus şi am vizitatbojdeuca lui Creangă - unde şi custodele ne-aîntâmpinat uimit pentru că era totuşi devreme, nu preaavea el vizitatori la ora aceea - a fost extraordinar. Cândne-a recunoscut a fost încântat şi ne-a făcut o prezen -

tare absolut magnifică, cu tot felul de amănunte picantedin perioada lui Creangă. Bineînţeles că a avut plăcereadeosebită să ne aibă oaspeţi şi a scos şi el un vin bun,pentru că ieşenii ăştia dacă au ceva bun, este vinul lorextraordinar. Am stat până pe la vreo 11, când ne-aajuns oboseala. Ne-a chemat un taxi şi am ajuns la hotel.A fost una dintre amintirile bahice cele mai frumoase, decare întotdeauna o să-mi amintesc cu plăcere.“

Nelu Ploieşteanu: „Am amintiri frumoase de la băute cu Iordache şi Dinică“„În ziua mucenicilor, la mine în sat era omare sărbătoare. Şi acum oamenii beau44 de păhărele de ţuică sau vin de ziuaasta şi aprind focuri mari pentru că la noise spune că vin morţii la lumină. Femeilegăteau mucenici, apoi se îmbrăcaufrumos şi plecau prin sat să împartăpentru rudele decedate. (...) În Bucureştiam amintiri frumoase de la băute cuprietenii mei Ştefan Iordache şi Gheorghe

Dinică. Pe lângă faptul că erau doi actoriremarcabili, aşa cum ştie toată lumea, maiaveau o altă calitate: erau cei mai maripetrecăreţi pe care i-am întâlnit. Veneaude trei ori pe săptămână la restaurantul«Şarpele Roşu» de pe strada Eminescu,unde am cântat ani de zile. Acolo i-amcunoscut şi m-am împrietenit atât de multcu ei, că închideam deseori restaurantul.Deşi beam mult împreună, nu i-am văzutniciodată beţi sau să nu se mai poatăridica de pe scaune. Ţin minte de parcă arfi fost ieri când îmi spuneau: «Hai măi, neaNelule, să bem un pahar împreună şi sămai cântăm ceva». Erau de-a dreptulfermecători, iar eu mă mândream căstăteam cu asemenea somităţi la masă.De multe ori, plecau a doua zi cândvedeau razele soarelui printre obloanelegeamurilor de la «Şarpele Roşu». La unpahar voiau să le şi cânt melodiile lorpreferate: lui Ştefan îi cântam mereu «LaChilia-n port», iar lui Dinică îi plăcea celmai mult melodia «Dau cu zaru una-una,de parcă le-am pus cu mâna». Cu aşaoameni merita să stai la un pahar la oriceoră din zi şi din noapte... Acum nu maibeau că nu mai am voie.“

Rică Răducanu: „M-am trezit când se pişa unul pe mine“„Eram tânăr, şi pe vremea aia nu beam decât sucuri.Îmi plăceau dulciurile şi sucurile, eram cuminte, nubeam deloc. M-au luat ăştia ai mei, de la Rapid, la uncoleg de-al nostru, unul Constantin Jamaischi, să-lajutăm să se mute. Ne-am dus mai mulţi acolo şi, dupăce l-am ajutat, ne-a dat de băut. Pe mine m-au prostitcu lichior că ştiau că îmi place dulce. Mi-a plăcut, ambăut acolo şi apoi am luat nişte gagici şi ne-am dus larestaurantul Tosca, undeva pe lângă Operă. Ne-am

apucat şi acolo de băutură. La un moment dat, m-am dus la toaletă, că nu mai puteam,m-am pus pe wc şi am adormit. Ştii ce-am păţit? M-am trezit când se pişa unul pemine şi ăla tot beat praf. Asta a fost prima beţie din viaţa mea.“

PAG.

05

PAG.

Îmi aduc aminte de Nichita care stătea cu fundul pe steagulpartidului şi scria poezii ad hoc pe pungi de cinci kilograme.“

GHEORGHE FLORESCUREPORTAJNR. 36 l 9 - 15 MARTIE 2012


Victor Ciutacu: „Din ’92-’93 nu am mai băut încât să nu mai ţin minte ce am făcut“

„La un revelion, cred că eram în clasa a VIII-a, la Comarnic. Şi dimineaţă, înaintesă se strângă mesele, am zis că ar fi util să fac un carcalete din ce mai rămăsesepe masă. Am dat pe gât şi în cinci minute am adormit la masă. (...) Îmi maiamintesc băutele din liceu în cârciumile cele mai sordide din Sinaia. Ţin minte şicum se chema una dintre ele - „La Marinică“, a familiei Pavel. Pe atunci beam caproştii pentru că beam vinuri proaste şi fără apă. Şi nu beam pentru că neplăcea poşirca aia, ci ca să ne simţim şmecheri. (...) După ce l-am cunoscut pesocru-meu, Dumnezeu să-l odihnească… am învăţat să beau şpriţ. El eraprofesor de matematică în Segarcea, de unde e şi vinul omonim. Chiar crama dela Segarcea e fix pe stradă cu soacră-mea. Însă din acea perioadă, anii ’92-’93,nu am mai băut încât să nu mai ţin minte ce am făcut. Nevastă-mea se prindeimediat că m-am îmbătat pentru că încep să vorbesc mai mult decât de obicei.(...) Am băut şi de supărare, când m-au dat afară CTP şi cu Tinu de la «Adevărul».Îmi aduc aminte că atunci chiar mi-a fost restructurat postul şi am simţit cătrebuie să beau pentru că îmi era ciudă că îmi pierdusem locul de muncă.“

Mădălin Voicu: „Trebuie să fie şapte, opt, 10, 30 de oameni ca să ai oatmosferă care să te pună în valoare“„Eu nu le-aş spune băute, dar puteţi să le spuneţi cum vreţi. Baza însă în astfel de petreceriera restaurantul sau casa în care se întâmplau lucruri frumoase, în sensul unor petreceri sauîntâlniri cu oameni de bună calitate. Practic, totul pleacă de la pretenţiile pe care le ai tu dela tine. Pentru că dacă te duci într-o bodegă de margine de Bucureşti, poate acolo găseşti oanumită atmosferă care poate fi pitorească. Dacă te duci invitat undeva acasă, acolodepinzi de dispoziţia gazdelor. Dacă te duci la un restaurant de mare clasă, iarăşi lucrurilese schimbă, pentru că întâlneşti lucruri pe care în altă parte nu le găseşti. Important este despus că astfel de petreceri reprezintă ceva legat (sic!). Noi când mâncam, beam. Nu puteamsă bem fără să mâncăm. Plus că, dacă te duci singur sau doar o pereche, nu te simţi bine.Trebuie să fie şapte. opt, 10, 30 de oameni ca să ai o atmosferă care să te pună în valoare.(...) O condiţie primordială este muzica. Măcar un piano-bar dacă nu o formaţie!... De ce nu,chiar vioara aceea în surdină despre care mulţi au citit în «Craii de Curtea-Veche». (...) N-aşvrea să particularizez, pentru că am prea multe amintiri, dar nu pot să uit extraordinarelepetreceri cu mari muzicieni, cum ar fi Yehudi Menuhin, Sergiu Celibidache şi alţii care, cândveneau să concerteze la Bucureşti, primul loc în care veneau era la noi în casă, pentru căştiau că pot să se simtă bine la «un pahar de vorbă». Dar pentru asta nu ajung câtevaminute sau ore, ci trebuie ani de zile să povestim.“

Radu Simion (muzician): „Aveam un prieten care a fost la un pas să îşipiardă nevasta din cauza celor 44 de pahare“

„Aveam un prieten, în urmă cu mulţi ani, care a fost la un pas să îşi piardă nevasta dincauza celor 44 de pahare. Deşi le avea cu păhărelul, într-o zi a hotărât să se lase debăutură, dar nu de tot: un pahar de vin la masă. După câţiva ani, de 8 Martie, a hotărâtsă îi facă soţiei o surpriză şi să se ducă acasă cu un buchet mare de flori, cu uncadou... cum se face. Întâmplarea a făcut că până acasă a trecut pe la restaurantul încare am cântat eu şi s-a îmbătat rău de tot. Ajuns acasă, l-a luat nevasta la rost şi i-apromis că o să şi divorţeze pentru că el nu s-a ţinut de cuvânt să bea doar un pahar lamasă. Însă el a avut o explicaţie simplă: păi, aşa am şi făcut, însă în restaurantul în caream fost erau foarte mulţi prieteni de-ai mei răsfiraţi pe la vreo 25 de mese. Aşa că ambăut câte un pahar la fiecare masă!“

Cele 44 de pahare băute la Florescude Nichita, de Băieşu, de Caragiu, de Giugaru...

„Îmi aduc aminte că în ziua comemorării celor 44 de sfinţimucenici martiri ai creştinismului, dar şi în multe alte zilede peste an, la prăvălia mea din Hristov Botev 4, să-i zi -cem «separeul Florescu» (pentru că era camera dinspate), veneau mulţi artişti, scriitori şi oameni de cultură,cum ar fi: Nichita Stănescu, uneori Marin Preda, MirceaSântimbreanu, Ion Băieşu, Ştefan Augustin Doinaş, ac to -rii Alexandru Giugaru, Toma Caragiu, Amza Pellea, ŞtefanTapalagă, Cornel Vulpe şi nu pot să-l uit pe inegalabilul

actor şi poet Emil Botta. Era prin anii `70, până în cutremur, dar am continuat şi după,în Strada Sfinţilor. (...) Îmi aduc aminte de Nichita care stătea cu fundul pe steagulpartidului şi scria poezii ad hoc pe pungi de cinci kilograme pe care i le puneaum eu ladispoziţie. Uneori, uita poeziile la mine, dar venea a doua zi şi i le dădeam.“

Ovidiu Lipan Ţăndărică: „Noi, în Phoenix, beam mai puţin.Nouă ne plăceau mai mult... fetele“„E bine să bem cele 44 de pahare cu gân -dul la cei 44 de mucenici, dar sper ca pa -ha rele să fie mai micuţe şi cu o licoarefoar te bună. Şi, musai, nu trebuie să uitămde doamnele noastre, pentru că noi, ca bă -ieţii, mereu în acţiune, mereu vânători, cumse spune, le sărbătorim pe doamne cam...tot anul. (...) Noi, în Phoenix, beam maipuţin. Nouă ne-a plăcut mai puţin băutura,nouă ne-au plăcut foarte mult... fetele.“

Răzvan Ţupa, poet

}n loc deeditorial

Trei secvenţe în carealcoolul dispare treptatPaul Goma vorbeşte de foartemulte ori despre băutura folosităca scuză pentru lipsa deimplicare socială a multorscriitori români. „Hai, bătrâne,dă-le carnetul de partid şi hai săbem o votcă“ ar fi replica la carese reduc multe rezolvări aleprotestelor. „Poate am spusceva... dar eram beat“ este oaltă scuză care a făcut casăbună cu evitarea oricăreiresponsabilităţi. Acum aş vrea săurmăresc evoluţia acestui„sentiment“ de la o generaţie laalta de scriitori.Există o fotografie făcută la uncolocviu al tinerilor scriitori prin2007. De fapt, imaginea estesurprinsă la sesiunea de alcoolde la sfârşitul zilei. Imagineasurprinde, în prim-plan, treipersonaje literare. Doi poeţiconsacraţi din generaţia `80,discutând aprins pe deasupraunui tânăr critic din generaţiatânără. Criticul pare cămeditează, cu bărbia căzută înpiept. Undeva, în planîndepărtat, se văd, de după uncolţ, şi alţi autori tineri care seamuză de situaţie. Dar... nicăierinu se vede niciun pahar debăutură. Numai cei care au fostacolo ştiu mai bine.Un prieten a scris o poezie încare pomeneşte de o vară, deprin 2004, în care ne întâlneam ladouă zile şi „ne făceam muci“.Ca să folosesc metoda preferatăa ipocriţilor, povestirea poeziei,o să spun că partea cea maimare a poemului pe care îlpomenesc se petrece pe undevape lângă Muzeul Literaturii. Înrealitate, legătura mea cualcoolul n-a fost niciodată foartesinceră. Într-o zi, mergeam sprecasă cu un alt prieten. Aveambraţele pline de ciocolată şisucuri de fructe şi ne grăbeamfără niciun fel de explicaţie.Când ne-am oprit la semafor săne căutăm de chei şi tutun, ne-am dat seama de ce negrăbeam: „Dacă ne vede unscriitor consacrat fără niciun picde alcool în braţe o să creadă căvine sfârşitul lumii“. Am râs şiatunci ne-am gândit că amscăpat.

.. de pahare

PARTYNR. 36 l 9 - 15 MARTIE 2012

PAG.

06

ani de existenţă va împlini trupa în vara acestui an.2

Cuantune îşi lansează videoclipulla Godot Cafen Vineri, începând cu ora 22.00, Cuantune va lansa

cel de-al doilea videoclip în cadrul primuluiconcert din 2012, ce va avea loc la Godot Cafe-Teatru în Bucureşti.


PUBLICITATE PUBLICITATE

Cristina [email protected]

La mai puţin de trei luni de laapariţia primului video clip, Cuan -tune revine cu o nouă producţie, deaceastă dată pentru cel mai recentsingle, „Tonight“. Publicul va aveaşansa să vadă în pre mie ră noul vi -deo clip al trupei pe 9 martie, laGo dot Cafe-Tea tru din Capitală.„Fap tul că am ales să lansăm vi deo -cli pul piesei «Tonight» în ca drulcon certului de pe 9 mar tie nu este osimplă coin ci denţă, locul filmărilorfiind chiar Godot Cafe-Teatru, opre zenţă elegantă şi plină de va -loare artistică, aşa cum ne dorim săfie şi sunetele Cuan tune pentru toţicei care ne ascultă muzica“, a de cla -rat Elizabeth, solista tru pei. Vi deo -clipul este rea li zat în regia luiMa rio Crux fa der, iar ţinutele pro -ta goniştilor au fost asigurate deCho tronette şi Atelier Aiu rea.

Au cântat în deschidere la Nouvelle Vague

Cu un stil aparte, greu deîncadrat într-un singur gen mu zical,Cuantune este prin tre puţinele trupero mâ neş ti definite printr-un soundnou şi captivant de jazz, hip-hop cuelemente de funk, soul, electro, IDMşi chillout.

Cuantune (Elizabeth - voce,Mario F. Cruxfader - voce, turn ta -ble, samples, Aron Andreas - con -tra bas, Ale xandru Olteanu - pian) aluat naştere în primăvara anu lui2010, printre single-urile trupeinumă rân du-se „Stand up on yourfeet (we’re having a party)“, „ThisTime“ şi recentul „To ni ght“.

Diversitatea trupei nu re iese doardin sunetele de pe vinil, ci şi din nu -me roasele a pa riţii live, Cuantunecon cer tând, de-a lungul timpului,ală turi de nume celebre pre cumNou velle Vague, Club Des Belugas şiJa mie Woon, im p resionând publicul

iu bi tor de muzică prin sen si bi li ta teaşi creativitatea show-urilor live.

Dacă nu vrei să ratezi un super -concert jazz marca Cua n tune şi dacăvrei să te re laxezi în compania prie -te nilor la un pahar de vin sau la uncocktail, vino vineri, în ce pând cu ora22.00, la Go dot Cafe-Teatru.

15 lei 6 lei Str.

Blănari nr. 14

7 lei20 lei

PAG.

07

PAG.

PARTYNR. 36 l 9 - 15 MARTIE 2012

Sâmbătă seară, în Kulturhaus, la etaj, eştiaş teptat la „Kul tur Programm“, o pe tre cerepentru oameni deş tepţi. Programul cul turalde la sfârşit de să p tămână va include mu zicăde toate ge nu rile pentru toate gus tu rile.Stilul muzical Klu b halle este alternative,punk rock, hard rock, balkan, folk rock, 90’sclassics, funk şi all time favorites.

PE SCURTCulturalizează-te pe muzică bună în Kulturhaus


Prețul mediu al unui cocktail

Prețul mediual unei beri

Prețul mediu al unui bilet de intrare

Prețul mediu al unei băuturirăcoritoare

* cotațiile au caracter orientativLE

GE

ND

{

15

14 lei 5 lei Calea

Plevnei nr. 615 lei

20 lei

8 lei 3 lei 5 lei Gratuit

ani au trecut de când Stephen Fasano s-a apucat prima oară de mixat.

PUBLICITATE

Adresa: Str. Sf. Vineri nr. 4

Duminică, după ora 22.00, laclubul din Calea Plevnei nr. 61 va avea loc lansareaL.P.-ului „Fuzionare (remixcollabos)“, semnat Raku.Titlul materialului esteinspirat de un procedeuutilizat în pictură, procedeucare seamănă ca efect celuifolosit la obţinerea tablouluiprincipal de pe prima paginăa copertei albumului. Înşcoala generală, Raku a fostpasionat de desen şi arealizat un set de lucrări, oparte din ele participând la

expoziţii ale elevilor înBasarabia şi SUA. De aici -tematica vernisajului,sugerată pe afişul de lansare.Albumul conţine versurilecelor mai sonore colaborărifăcute de-a lungul timpului,contopite cu versuri mai rarauzite de publicul larg,frânturi din perioada „Ştirilorlibere“ şi câteva linii scriserecent, pe instrumentele noiproduse de Motzu şi Style da Kid. Albumul va fidisponibil abia dupămomentul lansării. (M.E.)

Raku lansează „Fuzionare“ în Silver Church

ALT

ER

NA

TIV

{

The Magician mixeazăvineri în Capitalăn Magicianul Stephen Fasano revine

la Bucureşti, cu un DJ-set de zilemari, la Palatul Ghika. Evenimentulva avea loc vineri, începând cu ora22.00.


Stephen Fasano akaThe Ma gician este nu me leartistului de origine bel -giană alături de care câţivadintre voi au dan sat pen truprima dată în aer liber, lară săritul soa re lui, într-odimi nea ţă de vară a anului2009. Ur mă torul an, înaceeaşi pe rioa dă, presa despe cialitate anunţa că Ste - phen Fasano a hotărât să sefo cuseze pe o ca rieră soloatât în pro duc ţie, cât şi înDJ-ing. Toam na anu lui2011 ne-a adus tu tu ror oseară spe cială Co lor ală turide The Magician la ClubBer lin, înconjuraţi debaloane de săpun, culori şinu-disco în cea maifrumoasă formă.

S-a lansat cu AeroplaneStephen s-a apropiat de

mu zica electronică în urmăcu peste 10 ani, timp încare lucra într-un magazinde discuri din Bel gia, loculîn care s-a şi cunoscut cuVito de Luca, unul dintrecei mai fideli clienţi ai săi.Îm po tri va valurilor de acidhouse sau techno, stilurile

muzicale care do minaupiaţa la acea vreme, Ste -phen şi Vito erau printrepuținii DJ care căutaudiscuri dis co şi aceastăpasiune comună i-a unitîntr-o prietenie şi, mai multdecât atât, un proiect careavea să le aducă popu la ri ta -tea: Ae ro pla ne.

A devenit cunoscutdatorită lui Lykke Li

Vara anului 2010produce o mică schim bare,iar Stephen Fasano de cidesă se focuseze asu pra unuiproiect solo: The Magi -cian. După câteva luni dela lansarea pri mu lui săuremix, Lykke Li – I Fo -llow Rivers, presa de spe -cialitate subliniază apa riţiahitului anului şi The Ma -gician îşi con tinuă drumulmuzical prin turnee înEuropa, Ame rica şiAustralia. The Magician alansat anul trecut şi primulsău sin gle, „I Don’t KnowWhat To Do” (feat.Jeppe), la casa de discuride origine franceză Kit su -né, iar mixtape-urile saleau ajuns la numărul 20 pecontul său de Sound -Cloud.

20 lei 7 lei Strada

DoamnaGhica nr. 510 lei

20 lei

PrimăriaSectorului 6intenţioneazăca, înaproximativ olună, să deastartullucrărilor de

modernizare a Parcului Drumul Taberei, ceva fi gata în toamnă. Vor fi amenajate aleipentru promenadă, puncte de belvedere,fântâni arteziene şi un debarcader. Va existaşi o zonă de expoziţie pentru plante exoticeşi vor fi amenajate un labirint verde şi oscenă pentru concerte pe malul lacului.Modernizarea va fi realizată cu fondurieuropene. (A.N.)

PRIMEşTI BURSă pentru studiidespre... bere!

BUCURE{TINR. 36 l 9 - 15 MARTIE 2012

PAG.

08

FOCUSMetroul Drumul Tabereivine cu cramă la pachet

Muncitoriicare lucrau lamagistrala demetrouDrumulTaberei -Universitateau făcut o descoperire care i-a determinat săoprească lucrul. Este vorba despre o cramăveche de 100 de ani pe care conducereaMetrorex intenţionează să o pună în valoare.Specialiştii de la Muzeul de Istorie auestimat că această construcţie datează dinperioada în care zona Răzoare era unimportant centru viticol. (A.N.)

Începe modernizareaPARCULUIMOGHIOROş

Uneori, punţile dintre comunităţi se pot lega mai repede şi pot fimai trainice decât cele dintre guverne.“

SORIN OPRESCU, PRIMARUL CAPITALEI„


ALT

ERNATIV{

Capitala are, mai nou, un institutcare va studia efectele consumuluide bere asupra sănătăţii noastre.Este vorba despre Centrul deStudii despre Bere, Sănătate şiNutriţie ce va încerca să identificeefectele consumului moderat debere asupra sistemului osos,împotriva anumitor boli şi nunumai, precum şi obiceiurile denutriţie. Centrul, înfiinţat în

Bucureşti având drept model ElCentro de Information Cerveza ySalud (n.r. - Centrul de Informaredespre Bere şi Sănătate) dinSpania, va funcţiona pe Bdul 1Mai nr. 51-55 şi va acorda anualdouă burse de cercetare având caobiect de studiu berea. Acestea vorputea fi accesate de studenţi în aniterminali, masteranzi, doctoranzisau postdoctoranzi. „Mă bucur să

pot anunţa faptul că AsociaţiaBerarii României a decis deja săne acorde sprijinul, asigurândfinanţarea pentru prima serie deburse, urmând ca la finalul luniimartie să anunţăm valoarea exactăa acestora, timingul de depunere aaplicaţiilor şi condiţiile deeligibilitate”, a declarat dr. AlinPopescu, secretar general alcentrului. (A.N.)

PrimăriaSectorului1, condusăde AndreiChiliman,va creapeste 800de noilocuri îngrădiniţele din această zonă administrativăprin construirea a două unităţi preşcolare noişi prin extinderea corpurilor de clădire aunor grădiniţe deja existente. Locuriledisponibile în grădiniţele din sectorul 1 vorcreşte la aproximativ 9.000. (A.N.)

Chiliman construieşteGRăDINIţE

Primarul Sorin Oprescu vrea Centrul Vechi în PATRIMONIUL UNESCOn Sorin Oprescu

doreşte săincludă CentrulVechi înpatrimoniulUNESCO,luând exemplulediluluioraşului Berna.

Alina [email protected]

Edilul-şef s-a aflat, laîn ce putul acestei săp tă -mâni, într-o scurtă vizităîn Confederaţia El ve ţia -nă, la invitaţia omo lo gi lorsăi din Berna şi Ge neva.Aflat în capitala Con -federaţiei, Oprescu a do -rit să afle modalităţileprin care municipalitateadin Berna participă lapre zervarea patri mo ni u -lui cultural şi istoric alora şului. De altfel, vizitala Berna a reprezentat unbun prilej pentru cei doiofi ciali de a-şi împărtăşidin experienţa în do me -ni ile de interes comun, în

be neficiul comunităţilorpe care le reprezintă.Drept urmare, primarulora şului Berna, Ale xan -der Tschäppät, i-a spus

edi lului-şef al Bu cu reş -tiu lui că, prin includereacentrul vechi al Bernei înpatrimoniul UNESCO,gradul de res pon sa bi li za -re a proprietarilor de clă -diri din zona respectivă a

cres cut considerabil.Acest lucru a fost po si -bil fără niciun fel de im - pli ca ţii de natură fi nan - ciară, pre cum acor da reade sub venţii, din par teamunicipalităţii Bernei.

Lista patrimoniuluimondial UNESCOdin RomâniaPatrimoniul mondialUNESCO din Româniainclude, în prezent, doarcâteva monumente saulocuri din ţara noastră.Este vorba despresiturile săseşti cubisericile fortificate dinTransilvania,Mănăstirea Horezu,bisericile pictate dinnordul Moldovei,Centrul Istoric alSighişoarei, ansambulde biserici de lemn dinMaramureş, fortăreţeledacice din MunţiiOrăştiei şi RezervaţiaBiosferei Delta Dunării.

Oprescu: „Este vremea oraşelor şi a colaborărilor dintre ele”Luând exemplul omol og ului său din Ber na, şiOprescu ia în calcul posibilitatea includeriiCentrului Istoric al Capitalei în patrimoniulUNESCO. „O astfel de abordare merită a fi avutăîn vedere şi pentru Bucureşti. În aceastăperioadă, poate mai mult decât oricând, estevremea oraşelor şi a colaborărilor dintre acesteaîn găsirea de soluţii comune, la problemecomune, ştiut fiind că, uneori, punţile dintrecomunităţi se pot lega mai repede şi pot fi maitrainice decât cele dintre guverne”, a declaratOprescu.

Gelu [email protected]

Domnule Cnejevici,obişnuiţi să mergeţiprin Centrul Vechi alCapitalei?Merg în Centrul Vechi

destul de des şi îmi placefoar te mult. Bineînţeles că, înultimii ani, arată din ce în cemai bine şi mă bucur că auîn ce put să se ocupe şi de clă -diri, şi de pavaj, şi de chestiica re pe vremuri erau în gro zi -toa re acolo. Acum este, cu si -gu ranţă, mult mai frumos.Îna inte era plin de noroi... Laînceputul anilor ’90 era ţi -gănie acolo. E incomparabil!

Cum vi se par, dinpunct de vedere estetic,transformările la care aufost supuse, în ultimavreme, clădirile dinCentrul Vechi?Dacă spaţiile acelea sunt

lua te de oameni care auputere financiară, cred că lu - crurile nu pot merge decât în -spre bine. Trebuie să arate câtmai frumos, să se extindă câtmai mult, deci să fie plă cutpeste tot. Sunt zone în ca remai trebuie reconstruit, maitrebuie refăcut, dar suntîncrezător că de la an la an va

fi tot mai bine şi vom aveaîntr-adevăr un Centru Vechiexact cum vedem, spre exem -plu, în Berlin sau în Nürnberg.

„La Paris, metroul este foarte eficient“

Vi se pare o idee bunăinterzicerea circulaţieimașimilor în zonă?Sigur! Singura problemă

este că trebuie să se gân deas -că să construiască nişte par -cări supraetajate. Asta esin gura şansă pe care o au,pen tru că e nebunie acolo.Tre buie să se găsească un loc,un spaţiu, să facă ceva în sen -sul ăsta, ori subteran, ori su -pra teran. Este adevărat, pede altă parte, că aceleaşi pro -ble me cu circulaţia sunt înorice capitală a lumii.

Cunoaşteţi vreunexemplu despre modulîn care alţii au rezolvataceastă problemă?La Paris, de pildă, au fă -

cut mijloace de transportatât de bune – metroul estefoar te eficient în Paris – în -cât nu are rost să mergi cuma şina. Sunt oameni pe careîi vezi îmbrăcaţi în costum şicare merg cu metroul, deciau rezolvat problema dinpunct de vedere al in fras -

truc turii. Eu sunt convins căşi la noi, dacă ar fi fost me -trou şi în Rahova, şi în Dru -mul Taberei, peste tot, eramai puţină lume cu maşini.

„În Club A intrau numaianumiţi privilegiaţi“

Revenind la CentrulVechi al Bucureştilor,aveţi amintiri legate deClub A?Am fost prima oară la

Club A în 1985. Atunci amve nit în Bucureşti pentru pri -ma dată cu treabă legată decântări, împreună cu Pro gre -siv TM. După aceea am şicân tat cu Compact acolo. Amavut concerte în Club A campână la revoluţie. Am maicântat cu Pasărea Co li bri devreo două ori, prin ’94-’95.

Cum era atmosfera înClub A?Era foarte boemă, ex cep -

ţio nală pentru vremurile ace -lea. Gândiţi-vă că, practic,Club A era singurul spaţiudin Bucureşti care se apropiade conceptul modern de

club. Acum avem cluburi su -fi ciente, sunt peste tot, dar lavre mea aceea era cam sin gu -rul. Era un loc cva si mis te ri -os, aşa, o chestie dintr-astacare ţinea de ezoteric. Numaianumiţi privilegiaţi puteau săin tre acolo. Cam aşa mă sim -ţeam eu pe vremea aceea.

Ce fel de oamenifrecventau acel loc?Erau oameni interesanţi,

care activau în domeniulmu zi cii. Acolo i-am cu nos -cut pe mulţi dintre folkiştiidin anii ’80. Pe Mircea Vin -tilă l-am cunoscut, de pildă,în Club A. Era un loc în carese strângea crema muziciifolk şi rock de la noi, un locfoarte important pentru Bu -cu reşti.

09

PAG.

INTERVIUNR. 36 l 9 - 15 MARTIE 2012

„ Toate oraşele au un Centru Vechi. În Timişoara, oraşul meu natal, estefoarte frumos centrul, Corso, dar este frumoasă şi Piaţa Unirii.“

VLADY CNEJEVICI


VLADY CNEJEVICI: „La începutul anilor ’90era ţigănie în Centrul Vechi“

„Moţu Pittiş era o adevăratăenciclopedie muzicală“

Aţi spus, la un moment dat, căaţi concertat în Club A cuPasărea Colibri, de aceea v-aşruga să-mi spuneţi câtevacuvinte despre Florian Pittiş.Moţu Pittiş este permanent

lângă mine! În primul rânddeoarece, în marea majoritate aturneelor noastre peste hotare cuPasărea Colibri, Moţu era colegulmeu de cameră. Am stat cu el încameră mai mult chiar decât cuBaniciu. Eram foarte apropiaţi prin faptul că ne plăceau calculatoarele foarte mult. Pede altă parte, era o adevărată enciclopedie muzicală. Îmi plăcea mult felul lui de a fi.Era un artist din cap până-n picioare, boem, nebun, aşa cum trebuie să fie un artist!

n Venit în Bucureşti din Timişoara – oraşcu vechi tradiţii şi rămas în conştiinţaoamenilor în urma revoluţiei dindecembrie 1989 –, Vlady Cnejevici arenostalgii după urbea natală şi priveştecu un ochi lucid transformările localităţiide adopţie. Entuziast în ce priveşte felulcum arată, în prezent, Centrul Vechi alCapitalei, renumitul clăpar crede călucrurile vor merge din ce în ce mai bineîn această zonă emblematică aBucureştilor.

Moţu Pittiş este unul dintreprietenii pe care îi regretcel mai mult. Îmi pareextrem de rău că nu maieste printre noi, chiar dacăel oricum este aici.“

ISTORICNR. 36 l 9 - 15 MARTIE 2012

PAG.

10


„ În vremurile de demult, iluminatulpodului îl făceau stelele şi luna.“

GHEORGHE CRUTZESCU

Începuturile ILUMINATULUIPUBLIC în Bucureşti


Primul semn că lucrurilese vor schimba şi că Bu cu reş -tiul nu va mai fi cuprins debez na seculară imediat dupăcă derea nopţii este dat debo ierii anului 1814, care seadre sează printr-un pitac luiVodă Caragea, spunându-ică „pentru podoaba acestuipod Mogoşoaei ni se pare căbine ar fi ca din capul po du -lui şi până la Curtea Veche,şi pe de o margine, şi pe dealta, la fiecare şapte case să sefacă un stâlp lung de unstân jen şi jumătate şi în ca -pul stâlpului să aibă câte unfelinar, şi pe toată seara să sepuie şi câte o lumânare“.Vodă a aprobat cererea bo ie -ri lor şi a poruncit ca şaptecase să se ocupe de câte unfelinar, însă proprietarii nuprea au fost de acord, mai cuseamă că acest lucru însemnasă scoată din buzunar „32 depa ra le de casă, pe lună“.

Masalagiii, licuriciiBucureştilor

Modul în care boierii îşiasi gurau, la ceas de seară, lu -

mi na drumului era unulcom plet rudimentar. Existaun sistem de iluminat „mo -bil“, cu „masalaua“. „Di na in -tea caleştii alergau masalagiiiţi gani. Purtau în spinare unfel de grătar de fier - ma sa -la ua - înfipt într-o prăjină,iar de gât, o traistă cu topuri

de zdrenţe muiate în păcură.Una după alta, zdrenţele seaprin deau pe grătar, ţiganiialer gau cât îi ţineau pici oa re -le, şi butca venea după ei, săl -tând şi trosnind, într-un iadde lumină roşie şi de fumnegru“, spune GheorgheCru tzescu în cartea sa, „Po -dul Mogoşoaiei“. Ţiganiima sa lagii îşi înmuiau zdren -ţele în buţile cu păcură adusede la Ocna Slănicului şi d e -po zi tate în curtea puşcăriei(azi, Piaţa Sf. Anton de lângăCur tea Domnească).

Boierii îşi puneau la poartă„poponeţi“ luminoşi

Un alt obicei practicat deboierii acelor vremuri era alfelinarelor făcute din pie le deoaie sau de capră - „us cată şiîntinsă bine la răz boi şiarzând lumânări de seu“ -

care erau puse pe la porţi. Deasemenea, mai aveau obiceiulsă aşeze la poar tă „poponeţi“,care erau „un fel deşomoioage de câr pă muiateîn păcură şi prinse de un parînalt“, la baza aces tor parifiind puse „cenace“, adicănişte străchini de pă mântcare „fereau focul“. Maitârziu, toate aceste tehniciru dimentare au fost înlocuitetreptat cu felinare de sticlă,care foloseau drept com bus -ti bil uleiul de rapiţă.

„Prinţul întunericului“,învins de petrol

Pe la mijlocul secolului alXVIII-lea au ajuns în Eu ro -pa, tocmai din America (peatunci transportul pesteOcean nu era o bagatelă),bu toaie cu un lichid mis te ri -os: petrol. Deschis noului,Bucureştiul devine dintr-unoraş „al întunericului“ unulde avangardă în ceea ce pri -veş te iluminatul public. În1861, Capitala avea dejalămpi cu gaz, înaintea unorora şe precum Paris sau Ber -lin, iar 10 ani mai târziu, pe31 octombrie 1871, aşezareade pe malurile Dâmboviţeipri mea „botezul“ ilu mi na tu -lui cu gaz aerian.

n Bucureştiul contemporan poate fi considerat, din punct de vedere al iluminatuluipublic, un oraş european. Nu întotdeauna lucrurile au stat astfel. A fost situaţiaexcepţională din anii ’80, când Capitala era supusă unui regim de „drasticeeconomii“ şi când iluminatul în spaţiile publice lăsa mult de dorit. Până la începutulsecolului al XIX-lea însă, bucureştenii n-au cunoscut, în spaţiul public, altă luminădecât cea venită de la soare.

Lămpile stradale sunt aprinse (1927)

Hotel Splendid și Athénée Palace - 1930

„LUMINA ELECTRICă LUCEşTE CU GREUTATE“Certificatul de naştere a iluminatului electric pe străzile Bucureştilor datează din 1882.În acel an s-au făcut primele instalaţii electrice la Palatul Regal din Calea Victoriei, laCotroceni, la Teatrul Naţional şi în Grădina Cişmigiu. Cu această ocazie, ziarul„L’Indépendence Roumaine“ face un comentariu nu tocmai favorabil noului sistemcare, în ciuda criticilor iniţiale, avea să-şi dovedească, în timp, superioritatea. „Searanăvălim cu toţii la Eldorado, singura petrecere pe toată vara; grădina nu prea esteluminoasă, lumina electrică luceşte cu greutate“, scria Mihail (Mişu) Ion Văcărescu,celebru gazetar al acelor vremuri, care îşi semna articolele cu pseudonimul„Claymoor“.

Terasă noaptea - 1944

În bezna nopţilor fără lună,boierii străbăteau podul lalumina masalalelor.“

GHEORGHECRUTZESCU

Bulevardul Colței - 1915

11

PAG.

SPECIALNR. 36 l 9 - 15 MARTIE 2012

„ Nu doar onorurile militare, ci chiar şi trupurile poţi să ni le iei, căcinicio onoare nu este mai înaltă decât aceea de a fi ai lui Isus Hristos.“

SFÂNTUL CANDID


Cei 40 de mucenici martiri au trăit pevremea împăratului Licinius (308-324). Erausoldaţi şi făceau parte din Legiunea a XII-aFulminata din Armenia, fiind la origine greci,armeni şi romani. Guvernatorul Armeniei,Agricola, a aflat despre credinţa lor creştină şii-a silit să se închine idolilor, aceştia refuzând.Drept urmare, au fost întemniţaţi timp de optzile şi supuşi la chinuri, fiind bătuţi cu pietre.Văzând că rezistă cu stoicism pedepselor,guvernatorul i-a condamnat la moarte prinîngheţare în lacul Sevastia. Cei 40 de soldaţiau fost aruncaţi în apă, pe un ger cumplit, înnoaptea de 8 spre 9 martie a anului 320.

Unul dintre paznici s-a alăturat mucenicilor

Unul dintre mucenici nu a suportatsupliciul, a ieşit din apă şi a fugit spre baia caldăamenajată de torţionari în chip de ispită, însăşi-a dat ultima suflare înainte de a ajunge acolo.Mucenicii rămaşi au început să se roage, înurma acestei rugăciuni petrecându-se mariminuni: apa lacului s-a încălzit, gheaţa s-a topitşi 40 de cununi strălucitoare s-au pogorâtasupra lor. Se spune că unul dintre soldaţii depază, văzând minunea, s-a aruncat în apămărturisind că şi el este creştin. Dimineaţa,mucenicii au fost scoşi vii din lac şi, dreptrăzbunare, mai întâi le-au fost sfărâmategleznele, apoi trupurile le-au fost arse.

Obiceiul scoaterii plugului şi al „baterii pământului“

Obicei strămoşesc din ziua de mucenicieste scoaterea plugului la arat, moment caresemnifică începerea anului agricol tradiţional.În această zi, plugul era scos, în mod festiv, înfaţa casei, plugarii stând cu capeteledescoperite, în semn de respect, în faţa boilorsau a cailor. După ceremonia de sfinţire cuagheasmă, făcută de femeia casei, gospodariiporneau plugul spre câmp şi marcau o brazdă

simbolică, numită pocinog (început). În altepărţi exista obiceiul de a se bate pământul cubâte sau cu maiuri în timp ce se rosteaudescântece pentru alungarea gerului.

Gospodinele fac colaci de forma cifrei opt

În Moldova, în cinstea mucenicilor,gospodinele coc 40 de colaci în forma cifreiopt, numiţi sfinţi, mucenici sau bradoşi. Aceş -tia sunt făcuţi din aluat de cozonac, iar dupăcoacere se ung cu miere de albine şi se presarăcu nucă pisată. În zona Munteniei şi aDobrogei, mucenicii au aceeași formă, dar suntmai mici şi fierţi în apă cu zahăr, scorţişoară şinucă, simbolizând astfel lacul în care au fostaruncaţi Sfinţii Mucenici.

Bărbaţii beau 44 sau... 40 de pahare?Conform credinţei geto-dacice, numărul

sfinţilor martiri a fost de 44, spre deosebire decea a credincioşilor creştini, care a stabilitnumărul acestora la 40. Există, de asemenea,în unele zone credinţa că numărul sfinţilor afost de 44, în Moldova, de exemplu, fiind olocalitate unde se vorbeşte despre sărbătoareacelor 44 de sfinţi. Pe lângă nenumărateleobiceiuri de mucenici, mai există şi acela cabărbaţii să bea 40 sau 44 de pahare de rachiusau de vin. De asemenea, mai există credinţacă, dacă în ziua de mucenici plouă, atunci vaploua şi de Paşte, iar dacă tună, vara va fiprielnică tuturor culturilor.


Sărbătorile primăverii încep cu ziua Sfinţilor Mucenicin Ultima zi a „babelor“ coincide cu o mare

sărbătoare creştină, în care sunt pomeniţimucenicii ucişi pe 9 martie 320 d.Hr. În tradiţia populară românească, odată cuîncheierea „zilelor babelor“ încep „zilelemoşilor“, prilej cu care se fac ritualuri dealungare a gerului. De asemenea,momentul care deschide ciclul sărbătorilorde primăvară este şi cel în care începe anulagricol tradiţional. Dintre toate practicilestrăvechi mai persistă obiceiul ca femeilesă coacă 40 de mucenici, precum şi celconform căruia bărbaţii trebuie să bea 40 sau 44 pahare de vin sau rachiu.

Cei 40 de mucenici martiriNumele celor 40 de mucenici pomeniţiastăzi sunt: Chirion, Candid, Domnos,Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian,Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie,Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie,Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah,Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil,Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril,Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon,Severian, Hudion, Meliton şi Aglaie.

țări au „Pastitsio“ ca mâncare tradițională:Grecia, Malta, Egipt și Cipru.CULINAR

NR. 36 l 9 - 15 MARTIE 2012

4PAG.

12


Savoare grecească: Pastitsion De la prima vacanţă petrecută pe Evia, în Agios Georgios,

departe de „binefacerile“ oricărei interferenţe de tip turistic,de autocare cu gălăgioşi ori de cuceritor de searbădulconcept „all inclusive“, am descoperit bucătăria grecească întaverne de familie. Adică acolo unde se plăsmuieşte adevăratabucătărie a lumii. Pastitsio, povestea de aici, e o istorioarăaparent banală, ce aduce mult cu ticluirile italieneşti. V-o arătmai mult din acelaşi drag de diversitate decât ca pe vreoreţetă reprezentativă.

PUBLICITATE

Viorel Copoloviciwww.pranzuldincaserola.ro

Pasul 1. Am curăţat cea -pa, usturoiul şi ardeiul şile-am tocat mărunt. Am pusapă la fiert pentru paste. Cânda clocotit, am pus sare. Când aclocotit din nou, am puspastele şi le-am fiert conformindicaţiilor de pe pachet, darşi după propria dorinţă. Amaprins şi cup to rul, ca să seîncălzească bine până termintoate cele.

Pasul 2. Am călit cele treifeluri de legume în două lin -guri de ulei de măsline pen trugătit. Aproximativ cinci mi -nu te, până s-au în mu iat puţinşi au lăsat ceva suc în cratiţă.

Pasul 3. Am strivit puţinboa bele de coriandru în mo -jar, ca să le trezesc mai bine

aro ma. Le-am pus peste le gu -mele din cratiţă şi am con -tinuat să ţin pe foc pen tru altedouă minute. La foc mediu,nu prea tare.

Pasul 4. Am adăugat car -nea şi am avut grijă să o des -fac cât mai bine, astfel încât sănu apuce să se pătrundă câtîncă era în ghemotoace mari.La final, compoziţia tre buie săaibă consistenţă gra nulată.Am ţinut ames te cul pe focmediu timp de apro ximativun sfert de oră, amestecând înrăstimpuri şi având grijă să nuse lipească nimic pe fundulcratiţei.

Pasul 5. Am pus apoi ro -şiile tăiate, cu tot cu sucul lor.Am amestecat din nou şi ammai lăsat pe foc vreme deapro ximativ 20 de minute.

Fără capac, pentru că am vrutca să obţin o com po ziţie nufoarte ze moasă. La fi nal, amdres gus tul din sare şi pi per.

Pasul 6. Într-un vas ter -mo rezistent (sau într-o tavăme talică) uns cu puţin ulei,am pus întâi un strat depas te, jumătate din can -titate. E indicat să le ni ve -laţi cât mai bine ca săob ţineţi un strat neted. Ampus apoi sucul de carne cuarome şi roşii. Dea su pra,restul pastelor. Dacă ţineţimusai, puteţi pune pes te ul -timul strat şi câteva lin guridintr-un bechamel clasicsau puţină brânză rasă, to -pită în câteva linguri desmân tână.

Pasul 7. Pastitsio stă lacup tor până se rumenesc

pas tele de deasupra, iar suculde carne nu mai este zemos.Într-un cuptor bun, bine în -

căl zit, n-ar avea de ce să steamai mult de o jumătate deoră.

IngredientePentru trei porţii (can ti tăţi aproximative): penne (paste scurte, tubulare, tăiate oblic la capete şi având striaţii pe exterior) – 250 g; un ardei gras; 4-5 căţei de usturoi; o ceapă; roşii în bulion – 250 g;carne tocată amestec (porc şi vită) – 400 g; o linguriţă seminţe de coriandru; sare, piper, pătrunjelproaspăt tocat, ulei de măsline.

Sosul aduce (de foartedeparte) cu un „sugobolognese“, iar structuraseamănă cu aceea a uneilasagna. Seamănă, dar nurăsare.“VIOREL COPOLOVICI

PUBLICITATE

Belgienii Jean-Pierre şiLuc Dardenne, doi dintrecei mai apreciaţi regizoridin lume, ne propun„Băiatul cu bicicleta“, unfilm care prezintăpovestea lui Cyril, un puştide 12 ani, trimis de tatăllui la orfelinat din cauzaproblemelor financiare. Cutoate că părintele speră căpuştiul îl va uita, micuţuldepune toate eforturilepentru a-şi regăsi tatăl.

Plin de furie, Cyrilobişnuieşte să meargă pebicicletă, singurul lucrurămas de la părintele său.Din întâmplare o întâlneştepe Samantha, proprietaraunui salon de coafură,care îl găzduieşte înweekenduri. Cyril nu poaterecunoaşte dragostea pecare i-o oferă Samantha, oiubire de care are nevoiedisperată pentru a-şi liniştifuria. (T.R.)

CINEMA

LEGENDĂ - must see - bun - merge, de gura partenerului - dacă nu ai alternativă socială - mai bine bagi banii la Loto

««««¶ «««¶¶ «¶¶¶¶ ««¶¶¶

«««««

PAG.este ratingul acordat de spectatorifilmului „Wanderlust“ pe reputatul sitede profil IMDb.com.6,2 1

3

PAG.ALT

ERNATIV{

FILMNR. 36 l 9 - 15 MARTIE 2012

Titlu original: „Le gamin au velo“Regia: Jean-Pierre Dardenne, Luc DardenneDistribuţie: Cécile De France, Thomas Doret, Jérémie RenierGen: dramăRating „Centrul Vechi“: Rulează la: Hollywood Multiplex, Grand Cinema Digiplex,Studio


Izbăvirea prin iertare

Acest suplimenteste realizat

de ziarul

CEL MAI CITITCOTIDIAN LOCAL

DIN ROMÂNIA ZIARUL GRATUIT

NR. 1DIN BUCUREŞTI

162.000cititori pe ediţie*

conform StudiuluiNaţional de Audienţă

ianuarie 2009 - ianuarie 2010

Redacția: Traian Racu, Cristina Andrei,Andrei David, Răzvan Atanasiu, Costin

Marinescu, Vlad Pelinescu-Onciul, LuminițaSandu, Eugenia Oprea, Ionel Vâlcan, Vlad

Manolache, Alina Nicu, Gheorghe Deaconu.

Tipografia ring printBucureşti

telefon: 0721.291.187

Departament vânzări publicitate „ring“

Alina Vîlceloiu: 0731.111.486;[email protected]

ring

««««¶

CinemaPROStr. Ion Ghica nr. 3

JOHN CARTER (premieră) – vineri,duminică 12:15, 15:15, 18:15, 21:15;sâmbătă 12:30, 15:15, 18:15, 21:15

HOLLYWOOD MULTIPLEXMall Vitan, Calea Vitan 55-59

CU LUMEA-N CAP (premieră) - 12:15,16:45, 19:00, 21:15

JOHN CARTER (premieră) - 11:30, 13:15,14:15, 16:00, 17:00, 18:45, 20:00, 21:30,

22:45JURĂMÂNTUL – 16:15, 20:30, 22:45

GRAND CINEMA DIGIPLEXBăneasa Shopping City - Şos.

Bucureşti-Ploieşti 42DCU LUMEA-N CAP (premieră) – 11:00,

13:00, 14:15, 15:00, 17:00, 19:00, 20:15,21:00, 23:00, 21:30, 23:30

BĂIATUL CU BICICLETA (premieră) –11:45, 20:00, 22:00, 19:45ARTISTUL – 16:45, 18:45

Cum să ne refacem viaţan Weekendul vine cu o încercare

hollywoodiană de a smulge câtevazâmbete în debut de primăvară.Semnatarul peliculei „Prietenimodel“, regizorul David Wain, nepropune acum o comedie despre oposibilă soluţie de salvare a uneicăsnicii ajunse într-un moment critic.

Traian [email protected]

George şi Linda suntun cuplu tipic din Man ha -ttan, amândoi mult preastre saţi şi supra so li ci taţi d eîn da toriri. După ce Geor -ge este concediat, ei nu aualtă opţiune de cât să semute la ne su feritul frate allui George, în Atlanta. Pedrum, Geor ge şi Lindadau peste o comunitatecare îşi spune Elysium,

po pu lată de indivizi foartepi to reşti, care văd viaţa încu totul alte culori. Banii?Nu pot cumpăra fericirea.Ca riere? Cine are nevoiede aşa ceva? Haine? Doardacă ţii neapărat... Să fie,oare, Elysium noul în ce -put de care au nevoieGreg şi Linda? Sauschim barea de perspectivămai mult le va crea noipro bleme decât să lerezolve pe cele vechi?

«««¶¶

Titlu original:„Wanderlust“Regia: David WainDistribuţie: Paul Rudd,Jennifer Aniston, MalinAkermanGen: comedieRating „Centrul Vechi“:

Rulează la: HollywoodMultiplex, Cinema CityCotroceni, GrandCinema Digiplex,Movieplex PlazaRomania, The LightCinema

Aniston - topless, cenzurată la montajFanii lui Jennifer Aniston au fost la un pas săbeneficieze de scene fierbinţi în care idolul lorrenunţa la haine. Între timp, Jennifer s-a răzgândit.Aniston va fi văzută din spate, iar imaginea frontalăce va apărea în transmisiunea TV din film va fiblurată.


PUBLICITATE

PAG.

15

PAG.

TEATRUNR. 36 l 9 - 15 MARTIE 2012

Spectatorul, păţit, întreabă la casă: E o comedie la care se râde?Chiar asta e întrebarea.“

ADRIAN LUSTIG„


Carmen Vidu vă invită să vă delectaţi cuuna dintre cele mai provocatoare poveştiale secolul XX. Din distribuţie fac parteFlorin Zamfirescu, Rodica Mandache, GeluNiţu şi copilul Alexandru China Birta.Povestea filosofică pe care o ştiu cei maimulţi dintre noi, incluzând o critică asocietăţii adulţilor, se joacă duminică, de laora 19.30. „Cândva, am simţit o marenevoie să montez «Micul Prinţ», nu mai ştiuexact motivele, dar sunt sigură că măidentificam cu cineva din poveste. Şi amtot încercat să transform povestea înteatru, dar nu am reuşit niciodată. Nu demult timp, o prietenă foarte specială mi-aspus că Odeon este cel mai elegant teatrupe care l-a văzut şi mi-a recomandat sămontez aici un spectacol. Am ales «MiculPrinţ» fiindcă este cea mai elegantăpoveste pe care o cunosc. «Micul Prinţ» epovestea-parabolă a unui om care îşiconfesează cu regret singurătatea“, spuneregizoarea Carmen Lidia Vidu. (I.P.)

FOCUS„Micul Prinţ“, la Teatrul Odeon

PUBLICITATE

„POKER“ - o piesă desprebani, afaceri şi corupţie

Iris Pă[email protected]

Spectacolul lui Adri -an Lustig a imaginat (saupreluat din realitateaime diată) pentru noi olu me cu valori profundrăs turnate, cu jocuri depu tere care sfidează bu -nul-simţ şi dreptatea.

Trei prieteni, treitipologii reprezentativepentru societateaactuală

Titel Pangică (Geor -ge Mihăiţă) este un omde afaceri care finanţeazăpar tide, dorind în acestfel să-şi facă intrarea înpo li tică. Nici prietenul lui

cel mai bun nu este maipre jos, Horia Vrabete, unchi rurg fără conştiinţăcare obişnuieşte să ia şpa -gă pentru operaţiile peca re le face. Tabloul estecom pletat de un alt per -so naj „caracteristic“ - se -na to rul corupt (ValentinTeo dosiu) care îşi iubeşteimu nitatea, puterea şi in -flu enţa. Politicianul,com bi nat cu o mol do -vean că, dornică să-şi facăşi ea o situaţie, îşi invită

prietenii la o partidă depo ker, că de... „cine seasea mănă se adună“.

Filmul lui SergiuNicolaescu, o reuşităadaptare

Piesa se joacă de optani având casa închisă.

Spectacolul are un succesnebun la public pentru căeste inspirat din realitate.„Personajele sunt ruptedin societatea actuală, iarspectatorii vor regăsi cusiguranţă tipare prezenteîn societatea de azi“, a de -cla rat Vladimir Găitan.

Adap tarea pe mareleecran a celebrei piese îiapar ţi ne regizorului Ser -giu Nicolaescu. Filmul cuacelaşi nume i-a reunit înro lurile principale peHo ra ţiu Mălăele, Va len -tin Teodosiu, VladimirGăi tan şi pe Jojo.

n Teatrul de Comedie prezintă vineri,de la ora 19.00, „Poker“, de AdrianLustig, în regia lui AlexandruTocilescu. Este o satiră politicăcentrată pe trei oameni corupţi,desprinşi din societatea zilelornoastre.

130de minute durează

spectacolul „Poker“


de ani va împlini TamaraBuciuceanu-Botez pe 10 august.UPCOMING

NR. 36 l 9 - 15 MARTIE 2012

83 PAG.

16

EXPOIa Kontakt cu mineriada

EXPO

Spectacolul este o poveste despre treicupluri unite printr-un adulter şidiferenţiate prin statut. Cuplurile suntreprezentative pentru clasa de mijloc. Ceeace au în comun familiile Phillips, Foster şiFeatherstone este faptul că niciunul dintremembrii lor nu este fericit. Piesa are locmiercuri seară, de la ora 19.00, la TeatrulMic. (C.A.)

TEATRU„Cum iubeşte cealaltăjumătate“, la Teatrul Mic

Clubul din Calea Plevnei nr. 61 vă invităla un eveniment ce reuneşte, pe aceeaşiscenă, trei nume definitorii ale muziciialternative româneşti: OCS, COMA şiAB4. Concertul va avea loc joi, începândcu ora 21.00. Dacă la începutul anilor2000 le urmăreai primele clipuri laAtomic TV, e cazul să te prezinţi laconcert.

Set-listurile celor trei trupe vor conţineatât piese mai vechi, cu refrene bine-cunoscute şi îndrăgite de noi toţi, cât şimulte din repertoriul de pe cele mairecente albume. În cei 15 ani de carieră,trupa Omul Cu Şobolani, devenită OCS, alansat şase albume şi a susţinut sute deconcerte. Coma a fost înfiinţată în ‘99 şi alansat până în 2006 două albume, ultimul

dintre ele fiind intitulat „Nerostitele“ şiavându-l invitat pe legendarul basist BillGould (Faith No More). AB4 cântă din2000 şi este o trupă rock autohtonă. Nu eun concert pentru nostalgici, ci unulpentru cei care simt că trăiesc. De warm-up se va ocupa HEFE. Biletele costă 30 delei şi se pot achiziţiona direct de la intrareaîn club, în seara evenimentului. (C.A.)

Institutul Polonezdin Bucureşti,Muzeul Naţionalde Etnografie dinVarşovia şiMuzeul Naţionalal ŢăranuluiRomânorganizeazăexpoziţia „Chopin,îndrăgostit“, careprezintă legăturiledintre muzica tradiţională şi muzica luiFrederic Chopin. În cadrul expoziţiei suntprezentate lucrări ale artiştilor din diferitepărţi ale lumii care l-au inspirat pecompozitorul polonez. O puteţi vizita laMŢR până pe 1 aprilie. (C.A.)

„Chopin, îndrăgostit“ la MŢR

„DIVORţUL DE AUR“o readuce pe TamaraBuciuceanu pe scenă

Remus Ilisie propune o rememorare amineriadei – evenimentul şocant care s-aîntipărit în mintea multora, fie ei adulţi saucopii. Prin cele cinci lucrări expuse, artistulîncearcă să reliefeze jocul puterii, mârşăviamanipulării şi erorile umanităţii prinintermediul unor instrumente recurenteacelei lumi - miliţianul, minerul, huliganul,gospodina. Expoziţia poate fi văzută laGaleria Kontakt până pe 29 martie. (C.A.)

n Marţi, de la ora20.00, sunteţiinvitaţi la unspectacolextraordinar laPalatul Copiilorce îi are înrolurileprincipale peTamaraBuciuceanu-Botez şi peSorin Frâncu.


Piesa reprezintă opu ne re în scenă în ma -nie ră realistă şi re tros -pec ti vă a itineraruluivie ţii de cuplu, drumpre să rat atât cu amintiriplă cute, cât şi cu mo -men te tensionate, ul ti -me le - rod al frustrărilorne mărturisite şi albanalităţilor cotidienecare rutinează cuplul.

Comedie de maresucces

„Divorţul de aur“, du -pă un text scris de NaeCoş mescu şi Sorin Pe -tres cu, intră în rândul co -me di ilor cu morală,apre ci ate cu sute de apla -u ze de nişa iubitorilor deteatru. Cei doi pro ta go -nişti, Tarsiţa, fostă actriţăde operă, şi Spirache Pi -

teş tea nu, fost instru men -tist, dar niciunul strălucitîn meserie, sunt acumpen sionari. Noaptea dedi na intea aniversării celor50 de ani de căs ni cie esteun prilej pentru a de voalacele două poveşti.

Două poveștiintercalate

Prima este cea ade vă -rată - sau cea de faţadă,de pinde cum priveşti -,ro mantica şi nesfârşitapo veste de dragoste a doioa meni care sunt gata să-şi reînnoiască ju ră min te -

le după jumătate de se -col. S-au obişnuit unul

cu altul, îşi acceptă miciledefecte, îşi respectă ta bi -

e tu rile, se ajută. Cel maiim portant, nu-şi potima gina viaţa unul fărăce lălalt, iar singurătateaeste sinonimă cu sfâr şi -tul. A doua poveste, visulTarsiţei, este divorţul.Cu plul din vis este unulanecdotic, cei doi seurăsc, dar le este frică săple ce unul de lângă ce lă -lalt. S-au acceptat ca răulcel mai mic pentru căle-a fost frică de sin gu ră -ta te şi au acumulat frus -trări şi neîmpliniri careră buf nesc după 50 de aniîn de cizia de a divorţa.

Tamara Buciuceanu-Botez face un rol spectaculosPiesa înregistrează un succes mare la public, pentru că artista deţine secretul unui farmec aparte.Textul „Divorţul de aur“ a fost scris pentru Tamara Buciuceanu şi, desigur, pentru partenerul ei, actorulSorin Frâncu, directorul Teatrului din Focşani. Fără îndoială, actriţa este piesa de rezistenţă a montării,dar textul e construit în aşa fel încât cele două personaje nu pot fi separate câtuşi de puţin. Preţulbiletelor este 60 de lei şi pot fi achiziţionate de la casa de bilete a Palatului Copiilor.

THE BIG 3se reunesc la Silver Church

centrul vechi, no. 36

Documents