cilitore;te cu Taurus Express

, O dirnineaJi de iarni, neobignuit de friguroasi pe aceste

meleaguri siriene. Ora cinci. De-a lungul Peronului gerii AleP,

a{tepta semnalul de plecare trenul consemnat cu litere de-o

gchioapi in ghidul ciilor ferate: Taurus Express.

Garnitura Era alcetuiti dintr-un vagon-restaurant cu bu-

ceterie, unul de dormit gi doue vagoane de cursd.

Pe peron, in dreptttl ugii vagonului de dormit' doi berbali

stiteau de vorbi: un taner locotenent francez, in uniformd stri-lucitoare, $i un omulet, incotofminat Pani ld urechi, din care nu

se vedeau decdt vArful rogu al nasului gi mustala resucite in sus.

in ciuda gerului niprasnic, locotenentul Dubosc iqi ficea

cu birbefie datoria de gazdi. il insolise la gari pe distinsul

oaspete gi acum se intrqinea cu el. Fraze amabile, intr-o fran-

cezi. aleasd, iqi luau zborul de pe buzele sale. Nu, nu qtiuse des-

pre ce era vorba. Auzise numai ni$te zvonuri, c.u totul obignuite

in astfel de cazuri. Generalul, generalul siu, i9i pierdea pe zi ce

trecea rebdarea. Si, deodati, a picat acest belgian, venind din

Anglia dupl cdt se pare. A mai trecut o septemane, o siPti-mini de incordare ciudat6. Apoi s-au intamPlat anumite

lucruri: un eminent ofi1er s-a sinucis, un altul a demisionat,

figurile ingrijorate s-au destins ca prin farmec, iar cele cdteva

mdsuri militare de precaulie au fost anulate. $i generalul, gene-

ralul locotenenttrlui Dubosc, parcd a intinerit cu zece ani.

Capitolul 1

Un pasager de seami

l4444"CL"fr f

:rima din orient Express t5

Dubosc surprinsese fr6nturi din convorbirea generaluluicu strhinul. ,,Ne-ai salvat, mon cher,,, ii spunea generalul, gimustala-i mare ti albd tremura de emotie, .Ai salvat onoareaarmatei franceze $i ai inleturat verserile de sdnge. Cum sd_!imullumesc ci ai acceptat se r.ii? Se vii atat d" d.p"rt"....,

La care striinul (pe nume Hercule poirot), dupd ce res_pinsese politicos aceste laude, spusese: ,,Nu pot sa nu amin_tesc ce $i dumneata mi-ai salvat odati via1a,,. Acum, fuseserdndul generalului sd faci pe modestul 5i, dupi ce mai pome_nisere de Franta, de Belgia, de glorie gi onoare $i alte lucruriasemenetoare, se imbreli$asere cilduros gi se despirliserd.

Degi nu fusese inci pus la curent cu cele intamplate, loco_tenentul Dubosc primise totu$i insircinarea sd_l conducd pedomnul Poirot la gari, 9i o indeplinea cu tot zelul 9i entuzias_mul care-i stau bine unui taner ofiler destinat unei carierepromititoare.

- Azi e duminicd, spuse locotenentul. Maine_seare veti Iila Istanbul.

Nu em prima oari ci licea aceastd remarce. Toate conver_saliile de pe peron, in agteptarea plecerii trenului, suferd parcide boala monotoniei $i a repetiFilor.

- Intr adevar, recunoscu poirot.

- Bdnuiesc ci intenlionali si rdmaneli acolo cdteva zile?- Fire$te. N-am mai fost niciodatA la Istanbul. Ar fi pdcat

si nuJ vizitez, mdcar in treacit... comme ga, $i pocni din de_gete sugestiy. De altfel, nu-s deloc grdbit. Voi remane cateyazile ca turist.

- SfAnta So{ia e minunate, spuse Dubosc, care de altfeln-o vezuse niciodatd,

.O rafali de vdnt mituri peronul. Amandoi se zgribuliri.

Dubosc reugi si se uite pe furig la ceasr Cinci firi cinci _ incicinci minute doar!

Banuind ce celAlalt il observase, se avante din nou indisculie.

- Sunt pulini cihtori pe o weme ca asta, zise, uitattdu-se

ryre ferestrele vagonului.

- Da, a$a e, incuviinti Poirot.

- Se sperim ce nu veli rimane inzipezit in Taurus!

- S-a mai intampht?

- Da, dar nu anul acesta.

- Si sperdm atunci, spuse Poirot. Buletinele meteorolo-

gice din Europa anunfi weme proaste.

- Foarte proasti. ln Balcani a nins mult.

- Am auzit ci ti in Germania.

, - Eh bien! exclame Dubosc, grdbit parci se preintam-pine o altd pauze, maine-seare la gapte gi patruzeci vefi fi laConstantinopol.

- Da, spuse Poirot, li continui exasperat: am auzit ciSfdnta So{ia e rhinunati.

- Magnifice, lmi inchipui.Deasupra capetelor lor, perdeaua de la un geam fu dati la

o parte Si aparu chipul unei tinere femei.

Mary Debenham nu prea dormise de cAnd plecase din

Bagdad, ioia trecuti. Nu dormise cum trebuie nici in trenul

spre Kirkuk" nici la vila din Mosul, gi nici noaptea trecute intren. Acum, setde sA tot stea treazi in aerul imbacsit al com-

partimentului supraincilzit, se ridici in picioare $i Privi afare.

Trebuie si fie Alep. Nimic de vizut, binein{eles. Numai un

peron slab luminat 9i, din cdnd in cdnd, ni$te stdgete in arabi.

Sub fereastra ei, doi birbali vorbeau franluzegte. Un ofilerfrancez gi un bdrbat merunt, cu nigte musteli enorme. Zambi

putin. Nu mai vizuse un om atat de incotogmenat. Pesemne

era foarte frig afard. De asta $i inceb€au, probabil atdt de tare

trenul. incerci sI deschidb mai mult fereastra, dar nu reu$i.

Conductorul se apropie de cei doi birbali. Trenul va pleca

in curAnd, le spuse. Domnul ar face mai bine si urce. Birbatul

cel scund igi scoase pdliria. Ce cap ca un ou! in ciuda grijilor

" tqa'4ad*"frcare nu-i dideau pace, Mary Debenham zimbi. Un omule! ca-

raghios, genul de om pe care nu poli si-l iei niciodati in serios.

Locotenentul Dubosc debite alocutiunea de adio. O con-

cepuse inainte gi o rezervase pentru clipa despe4irii. Suna

foarte frumos gi manierat.

Nelisindu-se mai prejos, Poirot ii didu replica cuvenite.

- Urcali in vagon, domnule, i se adresi conductorul.

Cu a€rul unei netirmudte pereri de rau, Poirot urce in va-

gon. Conductorul se urci dupi el. Poimt l9i agiti bratul. Locote-

nentul Dubosc ii rispunse la salut, Cu o smucitura puternice,

trenul se puse incet in milcare.

- In sfer$it, murmuri Poirot.

- Brrr, ficu Dubosc, dindu-$i seama cat de frig era

intr-adevar...

- Voild, rnonsieur, ii spuse conductorul invitAndu-l cu ungest teatral si admire frumusetea compartimentului 9i fe-

lul in care-i fuseseri aranjat€ lucrurile. Valiza domnului am

pus-o aici.

MAna ii rtrmase intinsd spre Poirot, intr-un gest dintre cele

mai sugestive. Poirot ii vtri in pahn o hnrtie impiturite.

- Merci, monsieur Conductorul se inviori ti incepu se se

inv6rti aferat de colo-colo. Biletul domnului il am, a5 mai wea

9i pa.gaporhrl, daci domnul e atAt de amabil. Domnul se opregte

la Istanbul, dupd cite imi dau seama?

Poirot incuviin{a din cap.

- Nu sunt prea mulli cdlitori, imi inchipui? lntrebe.

- Nu, monsieur. Mai am inci doi pasageri, amandoi en-

glezi. Un colonel din India gi o taniri doamnl din Bagdad.

Monsieur mai doregte ceva?

Monsieur ceru o sticli de Perrier.

Cinci dimineata era o ore cam nepotrivite pentru a ce-

letori cu trenul. Mai erau doud ceasuri pane-n zori. Vezand cA

nu e rost de un somn bun li simJindu-se mulfumit cA dusese

Crina din Orient Express 17

hbun sfirgit o misiune delicata, Poirot se ghemui intr-un coll

i alrpi.' 'Se trezi pe la noui fi iumatate 9i o lui inspre vagonul-res-

taurant, dornic de o cafea fierbinte'

induntru se afla numai o singurd Persoane' evident tandra

doamni de care amintise conductorul' Era o femeie inalte'

srblire, oachegb la fa1e, de weo douezeci ti opt de ani' Se sim-

tea un fel de cumpdtare calculati in felul cum mAnca sau ii ce-

rga chelnerului inci o ceaqci de cafea, ceea ce denota o dePline

familiaritate cu oamenii 9i c Atoriile Purta o rochie de voiai

de culoare inchisi, dintr-un material subiire' tocmai Potlivit

p€ntru atmosfera inibuqitoare din tren'

Neavdnd ceva mai bun de Ibcut, Hercule Poirot se distra

studiind-o discret.

Era genul db femeie tinir6, aprecie el' care gtie se-9i Poarte

perfeit Je grije oriunde s-ar a{la' Era echilibrata 9i matura Nu-i

iispEcea rlgdaritatea severi a tresetudlor 9i nici paloarea deli-

cati a Pielii. Ii Pldcea 9i pirul ei negru, lucios' bine Pieptanat' liochii cenugii, reci 9i imPersonali' Dar, hotiri Poirot in cele din

urmi, e un Pic Prea calculati pentru a fi ceea ce numea el ane

jolie Jemmel.in acel moment ili flcu aParitia un alt personaj Un bir-

bat inalt, intre Patruzeci $i cincizeci de ani' cu o fati uscati'

smeade, 9i cu perul Pulin albit la tamPle'

,Colonelul din India", i9i spuse Poirot'

Nou-venitul se inclini in fala femeii'

- 'Neata, domnigoard Debenham'

- Buna dimineala, colonele Arbuthnot'

Colonelul puse mAna pe spd'tarul scaunului din fala ei'

- AYeli ceva imPotrive?

- Nu, bineinleles. Luali loc'

ro fem€ie draguta (inlb fr. in orig )

t9t8 C4"z.d*."h

- $titi, micul dejun nu e intotdeauna momentul potrivitpentru discutii.

- Sper si nu fie apa. in orice caz, nu mi intereseazd.

Colonelul se agezd.

- Bdiete! Glasul ii era foarte autoritar.Comandi oui qi cafea.

Ochii i se opriri o clipi asupra lui Poirot, apoi trecuremai departe, indiferenli. Poirot, care cunottea bine spiritulbritanic, $tia ce-fi spusese colonelul in sinea lui:,,Vreunstrein afurisit".

Fideli obiceiului insularilor, cei doi englezi nu se aritaliprea vorbireti. Schimbare cateya cuvinte, dupe care femeia se

ridici gi ptresi vagonul.ln timpul prdnzului, cei doi se igezari la aceeati masi $i,

ca $i nai inainte, il ignorari complet pe cel de-al treilea pasa-

ger. De data aceasta insi, conversatia lor fu mai animate. Co-lonelul Arbuthnot povestea despre Punjab, iar din cdnd incand se intrerupea pentru a o intreba cate ceva despre Bagdad,unde ea, pare-se, fusese guvernante. Tot stdnd aga de vorbi,descoperird ci au caliva prieteni comuni, drept care deveniripe dati mai putin scorlo$i, mai amicali. Depinari tot soiul deamintiri despre un oarecare Tommy gi despre nu mai gtiu care

Jerry. Colonelul o intrebe dace se intoarce acasi sau daci arede gind si se opreasci la Istanbul.

- Nu, merg direct acasi.

- Nu-i oare picat?

- Acum doi ani m-am intors tot pe acest drum, gi atunciam stat trei zile la Istanbul.

- Aha, inqeleg. Ei bine, indriznesc si spun ci mi bucurfoarte mult ci mergeli direct in lar5, pentru ci gi eu fac ace-Iagi lucru.

Zicdnd acestea, colonelul se inclini cam stangaci, imbu-jorAndu-se Ia fa15.

Crrna din Orient ExPress

,.E sensibil colonelul nostru", igi spuse Poirot, Putin amu-

rt- .O cehtorie cu trenul e la fel de peliculoasA ca 9i una cu

qorul."Cu o voce calm6, domnigoara Debenham ii risPunse ci ii

pare foarte bine. lnsi atitudinea ei era destul de rece'

Colonelul, observi Poirot, o conduse Pane in drephrl com-

Frtimentului ei. Putin mai tarziu, in dePirtare ape'ru Privelig-

ea splendida a masirrrlui Taurus. Cei doi steteau Pe coridor'

unul lSngd altul, contemPland Por;ile Ciliciene' Deodat6'

domnigoara Debenham susPina. Poirot, aflat Prin aProPiere'

o luzi goPtind:

- E atat de minunat! A9 vrea.'. Ag rrea'.'

- Ce anume?

- A$ vrea se mA Pot bucura de toate astea!

Arbuthnot lu rispunse. Linia colluroasi a felei sale Paru

ti mai'severe, gi mai intunecate.

- Dumnezeule, cat al fi vrut sa n-ai nimic de-a face cu

toate astea!

- Taci, te rog, taci.

- Oh, e-n reguli. Arunc6 o Privire Pulin plictisit1 sPre

Poirot. Apoi continue: Dar nu mA Pot imPica cu ideea se te

gtiu guveinantd... la cheremul unor mame tiranice 9i al odras-

lelor lor plicticoase.

Ea rase, Parce mai pulin relinuti ca de obicei'

- Oh, n-are imPortanld. Imaginea guvernantei batiocorite e

un mit pedmat. Te asigur ce Perintii sunt cei teroriza[i de mine'

Ticuri. Se vedea ci Arbuthnot se cam rulina de ieqirea lui'

,,Asist la o ciudata gi nostim6 comedioare', igi spuse Poirot' dus

pe ginduri. De acest lucru avea si-9i aminteasce mai talziu'

Ajunseri la Konia in aceeali noaPte, pe la unsprezece qi

jumatate. Cei doi englezi coborAri din tren si-$i mai dezmor-

leasci picioarele; incePure sa se Plimbe incoace gi-ncolo pe

peronul inziPezit.

20 C.A"A"OI&frPoirot se mulpmi si urmireascd de la fereastre forfota gA-

rii. Dupd weo zece minute aiunse la concluzia c6, in fond, oguri de aer proaspit nu avea se-i strice. Aqa ci se infofol.i bine,

pundndu-qi cdteva haine, jersei€ ti fulare, iar peste pantofi, opereche de galogi. Astfel echipat, cobori cu at€nfie pe peron $i

incepu se se plimbe. O lui prin spatele trenului.

Dupe voci, recunoscu cele doui siluete nedeslugite care sti-teau in umbra vagonului pogtal. Auzi intai vocea lui Arbuthnot.

- Maty-.F€meia il intrerupse.

- Nu acum, nu acum. Cand totul se va termina, li va ri-mine departe, in urma noastri... atunci.,.

Discret, Poirot se indepirtl. Era surprins. Cu greu recu-noscuse vocea rece, mdsuratd a domnigoarei Debenham. ,liu-dat", i9i spuse.

A doua zi se intrebi daci nu cumva cei doi se certaseri.

l9i vorbeau foarte pulin. Femeia ii per€a nelinittiti. Avea

cearcine la ochi.

Pe la doui gi jumitate dupi-amiaza, trenul se opri. La fe-

restre aperure capete curioase. Cafiva oameni, ingrimadiJilAngi linia feratS, priveau fi arltau cu mlna spre ceva de sub

vagonul-restaurant. Poirot se aplece in afard gi se adresi con-

ductorului vagonului de dormit, care tocmai trecea in fugiprin dreptul ferestrei. Omul li respunse, dupi car€ Poirot ilitrase capul hiuntru 9i, intorcindu-se, fu cit pe-aci s-o izbeasci

pe Mary Debenham, care stdtea exact in spatele lui.

- Ce s-a htampht? lntrebd ea, aproape pe nerisuflate, infrantuzelte. De ce ne-an oprit?

- Nu-i nimic, madmoiselle. S-a aprins ceva sub vagonul-res-

taurant. Nimic grav. De altfel, au stins focul gi acum repari stri-ciciunile. Nu e niciun pericol, vtr asigur.

Ea fdcu un gest brusc, de parci ar Ii alungat ideea perico-

lului, ca total lipsite de importantn.

Crima din Orient Express 2'l

- Da, da, inteleg. Dar timPul?

- Ce timP?

- Pei, vom avea o intarziere'

- Da, e Posibil, recunoscu Poirot'

- Dar nu putem intarzia! Tlenul trebuie sa soseasci la

lstanbul la 6'55 9i trebuie si traYersem Bosforul ca sd prindem

Sirnplon Orient Expressul de ora g Dace avem o ore sau doue

intArziere, Pierdem legitura'

- Se Prea Poate' admise Poirot'

O pr^ivi intrebetor. Vezu cA mana ii tremura pe pervazul

ferestrei qi buzele ii tremurau'' - E atat de imPortant Pentru dumneavoastri' madmoiselle?

. . o intrebe.I - D". D"' este. Trebuie"' trebuie sd prind legetura'

Spunind 6cestea, se intoarse 9i o lui de-a lungul corido-

' rului sPre colonelul Arbuthnot'' Totuqi, nelinigtea ei se dovedi neintemeiate Zece minute

mai tdrziu, trenul se urni din loc' Sosi la Haydapassar doar cu

cinci minute intarziere, ca{tigand Pe drum din timPul Pierdut'.

Apele Bosforului erau agitate' astfel cl lui Poirot nu prea-r

Hcu ilecere traversarea' Pe vapor nu-i mai vezu Pe tovariqii

sai de c ntorie. CAnd aiunse la podul Galata' o lua direct sPre

hotelul Tokatlian.