Cu siguranta nimeni nu se mai oripileaza prea tare n ziua de astazi la auzirea formulei "crima organizata" pe teritoriul tarii noastre. Chiar daca pentru mult timp acest fenoment ni s-a parut a fi apanajul societatilor straine occidentale, astazi, n virtutea mediatizarii, dar si a deselor actiuni cu nuanta frivola pe care le putem observa n jurul noastru, notiunea a devenit una aproape banala. Desi cauzele cresterii violentei si crimei organizate sunt dificil de identificat si explicat datorita existentei unor diferente sensibile n ceea ce priveste amploarea si intensitatea lor de la o tara la alta; majoritatea specialistilor si cercetatorilor considera ca sursele acestor fenomene rezida n perpetuarea unor structuri politice, economice si normative deficitare, n mentinerea si accentuarea discrepantelor sociale si economice dintre indivizi, grupuri si comunitati si intensificarea conflictelor si tensiunilor sociale si etnice. Prin crima organizata, n acceptiunea proiectului de lege promovat n Parlament, se ntelege: activitatile desfasurate de orice grup constituit din cel putin trei persoane, ntre care exista raporturi ierarhice ori personale, care permit acestora sa se mbogateasca sau sa controleze teritorii, piete ori sectoare ale vietii economice si sociale interne sau straine, prin folosirea santajului, intimidarii, violentei ori coruperii, urmarind fie comiterea de de infractiuni, fie infiltrarea n economia reala. Dificultatile ntmpinate n definirea actelor si crimelor comise prin violenta sunt determinate att de varietatea formelor de violenta si crima violenta ntlnite n diverse societati ct si de diferentele n ceea ce priveste sanctionarea si pedepsirea acestora, mai ales ca, de multe ori, violenta acopera o gama larga de comportamente individuale si sociale ce tin de propria lor etiologie. Totodata, aprecierea si definirea violentei se face n functie de anumite criterii istorice, culturale si normative, de ordinea sociala existenta la un moment dat ntr-o anumita societate, de anumite interese politice si sociale, dar si n functie de anumite criterii si contexte subiective si accidentale, care sunt nsa relative spatial si temporal (att de la o societatea la alta ct si de la o perioada la alta). Violenta nu constituie totusi, un fenomen nou, aparitia si evolutia ei fiind strns legata de evolutia indivizilor, grupurilor, organizatiilor si societatilor umane. Pentru acest motiv unii cercetatori si specialisti considera ca violenta reprezinta o permanenta umana, fiind intens legata de esenta umana si de functionarea societatii. Ea este amplificata n prezent de acte de terorism si crima organizata, comise cu scopul de a inspira frica, spaima si groaza n rndul opiniei publice, dar si o serie de delicte si crime, ce violeaza drepturile si libertatile individului (omoruri, asasinate, violuri, jafuri, agresiuni fizice). Alaturi de violenta primitiva, ocazionala, pasionala sau utilitara se constata amplificarea si proliferarea violentei rationale, specifica crimei organizate si organizatiilor criminale profesioniste. Asistam la o asa numita internationalizare a violentei si crimei organizate la nivelul diferitelor societati, state si natiuni prin aparitia si proliferarea unor noi tipuri de delicte si crime, ce transgreseaza si interpenetreaza noi forme de prevenire, combatere si neutralizare a violentei si crimei organizate la nivel national si international.

Crima organizata sau organizarea crimei?

Unii specialisti neaga existenta unei organizatii nationale a crimei. Autori ca Daniel Bell, John Coublin sau Francis Janni indica existenta unor grupuri de infractori care vin in conflict atunci cnd savrsesc infractiuni ntr-un anumit teritoriu. De asemenea se neaga realitatea unui model de organizare formala a grupului. Opiniile cum ar fi ca organizatiile criminale secrete nu sunt organizatii formale de tipul corporatiilor de afaceri, ci sunt sisteme sociale traditionale, organizate pe baza valorilor culturale ce nu au nimic n comun cu calitatile birocratiei moderne sau cum ca aceste organizatii seamana cu o ntreprindere sau o conspiratie straina, etnica, au fost dezbatute intens, mai ales dupa anii 20 ai secolului nostru. Opiniile ramn mpartite, cu toate acestea se considera ca crima organizata sau organizarea crimei desemneaza concepte si realitati diferite a caror rezolvare are nu numai o relevanta teoretica, ci si implicatii practice n strategia de prevenire si combatere a criminalitatii.Organizarea crimei difera de crima organizata deoarece:y y structura ierarhica rigida este nlocuita de un sistem interrelational flexibil si eficient. nu ntotdeauna violenta este cea mai buna cale de nlaturare a persoanelor incomode(ex.: schimburi de functie) y infiltrarea n sferele de decizie nu este necesara, infractorii nsisi se afla n aceste sfere.

y prejudiciul social este cu att mai mare cu societatea este putin constienta ca organizarea crimei se repercuteaza n mod catastrofal asupra nivelului sau de trai. Imaginea clasica a organizatiilor criminale arata faptul ca supravietuirea unei structuri de acest tip este problematica daca comportamentul membrilor sai

nu este nici previzibil nici n conformitate cu evaluarile si asteptarile fiecaruia dintre indivizii care compun organizatia.1[1]Activitatile ce compun Crima Organizata au un caracter secret si bine organizat, din care cauza realizeaza un impact social deosebit de negativ, n multe state el constituind "cancerul perfid" care vlaguieste puterea societatii, ameninta integritatea guvernelor, determina cresterea taxelor care se adauga la pretul marfurilor, pericliteaza siguranta si locurile de munca ale cetatenilor, aduce daune agentilor economici aflati n competitie, controleaza prin forta banilor sindicatele, n final realiznd o puternica influenta n sfera economicului, socialului si mai ales, politicului. Criminalitatea organizata reprezinta un fenomen att de vechi nct poate fi urmarit pna la nchegarea primelor societati umane si pna la aparitia primelor civilizatii. Este, practic, istoria unei lumi tenebroase care s-a dezvoltat n mijlocul oamenilor, n secret, si ale carei urme nu pot fi depistate dect prin miile de cadavre si de lovituri sngeroase lasate de-a lungul istoriei. Termenul de caracatita, dat de investigatorii italieni, i se potriveste de minune. Organizatii criminale clasificare2[2]

1[ 1]H U G H. D. BA RL O W, Int ro du cti on to Cri mi nol og y, op. cit. pa g.2 95

Forma superioara de organizare a grupurilor de infractori se numeste MAFIE, acest termen a aparut n Italia si s-a extins n multe tari ale lumii.y Familiile Mafiei, constituite pe structuri ierarhice stricte, norme interne de disciplina, un cod de conduita si o mare diversitate de activitati ilicite (familiile italiene, americane, cartelurile columbiene ale drogurilor etc.); y Organizatiile profesionale ale caror membrii, spre deosebire de familiile Mafiei, se specializeaza n una sau doua tipuri de activitati criminale (laboratoare clandestine pentru fabricarea drogurilor, imprimerii clandestine pentru contrafacerea sau falsificarea monedelor, furtul si traficul cu masini furate, rapiri de persoane pentru rascumparare etc.) y Organizatii criminale constituite pe criterii etnice, care sunt, de regula, rezultatul unor mprejurari specifice precum nchiderea granitelor ori circulatia dificila peste frontiere, severitatea excesiva a procedurilor de emigrare, expansiunea geografica, n asemenea situatii se afla societatile criminale chineze (triade), grupurile cri 242c25c minale japoneze, grupurile jamaicane si altele; y Organizatiile teroriste internationale, care practica asasinatul, deturnarea de avioane, rapirea de persoane etc, sub diferite motivatii, de regula politice, militare, religioase si rasiale . Principalele trasaturi ale Crimei Organizate

Nivelul inalt de profesionalizare a gruparilor criminale care au adoptat si perfectionat principiile de organizare si regulile de actiune ale structurilor de tip mafiot. De asemenea, se manifesta tendinte de intelectualizare a gruparilor criminale prin absorbtia, in interiorul acestora de persoane ce ocupa functii oficiale in domeniul finantelor, comertului, bancilor, administratiei, justitiei dar si a unor reputati avocati, experti si tehnicieni in cadrul comunicatiilor si logisticii. Internationalizarea; afacerile ilegale de amploare contrabanda, evaziune fiscala, traficul de armament, de droguri, de materiale radioactive, taxa de protectie si recuperarile de debite- nu se pot derula si finaliza fara realizarea unui parteneriat intre infractorii autohtoni si cei ce actioneaza pe teritoriul altor state.

2[ 2] Po liti a ro ma na onl ine

Consolidarea fuziunii dintre grupurile criminale si lumea politica; se inregistreaza in prezent tendinta de folosire a functiei publice pentru realizarea afacerilor, in spatele sau pe spatele careia se deruleaza afacerile.3[3] STRUCTURA membrii retelei au sarcini si responsabilitati n functie de pregatirea si abilitatea specifica a fiecaruia. nsa si structura se caracterizeaza prin ierarhie stricta si autoritate. O organizatie criminala implica coordonarea unui numar de persoane n planificarea si executia actelor ilegale. Conform teoriei lui Donald R. Cressy, organizatiile criminale dispun de o structura si organizare formala, chiar birocratica care se prezinta astfel:BOSS (cap) Consilier Adjunct (sottocapo)

Alte trasaturi:

3[ 3] Cri mi nol ogi e Ion Eu ge n Sa nd u, Eu ge n Sa nd u, Gh eo rg he Iuli an Ion ita, ed. Syl vi, Bu c. 20 01

Locotenent -Comandant al grupului de active -impune ordinea interioara Lt. jocuri de norocLt. narcotice

Lt. camata

Locotenent sindicate, uniuni de munca Soldati4

[4]

ERMETISM SI CONSPIRATIVITATE - aceasta trasatura deriva att din vechea origine socio-culturala a fenomenului ct si din necesitati obiective determinate de nevoia de autoprotectie, de evitare a penetrarii propriilor rnduri de catre organismele abilitate prin lege. Discretia si respectarea legii tacerii omerta, sunt calitati indispensabile pentru fiecare membru al unor astfel de organizatii. Componentii lor risca sa fie eliminati fizic n caz de tradare.FLEXIBILITATE, RAPIDITATE SI CAPACITATE DE INFILTRARE

n timp organizatiile criminale de tip mafiot au dovedit o extraordinara capacitate de adaptare att n privinta domeniilor preferate de activitate, ct si la conditiile concrete, social-politice si istorice din tarile n care s-au constituit.4[4] Theft of the Nation: The Structu re and Operati ons of Organi zed Crime in Americ a, New York: Harper and Row, 1969 Donald Cresse y

n scopul atingerii obiectivelor proprii, structurile organizatiilor criminale sau implicat n lumea finantelor, n politica, n justitie si politica.ORIENTAREA SPRE PROFIT

Aceasta trasatura caracterizeaza activitatea organizatiilor criminale. Cstigul este realizat prin mentinerea monopolului asupra domeniilor n care si desfasoara activitatea: traficul cu narcotice, jocurile de noroc, pornografia, prostitutia, traficul cu arme, etc. UTILIZAREA FOR EI Este esentiala n atingerea propriilor obiective si se manifesta prin intimidare, santaj, coruptie si violenta. Aceste metode sunt utilizate in doua directii: 1. n primul rnd, pentru a mentine disciplina n interiorul propriei structuri. Odata patruns n interior, recrutul nvata codul onoarei si legea taceriiomerta siciliana. Indiscretia sau tradarea sunt pedepsite cu moartea, indiferent daca structura criminala se numeste Mafia, La Cosa Nostra, Yakuza, Triade. 2. Pentru a pedepsi acele persoane care nu se supun cerintelor si intereselor criminale sau actioneaza mpotriva lor.Forme de manifestarey Organizatii specializate n extorcarea de fonduri y Organizatii specializate n traficul de droguri y Organizatii specializate n contrabanda y Organizatii specializate n escrocherii (nselaciuni)5

[5]

n Europa Centrala si de Est, criminalitatea a atins cote alarmante cu deosebire n spatiul C.S.I.- Iugoslavia, Albania si Bulgaria (Comunitatea Statelor Independente). Forta crimei organizate este pusa n evidenta mai ales prin influenta ei deosebita n planul destabilizarii situatiei interne care a cunoscut transformari esentiale : trecerea de la economia centralizata la cea de piata, de la regimul politic autoritar la cel democratic si de la un sistem centralizat de securitate la un sistem national de securitate independent. Mass-media occidentala a acordat atentie n ultima perioada, extinderii autoritatii organizatiilor de tip mafiot pe continentul european, subliniind ca, prabusirea Cortinei de Fier a nlesnit nu numai liberalizarea legaturilor dintre persoanele fizice si organizatiile legale din Est si Vest, ci si dintre cele ilegale. Potrivit cotidianului britanic The Times: politia cehoslovaca a dezvaluit n 1991, ca ntre organizatiile mafiote din Rusia si mafia italiana, s-ar fi ncheiat un act privind traficul de narcotice si substante folosite la fabricarea de arme nucleare.

5[5] Politia romana online

Un nalt functionar de la Ministerul Federal de Interne al Cehiei, specializat n traficul international de stupefiante, n 1996, sustinea ca sefii retelelor mafiote din Italia si Rusia au pus la cale o afacere prin care sa extinda controlul asupra 20% din toate operatiunile de contrabanda din lume, obiectiv stabilit a fi atins n anul 1997.6[6] Peste tot n aceste teritorii, inclusiv Romnia, ordinea civila s-a degradat, inflatia a nregistrat un salt extraordinar, criminalitatea a crescut alarmant, piata neagra este o prezenta cotidiana, la vedere. Deschiderea frontierelor n toata aceasta regiune a facilitat miscarea persoanelor si a marfurilor, impulsionnd piata libera dar si criminalitatea. Folosind forta financiara de care dispun, grupurile crimei organizate au penetrat foarte rapid democratiile aflate n faza incipienta, au corupt oficialitatile politice si guvernamentale, de regula reprezentate de persoane voluntariste, slab pregatite pentru a conduce, usor influentabile. O stare puternic dezechilibrata s-a instalat si adncit fara ca autoritatile sa intervina, acceptnd jocul gruparilor criminale, care si-au pus n aplicare ntregul arsenal, mai rafinat sau mai brutal, de mijloace si metode de actiune. Fiecare din tarile Europei Centrale, de Sud si de Est si are propria istorie a acestei perioade, dominate de o puternica instabilitate si o reala ofensiva a crimei organizate. Sunt foarte multe elemente componente comune tuturor acestor tari, dar fiecare dobndeste particularitati si caracteristici ce le individualizeaza traiectoria n zone foarte apropiate de epicentrul crimei organizate traditionale. Spatiul dintre C.S.I si Germania este denumit piata comuna a crimei,al carui epicentru este localizat n Germania. Este suficient de amintit ca Albania, Croatia, Bosnia, Serbia, sunt apropiate geografic de Italia, denumita sau recunoscuta ca Universitatea Mafiei, precum si faptul ca n Italia exista puternice comunitati de albanezi, croati si srbi dupa cum n teritoriile Europei Occidentale, de zeci de ani (Germania, Austria, Franta, Olanda) s-au stabilit cetateni din spatiul sud- est european. Mafia albaneza este recunoscuta n cea mai violenta si mai bine organizata grupare criminala cu capacitate de actiune din 1997. Dupa ce s-au scolit n Italia, de la profesionistii Cosei Nostra si Mafiei Siciliene, grupurile de albanezi au revenit pe teritoriul natal initiind si dezvoltnd un intens trafic de droguri, o veritabila industrie a prostitutiei, migratiei clandestine a albanezilor n Italia si Grecia, comertul cu armament si munitie destinat teatrelor de razboi cu Iugoslavia, o contrabanda masiva cu alcool, tigari, petrol. A fost etapa de consolidare financiara a mafiei albaneze care a permis acesteia sa penetraze, sa subordoneze cele mai nalte zone ale politicului, armatei, politiei si justitiei.

6[6] Criminologie - Ion Eugen Sandu, Eugen Sandu, Gheorghe-Iulian Ionita, ed. Sylvi, Buc. 2001

Bulgaria, tara care promitea intre anii 1992-1994 ca va depasi repede socul provocat de trecerea la democratie, a intrat intr-o criza generalizata, materializata in prabusirea economiei si finantelor, in inflorirea banditismului si a violentei, in punerea sub anestezie a autoritatilor. Crima organizata in Bulgaria are culoarea rosie: zecile de mii de sovietici militari, comercianti spioni, au pus pe picioare o veritabila industrie a crimei. In prima faza si aici, scenariul a fost cel clasic: contrabanda, trafic masiv de droguri, prostitutie, migratie clandestina, jaf asupra proprietatii de stat. Perioada de consolidare a mafiei bulgare a constituit-o intervalul de aplicare a embargoului asupra Iugoslaviei. Incalcarea embargoului a fost dictata de mafia autohtona si mafia rusa. Puterea politica a acceptat si astfel s-a pus pe picioare o adevarata industrie a incalcarii embargoului. Crima organizata, deja mafie, si-a impartit domeniile creand filiere strict specializate pentru comercializarea de armament, carburanti, materiale de constructii, echipament militar si marfuri alimentare si industriale. Oficiul Federal Penal din Germania recunostea in 1995 ca : o treime din totalul infractiunilor de crima organizata apartine mafiei ruse. Cert este ca organizatiile criminale au creat o piata comuna a crimei si dezvolta atat afaceri legale cat si ilegale. In anul 1993 Boris Eltin afirma : crima organizata a devenit amenintarea numarul 1 pentru interesele strategice ale Rusiei si pentru securitatea sa nationala. Un an mai tarziu, tot el spunea: crima organizata incearca sa stranga tara de gat si a devenit cu adevarat problema numarul 1 a Rusiei de astazi. 7[7] Asasinarea in 1998 la Sankt Petersburg a deputatei Galina Saraitova dictata de mafia rusa, arestarea premierului ucrainean de politia elvetiana in cadrul unei anchete de spalare a banilor, implicarea lui Boris Eltin in afacerea AEROFLOT si a lui Primakov in obtinerea a 800.000 USD de la Saddam Husein, dau dimensiunea complexitatii fenomenului. Crima organizata a atins 40 % din PIB in Rusia, in tarile din estul Europei (Ungaria, Bulgaria, Polonia), 30 % din PIB in China, 30 % din PIB in Japonia, 28 % din PIB, in Franta, Germania, 20 % din PIB, iar in Suedia 15 % din PIB.In privinta criminalitatii de masa sau conventionale, conform datelor statistice furnizate de INTREPOL, aproape toate tarile de pe continent au cunoscut adevarate explozii ale criminalitatii si o crestere continua a ratei acesteia. Semnificative sunt datele referitoare la 178 de state europene. Tari precum Bulgaria, Franta, Olanda, Polonia, Rusia, Ungaria si Ucraina au cunoscut o rata a criminalitatii in crestere, iar tari in care fenomenul, dupa o explozie initiala au cunoscut un regres ca: Suedia, Spania, Grecia, Belgia, Germania la infractiunile grave, se confrunta cu probleme deosebite (trafic de droguri, fals de moneda). Rata criminalitatii infractiunilor de talharie comise in arealul european arata ca pe primele 5 locuri se situeaza alaturi de Estonia, Croatia, Rusia si tari cu democratii solide, state membre ale Uniunii Europene, precum Spania si Franta, urmate de Portugalia, Danemarca, Luxemburg, Germania, Suedia, Austria, Belgia si Italia ceea ce denota ca violenta este raspandita in intreaga Europa. 7[7] Criminologie - Ion Eugen Sandu, Eugen Sandu, Gheorghe-Iulian Ionita, ed. Sylvi, Buc. 2001

In contextul celor prezentate, cresterea criminalitatii in Romania din ultimii ani, nu este o exceptie; in tarile din zona noastra geografica, in anul 1998, rata criminalitatii a fost: 5056 in Ungaria, 3681 in Grecia, 1714 in Slovenia fata de 1597 in Romania. Infractiunile de omor au prezentat o rata a criminalitatii de 3% in Romania, 4,2 % in Ungaria, 8,7% in Ucraina, 9,1 % in Moldova, iar infractiunile de talharie : 30% in Ungaria, 61,1 % in Ucraina, 82,2 % in Slovacia si 18% in Romania.8

[8]

Crima organizata ramne probabil o preocupare prioritara a societatilor europene n viitorul previzibil, a avertizat n aceasta saptamna Consiliul Europei (CoE). Criminalitatea fiscala, drogurile si contrabanda si traficul de persoane sunt principalele trei piete criminale care reprezinta o amenintare majora la adresa celei mai mari parti a Europei, a declarat organismul format din 46 de natiuni n raportul sau anual asupra situatiei crimei organizate din statele membre n cursul anului 2004. "Crima organizata submineaza obiectivele noastre europene fundamentale, inclusiv suprematia legii, democratia si drepturile omului"9[9]. Criminalitatea fiscala, inclusiv frauda si coruptia, reprezinta acum o mare parte din cazurile de crima organizata detectate n numeroase tari de pe continent, indiferent de nivelul lor de dezvoltare economica sau prosperitate10[10]. n tari precum Belgia, Bulgaria, Olanda si Slovacia, criminalitatea economica este principala activitate a cel putin un sfert din grupurile si retelele de crima organizata. n Estonia, Moldova si Serbia-Muntenegru, aceasta este principala categorie de cazuri de crima organizata nregistrate, mentiona studiul de 191 de pagini. Potrivit expertilor CoE, n prezent, Europa este poate cea mai profitabila piata din lume din punct de vedere al productiei si traficului de droguri, acestea din urma fiind considerate a fi cea mai importanta activitate a grupurilor si retelelor de crima organizata din aproximativ o treime din statele membre ale organizatiei. Traficul si exploatarea oamenilor provin dintr-un numar tot mai mare de tari europene.11[11]8[8] Criminologie - Ion Eugen Sandu, Eugen Sandu, Gheorghe-Iulian Ionita, ed. Sylvi, Buc. 2001

9[9] Alexander Seger, autor raport de la Radio Romania Libera 26/01/05

10[10] Raport CoE - 24/01/05 Setimes.com 27/01/2005

11[11] Raport CoE 24/01/05

Moldova, Romnia, Ucraina, Federatia Rusa, Bulgaria si Lituania sunt cel mai des indicate ca tari de origine n cazurile de trafic cu fiinte umane. n tari precum Croatia si Slovenia, traficul de persoane reprezinta principalul tip de crima organizata. Temerile ca UE va fi expusa unei criminalitati sporite din partea nou-venitilor au alimentat multe din dezbaterile asupra extinderii Uniunii catre est. Raportul CoE avertizeaza de asemenea ca membrii crimei organizate utilizeaza tot mai mult calculatoarele pentru a-si facilita activitatile. Acesta ofera o analiza detaliata a diferitelor forme de criminalitate informationala, legaturile acesteia cu crima organizata si cu terorismul si impactul asupra societatilor.

I. Mafia italianaCe este de fapt Mafia? ntr-o prima opinie universal acceptata, Mafia ar reprezenta o organizatie secreta, constituita n anul 1282, n timpul unei revolte, cunoscuta sub numele Viespile Siciliene ndreptata mpotriva ocupantilor francezi. Astfel, termenul de Mafia ar corespunde prescurtarii de la Morte Alla Francia, Italia Anela ( Moarte Frantei, striga Italia ) .Pentru a rezista invadatorilor si pentru a organiza lupta de rezistenta, un grup de sicilieni a initiat un nucleu care apara comunitatea, pedepsea tlharii si raufacatorii, ignornd legea straina. De-a lungul timpului, aceasta organizatie, aceasta organizatie secreta a evoluat negativ, degenernd n criminalitate si violenta. Conform altor opinii, la jumatatea secolului trecut, originile Mafiei, ca si ale Camorrei, sar afla la nceputul secolului al-XIV-lea. Ne gasim n fata unor mici ntreprinzatori care folosesc forta- chiar si pe cea colectiva- pentru a delimita si apara spatii de activitate, n primul rnd n fata celor de pe aceiasi treapta cu ei, si apoi n fata oricui altcineva ( comercianti, proprietari ). Capacitatea de folosire a violentei este o calitate profesionala, ceea ce i apropie de pastori, de paznicii de terenuri, de un ntreg univers popular dispus sa foloseasca orice mijloace pentru a supravietui sau pentru a urca o treapta pe scara sociala. Din acest grup care ncepe sa se formeze n interiorul Siciliei se va desprinde primul nucleu al structurii familia. Aceasta s-a transformat n cursul secolului al XIX, ntr-o clasa conducatoare, datorita afacerilor pe care le practica, o lume care si va baza exercitarea puterii pe afisarea prestigiului si al bogatiei. Dar aceasta putere pare conditionata de detinerea unei forte militare mai mult sau mai putin ostentative, necesara pentru supravegherea fortei de munca, ct si pentru gestionarea afacerilor, precum si pentru siguranta persoanelor importante expuse pericolului rapirilor. Aici apare un alt nivel de comportament mafiot. Pentru a-si afirma propria lege, familia prefera sa foloseasca o politie privata, formata din oameni dispusi sa faca pentru stapnii lor, treburile murdare sau sa nsarcineze n acest scop delicventi dati n urmarire, cu care au fost stabilite relatii de patronage. si unii si alti sunt numiti mafioti de catre contemporani. n

numeroase regiuni, aristocratii si burghezii, familii si partide se obisnuiesc sa-si rezolve conflictele prin forta armelor. ntr-o oarecare masura , aceste conflicte par gndite pentru a permite clasei conducatoare vechi sau noi sa narmeze ,sa foloseasca si sa mentina sub control ceea ce sursele actuale numesc patura raufacatorilor . Violenta serveste drept mijloc pentru cladirea daca nu a unei noi civilizatii, cel putin a noi echilibre politice si sociale. Termenul si conceptul de Mafie apar abia la sfrsitul tulburarii numite RISORGIMENTO. Dupa anul 65, functionarii de dreapta i numesc mafioti pe talhari si pe cei ce se sustrag de la executarea stagiului militar, pe cei ce se opun ordinii politice si sociale, pe capii partidelor municipale si pe micii delicventi din sate si orase. Termenul camerrista sta alaturi de celalalt, fara a se repezi n mod special la caracterul regional .Uneori termenul camorra se refera la organizatii criminale urbane, pe cnd mafia pare sa indice un fenomen de tip rural. ntr-o acceptiune foarte raspndita n prezent, Mafia, ar corespunde criminalitatii regionale siciliene, Camora, ar corespunde criminalitatii regionale Campania. Pentru simetrie, mass-media au introdus recent un termen pentru criminalitatea calabreza, cel de Ndrangheta. Formularile obisnuite alatura delicventa comuna cu cea organizata si cu o elita criminala originara din Sicilia occidentala pe care ne-am obisnuit sa o numim cu titulatura sa Cosa Nostra. Putem adauga si alte termene prezente n lume: mafia americana, considerata ca derivnd direct din cea siciliana dar care n realitate nu are acelasi caracter rigid, regional, apoi mafia chineza, cea columbiana, ruseasca, etc. Termenul capata acceptiuni mai largi. El se poate referi la influenta acelor asociatii secrete si indica un strns raport ntre politica, afaceri, criminalitate, ilegalitate sau coruptie, sustinere a anumitor politicieni, nselatorii electorale, incapacitatea de a aplica legea n mod impartial. Mafia este apreciata drept cea mai puternica organizatie criminala, nu numai datorita numarului mare de membri, ci mai ales ca urmare a structurii sale si a capacitatii ei de a dezvolta strategii unitare, n ciuda articulatiei complexe a retelei sale operationale. Prin caracteristicile sale, Mafia este singura organizatie criminala italiana care ofera un model criminal valabil la nivel international. Dificultatile ntmpinate n delimitarea subiectului au determinat literatura sa-l reduca la contextele economice si culturale, subliniind, ca de obicei, caracterul ierarhic al caesteia. Primi analisti ai problemei, imediat dupa 1860, au considerat ca mediul sicilian era puternic afectat de arhaism. si totusi la o suta de ani dupa aceasta, desi contextul s-a modificat n toate elementele sale, ne aflamnca n fata a feea ce numim Mafia si ncercam sa ntelegem cum cum anume a supravietuit modernizarii acest fenomen tipic n aparenta pentru un univers traditional. Chiar si rapoartele comisiei antimafia se refera la un trecut de peste o suta de ani sau fac apel la istoriografie care descrie studiul ultimilor doua secole ca fiind o societate semifeudala, eminamente agrara si latifundiara, imobila din punct de vedere economic si social, traversata de

un singur val de noire, miscarea taraneasca, contestata de clasele conducatoare si de mafie, aparatil lor militar. n istoria interpretarilor mafiei, a luptei mpotriva acesteia revine n mod ciclic ideea conform careia modernismul ( reforma agrara, industralizarea, scolarizarea, instaurarea unor obiceiuri sexuale libere ) ar trebui sa distruga fenomenul mpreuna cu spoiala sa de cultura, schema care a facut obiectul propagandei stngii n ani de dupa razboi si reluata cu unele instrumentalizari de aproape toata lumea, cu scopul de a abtine mai multe fonduri, mai multe posibilitati de administrare a resurselor etc. Multi au crezut ca mafia va disparea atunci cnd n interiorul pustiu al insulei se va fi auzit fluieratul locomotivei, dupa acesta se va vorbi de zgomotul avionului de bip-ul computerului. Progresul economic nu intra neaparat n contradictie cu fenomenul de tip mafiot, nici termenul imobilitate nu poate fenomenul si contextul acestuia. Cu ani n urma, mafia latifundara a secolului trecut era considerata nu att ca o expresie a puterii baronilor, ct un instrument al grupului social intermediar al celor care nchiriau ( vatafi ) si care pe parcursul dezagregarii de durata a economiei si a puterii feudale, dezvolta o capacitate de intimidare exercitata ascendent si descendent cu ierarhia sociala. Mai mult chiar mafiotii care par sa reprezinte cel mai bine modelul traditional mediaza transferul de terenuri de la proprietari la tarani, supravegheaza miscarile colective de dupa cele doua razboaie mondiale nu sunt gardieni, ci ciocli ai feudei, cu un rol inimaginabil dincolo de procesele de modernizare politica si sociala ale sec. XX. Teza conform careia tipul de coercitie extra-legala numit mafia ar servi pentru asigurarea subordonari taranilor se dovedeste ineficienta. De ce contextul economic, social si politic la care se face referire este cel latifundiar? Este vorba de considerare fenomenului ca un reziduu mai mult sau mai putin feudal. Se poate nregistra nsa compatibilitatea dintre mafie si dezagregarea posesiunilor latifundiare, dintre mafie si gradul ridicat de integrare pe bogatele piete internationale si chiar transoceanice. Deseori ne aflam n fata unor sectoare si a unor momente de dinamism economico-social. n multe din aceste cazuri, mafiotii desfasoara activitati legale, ale caror monopol este garantat de violenta, prin tehnici care merg de la intimidarea verbala la cea fizica, ajungnd pna la eliminarea rivalilor, a tradatorilor, a martorilor. Criminalitatea comuna ofera nu doar o baza de recrutare pentru familiile mafiote, ci constituie nsasi ratiunea existentei acestora. nca din perioada bourbonica se nregistreaza practica ambigua a compozitiilor tratate ntre victima si autorul delictului mediate de nalti exponenti ai delicventei, profesionisti sau capi, care rapeau ordinii legale puterea de a pedepsi crimele, experienta larg raspndita chiar si n zilele noastre. Asa cum n sec. XIX amenintarea banditilor era folosita pentru ai convinge pe proprietari sa ncredinteze mafiotilor paza propriilor terenuri, astazi comerciantii sunt determinati de riscul unui jaf sau al extorcarii, sa plateasca asigurarea mafiota.

Mafia reprezinta ntotdeauna un aparat al ordinii dar ea presupune si o dezordine sociala si criminala ce trebuie tinuta sub control. Ne referim nu doar la acelasi termen ci la acelasi subiect, n ceea ce priveste att trecutul ct si prezentul. ntlnim nsa si discontinuitati evidente dintre care cea mai grava este raspndirea geografica a organizatiilor de tip mafiot. Chiar si n zonele traditionale infectate problema continuitatii istorice se pune n mod diferit.. Mafia siciliana ramne de peste o suta de ani n lumina reflectoarelor, chiar daca s-ar putea demonstra ca fenomenele indicate sub acest nume au ntotdeauna un grad ridicat de omogenitate. Camorra este prezenta n anumite momente de timp si s-ar putea spune cu o serie de flash-uri perioada de dupa unificare. Acelasi lucru este valagil pentru Calabria si pentru fenomenul numit picciolteria, aparut pe neasteptate si reprimat n mod brutal la nceputul secolului XX. Adeste consideratii pun sub semnul ntrebarii teoria care considera comportamentul mafiot o consecinta directa a culturii sicliene (n sens antropologic) ,cultura care ar fi caracterizata de nencrederea n organele statului si deci de obiceiul de a-si face singura dreptate, de simtul onoarei, sustinerea politica, caracterul familiar care sustrage individul de la perceperea responsabilitatii sale fata de o societate mai larga dect cea primara. Nu se intentioneaza sa se nlature elementul cultural din explicarea acestui fenomen social. Trebuie sa se distinga fenomenul de contextul sau, analizd modul n care mafia si nsuseste codurile culturale, le instrumentalizeaza, la modifica, le transforma ntr-un adeziv pentru propria rezistenta; sa nu uitam de refuzul conceptului de impersonalitate a legii si a statului de drept fata de politisti si de colaboratorii acestora, sentimente larg raspndite taranii, burghezii si aristocratii din Sicilia secolelor XIX si XX, dar folosite de mafie n functie de propriile scopuri. Acestea se reflecta uneori asupra unei mafii moderate, protectoare, linistitoare si traditionale promovate chiar de mafioti sau de aparatorii acestora n interiorul sau n afara tribunalului, de politicieni interesati de apararea bunului nume al Siciliei, de magistrati neatenti. Mafia ar fi un obicei, un comportament, o traditie si nu o organizatie. Unii analisti sustin ca reteaua relatiilor de rudenie, clientela si prietenie a diferitilor capi ai mafiei ar fi de ajuns pentru a schita structura grupului mafiot. Acesta ar fi o forma prin care se exprima nrudirea, prietenia afacerile. Grupul mafiot ar reprezenta o microstructura instabila si nesupusa formalizarilor impuse de legaturile asociative. Totusi la granita dintre secolele XIX si XX doi politisti criminalisti, Giussepe Alougi si Antonio Cutrera, suprapuneau peste analiza mentalitatii insulare ( onoarea, complicitatea ), cea a asociatiilor mafiote care ncepeau sa fie descoperite: organizatii mari, puternice, bine structurate, capabile sa-si promoveze operatiunile pe termen lung si pe spatii mari, nevoite sa se diferentieze de restul societatii prin juraminte si ritualuri de afiliere complexe. Pna acum, gruparile mafiote au fost considerate niste monoide , fara usi sau ferestre. Dar pentru a mentine relatiile cu mediul politic si cu institutiile acestora, pentru a controla traficul,

dar mai ales pentru a ndeplini functia de control si dirijare a criminalitatii, acestea trebuie sa fie conectate ntre ele, astfel sporeste complexitatea structurii lor organizatorice. Fascinata de contextul lor rural si primitiv literatura recenta a ignort aproape complet elementele primordiale considerate ca fiind centrul infectiei scoase n evidenta de multe lucrari din secolul XIX. Cultura (1900) afirma ca aici, n capitala insulei siciliene si cmpia sa carbonizata si are sediul adevarata mafie, mafia legendara, mafia marilor procese pentru crima care prin delictele sale a instaurat teroarea, initiind astfel istoria criminalitatii siciliene12[12]. Mai nti experientele si sectoarele de interventie apoi locurile si grupurile, n fine organizarea. Inserarea ntr-un lant migratoriu transoceanic, practicarea unui comert pe distante mari au creat o mentalitate si o capacitate adecvate pentru contrabanda cu diferite marfuri si droguri. Mafiotii stiu sa creeze contracte externe necesare pentru efectuarea acestui trafic. Toate aceste experiente se adauga unei structuri organizatorice, care din una teritoriala, se extinde n n spatiu si timp, oferind noi spatii si puteri pentru noi oportunitati de profit, expansiune coraborata si cu o rezistenta deconcertanta a grupurilor familiale si criminale, a ariilor de influenta, n unele din acestea puterea familiilor durnd de mai bine de un secol, secol n care totul s-a schimbat n economie, n societate, n politica, iar modalitatile de mpartire a teritoriului sunt asemanatoare acelora ce au fi putut fi individualizate si mentionate nca de la nceputul secolului XIX. Totusi, toate aceste elemente ale organizatiilor de tip mafiot nu ofera o stabilitate globala, cu o conducere omnipotenta. Diferitele grupuri, se afla in permanenta n relatii de conflict major, din motive derivalitate si de ierarhie, de aici si luptele care, n mod ciclic, redeseneaza echilibrele. Organele conducatoare sunt la rndul lor instabile, amenintate de pericolul destramarii datorat conflictelor interne, ramnnd mult timp inoperante, nsasi raza teritoriala a autoritatii lor se defineste n functie de mprejurari. n alte parti tendintele de centralizare nca mai putin pronuntate. Toate aceste grupari criminale, care, desi ca traditie si n ciuda conflictelor dintre diverse grupuri ce au macinat constant structurile organizatorice ale acestora, au continuat sa se dezvolte dea lungul anilor, ajunnd sa influenteze viata politica, mass-media, administratia publica, justitia si economia afectnd n mod serios bazele ordinii sociale. Odata cu marirea numarului de membri si sporirea mijloacelor financiare de care dispuneau, dar mai ales odata cu extinderea zonei de influenta n mediul urban, asociatiile mafiote italiene au obtinut suprematia si controlul formelor cele mai periculoase ale criminalitatii, depasind de mult granitele regionale traditionale: Cosa Nostra, Camora n Campania si Ndrangheta n Calabria.

II. Mafia in Statele Unite ale Americii si America de Sud12[12] Cutrera, La Mafia- op.cit.- pag.57

n trecut mafia era o femeie care practica magie alba, un fel de vrajitorie care aducea ploaia sau gonea piaza rea. Mai reprezenta si tlharia sau mizeria crncena si apare Maffia. La nceputul secolului, principala preocupare a mafiei era ntinderea proprietatii funciare. Era singurul si cel mai important criteriu de masurare a averii. Amenintarile, intimidarea santajul si asasinatul , la nevoie sunt armele folosite pentru scoaterea pamnturilor aflate n posesiunea rivalilor. Acelasi mijloace dar de o violenta considerabil mai mare erau folosite la mentinerea saracimii satelor, ntr-o stare vecina cu serbia. Mosierul sicilian cerea iobagilor sai mai mult dect forta de munca, i regimenta n propria sa banda, obligndu-i sa ucida sau sa se lase ucisi, fie pentru a-si apara ceea ce i apartine, fie pentru a dobndi ceea ce apartine altora. Pe teritoriul Siciliei, nu se poate vorbi de o singura mafie, exista o multitudine de grupari, fiecare dintre el dotata cu o complexa piramida ierarhica. n vrful ierarhiei se afla n majoritatea cazurilor cel mai bogat mosier al locului. ntre diferitele grupari se fac si se desfac aliante, se ncheie si se violeaza armistitii, se comit si se pedepsesc tradari. Lupta va cunoaste paze efemere sau aparente, pentru ca n permanenta se vor ivi noi ciocniri de interese. Un singur inamic comun pentru mafiotii participanti la acest razboi al tuturor mpotriva tuturor, LEGEA totul se face n afara legii si prin ncalcarea ei.

A.

Cosa Nostra din America

Aparitia unei ramuri a mafiei siciliene n America si face simtita prezenta la sfrsitul secolului al XIX-lea. O serie de delicte si crime comise n oraselenew York, Philadelphia, Chicago si Los Angeles, n perioda 1892-1899, sun t atribuite de catre politie unei bande organizate de italieni imigranti originari din Sicilia. O opinie asupra ntemeierii mafiei americane este ca aceasta se datoreaza fratilor Vito si Giovani Gianola. mpreuna cu Alfonso pannizola, ei pun n 1915 bazele unui sistem de impunere fortata a imigrantilor italieni stabiliti n orasul Saint-Louis. Ei vor instaura o teroare similara celei din Sicilia si extrem de rentabila. Evolutia mafiei americane ntre cele doua razboaie mondiale a avut ca principal punct de propagare si dezvoltare prohibitia care a creat conditiile ideale de aparitie a unui busines extrem de competitiv: productia si comercializarea clandestina a produselor alcoolice. Atunci au aparut faimoasele gang-uriai caror membrii proveneau din minoritatile etnice si religioase din Statele Unite ale Americii, supuse discriminarii, abuzului si exploatarii deosebit de feroce. Italienii au ocupat un loc aparte, gratie unei remarcabile eficacitati si discipline. Conduse aproape numai de sicilieni, gang-urile, su preluat structura organizatorica a mafiei, cu rigida sa ierarhie si cu neiertatoarele ei legi. Impunndu-se cu autoritate n lumea interlopa, aceste bande au marcat ntreaga epoca cu violenta lor fatisa, nelimitata. Abrogarea prohibitiei nu a pus capat activitatii criminale organizate ci a diversificat-o.

ntr-un interval extrem de scurt, mafia americana a acaparat toate domeniile ce s-au dovedit rentabile pentru mafia siciliana: jocuri de noroc, prostitutie, trafic de droguri, contrabanda, protectie fortata a ntreprinderilor. n principalele orase din S.U.A., toate ramurile industriei ntunericului ncap pe mna puternicilor mafioti, care se numesc acum familii. Exista unele deosebiri ntre mafia italiana si Cosa Nostra n primul rnd termenul de familie nu mai are aceeasi conotatii ca si n Italia, fiindca n familiile italiene membrii sunt n marea lor majoritate rude si sunt sicilieni, pe cnd n S.U.A. exista familii, aproape toate, n care exista si membrii neitalieni (evrei, irlandezi, polonezi) iar legaturile de rudenie ntre membrii famililor sunt putine si foarte ndepartate. BOSS (Nasul)Organizarea structurala a mafiei din S.U.A. este urmatoarea:

Consilier Adjunct Locotenent -comandant al grupului armat -impune ordinea interna -regleaza conturile cu adversariiLocotenent Sindicate, uniuni de munca Lt. jocuri de noroc Lt. droguri Lt. camata

Soldati Instanta suprema a Cosa Nostra este alcatuita din nasii familiilor americane, si ea ncearca sa solutioneze pe cale pasnica toate nentelegerile, numele pe care l poarta este Comisia13[13]. Principalele familii mafiote din S.U.A. sunt: Cele cinci familii din New York care reprezinta totodata cele mai si mai influente familii din Cosa Nostra:

13[13] A se vedea ,I.Pitulescu Crima Organizata -ed.National -1996 ,pag.77

FAMILIA GAMBINO este cea mai puternica si mai veche dintre clanurile mafiote new york-eze, a fost fondata de Carlo Gambino si are ca sef probabil pe John Gotti, din anul 1985. Afacerile ilegale n care este implicata sunt: furturi, excrocheri, camata, jocuri de noroc, trafic de droguri, pornografie, frauda si extorcare de fonduri. FAMILIA BONANO este fondata de Joe Bonano, si acum este condusa probabil de Philip Pasteli. Afacerii familiei sunt: pizerii, restaurante, camata, pornografie si trafic de droguri. FAMILIA COLOMBO a fost fondata de Josepf Colombo iar acum este controlata de Carmine Persico. Sunt implicati n camata, jocuri de noroc, frauda, trafic de droguri si tigari, prostitutie si pornografie. FAMILIA GENOVESE are ca fondator pe Vito Genovese si este sub conducerea lui AnthonyGrasul Salerno. Se ocupa estorcarea de fonduri, camata, trafic de droguri n mai mica masura, frauda, pornografie, prostitutie. FAMILIA LUCCHEZE fondata de Thomas Luccheze, este condusa de nasul Anthonio Corallo. si procura veniturile din droguri, curse de cai si ogari, furturi de autoturisme, asasinate platite. n New Jersey este teritoriul familiei Decavalcante care monoplizeaza pornografia, traficul de droguri, camata si jocurile de noroc. n Florida este foarte puternica familia Trafficante fundata de Santos Trafficante s este condusa acum de fiul sau Santos Trafficante jr. Se ocupa cu traficul de droguri, furturi, vnzari de bunuri furate si are o retea de cazinouri n Florida si n Caraibe. Din New Orleans este familia Marcelo, fondata si condusa de catre Carlos Marcelo, detin puterea n Louisiana si n statele limitrofe, este conducatoarea statelor din sudul S.U.A. Exista o alianta trainica ntre familile Marcelo si Trafficante. Afacerile familiei cuprind trafic de droguri, jocuri de noroc, afaceri imobiliare, prostitutie si pornografie, coruptie politica si sindicala. FAMILIA GIANCARA este autoritara n Chicago dar si n New Mexico si zone din California, bossul sau este Joey Aiuppa iar fondatorul ei a fost Memo Giancara. Veniturile imense proveneau din jocuri de noroc, trafic de droguri, prostitutie si camata. Nu trebuie omis faptul ca n S.U.A. pe la Cosa Nostra s-au mai dezvoltat doua organizatii la fel de puternice pentru o perioada: mafia irlandeza si cea evreiasca. Mafia irlandeza a avut o perioada de expansiune mai ales n timpul prohibitiei ca apoi sa-i scada autoritatea si multe dintre teritorii sa-i fie luate de catre mafia italiana si cea evreiasca. Dintre irlandezi s-au remarcat fratii ODonell si apoi mafiotul OBanion, acesta a fost pentru irlandezi ceea ce a fost Lucki Luciano pentru Cosa Nostra, un organizator de geniu, apoi o parte dintre irlandezi s-au integrat n Cosa Nostra sau n mafia evreiasca.

Mafia evreiasca a ramas si dupa prohibitie egala cu mafia italo-americana. Muti evrei au ajuns apoi sa lucreze pentru Cosa Nostra sau sa colaboreze cu aceasta.Mezer Lusky (bancher al mafiei cteva decenii), Bugsy Siegel, L. Buchalter sau J. Shapiro care, au inventat si exploatat primi coruptia sindicala. Una din principalele surse de venit pentru Cosa Nostra este industria constructiilor. Comisia asupra crimei organizate din SUA a descoperit ca majoritatea familiilor sunt puternic implicate n industria constructiilor. Controlnd sindicatele au constituit un fel de cartel care dirija activitatea n aceste domeniu, decidea carei companii sa-i acorde contractul si altele, fortnd acceptarea unor oferte extrem de mari. Mafia era partener (din umbra) al unor companii de constructii care reuseau sa obtina contracte substantiale n dauna altor companii. O alta sursa de venit este prostitutia si pornografia. Prostitutia aduce venituri imense mafiei americane, prostituatele dintr-un oras, n proportie de 90% sunt sub protectia organizatiei. Un domeniu traditional de exploatare al Cosa Nostra este coruptia sindicala. Mafia si-a dat seama ca industriile americane nu pot fi controlate dect cu ajutorul sindicatelor. Exista doua variante: folosirea mafiei la spargerea grevei, iar a doua consta n controlul unor sindicate. Traficul de droguri a adus mari benefici Cosa Nostra, dar n ultimul deceniu se constata o reducere a implicarii mafiei n trafic si o expansiune tot mai mare spre alte domenii ale crimei organizate. Mafia exploateaza si cstiga enorm de pe urma jocurilor de noroc astfel ca Las Vegas este detinut (din umbra) de mafie. Cosa Nostra nu ar fi o putere mondiala daca nu ar exista coruptia politica. Mafiotii statului, reprezentantii puterii legislative, ai puteri executive centrale si locale, de o parte, si mafie de alta parte, se bazeaza n mare parte pe un sistem de coruptie, pe asa numitul spert care functioneaza regulat si fara gres. Veniturile obtinute din astfel de activitati criminale sunt apoi folsite pentru a putea patrunde si controla organismele si organizatiile legal constituite, oferindu-se o aparenta legala activitatii lor. Tocmai de aceea n SUA s-a creat o pluralitate de institutii abilitate sa lupte mpotriva oricarui tip de fenomen infractional.

ntr-o tara saraca si subdezvoltata cum este Columbia cu o economia n declin, o inflatie ridicata si o saracie masiva, activitatea organizatiilor criminale nu putea dect sa nfloreasca n aceste conditii, sumele mari de bani cstigate astfel asigurndu-le, pe lnga un lux exorbitant, si posibilitatea de a cstiga influenta n rndurile politicienilor.

B.

Cartelurile columbiene

Ca si organizatia mafiota Cosa Nostra, familiile mafiote din Columbia savrsesc o gama larga de activitati criminale pentru a-si mentine cstigurile la nivelurile cele mai nalte si a-si pastra influenta cstigata. Ca si familiile mafiote italiene si americane, organizatiile columbiene se impun prin disciplina si violenta, doar ca sunt considerate mult mai radicale, mai violente si fara mila. Organizatiile columbiene poarta denumirea de CARTELURI. Un cartel este constituit dintr-o retea complexa de grupuri si celule care sunt formate din 10-30 de persoane care actioneaza independent, astfel ca prinderea unui grup nu va afecta ntreaga structura. . a) Dintre organizatiile columbiene, CARTELUL CALI este considerat cel mai influent n domeniul traficului de droguri din emisfera vestica, fiind n ultima perioada o prezenta importanta si pe piata din S.U.A. Cartelul a obtinut si mentine monopolul general al cocainei prin supravegherea culturilor si recoltelor de frunze de coca din Bolivia, Peru dar si distribuirea cocainei n orasele americane. Din datele obtinute pna n prezent, 75% din cocaina care intra n S.U.A. provine de la cartelul Cali, care o transporta cu avioanele cartelului prin nordul Columbiei, Peru, El Salvador sau Nicaragua, spre Guatelmala sau Mexic, de unde este purtata de masini la destinatie. n ceea ce priveste toate aceste operatiuni, Cartelul Cali coopereaza ndeaproape cu organizatia mexicana Juan Garcia Abrego. O alta cale des folosita de cartel este cea amritima prin utilizarea unor nave sub pavilion canadian, olandez, romn s.a., care de regula folosesc rute ocolitoare pentru derutarea autoritatilor. Activitati criminale ale cartelului Cali au fost identificate att n S.U.A. ct si n alte state din America centrala dar si n Italia si Spania. b) O alta organizatie criminala considerata cea mai bine pusa la punct este cartelul Medellin care multi ani a detinut suprematia n traficul de droguri, dar datorita loviturilor dure primite din partea autoritatilor columbiene n ultimii ani au cedat primul loc cartelului Cali. Din punct de vedere istoric, cartelul este o uniune de organizatii criminale specializate n traficul de droguri si are resedinta la Medellin, cele mai bogate si puternice fiind gruparile conduse de Pablo Escobar-Gavivia (PEGO) si Jose Luis Ochoa (OVO). Aceste organizatii se ocupa cu traficul de cocaina folosind chiar o metoda noua pentru trecerea drogului peste granita, ce consta n integrarea sub forma lichida sau semilichida a acestuia ntr-o masa de plastic sau de cauciuc, care este apoi prelucrata ntr-o matrita lund apoi diferite forme.

n ultimul timp cartelul Medellin face eforturi deosebite pentru a patrunde si pe pietele din Europa, aici pretul fiind de doua trei ori mai mare dect n S.U.A., nsa ntmpina destul de multe greutati deoarece si pe batrnul continent cartelul Cali detine 80% din piata cocainei. c) n afara celor doua carteluri descrise pna acum, n Columbia actioneaza numeroase organizatii independente pe coasta de nor a Columbiei, nsa nici una nu are o organizare asemanatoare celor doua mari carteluri si nu adera la structurile acestora ele fiind constituite ad-hoc, ntre ele neexistnd legaturi permanente, rareori lucrnd mpreuna. n ultimii ani si-au dezvoltat legaturile cu mafia siciliana efectund tot mai multe livrari cocaina catre Italia. Combaterea acestor organizatii are loc cu multa violenta, astfel ca incursiunile mpotriva cartelurilor se fac de catre armata columbiana si de cea a Statelor Unite care au misiuni de distrugere a laboratoarelor clandestine din jungla columbiana. Politia columbiana face arestari masive de membri si sechestrara a tone de droguri dar toate acestea se lovesc de bariera coruptiei politice si legislative la nivel statal din Columbia.

III.

Mafia rusa

Dupa prabusirea comunismului n Europa Centrala si de Est, autoritatile din fostul lagar comunist au fost nevoite sa se confrunte cu o escaladare a infractiunilor fara precedent. n aceasta parte a Europei au aparut grupari criminale organizate n stil mafiot, care vor deveni n scurt timp organizatiile care vor domina Europa si S.U.A. sau Canada. Majoritatea tarilor au pe teritoriul lor organizatii mafiote autohtone sau straine. n Rusia organizatiile mafiote s-au dezvoltat cel mai rapid dintre toate tarile esteuropene. Conform informatiilor date de autoritatile ruse, pe teritoriul Rusiei exista aproximativ 5700 de bande criminale avnd circa 250000 de membri, dintre acre 3500 fiind organizate n stil mafiot. Politia defineste organizatia criminala ca fiind un grup stabil ierarhizat s organizat ntro structura cu cel putin doua nivele (conducerea si executia). n timp ce n Europa de Vest si n America se poate vorbii de familiile mafiote, n Rusia, grupurile mafiote nu sunt asa de bine organizate ca si n strainatate, ele se constituie mai ales pe criterii etnice: rusi, cazaci, ucraineni, georgieni, armeni si altii. Mafiotii sunt numiti de catre populatie ciurki. Sunt n general tineri care au practicat sportul de performanta sau au fost caliti n lagare de munca, iar cei mai multi provin din armata. Exista o ura imensa ntre bande n special ntre cele cecene si georgiene14[14].

14[14] A se vedea , P.Kerr- Mafia Ruseasca ed.Aldo Press 1997,pag.19

Crima organizata din Rusia este structurata pe cinci mari categorii de asociatii criminale: - pseudo-antreprenorii care au aparut n anul 1988 si se acupa cu afacerile financiare, inclusiv cu pomparea fondurilor guvernamentale n conturile societatilor comerciale si impunerea profiturilor ilicite din vnzarea resurselor naturale, prin folosirea licentelor eliberate de functionari corupti. -gangsterii- scot profit prin comiterea actelor de racketing (racketii) , furturi prin efractie, jafuri, santaje, controlul traficului de droguri, jocuri de noroc si prostitutie. -jefuitorii sunt grupari devenite foarte active dupa 1991 actionnd n domeniul sectorului public sau privat al statului prin devalizarea sau nsusirea unor bunuri a acestuia, mai ales n comertul cu amanuntul, privatizarea proprietatii statului, vnzarea de materii prime, metale rare, lemn, mobila etc. -coruptii reprezinta grupuri de persoane oficiale, angajate n organele puterii de stat, ale administratiei si justitiei, care acorda organizatiilor criminale avantaje ilegale, beneficiind la rndul lor de sume mari de bani. -coordonarea reprezinta elita lumii interlope respectiv nasii care asigura conducerea activitatilor ilegale. O sursa principala de venit sunt drogurile. Datorita razboiului din Yugoslavia, celebra ruta balcanica trece prin Rusia si Ucraina si organizatii ruse se ocupa acum de introducerea drogurilor n occident. Exista zone ntinse n Rusia si unele state din C.S.I. unde culturile de canabis si de mac sunt pazite de adevarate armate de mercenari, majoritatea fosti soldati n Europa de Est sau Afganistan. Cert si trist este ca drogul este deja fixat n aceste regiuni, iar lumea interlopa autohtona este considerata apta, oricnd din punct de vedere financiar, sa participe intens la traficul de droguri. Furturile si Tlhariile reprezinta mpreuna aproximativ 60% din infractiunile nregistrate n Rusia, majoritatea bunurilor sustrase sunt vndute apoi unor organizatii mafiote care la vnd apoi n statele C.S.I. O activitate specifica mafiei ruse vizeaza locuintele aflate n sectorul particular, constnd n faptul ca pensionarii batrni sau singuri sau persoanele sarace lipsite de aparare sunt amenintate, tracasate, lovite, fortate sa-si vnda apartamentele sau casele la preturi derizorii, unor mafioti, n special cazaci si armeni.n unele cazuri n care victimele au opus rezistenta, acestea au fost ucise. O astfel de practica este ntlnita si n Italia unde un nas are obligatia ca n perioada n care este la conducera organizatiei sa aduca la averea familiei

noi terenuri. Dar n Italia este vorba de terenuri si nu de casele oamenilor, aceste fapt arata cruzismul si cinismul mafiei ruse15[15]. Cea mai extinsa activitate mafiota din Rusia este perceperea taxei de protectie n sectorul privat al economiei. Racketii forteaza patronii sau antreprenorii sa plateasca o anumita suma pentru a se asigura mpotriva atacurilor altor bande mafiote. Suma perceputa este un procent din ncasari, aceste ncasari ale societatilor, altele dect cele din domeniul public, ar trebui sa fie confidentiale, dar prin mituirea unor functionari, mafia afla cifra de afaceri a societatilor. Este unul din motivele pentru care societatile tin o evidenta contabila dubla. Daca nu platesti risti ca localul sa ti ia foc de la o sticla incendiara sau un membru al familiei sa ti fie schilodit sau omort16[16] Mafia controleaza prostitutia si traficul de carne vie din Rusia si din C.S.I. Organizatiile mafiote vnd prostituate prin adevarate filiale care se ntind pe aproape toata Europa, Turcia, Cipru, Grecia, Italia, Franta, Germania si mai nou n Ucraina si Romnia, sunt piete de desfacere pentru proxenetii rusi si ceceni. Proxenetii rusi se remarca prin cruzime si bestialitatea de care dau dovada: o prostituata de 16 ani a fost torturata si apoi necata ntr-o galeata cu apa pentru ca a nesocotit ordinele unui proxenet. Se remarca cresterea alarmanta a prostituatelor de lux, conform unor date recente dintr-o statistica se pare ca prostitutia de lux se afla printre primele locuri n topul meseriilor preferate de adolescentele din C.S.I.17[17] Traficul de masini furate este foarte rentabil pentru mafie, doar la retragerea militarilor din fosta R.D.G. au fost introduse cu ajutorul acestora si al vamesilor corupti peste 10000 de autoturisme. Organizatiile mafiote ruse furnizeaza si autoturisme la comanda n cooperare cu mafia ucraineana si cea bulgara. Mafia rusa se ocupa si cu asasinatele la comanda. O parte dintre fostii combatanti din Afganistan au devenit garzi de corp, dar mai multi au nceput sa lucreze pentru mafie si sa faca ceea ce stiu ei mai bine, sa ucida. Au devenit victime ale acestor ucigasi platiti mai multi oameni de afaceri, bancheri sau capi ai crimei organizate. Pentru a scapa de aceasta amenintare, mai multi bancheri si directori au emigrat n occident si si conduc afacerile de acolo. n St. Petersburg de exemplu, costul unui contract este de cel putin 50000 de ruble.

15[15] A se vedea ,M.Pantaleone Mafia si Politica ed.Politica 1964, pag.116

16[16] A se vedea,P.Kerr Mafia Ruseasca ed.Aldo Press 1997, pag.23

17[17] P.Kerr op.cit pag 162

Datorita reformei bancare din 1987 au aparut cel putin 2300 de banci comerciale. Conform datelor furnizate de Ministerul de Interne rus, se pare ca 35% dintre banci apartin mafiei care se foloseste de acestea pentru spalarea banilor murdari si investirea lor n afaceri bancare sau economice din alte tari. Dintre toate grupurile se evidentiaza mafia rusa, georgiana si cea cecena. Mafia rusa este sigur cea mai puternica organizatie din C.S.I., ea este implicata n toate activitatile ilegale si are avantajul ca are puternice legaturi n strainatate, spre deosebire de celelalte mafii care nu dispun de relatii internationale. Orasele Moscova si St. Petersburg, ural Ekaterinburg, orasele din Estul ndepartat ca Vladivostok si chiar orasele din ndepartata Siberie sunt ncontinuu teatrele unor confruntari armate ntre bande care se soldeaza cu zeci si sute de morti18[18]. Organizatiile criminale ruso-fono au puternice legaturi n Germania, S.U.A., Canada si mai nou n America de Sud si Australia. n Germania mafia rusa are o puternica influenta iar manifestarile ei au ngrozit prin violenta si cruzime populatia oraselor germane. Se ocupa cu extorcare de fonduri, prostitutie, trafic de droguri si de masini. Berlinul este deja capitala crimei organizate europene, pe teritoriul sau actioneaza puternic mafia ruseasca n colaborare cu gruparile poloneze, romne, turce si vietnameze, din unele surse se vehiculeaza ca n Berlin aceasta mafie mixta cu componenta preponderent est europeana ar dispune de un capital de cteva miliarde de marci. Duritatea luptei mpotriva mafiei ruse este aratata si de numarul mare de politisti ucisi, n anul 1996 au fost peste 176; o alta categorie puternic implicata n lupta contra ciurkilor este cea a ziaristilor. Au fost ucisi n 1996 peste 14 ziaristi, pentru ca obtinusera materiale compromitatoare despre unele grupari mafiote19[19]. Un handicap pentru politie este si faptul ca mafia rusa detine un impresionant arsenal, mare parte provine din depozitele Armatei Rosi, dar si din S.U.A. si Canada. mpotriva unor mafioti periculosi se recurge de cele mai multe ori la folosirea fortelor O.M.O.N. o unitate speciala a politiei20[20]. Aceste unitati sunt formate din fosti sportivi de performanta sau ofiteri care au luptat n Afganistan, soarta a facut ca unii dintre ei sa fie n slujba mafiei si altii n slujba politiei.

18[18] P.Kerr op.cit. -pag. 103

19[19] I.Pitulescu op.cit. -pag.123

20[20] P.Kerr op.cit. -pag.142

IV.

Mafia chineza

Sunt considerate cele mai vechi societati criminale asiatice. La nceput au fost grupuri de rezistenta mpotriva dinastiei chineze care a condus China la nceputul secolului al XVII-lea, avnd ca scop protejarea populatiei sarace de asuprirea claselor bogate si rasturnarea de la putere a dinastiei Manchu. Membrii triadelor s-au refugiat n Hong Kong. Anul 1919 parea a fi un an de glorie pentru organizatie deoarece a cazut dinastia Manchu si s-a format republica China, dar autoritatile comuniste care au acaparat puterea nu au fost de acord cu existenta unor organizatii secrete chineze care n anumite regiuni aveau o mai mare autoritate ca statul. Cuvntul triada este un termen englezesc folosit nca de la nceputul dominatiei engleze asupra unor porturi si teritorii chineze, el reprezentnd emblema sacra a acestor organizatii respectiv triunghiul cu cele trei mari puteri de baza: aerul, omul si pamntul21[21]. Dupa 1912 triadele s-au dezvoltat foarte mult n Hong Kong unde se estimeaza ca exista n jur de 50-55 de organizatii, cu un numar de cel putin cteva zeci de mii de membri. Alt loc unde organizatia s-a dezvoltat puternic este Taiwanul, unde se estimeaza ca ar exista 700 de bande organizate n sase mari sindicate, n 1984 numarul membrilor depasea 15000 de oameni; cel mai puternic sindicat al crimei taiwane este United Bambo. Organizatiile chineze conduc si crima organizata din Vietnam, Thailanda, Laos, Birmania, Filipine, Macao si Malaysia. Triadele au o organizare tipic asiatic, toate gradele din triada au un cod numeric, de la cel mai mic numar la cel mai mare, 49-498. Cea mai importanta sarcina a unui Red Pole este de a apara si a razbuna pe membrii triadei atunci cnd acestia sunt atacati de o grupare rivala. Sunt folositi pentru a elimina sau a nspaimnta pe adversari, vestitii hit-man oameni care nu ezita sa ucida pe nimeni, si care pot organiza asasinate pe tot globul22[22]. Soldatii sunt majoritatea adolescenti care provin din familii sarace si care intra n triada deoarece este cea mai usoara forma de procurare a banilor din Asia. La nceput executa un fel de ucenicie care consta din batai, amenintari , violuri la comanda. Daca prezinta calitati criminale el va depune juramntul de intrare n banda.

21[21] A se vedea ,I.Pitulescu -Crima Organizata -ed.National -1996,pag.104

22[22] I.Pitulescu op.cit. pag.105

Intrarea ntr-o astfel de organizatie este urmata ntotdeauna de un juramnt de credinta fata de triada. n timp acest juramnt a suferit modificari, mai de mult el dura trei zile, acum juramntul este depus n cteva ore. Juramntul debuteaza cu cteva ntrebari cheie care evidentiaza loialitatea noului triad fata de organizatie, aceste ntrebari se pun n fata templului Taoist. ntre triada exista numeroase lupte pentru a stapni teritoriul si a realiza venituri si mai mari. Crimele comise de mafia chineza sunt groaznice deoarece mafiotii folosesc n lupta mai ale satre si toporisti, un mod tipic organizatilor chineze. Se folosesc arme de foc n confruntarea cu alte organizatii criminale. Mafia chineza este implicata n toate activitatile crimei organizate, veniturile ei fiind de miliarde de dolari. Principala activitate este traficul de droguri, ea controleaza aproape 85% din traficul de heroina mondial. Se bucura de o autoritate indiscutabila n tarile producatoare de heroina. Un domeniu traditional al triadelor este prostitutia, ca si n cazul drogurilor, prostitutia este monopol al mafiei chineze n toata Asia si mai nou S.U.A si Europa. Mafia chineza s-a specializat mai nou si n traficul de mna de lucru ilegala. Se scot mai multi bani ca din alte domenii. De obicei imigrantii platesc n jur de 5000 10000 de dolari pentru a ajunge n America, Canada , Europa sau Australia. Avantajul este ca toate tarile asiatice sunt controlate de triade si deci numarul de imigranti este mai mare. Se scot profituri uriase si din executarea unor falsuri. Mafiotii chinezi executa cea mare gama de falsuri de Rolex-uri, si genti Gucci, la carti de credit si CD-uri false care invadeaza lumea si care au creat mari tensiuni diplomatice ntre S.U.A. si China cu privire la protejarea dreptului de autor. O nota specifica in tabloul infractional in tara noastra, cu riscuri de a se amplifica periculos pe principii de tip MAFIA o reprezinta cetatenii chinezi, veniti in Romania dupa 1990. Din radiografierea a 150 cazuri, ce au fost reclamate la Politie pana in anul 1997, in care au fost implicati cetateni chinezi, atat ca autori cat si ca victime, rezulta ca o mare parte dintre acestia au venit in Romania pentru diverse scopuri si interese ilicite. Exemplu: in ziua de 11 februarie 1996, cetateanul HUANG BO, cu resedinta in Barcanesti, jud. Prahova, a fost deposedat, prin acte de violenta si santaj, de bani, articole de imbracaminte si autoturismul personal, de catre patru conationali condusi de doamna ZANG HUEMES.

De asemenea, cele zece cadavre gasite in geamantane abandonate pe malul lacurilor de agrement sau in parcuri, sugereaza dimensiunea si ferocitatea luptei pentru putere.23[23]

V. Mafia romnaDesi n Romania de astazi infractionalitatea a atins cote alarmante si ea este desfasurata in mod organizat si constant, pe tipare bine definite, asemenea unei afaceri legitime puse la punct cu atentie si care deseori nu se confrunta nici macar cu inspectiile Circai Financiare, lucrurile nu au stat dintotdeauna asa n tara noastra. O analiza de suprafata a cifrelor comparative privind starea infractionala din care rezulta o crestere a criminalitatii de 4-5 ori in 1995 fata de 1989 ar putea duce la concluzia ca societatea post decembrista a creat conditii optime de manifestare a comportamentului infractional, iar societatea anterioara a fost una bazata pe lege si ordine sociala. Desi adevarul este ca in perioada de dinaintea lui 1989 "cifra neagra" a criminalitatii era mai mare decat cea de astazi, deoarece unele fapte penale nu erau reclamate, iar multe infractiuni nu erau inregistrate in evidentele operative, controlul statului si partidului asupra tuturor sectoarelor de activitate, circulatia redusa a oamenilor peste granita, controlul amanuntit al acestora si al marfurilor care intrau in tara au constituit o piedica in calea organizarii unor retele infractionale. Daca in anii 80, Romania era considerata o tara aflata in ruta de rezerva a traficului drogurilor, in prezent, Romania este inclusa in ruta de trafic a drogurilor si chiar a devenit un teritoriu de stocare, livrare si consum de droguri. Dictatura imprimase o anumita teama in randul activistilor de partid incat, chiar daca acestia incalcau legea o faceau in limitele unui beneficiu minim (tigari, cafea, bauturi fine). De foarte putine ori acestia erau atrasi in cadrul unor grupuri organizate de infractori. Singurul domeniu in care se poate afirma ca s-au format nuclee ale crimei organizate inainte de 1989 este cel economic. Acest fenomen se accentueaza dupa 1980 ca urmare a adancirii crizei sistemului comunist. Specula devenise o profesie rentabila in conditiile unei lipse grave de produse agroalimentare. Aceasta a fost practicata din ce in ce mai organizat de grupuri tot mai numeroase cu structuri ierarhizate si cu legaturi in domeniul aprovizionarii, desfacerii, si chiar in administratia publica locala. Totusi, nu este greu sa ne imaginam ce anume implica, inainte de 1990, hotararea ca niciun membru al PCR sa nu poata fi cercetat fara aprobarea primului secretar, daca persoana avea o functie importanta fiind necesara chiar aprobarea Comitetului Central. Deschiderea granitelor dupa 1989 a creat posibilitatea ca Romania sa devina teritoriu preferat pentru tranzitarea drogurilor din Orient sau America Latina catre tarile din Europa de Vest. Tot mai multi cetateni romani au fost atrasi in organizatii de tip mafiot, existand informatii ca o parte din "banii murdari" rezultati din traficul international de droguri este "spalata" in Romania.23[23] Criminologie - Ion Eugen Sandu, Eugen Sandu, Gheorghe-Iulian Ionita, ed. Sylvi, Buc. 2001

Statistica faptelor constatate precum si ca cantitatilor descoperite, a demonstrat pe deplin acest lucru :

n perioada 1991 1999, au fost confiscate peste 21.157,829 kg droguri :hasis + canabis: 17.650,603 kg opiu: 17,126 kg heroina: 578,232 kg cocaina: 863,768 kg morfina: 382 fiole

n 1991 au fost descoperite 4 cazuri, iar n 1992 19 cazuri, n 1993 29 cazuri, n 1994 31 cazuri, n 1995 43 cazuri, n 1996 16 cazuri, n 1997 - 87 cazuri, iar n 1998 115 cazuri, n 1999 199 cazuri si n 2000 234 cazuri.

-

amfetamina: 11.434 pilule L.S.D. : 13 doze.

n anul 1998 au fost confiscate 784,809 kg droguri (224,748 kg hasis si canabis, 0,728 kg opiu, 412,327 kg heroina si 4.203 pilule amfetamina ). A fost depistat, cetateanul turc Batur Fieret de 35 de ani, ce a transportat 49,62 kg heroina n portbagajul unui autoturism. Numai n anul 2000 au fost confiscate 407,06 kg droguri (hasis: 340 kg, heroina: 52,94 kg).24[24] Exista date care certifica existenta activitatii subterane a traficantilor de narcotice prin piete de desfacere a drogurilor usoare n randul elevilor si tinerilor cu afectiuni psihice care din consumatori devin distribuitori siguri. De asemenea, o caracteristica a crimei organizate din Romania o reprezinta contrafacerea, promovarea si plasarea in circuitul financiar a unor valute liber convertibile. O alta latura a crimei organizate din Romania o constituie traficul de autoturisme furate din tarile occidentale si vandute in Orient sau in fostele state sovietice. Aceasta activitate infractionala aduce un profit foarte mare intr-un timp foarte scurt, fiind incurajata de taxele mari la import pentru autoturisme.

24[24] Criminologie - Ion Eugen Sandu, Eugen Sandu, Gheorghe-Iulian Ionita, ed. Sylvi, Buc. 2001

Organizatiile criminale straine cauta legaturi cu infractorii autohtoni si cu oamenii de afaceri dispusi la compromisuri privind actele de contrabamda, prostitutie, proxenetism, penetrarea sistemului financiar bancar, spalarea banilor, escrocarea fortei de munca si multe altele. Aceasta realitate este intregita de amploarea fara precedent a actelor de coruptie in randul unui numar tot mai mare de persoane aflate in functii inalte in toate sferele de activitate. O alta grupare criminala cu implicatii directe in peisajul infractional din tara noastra o reprezinta unii "chinezi rezidenti" in Romania. Comunitatile chinezesti delincvente sunt foarte greu de patruns si din cauza ca in randul lor sunt folosite peste 1000 de dialecte, ceea ce face imposibila interceptarea convorbirilor telefonice sau luarea unor masuri operative. Pana in prezent au fost cercetati aproape 300 de cetateni chinezi organizati in grupuri infractionale, comportamentul lor fiind de o cruzime feroce prin savarsirea de omoruri, talharii, santaje25[25] . Din informatiile oferite de organismele specializate in combaterea crimei organizate atat pe plan intern cat si international s-a ajuns la concluzia ca se urmareste formarea la Bucuresti a unei comunitati chinezesti puternice care sa controleze in stil mafiot tranzactiile unor oameni de afaceri din China, Taiwan, Hong-Kong, in atentie fiind si orasele Constanta, Timisoara, Cluj-Napoca si Iasi. In acelasi context se remarca prezenta activa in sfera marii criminalitati a unor cetateni arabi si turci. Infractorii de origine musulmana sunt implicati in retele complexe de trafic de droguri, trafic cu autoturisme furate, talharii, jafuri armate, fapte de mare violenta. Un loc aparte in peisajul infractional in Romania il ocupa membrii organizatiei kurde PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan). Organizatia cuprinde aproximativ 10.000 de membrii, 15.000 de sustinatori inarmati si circa 60 - 70.000 de luptatori de guerilla ocazionali. Obiectivul principal al PKK este desprinderea Kurdistanului de Iran, Irak, Turcia si Siria prin razboiul de eliberare nationala inclusiv crearea unui sistem federativ in Orientul Mijlociu in care sa primeze drepturile poporului kurd. "MAFIA IG NEASC ". O amenintare deosebita pentru societatea romna o reprezinta implicarea tot mai profunda n sfera criminalitatii si mai ales n cea a infractiunilor de mare violenta a tiganilor. Potentialul criminogen al tiganilor este de cteva ori mai mare dect al restului populatiei Romniei, situatie ce are tendinte de agravare. Un alt element de gravitate deosebita l reprezinta participarea infractorilor tigani la savrsirea infractiunilor cu violenta respectiv omoruri (11,31%), tentativa de omor(9,6%). Parerile despre tigani formate in lipsa cunoasterii vietii si comportamentului lor creeaza imagini contrastante. Se vorbeste adesea despre existenta unor structuri organizate, bine25[25] "Crima organizata - Al treilea razboi mondial" - Gen. Ion Pitulescu

conturate, despre precepte cu privire la "judecata tiganeasca", despre existenta unor lideri denumiti "Bulibasa" cu o mare autoritate in randul grupurilor pe care le reprezinta. O buna parte din membrii acestei etnii afiseaza un dispret suveran fata de lege avand tendinte spre parazitism, neincadrandu-se in activitati utile si manifestandu-se violent. Multi indivizi din aceasta etnie, desi detin o inteligenta peste media populatiei majoritare sunt sireti, nestatornici, au un temperament vulcanic manifestand un instinct agresiv pronuntat. O parte din ei poarta in permanenta asupra lor arme albe (cutite, sabii) atat pentru atac, cat si dintr-un sentiment general de frica. "Situatia actuala a etniei tiganilor se datoreaza si unor aspecte sociale negative cum ar fi marginalizarea acestora de catre colectivitatile de romani mergand pana la stigmatizarea comportamentului lor prin separarea de restul populatiei. Desi detin traditii si obiceiuri placute, un remarcabil tezaur folcloric, marea majoritate a tiganilor nu stie carte, modelul de viata comportamental fiind reprezentat de parinti, frati, surori si batrani. Un loc aparte il detin in randul modelelor comportamentale "modelele criminale", cei mai respectati membri fiind cei care au cei mai multi ani de puscarie, cei care au comis omoruri, batausii care devin idoli pentru tinerii colectivitatii. Daca adaugam la toate acestea saracia si mizeria in care traieste marea masa a etniei tiganesti, starea precara de sanatate si de aici media de varsta foarte scazuta putem usor creiona comportamentul infractional al grupurilor criminale de tigani"26[26]. Modul de actiune al "mafiei tiganesti" este tipic mafiot si se remarca prin jafuri cu mana armata, trafic de carne vie, sechestrari de persoane, santaj, taxa de protectie si chiar spalarea banilor proveniti din aceste infractiuni. Prezenta grupurilor constituite pe principii mafiote (clanul Duduianu Petrisor, clanul Camatarilor, cazul Stoica Gheorghe zis "Gigi Ursaru", celebrii Ion Titisor zis "Fane Spoitoru" sau Constantinescu Gheorghe zis "Gigi Boieru", clanul Sportivilor etc.) demonstreaza existenta mafiei tiganesti, modul ei de organizare si manifestare, a influentelor si legaturilor create in randul inaltilor functionari din administratie. Unii dintre marii mafioti sprijiniti de unele cadre din politie, de unii procurori, judecatori, medici au fost pusi in libertate ignorandu-se toate eforturile pentru prinderea si arestarea lor.27[27] Miezul activitatii crimei organizate l gasim adnc implicat n afacerile legale, metodele folosite fiind ilegale: monopol, extorcare de fonduri, evaziune fiscala care conduc la obtinerea controlului asupra celor care detin puterea si la obtinerea unor profituri ilegale pe seama cetatenilor. Pentru a-si asigura neamestecul guvernamental n afacerile sale, crima organizata26[26] opinie fostul gen. de politie Ion Pitulescu

27[27] "Tiganii - o lume a contrastelor" - Tudor Amza "Crima organizata - Al treilea razboi mondial" - Gen. Ion Pitulescu

corupe oficialitatile. Banii oferiti politicienilor si functionarilor publici, direct sau indirect, se vor o contributie la rezolvarea aparent legala a unor probleme. Oferind aceste sume, criminalul spera tntr-o "protectie" a sistemului de justitie penala sau a eventualelor controale care ar putea descoperi ilegalitatile afacerii. n alte situatii, criminalii sunt avertizati din timp asupra unor investigatii sau controale ale organelor abilitate, iar politicienii pot influenta luarea unor decizii care sa aduca profituri uriase pentru afacerile legale controlate de crima organizata. Raportul DIICOT pe anul 2009 arata ca n Romnia criminalitatea nu da semne de regres, ba din contra, nsa se pare ca nici autoritatile nu reusesc sa-si faca datoria cum trebuie. Asadar, raportul se prezinta astfel: n cursul anului 2009 au fost solutionate de catre procurorii Directie de nvestigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism un numar de 1029 de cauze n care s-au efectuat cercetari sub aspectul savrsirii infractiunilor de trafic de personae, trafic de migrant, constituire de grup criminal organizat, falsificare de moneda si alte valori, precum si a infractiunilor de violenta circumscrise criminalitatii oragnizate, dupa cum urmeaza:a) ntr-un numar de 527 de cauze s-au efectuat cercetari sub aspectul savrsirii infractiunii de trafic de persoane si trafic de minori, fiind ntocmite 101 de rechizitorii. Au fost efectuate cercetari asupra 1.397 persoane, trimisi n judecata 262 de inculpati (8 minori), din care 116 n stare de arest preventiv. b) ntr-un numar de 20 de cauze s-au efectuat cercetari sub aspectul savrsirii infractiunii de trafic de migranti , fiind ntocmite 7 rechizitorii. 175 persoane cercetate, din care 32 trimisi n judecata de inculpati, din care 19 n stare de arest preventiv. c) ntr-un numar de 332 de cauze s-au efectuat cercetari sub aspectul savrsirii infractiunii de constituire a unui grup criminal organizat, fiind ntocmite 75 rechizitorii. S-au efectuat cercetari fata de 2.305 persoane, trimisi n judecata de inculpati 623 (5 minori), din care 295 n arest preventiv.

Din totalul de 1029 de cazuri solutionate, procurorii Serviciului de prevenire si combatere a criminalitatii organizate din cadrul DIICOT, au solutionat un total de 48 de cauze (417 persoane cercetate), fiind ntocmite 9 rechizitorii cu 41 de inculpati trimisi n judecata, din care 10 in stare de arest preventiv.28[28] La intrebarea daca vor disparea vreodata organizatiile criminale?, raspunsul meu este acela ca nu va fi posibil datorita interpenetrarii acesteia n viata de zi cu zi si racolarea din ce n ce a mai multor indivizi tineri n rndurile organizatiei, indivizi care se bucura de cstiguri financiare rapide si totodata de renumele pe care si-l fac. Chiar daca institutiile fac eforturi, n Romnia, se pare ca nimic nu poate combate sau macar sa sperie pe cei ce si-au facut din infractiuni o obisnuinta, un mod de viata. Indiferent ct de aspre ar fi pedepsele, mereu vor exista acei ce vor comite diverse infractiuni ntrucat foamea, lipsurile materiale, uneori nebunia, chiar si teribilismul sunt principalele cauze ce i determina pe foarte multi sa o faca.

28[28] DIICOT raport activitate 2009

Bibliografiey Criminologie I. E. Sandu, Eugen Sandu,

Gheorghe-Iulian Ionita, ed. Sylvi, Buc. 2001y Introduction to Criminology - HUGH D. BARLOW y La Mafia - Cutrera y Sm.politiaromana.ro

y Crima Organizata Ion Pitulescu, ed.National -1996 y Theft of the Nation: The Structure and Operations of Organized Crime in America, New York: Harper and Row, 1969 Donald Cressey y Mafia Ruseasca P. Kerr, ed.Aldo Press 1997 y Mafia si Politica M. Pantaleone, ed.Politica, 1964 y "Tiganii - o lume a contrastelor" - Tudor Amza y "Crima organizata - Al treilea razboi mondial" Gen. Ion Pitulescu

y Diicot.ro