BaltagulDe Mihail SadoveanuDemonstratie

Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu apartine traditionalismului, curent aparut in perioada interbelica. Romanul a fost publicat in anul 1930. Acesta este un roman monografic, mitic, bildungroman, politist. Tema romanului ilustreaza lumea arhaica a satului rromanesc purtator al specificului nostru national, al unui mod propriu de a gandi si a reactiona in fata problemelor cruciale existentiale. Romanul este structurat pe saisprezece capitole, evenimentele fiind prezentate prin inlantuire si evocare. Modul de expunere predominant este naratiunea care alterneaza cu dialogul, descrierea si monologul interior. Perspectiva narativa este obiectiva, naratorul este omniscient si omniprezent iar naratiunea se desfasoara la persoana a treia. Relatiile spatiale si temporale sunt relativ definite, actiunea petrecandu-se in satele de munte ale Moldovei la sfarsitul primaverii. Incipitul romanului este reprezentat de legenda pe care Nechifor Lipan obisnuia sa o spuna pe la nunti si petreceri, legenda despre darurile pe care Dumnezeu le-a dat oamenilor. Expozitiunea o prezinta pe Vitoria Lipan, munteanca din Magura Tarcaului care este ingrijorata ca sotul ei, Nechifor Lipan, plecase la Dorna sa cumpere niste oi si nu se mai intorsese de mult timp. Intriga este declansata de faptul ca o multime de semne rau prevestitoare o conving ca o nenorocire s-a intamplat cu Nechifor. Vitoria decide sa porneasca in cautarea sotului dar inainte se pregateste spiritual, posteste 12 vineri, o duce pe fiica sa,Minodora, la manastire, pune gospodaria in grija argatului, Mitrea, vinde din agoniseala domnului David si comanda un baltag pentru Gheorghita, fiul ei. Desfasurarea actiunii urmareste calatora Vitoriei in cautarea sotului disparut. Porneste la drum la inceputul primaverii insotita de Gheorghita. Vitoria merge din sat in sat si din han in han intreband de omul cu caciula brumarie si cal negru. In popasul de la Farcasa, Borca si Cruci respecta traditiile pe care le intalneste. La Dorna afla ca Nechifor cumparase 300 de oi dar ca au aparut alti doi ciobani care au vrut si ei sa cumpere 100 de capete. Cei doi ciobani pornesc impreuna cu Nechifor la drum iar Vitoria urmeaza traseul parcurs de acestia. Astfel afla ca la Sabasa ajunsesera trei, in timp ce la Suha erau doar doi. Intreband oamenii descopera ca cei doi ciobani se numesc Ilie Cutui si Calistrat Bogza. In curtea unui gospodar din Sabasa gaseste cainele credincios al lui Nechifor. Cu ajutorul acestuia descopera intr-o rapa ramasitele pamantesti ale lui Nechifor. Anunta autoritatiile iar apoi pregateste cele necesare pentru inmormantare. Punctul culminant este atins in momentul in care la parastasul organizat pentru Nechifor. Vitoria reuseste sa-I faca sa cedeze psihic pe cei doi presupusi criminali, Calistrat Bogza si Ilie Cutui. Bogza se repede la Gheorghita sa-I ia baltagul iar Gheorghita il loveste in frunte. In final Vitoria planuieste cele ce vor urma, viata urmarindu-si cursul ei firesc. Constructia discursului narativ se realizeaza prin inlantuire actiunea urmeaza un singur fir epic. Opera este insa complexa putand fi considerata un roman monografic, mitic, politist, initiatic si chiar de dragoste. In opinia mea, romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu ilustreaza in primul rand lumea satului romanesc traditional din zona de munte a Moldovei. Limbajul valorifica elemente arhaice, regionale si populare. Limbajul naratorului este marcat cu tonul ceremonios in timp ce limbajul personajelor constituie o modalitate de a ilustra cat mai realist lumea evocata situata la interferenta lumii arhaice cu cea moderna.

BaltagulDe Mihail SadoveanuCaracterizare

Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu apartine traditionalismului, curent aparut in perioada interbelica. Romanul a fost publicat in anul 1930. Tema romanului ilustreaza lumea arhaica a satului rromanesc purtator al specificului nostru national, al unui mod propriu de a gandi si a reactiona in fata problemelor cruciale existentiale. Relatiile spatiale si temporale sunt relativ definite, actiunea petrecandu-se in satele de munte ale Moldovei la sfarsitul primaverii. Personajul principal, Vitoria Lipan este caracterizata in mod diret de narator si de celelalte personaje cat si in mod indirect prin fapte, vorbe, ganduri, relatia cu celelalte personaje. Vitoria Lipan, munteanca din Magura Tarcaului este casatorita cu Nechifor Lipan si au impreuna doi copii, Gheorgita si Minodora. Pentru ca Nechifor este un oier priceput, aveau avere cat le trebuia. In relatie cu familia, Vitoria se dovedeste a fi o sotie iubitoare si o mama devotata. Dragostea fata de sotul ei este puternica, neindoindu-se niciun moment ca si Nechifor o iubeste la randul sau. De aceea se decide sa plece in cautarea acestuia. Fata de copii se dovedeste severa, fiind mai autoritara cu Minodora, deoarece aceasta se indeparta de la traditia la care Vitoria tinea atat de mult. Cu Gheorghita esre mai indulgenta, luandu-l in calatorie cu scopul de a-l initia, iar pe parcursul ei il indruma, il sfatuieste si apoi constata cu satisfactie progresele. Din punct de vedere psihologic este individualizata prin caracterizare directa facuta de narator . Plina de ganduri, de patima si durere, ea se socotea moarta ca si omul ei care nu era langa dansa. Are loc o dedublare clasica a eroinei, ea pare aceeasi din exterior dar viata ei interioara se adanceste. Gheorghita observa schimbarea mamei sale caracterizand-o in mod direct se uita cu suparare. Hotarata sa afle adevarul si sa razbune moartea barbatului ei se curatise de orice ganduri. Vitoria este tipul eroului popular prin cultul pentru adevar si dreptate si respectarea traditiilor stramosesti. Portretul ei moral se contureaza insa treptat prin acumulare pe tot parcursul romanului, demonstrand trasaturi precum inteligenta, intuitia, caracterul puternic, iubirea, devotamentul. Portretul fizic este realizat prin caracterizare directa facuta de narator, ochi caprui aprigi si inca tineri, dusi departe, in ei reflectandu-se lumina castanie a parului. Trasaturile fizice sufereaza insa in mod indirect trairea interioara, nelinistea eroinei din cauza intarzierii de peste doua luni a lui Nechifor Lipan plecat la Dorna sa cumpere niste o. Vitoria merge la parintele Daniil Milies pentru sfat insa refuza a creada ca sotul ei intarzie pe la petreceri mai mult de o zi, doua pentru ca stie ca-l doresc si nici eu nu i-am fost urata. Se duce la ghicitoarea satului, baba Maranda, dar nu crede nici in prezicerile acesteiasi devine tot mai sigura ca o nenorocire s-a intamplat. De altfel, si o serie de semne rau prevestitoare ii intaresc convigerea, deoarece Vitoria stie sa iterpreteze superstitiile mitice, visele si semnele vremii, ghicindu-se dupa experienta sa morala, intuitiva, de aceea Vitoria decide sa porneasca la drum impreuna cu fiul ei Gheorghita, dovedind o intuitie psihologica patrunzatoare ea il avertizeaza pe Gheorghita ca experinta acestei calatorii il va maturiza Nu te uita atat Gheorghita ca pentru tine de acum incepe a rasari soarele. Inaintea calatoriei Vitoria simte nevia purificarii sufletesti si posteste 12 vineri la rand iar apoi merge la manastirea Bistrita si daruieste o icoana cu Sfanta Ana. Chibzuita si meticuloasa pune gospodaria in ordine si o lasa in grija argatului Mitra, o duce pe Minodora la manastire, comanda un baltag nou lui Gheorghita si vinde din agoniseala pentru a avea bani d drum. Spiritul ei intreprinzator este admirat de domnul Davin care o caracterizeaza in mod direct Daca n-as fi ovrei si insurat si munteanca asta n-ar avea barbat intr-o saptamana as face o nunta. Pe parcursul calatoriei, Vitoria dovedeste un acut simt al investigatiei, reconstituind intocmai drumul parcur de Nechifor. Mergand din sat in sat si din han in han intreaba de omul cu caciula brumarie. Spirit prevazator, merge numai de la rasaritul soarelui pana la apusul lui si mereu alaturi de alti oameni. O vointa neclintita in descoperirea adevarului si o judecata limpede o insotesc permanent. In popasurile de la Borca sau Cruci Vitoria respecta si onoreaza traditiile pe care le intalneste, cumetria respectiv nunta. Ajunsa la Dorna, are credinta ca aici sa se aleaga o randuiala noua vietii ei si intra-adevar afla ca Nechifor cumparase 300 de oi intreband oamenii cu discretie si inteligenta ea pune cap la cap cele aflate si ia urma turmelor si a ciobanilor. Astfel afla ca la Sabasa turmele aveau trei stapani iar la Suha doi. Perseverenta, descopera in curtea unui gospodar si pe cainele credincios al lui Lipan, Lupu, cu ajutorul caruia gaseste ramasitele pamanetesti ale lui Nechifor Lipan in rapa de sub Crucea Talienilor. Desi foarte indurerata isi pastreaza luciditatea si il lasa pe Gheorghita sa-si vegheze tatal iar ea merge sa anunte autoritatile sa constate crima. Dupa inmormantare, la parastasul organizat pentru Nechifor, Vitoria regizeaza scena, demascand vinovatii si prin vorbe aluzie, reuseste sa-i faca pe faptasii crimei, Calistrat Bogza si Ilie Cutui sa cedeze psihic si sa-si recunoasca vina. Astfel, implineste judecata dreapta fara de care sufletul ei nu ar fi avut odihna. In opinia mea, comportamentul Vitoriei ilustreaza o adevarata filosofie de viata, un echilibru si o masura in otate, trasaturi mostenite din asprimea vietii din vremuri memoriale. Prin sobrieteate, simplitate ea amintesye de erinele din tragediile antice dat Vitoria ramane mai ales un personaj ce ilustreaza profund o spiritualitate taraneasca straveche, un model prin cultul adevarului, al dreptatii si al traditiei.

BaltagulDe Mihail SadoveanuRelatia dintre personaje

Traditionalismul este un curent literar care apare in perioada interbelica fiind sustinut prin activitatea revistei "Gandirea" sub conducerea lui Cezar Petrescu. Baltagul de Mihail Sadoveanu a aparut in anul 1930 si este un roman mitic politist, buildungsroman. Tema operei ilustreaza lumea arhaica a satului romanesc, pastrator al specificului nostru national, al unui mod propriu de a gandi si a reactiona in fata problemelor existentiale. Vitoria si Gheorghita sunt individualizati prin caracterizare directa facuta de narator si caracterizare indirecta ce reiese din fapte ganduri, actiuni. Perspectiva narativa este obiectiva, naratorul este omniscient si omniprezent iar naratiunea se desfasoara la persoana a treia. Relatiile spatiale si temporale sunt relativ definite, actiunea petrecandu-se in satele de munte ale Moldovei la sfarsitul primaverii.Din punct de vedere social, Vitoria este casatorita cu Nechifor Lipan si au impreuna doi copii, Minodora si Gheorghita. Pentru ca Nechifor este un oier priceput "avere aveau cat le trebuia". In relatie cu familia sa Vitoria se dovedeste o sotie iubitoare si o mama devotata. Desi cu Minodora este mai severa, fata de Gheorghita se arata mai indulgenta, luandu-l in calatorie cu scopul declarat de a-l initia, iar pe parcurs il indeamna si-l povatuieste, la sfarsit constatand cu satisfactie progresele. Din punct de vedere psihologic, Vitoria este individualizata prin caracterizare directa facuta de narator. Plina de ganduri, " de patima si durere", ea se socotea, " moarta ca si omul ei care nu era langa dansa. Hotarata sa afle adevarul si sa razbune moartea barbatului sau, se curatase de orice ganduri, dorinte si doruri, in afara de scopu-i nelinistit.Gheorghita este construit pe baza unei relatii antitetice, remarcandu-se firea sfioasa, nesigura, inocenta in apozitie cu maturitatea si hotararea Vitoriei. Astfel, apatia si melancolia baiatului reies indirect din gandurile sale dar femeia ii acorda un sprijin moral, ajutandu-l sa se maturizeze.Portretul moral al Vitoriei se contureaza treptat prin acumulare pe tot parcursul romanului, demonstrand trasaturi precum inteligenta, intuitia, iubirea, devotamentul si un caracter puternic. Gheorghita se maturizeaza treptat demonstrand la inceput respect si ascultare fata de mama sa apoi dovedindu-si curajul si caracterul drept si obiectiv in ceea ce priveste aprecierea bunurilor. Vitoria este tipul eroului popular prin cultul pentru adevar si dreptate si respectarea traditiilor stramosesti, Gheorghita reprezinta tipul tanarului in formare.Inaintea calatoriei, Vitoria simte nevoia unei purificari sufletesti si isi pune in ordine gospodaria. De asemenea, ea comanda un baltag pentru Gheorghita pe care il avertizeaza ca experinta acestei calatori il va schimbade acum trebuie sa te arati barbat.Prima proba la care este supus Gheorghita este una de putere fizica: lupta cu troianul, insa acesta este un moment prielnic pentru a-i arata mamei sale ca se ridica la asteptarile sale. Vitoria zambeste, perseverenta si forta tanarului fiind trasaturile de care are nevoie Vitoria pe parcursul calatoriei. Exista momente cand mama ii recunoaste fiului ei superioritatea atunci cand citeste: Vad ca tori sunteti cu cap si invatatura. Numai eu is o proasta.O scena semnificativa pentru evolutia relatiei dinte cele doua personaje, dar si pentru initierea lui Gheorghita este cea in care Vitoria descopera cadavrul sotului sau si il lasa pe Gheorghita sa-si vegheze tatal. Socul acestui eveniment ii provoaca lui Gheorghita emotii puternice, Flacaul parea cu totul zapacit [..]. Plangea ca un copil mic dar odata cu depasirea aceste situatii, Gheorghita este gata sa-si ajute mama sa se razbune.In scena praznicului de dupa inmormantare, Vitoria regizeaza schema descmarii vinovatilor si cu inteligenta ii face pe acestia sa-si marturiseasa faptele, Gheorghita este insa cel care infaptuieste dreptatea. El este prevazator, isi face un plan si asa cum la inceputul romanului a biruit troianul acum il rapune pe criminal. Astfel, el implineste judecata dreapta fara de care sufletul Vitoriei nu ar fi avut odihna.In onia mea, Vitoria reuseste sa-si ajute fiul sa devina un barbat, acest lucru facandu-le relatia mult mai apropiata si mai puternica. Prin filosofia sa de viata , prin respectarea cultului adevarlui si al dreptatii si al traditiei, Vitoria il educa si il ajuta pe Gheorghita sa creasca intr-un barbat capabil nu numai sa faca dreptate, ci si sa duca mai departe povara gospodariei.