FLORINALEZrcRIUC

CALATORIE

PRIN ROMANUL INTERBELIC

ROMANESC

ffiffi$

Referent qtiinfific: Prof. univ' dr' habil' Alina-Daniela Iorga

Tehnoredactare : Roxana Medvef ki

Copertd: Toni BezariuPrepress: Rovimed Publishers

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Romfiniei

LEZERIUC, FLORINACilltorie prin romanul interbelic rominesc / Florina

Lezeriuc; ref. qt.: prof. univ' dr' habil' Alina-Daniela lorga' -

Bacdu : Rovimed Publishers, 2018

Conline bibliografieISBN 978-606-5 8 3 -7 63 -8

I. Iorga, Alina-Daniela (ref' 9t')

821.135.1.09

Copyright@Lezeriuc Florina201 8@Rovimed Publishers pentru prezenta edifie

ROVIMED PUBLISIIERSRarboietti Nr.8/B/1 7/60003 1, Bacdu, Rom6nia

Td.: (+4234) 537 441

Fax.: (+4234) 515 300

e-mail: editura@rovimed.comwww.rovimed.com

CUPRINS

Cap. I. intre tradifionalism qi modernism.... .........5

Cap. II. Tipuri de roman in perioada interbelicd .. ...16

Cap. III. Structuri tematice in romanele lui Camil

Petrescu. ... ...45

Cap. IV. Modele ale romanelor camilpetresciene intre

Stendhal gi Proust. ........76

Cap. V. Subiectivism qi autenticitate. ...........86

Bibliografie...... ...........95

ROMANUL INTERBELIC ROMANESC

f. Intre tradilionalism ;i modernism

Perioada interbelicd este considerati de c6tre criticii

literari perioada in care literatura romdni cunoaqte o dezvoltare

fbr6 precedent, reunind cei mai valoroqi scriitori romdni, care

au abordat diverse orientdri tematice, formule literare ce au

marcat creafiile lor artistice, astfel incdt, tot in aceastd perioadd

s-a impus qi o criticd Iiterard" pe mdsurd, necesard pentru

analiza creafiilor literare in toatd complexitatea lor.

Scriitorii interbelici s-au remarcat prin dorinfa de a

valorifica specificul nafional, dar mai ales, prin tendinfa qi

incercarea de a se alinia culturii europene, de a sincroniza

evolufia literaturii romdne cu cea europeand, prin abordarea

formulelor scriitoriceqti ale artiqtilor europeni, av6nd ca reper

cele doud direcfii importante: tradifionalismul qi modernismul

Tr adilionalis mul desemneazd ataEamentul exagerut fa[6

de tradifie, o atitudine caracterizatti prin tendinla excesivd de a

valorifica ansamblul de concepfii, obiceiuri, datini, credinfe,

folclor, tradilii, istorie, specifice unei nafiuni qi in miEcarea

literar-culturald aparc o supraevaluare a tradiliei prin

respingerea a ceea ce e nou, avAnd la bazd convingerea ci

inovaJia distruge originalitatea, unicitatea qi tr6s6turile

definitorii ale unui neam existente in trecutul sdu istoric in

mituri in valorile etice, in religie, respectiv ortodoxism'

TradifionalismulromAnescabordeazd'aceasta

perspectiv[, adSug6ndu-i idealizarea qi consefvarea in mit a

trecutului nafional, dar mai ales, a lumii rurale, respectiv a

fdranului romdn qi a primitivismului acestuia'

Astfel, tradilionalismul se manifestd inaintea Primului

Rdzboi Mondial prin trei grupdri literare:

l.Primasecontureazdinjurulrevisteibucure;tene

Semdndtorul (1901-1910), de unde derivd ;i termenul de

semdndtorism, avdndu-l ca inifiator pe Nicolae Iorga, alaturi de

colaboratori precum Alexandru Vlahu!6, George Coqbuc'

Octavian Goga, Mihail Sadoveanu' $tefan O' Iosif' q'a';

crealiile acestora se centreazd in jurul unei tematici rurale,

respectiv protejarea acestui spafiu in fala decadenlei oraqului, a

pericolelor urbane ce pot distruge specificul nafional' atitudine

imprumutata personajelor principale, asemenea vitoriei Lipan

din romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu'

2. A doua grupare are in centrul s6u revista Viala

Romdneascd apdrutd,la Iaqi din 1906 pdn6 in 1929, apoi la

Ilucureqti din 1930 coordonatd de Garabet Ibrdileanu aldturi de

adepfi printre care George Topdrceanu, Ion Minulescu, Mihai

C)odreanu, Tudor Arghezi gi al1ii. "Narodnicismul" constituie

sursa de inspiralie de la care miqcarea Ei a luat numele

"poporanism". Continudnd intr-o oarecare mdsurd

semdndtorismul, poporaniqtii qi-au extins "teritoriul" renunldnd

la a se mai axape lumea ruralS .

3.Cea de a treia grupare tradilionalS se cristalizeazd,in

jurul revistei Gdndirea care aparc la Cluj in 1921 sub direcfia

lui Cezar Petrescu qi D. I. Cucu, se mutd la Bucure;ti 7922, sub

conducerea lui Nichifor Crainic incetdndu-qi activitatea in

1944.

Aldturi de Nichifor Crainic, considerat de critica literard

ideologul gdndirismului, se regdsesc scriitori cunosculi ca Ion

Pilat, Lucian Blaga, Aron Cotruq, Emil Isac, Adrian Maniu,

Ionel Teodoreanu, Cezat Petrescu, Tudor Vianu, Gib

Mihdescu, Mateiu L Caragiale, Camil Petrescu, George

Ilacovia, Sextil Puqcariu.

Gdndirismul rdmdne cea mai intensb form[ a

traclifionalismului, iar programul revistei s-a conturat mai intdi

prin Revoltafondului nostru nelatin, articolul ce-i aparline lui

l.ucian Blaga, in care scriitorul propune o proiecfie a tradiliei

in preistorie qi mit, creAnd un timp mitic romdnesc qi frcdnd o

disociere intre cultur6, vdzut6. ca element pozitiv deflnitoriu

pentru un popor qi civiliza{ie Ei ca factor negativ, distructiv,

care produce declinul unui popor, idee ce se regdsea ;i in

lucrdrile filosofului 6swald Spengler din Declinul

Occidentului.

Lucian Blaga considerd cd, datoria noastrd este de a

descoperi acele rudimente de culturd dacic6, ttacicd pe care

civiliza[ia latind nu le-a putut indbuqi. "S5 fim din c6nd in cdnd

barban" indemna el, acorddnd cuvdntului barbar sensul

originar acela de nelatin.

Ulterior cea de a doua perspectivd a gdndirismului este

conturatd de Nichifor Crainic qi este una etnicistd, valorile

noastre fiind absoluttzate qi transformate in criteriu unic.

Articolul-program Sensul tradiliei (1929) qi eseul Isus in lara

mea dezvoltd ideea absolutizdrii autohtonismului,

ortodoxismului qi primitivismului rural, iar literatura supusd

anahzei critice sub lupa acestei doctrine suportd o perspectivd

deformatoare deoarece se exclude orice orientare literar-

cultural6 care nu exprimd specificul naiional qi ortodoxismul;

Nichifor Crainic considerd cd o literaturd valoroasd nu poate fi

lipsitd de spiritualitate, cdreia ii oferd ca echivalent

rehgrozilatea.

Evolufia este determinatd de diversitate in gd'cJirc. irr

lirpte, in creafie, ceea ce duce la aparigia celeilalte tendinfc

nrajore caracteristice literaturii romdne interbelice,

modernismul, care exprimd ruptura de tradifie, neg6nd, inlbrme uneori extreme, orientdrile care l-au precedat.

Termenul modern (fr. moderne, it. modemo) este

sinonim cu "recent", "actual", dar se referd mai ales lacapacitatea de "a fi in pas cu progresul actual" (DEX, B,1996),

iar modernismul relevd tendinfa inovatoare specificd unei etape

din evolufia literaturii, at6t romdne, c6t qi universale.

Aceeaqi accepfie a termenului este ?ntdlnitd qi in studiul

critic al lui Adrian Marino, Modern. Modernism. Modernitate

si 'ose aplicd" tuturor curentelor qi tendinfelor inovatoare din

istorie (religioase, filozofice, artistice, etc), ansamblului

miqcdrilor de idei qi de creafie, care apagin sau convin epocii

recente, altfel spus moderne in condi{ii istorice date. prin

urrnare' modernismului i se adaugd (prin incluziune) qi alte

direcfii literar-arlistice: simbolismul, expresionismul,

futurismul, avangardismul cu dadaism, suprarealism,

abstracfionism, orientdri ce propun introducerea unor noi

tehnici poetice, atitudini lirice, formule epice, ldrgind sfera dc

inspirafie limitatd de tradilionalism la imaginea idilicd a satului

romdnesc, la accentuarea specificului religios, mitic, nafio'al.

in critica literard romAneasci, teoreticianul

modernismului este considerat Eugen Lovinescu cel care ofer6

miqcirii, un reper teoretic prin cenaclul qi revista Sburdtorul.

Apdrut la 19 aprilie 1919, Sburdtorul qi-a precizat de la inceput

scopul de a activa numai ?n domeniul esteticului pur, cum era qi

firesc, Ei al stimularii noilor energii literare: ,,nicio revistd n-a

trezit atArca energii noi, aga cd o bund parte a literaturii, mai

ales modernistd, de dupd tdzboi, este creafiunea exclusivd a

Sburdtorului (Hortensia Papadat-Bengescu., I. Barbu, Camil

Petrescu, T. Vianu, Vladimir Streinu, G. Cdlinescu, Pompiliu

Constantinescu, Eugen Jebeleanu, etc.) [...] ajutatd de sfor,tdrile

unui cerc literar a cdrui activitate de aproape doudzeci de ani s-

a desftgurat qi se desfiEoard incd in planul esteticului, in

deosebire de alte miqciri cu preocupdri etice gi nafionale, qi al

modernismului dirijat." I

Chiar dacd, la inceput, revista pdrea sd nu aibd un

program bine definit ("Programul va ieqi din talentul celor ce

vor publicain Sburdtorul, meritul unei reviste std in limitele

scrisului colaboratorilor sdi") treptat, programul se contureazd

plecAnd de la concepfia cd "existd un spirit al veacului, numit

lEugen Lovinescu Istoria literaturii romdne contemporane, Ed. Minerva,

Bucuregti, 1989,p.43

10

llbidem, p. 48

'l'ircit saeculum, adicd o totalitate de condilii materiale qi

nrorale, configuratoarc ale viefii popoarelor europene intr-o

cpocd datd-" 2

Astfel, modernismul lui Lovinescu are ca punct de

plccare psihologia sociald, susfinAnd in cele trei volume ale

l,;loriei civilizaliei romdne moderne (1924-1925) cd progresul

civrliza[iei noastre nu s-a ficut evolutiv, ci dintr-o necesitate

sociologicd, revolufionar, iar civilizaliile mai pufin dezvoltate

suferd influenfa celor avansate.

Avdnd ca reper teoria imitaliei, preluatd de lapsihologul qi sociologul francez Gabriel Tarde, Eugen

Lovinescu susfine cd prin imitalie ne putem sincroniza cu

celelalte culturi europene; a$a cum popoarele mai pufin

dezvoltate sunt supuse influrenlei benefice a celor evoluate,

inilial prin imitarea civiliza[iei superioare, ulterior prin crearea

unui fond propriu original, in acelaqi fel se poate realiza

schirnbul de valori intre culturi, acceptarea elementelor care

conferd noutate qi modernitate fenomenului literar, astfel inc6t,

la un moment dat se produce sincronizarea literaturii romdne

cu spiritul veacului.

Eugen Lovinescu traseazd cdteva direcfii

principiului sincronismului: trecerea de la o literaturd

ale

cu

l1