baltagul - mihail sadoveanu - mihail sadoveanu.pdf · baltagul 19 i-l rostiseri preotul gi ninagii...

9
MIHAIL SADOVEANU B altagul

Upload: others

Post on 04-Sep-2019

237 views

Category:

Documents


55 download

TRANSCRIPT

Page 1: Baltagul - Mihail Sadoveanu - Mihail Sadoveanu.pdf · BALTAGUL 19 i-l rostiseri preotul gi ninagii la sfAntul botez, cind il lumi-naseri "u ^gii^t^i gi cu mir intru credinqa cea adevdrati

MIHAIL SADOVEANU

B altagul

Page 2: Baltagul - Mihail Sadoveanu - Mihail Sadoveanu.pdf · BALTAGUL 19 i-l rostiseri preotul gi ninagii la sfAntul botez, cind il lumi-naseri "u ^gii^t^i gi cu mir intru credinqa cea adevdrati

204 MIHAIL SADOVEANU

,,S-a indepirtat zburindfoarte sus o pasire miiastri, dincolo cumult de zona joasd, a vribiilor. Nu voi mai intilni, cind sufletulmeu fi-va tulburat, aci,-la ciqiva pagi de mine, mdngiietorii luiochi albagtri, zimbetul siu optimist gi consolator] omur detoate zilele s-a misruir, hs6nd ?n rocu-i simuracrere sale de piat;rdgi de bronz. ce-a fost a fiecdnfiadin noi a devenit

"t **rii

"i "acumnumai alpoporului' dinrru care aiegir." (G. cilinescu, u;ha;tSadov eanu,,,Contemporanul.., Zl oct. tllt!Posfum vor fi publicate romanele neterminate ,,cdntecur Mioarei..gi ,,I isaveta" (citeva limuriri despre ultimele manuscrise sado-veniene" de Mihai Gafiqa, Edirura Min erva, 1971).

Activitate politicd

Senator

Pregedintele Senatului

Deputat

Pregedintele Adunirii DeputagilorMembru al Marii Aduniri NagionaleVicepregedinte al Prezidiului provizoriual Republicii Populare Romine

Cwprins

Notd aswpra edipiei .

Cwohnt tnainte

PrefapddeProfiraSadoveanu .........1IIIIIIIVVVIVIIVIIIIXXXIXIIXIIIXIVXV

XVI

31

38

45

55

64

74

86

95

105

117

1311t',

156

168

5

7

9

13

221926 - 1940

18 iunie 1931. - rc iunie 19321946 - 1948

5 dec. 1.946 - 24 feb. 1948

1948 - 1961

30 dec. 1947 - 12 apr.1.948

Arhivele Nationale Colectia 53 cu nr.Inven tar:3245Dosare de partid ale membrilor de partid care auincerat din viataDosar L/97.Concluzia cercetatorului Ion popescu la data de02.02.2011:Data incadrarii in pMR,a lui M.Sadoveanu situatie incerra.Reiese ca,Mihail sadoveanu nu a facut parte din p.M.R rebotezatp.c.R.Dtn 1948 si pana la moarre autorul Mihail Sadoveanu nu a detinut nici ofunctie politica de raspundere.

Cronologie 181

Page 3: Baltagul - Mihail Sadoveanu - Mihail Sadoveanu.pdf · BALTAGUL 19 i-l rostiseri preotul gi ninagii la sfAntul botez, cind il lumi-naseri "u ^gii^t^i gi cu mir intru credinqa cea adevdrati

I

ea\e :ilTiilff :i:hlT :,;n ;:'"*:n rumea' a

SI-fb, l::n::i-.lnrqat si cinte cu cetera si neamqurui

5\> -t Dtilltdo,,i, achematpe Moise gii-aporuncit:

Tu si scrii o lege; gi cind va veni vremea, si pui pe farisei siristigneasci pe fiul meu cel prea iubit Iisus; gi dupi aceea siinduragi multndcaz gi prigonire; iar pentru aceasta eu am si las

si curgi spre voi banii ca apele.

A chemat pe ungur cu degetul gi i-a ales, din cite avea PelAngi sine, jucdrii: Iaca, dumitale i1i dau boftori ;i pinteni ;irigini sd-qi faci sfircuri la mustiqi; si fii fudul gi s5-qi placipetrecerile cu sotii.

S-a inf;fgat gi turcul: Tu si fii prost; dar si ai putere asuPra

altora, cu sabia.Sirbului i-a pus in mini sapa.

Pe rus l-a invrednicit si fie cel mai beliv dintre toli gi si se

dovedeasca bun cergetor gi cAntire t, la iar mar oace.

A poftit pe boieri 9i domni la ciubuc ;i cafea: Miriilorvoastre vi-i dat si triiqi in dezmierdare,, rdutate gi, ticilo-qie; pentru care si faceqi bine si punegi a mi se zidi biserici sirninistiri.

Page 4: Baltagul - Mihail Sadoveanu - Mihail Sadoveanu.pdf · BALTAGUL 19 i-l rostiseri preotul gi ninagii la sfAntul botez, cind il lumi-naseri "u ^gii^t^i gi cu mir intru credinqa cea adevdrati

14 MIHAIL SADOVEANU

Laurmd" au venit si muntenii s-au ingenuncheat la scaunultmpirnfei. Domnul brr-rr.r.r, s-" rrit"t la ei cu mili:

- Dar voi, nicijitilor, de ce agiintirziat?

- Am intirziat, Prea Slivite, cici suntem cu oile gi cu asi-nii. Umblam domol; suim poteci oable gi coborim pripistii.Aga ostenim zi gi noapte: ticem, gi dau zvon numai tdlin-cile. Iar asezdrile nevestelor gi pruncilor ne sunr la locuristrimte intre stinci de piatrd,. Asupra noasffA fulgeri, trisnegte9i bat puhoaiele. Am dori stipiniri largi, cimpuri cu holde giape line.

- Apoi ati venit cei din urmi, zice Domnul cu pirere deriu. Dragi imi suntegi, dar n-am ce vi face. Rimineqi cu ceaveti. Nu vi mai pot da intr-adaos decit o inimi ugoari ca sivi bucuraqi cu al vosrru. Si vi. pari toate bune; si vie la voi celcu cetera; gi cel cu biutura; gi s-aveqi muieri frumoase giiubege.

Povestea asta o spunea uneori Nechifor Lipan la cumitrii;i nunqi, la care in vremea iernii era nelipsit. Zice el c-ar fi in-vagat-o de la un baci bitrin, care fusese jidov in tinereqi, gibinevoise Dumnezeu a-I face si. cunoasci credinla cea ade-vdratd. Acel baci gtia gi altele gi cunostea si slovi, lucru de maremirare intre ciobani. De la el Lipan deprinsese si unele vorbeadinci pe care le spunea cu inteles la vreme potriviti.

- Nimene nu poate siri peste umbra lui.

- Ce vrei si spui cu asta ? il intreba nevasti-sa Vitoria, pri-vindu-l piezig.

- Spun gi eu o vorba celor care au urechi de artzit.Nevasta inqelegea ceva dar era binuito are ca orice femeie si

1 . v erdeprinsd si risari la orice intepituri.

- A fi cum spui, bddicir; dar cel ce spune multe gtie puqine.

- Asta pentru cine-i ? se risucea Lipan.

- Asta-i pentm inqelepqi gi cirturari.

BALTAGUL 1,5

- A;" ? $i mn rog, cine-i ingelept gi cirturar ?

- Cine si fie ? intreabe-mi ;i nu qi-oi putea spune.

- Mei femeie, tu iar caufi pe dracu'!

- Ce si-l caut, ca-i de fagd!

$i de poveste gi de asemenea vorbe iuqi, Vitoria, nevasta luiNechifor Lipan, isi aducea aminte stind singuri pe prispi, inlumina de toamni gi torcind. Ochii ei cdprii, in care parci se

rdsfringea lumina castanie a pirului, erau dugi departe. Fusulse invirtea harnic, dar singur. Satul risipit pe ripi sub pidureade brad, cisuqele sindrilite intre garduri de rdzlogi, piriulTarciului care fulgera devale intre stinci erau cdzute intr-oneguri de noapte. Acei ochi aprigi gi inci tineri cdutau zdrinecunoscute. Nechifor Lipan plecase de-acasi dupi nigte oi,la Dorna, g-acu Sfintu-Andrei era aproape gi el inci nu se

Page 5: Baltagul - Mihail Sadoveanu - Mihail Sadoveanu.pdf · BALTAGUL 19 i-l rostiseri preotul gi ninagii la sfAntul botez, cind il lumi-naseri "u ^gii^t^i gi cu mir intru credinqa cea adevdrati

Nw

BALTAGUL 17

intorsese. in singuritatea ei, femeia cerca sd pdtrunda p6,ni,la

el. Nu putea si-i vadi chipul; dar ii auzise glasul. Intocmaiasa spunea el povestea; femeia ii adiogase numai puqine cu-vintJdespre cimpuri, holde gi ape line. Aceste vorbe erau ale

ei,izvorite dintr-o doringi, gi, repetindu-le in gind, ochii i se

aburira ca de lacrimi. Viala muntenilor e grea; mai ales viaqa

femeilor. Uneori stau viduve inainte de vreme, ca dinsa.Munteanului i-i dat si-gi cigtige piinea cea de toate zilele

cu toporul, ori cu caga. Cei cu toporul dau jos brazri din pn-dure gi-i duc la apa Bistriqei; dupi aceeaii fac plute pe care le

mindpdnd,la Galaqi, la marginea lumii. Cei mai vrednici inte-meiazd" stini in munte. Acolo stau cu Dumnezeu ;i cu sin-gurdtagile,pini ce se impuqineazl' ziua. Asupra iernii coboarila locuri largi gi-9i pun turmele la iernap in belqi. Acolo-i mai

u;oari uinq^iq-:^"olo ar fi dorit ea si triiJsci, numai nu se poatedin pricini cavara-i prea cald s-afard, de asta, munteanul are

ridecini la locul lui, ca gi bradul.Nechifor Lipan s-a ardtat totdeauna foarte priceput in meg-

tegugul oieritului. Stinile i-au fost bine rinduite gi ciobanii as-

cultitori. Bacii nu gtiau numai istorisiri, ci cunogtea:u tainalaptelui acnr g-a brinzeide burduf. ii rreneau scrisori gi cereri de

departe, din nigte tirguri cu nume ciudate. Ca si i le dezlege,

Lipan se ducea la pirintele Dinild, dupi aceea trecea pe lacri;mi si beie un pahar cu alqi munteni ca gi dAnsul, vrednicitovardgi in treburi de acestea. Cum se simlea pe Tarciu in sus

ci lui Nechifor i-a cdzutveste cu parale, rdsareau la crigma luidomnu' Iordan ;i liutarii, parcd, i-ar fr adus haitul. Omul se

intorcea tirzht acasd",insi cu chef. Femeia gisea de cuviinqi sise arate supirati.

-Iar se olerdsc in tine cei gapte draci ! ii zicea rizind Ne-chifor gi-gi mingiia mustaqa groasi adusi a oaIi. La mustaqa

aceea neagri gi la ochii aceia cu sprAncene aplecate gi la toati

Page 6: Baltagul - Mihail Sadoveanu - Mihail Sadoveanu.pdf · BALTAGUL 19 i-l rostiseri preotul gi ninagii la sfAntul botez, cind il lumi-naseri "u ^gii^t^i gi cu mir intru credinqa cea adevdrati

18 MIHAIL SADOVEANU

infdqigarea lui indesati si spitoasa, Vitoria se uira ascutit si cuindirjire, cd,ci era d.agostea ei de d,oudzeci si mai bine de ani.Asa-i fuses e dragin tinerega Lipan, aga-i era drag s-acum, cindayeal copii mari cit dAn;ii. Fiind ea asa de aprigi gi indirjiti,Lipan socotea numaidecit ca a venit vremea sa*i scoata unii dindemonii care o stapineau. Pentru asta intrebuinqa doui mai-strii pulin deosebite una de alta. CeaintAi se chema bdtaie, iara doua o bitaie ca aceea ori o mama de bitaie. Muierea indurafd,ra,sd, crAcneasci purerea omului ei si riminea neinduplecata,cu dracii pe care-i avea; iar Nechifor Lipan igi pleca fruntea giardta mare parere de riu ;i jale. Pe urma lumea li se parea iarbuna

_si uqoard., dupi rAnduiala lui Dumnezeu din povesteabaciului care fusese jidov.

Avere aveau cit le trebuia: pocldzi in casi, piei de miel inpod; oi in munre. Aveau gi parale srrinse inti-un cofiiel cucenusi. Fiindu-le lehamite de lapte, brdnza qi carne de oi sfir-tecate de lup, aduceau de la cAmpie legume. Tot de la cimpiilargi cu soare muk aduceau fein; de pipugoi. IJneori se duceaVitoria singuri si o incarca in desagi pe cinci ciluqi. Pe cel dinfrunte cdldrea ea b;rbategte; ceilalqi veneau in urma cu cape-tele plecate gi cu friiele legate de cozile celor dinainte.

Din sapte prunci cu cAt ii binecuvAntase Dumnezet)) le rimi-seseri. doi. Cinci murisera de pojar ori de difterie; numele giimaginile li se uitasern gi li se amesrecaseri cu florile, cufluturii ;i mieii anilor. La cer rdmasi, amAndoi se uitau cu pli-cere. Lipan dezmierda mai mult pe fatd, care era mai maie giavea numele Minodora, asa cum auzise el de la o maici de laAgapia gi-i placuse; iar pe fliciuag il chema Gheorghiga gimaica-sa il ocrotea si-l apdra de cite ori in ochii lui Lipin eraunouri de vreme rea.

Gheorghiqn era numele care placuse Vitoriei, cdci era nu-mele cel adevd,rat si tainic al lui Nechifor Lipan. Acest nume

BALTAGUL 19

i-l rostiseri preotul gi ninagii la sfAntul botez, cind il lumi-naseri

"u ^gii^t^i gi cu mir intru credinqa cea adevdrati. insiintr-al patrulea an al viegii se bolnivise de hidropicd. gi atitaslabise incAt au fost poftiqi preo{i de i-au ficut sfintele masle.

Atuncea, dupi masle, a venit gi qiganca ceabdtrina aluiLazarCobzaru, gi maici-sa i l-a vindut pe fereastri luind pre! pen-

tru el un banul de aramb,. Primindu-l de la mama lui, Cob-zdrrta i-a suflat pe frunte descintind, ;i i-a schimbat numele,

ca si nu-l mai cunoasci bolile si moartea. De-atuncea r-a rdmas

numele Nechifor; dar cind n-o avzea nimeni qi erau singuri,Vitoria it zicea, cu anumit glas, tot Gheorghiqd. Acel glas de

dulceaqi il avea ;i fecioragul.Gheorghiqi coborise cu ciobanii, cu oile, cu asinii gi duleii

la vale laiernat, intr-o balta aJijiei, intr-un loc care se chema

Cristegti, nu departe de tirgul Iagi. Acolo avea sd steie, dupa

porunca lui Nechif or, pinl. ce-a veni el singur si pliteascistuhul perdelelor, fAnul gi simbriile. Trecuse vreme gi Nechifornu diduse semn nici acolo, ca si se intoarci mdcar feciorul.

ii venise c-o siptimAni in urmi scrisoare pe care o dez-

legase tot pirintele Diniln. Fliciul dedea rispuns c5, agteaptl'pe tatil siu cu paralele, ca sa impace pe ciobani gi pe stipinulbilqii. ,,Iar oile sunt bine sinitoase, adaogea el, gi noi, din milalui Dumnezeu, asemenea; ;i vremea-i inci buni gi ni-i dor de

casi. Sirut mina, mami; sarut mina,tatl.."Asta era scrisoarea lui Gheorghiqe gi Vitoria o gtia pe de

rost. Vra sd" zicd, Nechifor Lipan nu se aritase nici acolo. Care

pricini putea sa-l intirzie ? Mai gtii ! Lumea asta-i mare si

plini de riutiqi.A treia zi dupit scrisoarea lui Gheorghiqi pogtagul sunase

iar din trimbiqi in prund gi Vitoria coborise la piriu, ca simai primeasci un rivag. Acesta era un rispuns de la baciul

Page 7: Baltagul - Mihail Sadoveanu - Mihail Sadoveanu.pdf · BALTAGUL 19 i-l rostiseri preotul gi ninagii la sfAntul botez, cind il lumi-naseri "u ^gii^t^i gi cu mir intru credinqa cea adevdrati

20 MIHAIL SADOVEANU

Alexa, scris de beiat. Slova eru abdiatului dar vorbele erau alebaciului Alexa.

,,Precit am inteles, stipini, din epistolia pe care ai trimes-olui Gheorghiqi, egti tot singuri acasd; iar Nechifor Lipanstipinul nostru g-al oilor nici pe aici nu s-a ardtat. Asa ci noiavind musai nevoie de paralele pentru simbrii gi hrana do-bitoacelor si a noastri, si faci bine si ne trimeti. Dai in tirglaPiatra paralele la pogti si acei de acolo scriu la pogt; la Ia;i sine pliteascd noud atigia gi atigia bani ;i dupd, aceea se intilnescei si se socotesc ce-au dat s-au luatrtreabalor. Asta-i buni rin-duial; si-mi place, nu-i nevoie si faci drum cdlarepin-aici, nicilotrul nu te pradd,.Iar dacd" socoli altfel, scrie porunci fecio-rului si vindem unele din oile cele bitrine. Tot trebuie si vieNechifor Lipan stipdnul, s-aduca oile pentru care stim c-aplecat la Dorna."

Ce putea si fie cu omul ei ? Numai de la dinsul nu primisescrlsoare.

in ajun se bucurase o clipi. Postasul trAmbitase iar. Cu car-tea pogtali in mini, Vitoria gribise la pirintele Ddnili.Poate e ceva dinspre parqile Dornei. Nu era dinspre pirqileDornei. Era de-aproape, de la Piatra. Pirintele Danili rddea,siltindu-gi burta. Ascultind, obrajii Vitoriei s-au imbujoratde rugine. $i pe asta acuma o ttie pe de rost gi-i vede ingera;iiaripagi si incununali cu trandafiri.

Cartea pogtali cu poze era adresati domnigoarei MinodoraLipan.

Frunzuliyd de moltor,Te iubesc $ te ador,Ghipd C. Topor.

Vra si zicd,, feciorul dascilului Andrei, care face slujbamilitiriei la Piatra, tot nu se astampari ;i tulburi minqile

BALTAGUL 21,

fetei. Vinovat e gi el; vinovati e gi maica-sa disciliga, cdreiaare si-i spuie ea cele de cuviinqi; vinovati mai ales trebuie sifie hiitugca asta de fati" care trage cu coada ochiului in roareparqile. Cum s-a intors acasd., i-a bitut din picior, a judecat-o

;-a osindit-o cu vorbe amdrite si ascutite:

- Asta-i grrja ta acuma, fata, sd-mi faci asemenea rusine, siriminem de risul satului ? Acuma ai ajuns domnigoari ?

- Asta nu-i nicio rusine, mimucS; acuma aga se spune.

- Apoi stiu eu; acuma vi strimbati una la alta si nu va maiplace catrinqa gi cimesa; 9i vd ung la inimi liutarii cind cintacAte-un vall nemlesc. Iti arit eu coc, valq ;i bluzl, ardd,-te parafocului si te arda ! Nici eu, nici bunica-ta, nici bunici-mea n-amgtiut de acestea - ;i-n legea noastri trebuie si triie;ti gi tu.Altfel iqi leg o piatri de git;i te dau in Tarciu. Nu-s eu destulde ndcdjita c-am rdmas singuri asupra iernii gi nu mai gtiu nimi-ca de tatd-tiu; acuma am ajuns s-aud pe popi cetind lucrurirusinoase. Dar evanghelia asta i-a voastra, nu-i a lui.

- Aceea-i scrisoarea mea ? intreabi cu vicienie fata.

- Care scrisoare ?

- Aceea pe care ai pus-o la oglindi.

- Igi arat eu lie scrisoare. Du-te si vezi de trage pini insara in fugal;i lina pe care ti-am pregitit-o. $i si te mai prindca dai gunoiul afarain fata soarelui, cum arfd,cut azr, cl,-ti punla glt doui pietre de cite cinci oci. N-ai mai inviqat rinduiala ?

Nu mai gtii ce-i curat, ce-i sfdnt gi ce-i bun de cAnd iqi umbligargiuni prin cap si te cheami domnigoari ! !

Astfel s-a frimintag fard sa i se aline gindurile qi fara sa

primeasci vreo veste de unde astepta. in noaptea asta, cdtrd. zori,a avvt cel dintii semn, in vis, care a impuns-o in inimi g-atulburat-o ;i mai mult. Se fd,cea ca vede pe Nechifor Lipancalare, cu spatele intors cdtrl" ea, trecind spre asfinqit o revir-sare de ape.

Page 8: Baltagul - Mihail Sadoveanu - Mihail Sadoveanu.pdf · BALTAGUL 19 i-l rostiseri preotul gi ninagii la sfAntul botez, cind il lumi-naseri "u ^gii^t^i gi cu mir intru credinqa cea adevdrati

II

thRC oarele bdtea de cdtrl. amiazi de pe qancul Magurii.

SRVII sunt mai 'egri

decdide oticei. Da, asraeraopdrere,\aYC/ cdci sub soare lunecau pilcuri de nouri alburii.

Vremea eru cdlduqa gi abia adiavdntuladucind in ogradi, ca pe

ni;te fluturi tirzii, cele din urmi frunze de salcie gi mesteacin.Se a;;zird" pe drumug or talanci cunoscute. Venea Mitrea arga-tul cu cirdigorul de oi gi cu cele doui vaci. Vitoria il auzi rd,c-

nind gi suduind incurcat, aga cum ii era obiceiul, pe cindvdraanimalele in qarcurile lor pe poarta din fundul gospoddriei spre

munte. Lisind la o parte furca, femeia chemi cu glas cdntat:

- Minodora, fatd,heit* Aud, mimuci, rispunse fata din gandramaua din dosul

casei de sub piretele de la miazdnoapte.

- Las6., fata, fuEaldii gi cauti qi de altele. Vnd ci vine ar-gatul inainte de vreme. Trebuie si se fi intimplat ceva.

Fata se ariti sprinteni, cu cimaEi albe gi catrinqd neagrl,vristati rog. Purta pirul impletitin cununa, fere nicio broboadi,dupi rinduiala fecioarelor. Era desculqi, ciuboqelele cu potcoave.galbene gi cu virful de glang, cumpirate de la Gheorgheni le qi-

nea numai pentnr hori gi nunli gi pentru drumurile la tirg.

- Ti. nu !i-i foame ? intrebi Vitoria oftind 9i privind intr-opafte a\intit.

N N- i:

Page 9: Baltagul - Mihail Sadoveanu - Mihail Sadoveanu.pdf · BALTAGUL 19 i-l rostiseri preotul gi ninagii la sfAntul botez, cind il lumi-naseri "u ^gii^t^i gi cu mir intru credinqa cea adevdrati

24 MIHAIL SADOVEANU

- Nu mi-i foame, rispunse rizind fata. La cine te ui1i,mimuci ? il vezi pe tata?

- il vad, rispunse nevasta suspinind. Cine gtie pe unde vafi fiind, singur gi fl5mind. Dd,fugalafintina gi adi apd. AgA'gFt

focul 9i pune ceaunul de mimiligi. Cauta in cuibare vreodoui oui. Scoate nigte brinzi in scifiqi. Pentru argat cautd de

cea mai iute.

- indati, mimuci, raspunse fata lepiind prin bitituri gi

smuncind cofa goald. de pe fundul ei.

Mitrea se strecure in ogradd piezig, pe portifa vitelor. Eraun om fdrd,virstd", scund 9i cu ochii gtergi. Zimbeaincremenitcu obrazu-i spin. Ducea din cind in cnnd o mini cu gheare?n piru-i rogcat, buhos gi bitucit.

- Ce s-a intimplat, Mitre ?

- Cum?

- Ce s-a intimplat ?

- Nu s-a intimplat nimica.

- Atuncea de ce ai venit aga devreme acas6?

-Ha?- De ce ai venit aga devreme acasa ?

- Apoi am vdzut ci pogoari algi oameni din poieni oile gi

vacile; le-am pogorit ;i eu. Zice cd are si vremuiasca.

- Cine spune asta ?

- Spun oamenii. Am vizut ;i eu dumbrivencile zburindin cirduri spre soare. Se duc de unde-s ele. Dar mai ales m-amuitat la un nour cdtra Ceahhu. Nouru acela-i cu bucluc.De-acu vine iarna. $i eu te poftesc pe dumneata, stipini,si-mi dai tohoarci gi ciciuli gi piele pentru o pireche noui deopinci. De-acu-i gata.intii are si viscoleasci; pe urmi au siprindi aurla lupii in fundul ripilor.

Mitrea vorbea bolborosit gi din fundul gitlejului. Pome-nind de iarni gi de lupi, se holba fioros. Vitoria simqi un

BALTAGUL 25

fior prin spate. Minodora aqezd cofa cu apd" la locul ei 9i in-cepu a rAde.

- Am auzit c5, te-nsori, bade Mitre.

-Ha?- Am atzit cd te-nsori.

- Da' nu ma mai insor nici pe dracu'. Unde-i noroculacelat M-ag mulpmi gi c-o vadand, ori cu una care a fdcut copil

de fata mare. Dar pind. n-oi avea oi destule, nu gisesc' Azi iilumea rea gi femeile-s fudule. Da' nu-mi da{ ?

- Ce si-qi dim ?

- Apoi si-mi daqi tohoarci, opinci gi ciciuli, ci de-acu se

cheama ca vine rarna.

Stipina strinse din umeri. Omul se agezd mormiind pe

colqul prispei. Fata aqalase grabnic focul la va:;r.a de afatd,

umpluse ceaunul cu apd" gi-l asezase pe pirostrii . Zvitlisein el

un pumn de fiine; presirase sare. Deodati vintul trecu $uqu-ind prin crengile subqiri ale mestecenilor din preaimd. Pidurea

de brad de pe Migura clipi din cetini gi dndu gi ea zvon.

innlqind fruntea, Vitoria simqi adiere rece dinspre munte.

$uviqele castanii din jurul frunqii i se zbaturi. Clipi din ochi,

silindu-se oarecum si se trezeasci deplin' Pe toati costiga, ingospoderiile rdzlete, se a:uzeav chemiri gi ingini.ri de glasuri-

C3nii incepeau sd zdpaiasca. Coloanele de fum se aplecau im-prigtiindu-se pe faqa pimintului.

- intr-adevir, se tulburi vremea, grii gospodina gribit.Trebuie si ne mutim in casi. Treci, fati, inliuntru gi fi foculin horn.

Cu migciri iu1i, fata apucd" ticiunii si trecu in tindi. Aburisubgiri inviluiri soarele. Apoi nouri suird cu hirnicie dinspre

muntele cel mare.