baltagul - mihail sadoveanu

of 22 /22
Baltagul de Mihail Sadoveanu ,,S-a spus adesea despre Sadoveanu că este un mare povestitor : ceea ce povesteşte el sunt o mie şi una de nopţi ale românilor […] afirma Nicolae Manolescu. De-a lungul anilor, critica literară a denumit ,,Baltagul” - ,,roman mitic”,deoarece autorul preia motivul baladei populare ,,Mioriţa” şi îl dezvoltă într-o naraţiune cu adevărat fascinantă. În balada populară, trei ciobani coboară cu trei turme de miei, cu oile la iernat.Doi dintre ei se hotărăsc să îl omoare pe tovăraşul lor, baciul moldovean.Acolo, unde acţiunea baladei se rupe, transformându-se în lirism, Sadoveanu o continuă, ţesând în jurul acestui subiect , al uciderii din lăcomie, povestea reconstituirii crimei şi a pedepsirii ucigaşilor de către văduva celui ucis. Romanul este o specie a genului epic,foarte complexă,cu tradiţii străvechi în literatura popoarelor.Se caracterizează, în general, prin amploarea desfăşurarii acţiunii în centrul căreia se află, de obicei mai multe personaje,prin reflectarea cadrului social şi geografic şi prin libertatea aproape neîngrădită a autorului 1

Author: catalina-burlacu

Post on 01-Jul-2015

2.142 views

Category:

Documents


1 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

1

Baltagul de Mihail Sadoveanu,,S-a spus adesea despre Sadoveanu c este un mare povestitor : ceea ce povestete el sunt o mie i una de nopi ale romnilor [] afirma Nicolae Manolescu. De-a lungul anilor, critica literar a denumit ,,Baltagul - ,,roman mitic,deoarece autorul preia motivul baladei populare ,,Mioria i l dezvolt ntr-o naraiune cu adevrat fascinant. n balada popular, trei ciobani coboar cu trei turme de miei, cu oile la iernat.Doi dintre ei se hotrsc s l omoare pe tovraul lor, baciul moldovean.Acolo, unde aciunea baladei se rupe, transformndu-se n lirism, Sadoveanu o continu, esnd n jurul acestui subiect , al uciderii din lcomie, povestea reconstituirii crimei i a pedepsirii ucigailor de ctre vduva celui ucis. Romanul este o specie a genului epic,foarte complex,cu tradiii strvechi n literatura popoarelor.Se caracterizeaz, n general, prin amploarea desfurarii aciunii n centrul creia se afl, de obicei mai multe personaje,prin reflectarea cadrului social i geografic i prin libertatea aproape nengrdit a autorului de a situa aciunea pe coordonatele timpului. Expoziiunea.Scriitorul plaseaz aciunea ntr-un sat din Munii Moldovei Mgura Tarcului.Romanul debuteaz cu imaginea eroinei principale, Vitoria Lipan, stnd pe prisp i torcnd ntr-o zi de toamn,amintindu-i o poveste pe care soul ei o spunea adesea ,,la cumtrii i la nuni. Nechifor Lipan, soul Vitoriei, a fost ntotdeauna priceput n ale oieritului.Avea stni bine ornduite,cu baci asculttori, pricepui n tainele ,,laptelui acru i-a brnzei de burduf. Intriga.Elementele de intrig ale romanului sunt dispersate n expoziiune.Gndind la viaa grea i plin de lipsuri a oierilor, desprii pentru mult timp de familiile lor, Vitoriei i sporete ngrijorarea, cci soul ei, plecat de mai bine de dou luni la Dorna,ca s cumpere nite oi, nu se mai ntorsese.Mai ntrziase el i alt dat dar niciodat aa mult.

2

Din apte copii cu ci i druise Dumnezeu,mai triau doar doi: o fat, Minodora , trimis spre cretere i educaie la Mnstirea de maici de la Vratec i un flcu,Gherghi, botezat aa dup numele cellalt al tatlui su, pe care Vitoria l optea ,, n clipele de tain.n lipsa tatlui, biatul fisese trimis la Jijia,pentru supravegherea turmei, alturi de baciul Alexa. De la o vreme ncoace,Vitoria era din ce n ce mai nelinitit cci ntrzierea prelungit a soului nu prevestea nimic bun. mprtindu-i preotului temerile sale, l roag s-i alctuiasc o scrisoare ctre Gheorghi, aflat cu turmele n bli,ca s-l cheme grabnic acas,i autoritilor de la Dorna pentru a cere lmuriri despre trecerea lui Lipan pe acolo.Din cauza nelinitii i a gndurilor, nu s-a putut bucura nici de srbtorile de iarn care,pentru prima dat,i-au fost ,,strine i ndeprtate. Sosirea fiului acas o bucur i, cu mare grij, i mprtete planul ei de a pleca mpreun n cutarea lui Lipan,motivnd aceasta prin faptul c el era singurul brbat n gospodrie, deci unicul ei sprijin. Pregtirile de drum includ i confecionarea unui baltag,binecuvntat de preotul Daniil. Desfurarea aciunii.nainte de plecare , femeia se spovedeste i se mprtete preotului, pentru a se curi, ,, de orice gnduri, dorine i doruri, n afar de scopu-i neclintit,iar gospodria o las n grija baciului Mitrea. n drumul su, Vitoria alege traseul pe care bnuiete c l-ar fi ales i Lipan, face popasuri, ntreab oamenii i i se confirm c merge pe drumul cel bun. Astfel, dup popasul de la Bicaz, se oprete n Clugreni, la David, unde afl c Lipan, ,,a plecat la drum asupra nopii .Vremea se stric, ncepe viscolulu i ei ajung cu greu la Frcaa, la fierarul satului, mo Pricop, care le potcovete caii i care i aduce aminte c n toamn potcovise i calul lui Lipan pe care-l numete ,,vrednic romn. Tot aici, Vitoria se adreseaz subprefectului Anastasie Balmez, cruia i spune temerile ei. Ajuni la Borca, nimeresc la un botez. La Cruci au dat peste o nunt, vornicul i-a poftit s guste din plosc i s fac urri mirilor. De cum au intrat n ara Dornelor, nelinitea i-a sporit presimind parc ceva i,treptat,i-a ntrit convingerea ,,c aici avea s se aleag o rnduial nou a vieii ei La Vatra Dornei

3

afl c Lipan cumprase trei sute de oi,dintre care o sut le-a dat napoi unor gospodari care nu mai gsiser altele s cumpere. Au cinstit la crm trgul ncheiat i au plecat mai departe spre Neagra. Urmnd traseul celor trei, Vitoria ajunge n localitatea Sabasa, unde crmarul i soia lui i amintesc doar de doi ciobani, nu de trei. Cucoana Maria cunotea i numele acestora:Calistrat Bogza i Ilie Cuui, despre care oamenii vorbeau c s-au mbogit dintr-o dat, iar nevestele lor fac risip i triesc n lux. La Suha, Vitoria l gsete pe Lupu cinele de ncredere al lui Lipan, pripit la un gospodar. Ager la minte , ea deduce c tragedia s-a petrecut ntre Suha i Sabasa, iar presupunerile i se ntresc dup ntlnirea cu cei de la Primrie. Femeia simte n aceste momente ,, o sfreala bolnav, dar i o bucurie, pricinuit de certitudinea c toate cutrile ei au luat sfrit i de regsirea cinelui , ,,gsind n animal o parte din fiina celui iubit. Neobosit, ea cerceteaz mprejurimile, chibzuind unde ar putea da peste osemintele lui Lipan.n drum spre locul numit Crucea Talienilor, cinele d semne de nelinite. Este lsat liber i el coboar ntr-o prpastie . Flcul l urmeaz i,ajuns jos, trimite ,, o chemare nfricoat.,,Vitoria i ddu drumul alunecos, pe urma biatului pe care l gsi plngnd ncet lng o grmad de ,,oase risipite, cu zgrciurile umede , alturi se aflau ,,botforii, taca, chimirul [] cciula brumrie ale lui Lipan. Ceva mai ncolo zcea scheletul calului. Toat durerea sufletului femeii izbucni ntr-un strigt grozav ,,-Gheorghi. Dar ea nu striga numele biatului, ci al celuilalt, al lui Nechifor, numele lui adevrat care i-a fost schimbat n urma unei boli.Cercetnd cele aflate, ea vede cpna spart de baltag.nbuindu-si durerea, femeia trece la mplinirea rnduielilor sacre.ncepe s fac planuri pentru priveghi i nmormntare. Ea are grij ca totul s se desfoare dup datin.Ajutat de domnul Toma, crmarul, i de soia acestuia,cucoana Maria, munteanca ornduiete priveghiul,bocitoarele, coul cu merinde. Invit la nmormntare autoritile i vine mult lume.La coborrea sicriului n groap,Vitoria triete un sentiment de disperare, ,,tiind c n-are s-l mai vad pn la nvierea din

4

veci i a strigat dup cel mort cu atta durere nct toi cei de fa s-au cutremurat. Punctul culminant.Aciunea devine extrem de tensionat i se precipit spre un punct culminant,cci la praznicul de pomenire au fost invitai i Calistrat Bogta i Ilie Cuui.Discut cu cei doi i aduce vorba despre baltag,pe care l cere de la Calistrat Bagza.l incit pe cel care presupune c este autorul crimei cu o ntrebare capcan, adresat fiului ei: ,,-Ce te uii, Gheorghi, aa la baltag?[] este scris pe el ceva? Urmrind reaciile presupusului criminal ea adaug:,,-Gheorghi[], mi se pare c pe baltag e scris snge i acesta-i omul care a lovit pe tat-tu. La reaciile violente ale celui vinovat,Vitoria rspunde calm, fcnd o descriere minuioas a drumului oierilor ntre localitile Suha i Sabasa. Calistrat Bogza i pierde cumptul i se arunc asupra lui Gheorghi, care d drumul cinelui.Ca i cum doar att ar fi ateptat, cinele se repede la beregata celui recunoscut ca uciga al stpnului su, ,,mestecnd mormiri slbatice de snge.Gheorghi l lovete pe uciga cu baltagul n frunte.Nemaiavnd ncotro i cindu-se mult prea trziu muribundul cere s se spovedeasc,mrturisind crima. Cellalt,Ilie Cuui, este arestat de jandarm. Vitoria se simte acum mai uurat,tiind c s-a fcut dreptate.Ea se gndete la fel de limpede la mplinirea pn la capt a datinei,ornduind pomenile mortului la nou zile i la patruzeci de zile. Deznodmntul o nfieaz cu planurile ei de viitor,cci vrea s aduc pe Minodora la mormntul ttlui ei i s reintre n posesia turmei furate,aflate la Raru. Rnduiala s-a mplinit,dreptatea a fost fcut,iar viaa i va urma de acum nainte cursul firesc.

5

Demonstratie ca Baltagul de Mihail Sadoveanu este roman

Mihail Sadoveanu este autorul unor impresionante opere in proza care cuprind povestiri,nuvele si romane avand ca teme esentiale: istoria Fratii Jderi, naturaDumbrava Minunata, conditia umana Apa motilor si viata satului romanesc cu datinile,obiceiurile si oamenii lui Baltagul,o adevarata capodopera a prozei romanesti, opera epica ce prezinta trasaturile specifice romanului mitic. Romanul este specia genului epic,in proza,de mare intindere,preponderent narativa,cu o actiune complexa si complicate ce se desfasoara pe mai multe planuri narative , cu mai multe conflicte si cu numeroase personaje complexe,surprinse in evolutie ,oferind o imagine ampla si profunda a vietii. Opera Baltagul are ca sursa de inspiratie baladele populare de la care Sadoveanu preia idei si motive mitologice romanesti: setea de implinire a actului justitiar , de infaptuire a dreptatii ce domina toate faptele eroinei Salga, idea profundei legaturi a omului cu animalul credincios Dolca si Miorita tema,motivul,conflictul,discursul epic simplu,conceptia asupra mortii sunt numai cateva dintre cele mai semnificative elemente ale baladei ce se regasesc in roman. Scrierea lui Sadoveanu, Baltagul are ca tema centrala cautarea si cunoasterea adevarului, temei acestiua i se subordoneaza cateva motive: transhumanta, motivul femeii justitiare, motivul animalului credincios, cel al legaturii omului cu natura. Titlul romanului este simbolic, baltagul este obiectul nelipsit din viata pastoreasca reprezentand aici si unealta crimei, dar si cea a pedepsei.Principala trasatura a baltagului este ca, atunci cand este folosit pentru infaptuirea dreptatii, acesta nu se pateaza cu sange, astfel baltagul este unealta magica , insusita de raufacator si recucerita de erou.Titlul sugereaza continutul romanului , cuvantul baltag insemnand secure cu doua taisuri dar si labirint. Simbolul labirintului este vizibil in opera fiind ilustrat de drumul serpuit al Vitoriei Lipan in cautarea sotului ; atat un labirint interior , al framantarilor sufletesti

6

ale eroinei , cat si un labirint exterior, al drumului sapat in stancile muntilor pe care il parcursese si Nechifor Lipan. Acest labirint aminteste curgerea continua a vietii spre moarte si a mortii spre viata:Vitoria porneste in cautarea sotului din interior, din intuneric pentru a putea ajunge in exterior, la lumina. Apartinand genului epic, romanul prezinta fapte si intamplari ordonate intr-o succesiune logica, dar si cronologica structurate pe momentele subiectului operei narative.Actiunea este complexa, iar structura este mai complicata decat la povestire sau la nuvela. In prima parte ,ce contine capitolele I VI, se constituie expozitiunea si intriga prezentand framantarile Vitoriei Lipan ingrijorata de intarzierea sotului Nechifor Lipan, plecat din toamna sa cumpere oi.Cand are certitudinea ca lui Lipan I s-a intamplat ceva rau, Vitoria hotaraste sa plece pe urmele sotului, fapt ce se constitue in intriga. Partea a doua cuprinde capitolele VII-XV si se constituie in desfasurarea actiunii prezentand pregatirile de plecare si apoi reconstituirea traseului strabatut de Lipan , un adevarat labirint cu ocolisuri si intoarceri incheiate cu descoperirea ramasitelor pamantesti ale lui Lipan in propastia de la Crucea Talienilor. Partea a treia ,constituita din capitolele XV-XVI, prezinta punctul culminant si deznodamantul. La praznicul inmormantarii lui Lipan, Vitoria reface secventa cu secventa scena omorului demascand ucigasii: Calistrat Bogza si Ilie Cutui, fapt ce se consuma in punctul culminant. Deznodamantul prezinta pedepsirea ucigasilor. Finalul operei surprinde intoarcerea personajelor la viata cotidiana. Fiind opera epica, romanul prezinta o actiune de mare mobilitate in timp si spatiu. Actiunea se intinde pe o durata de timp relative mare, ea incepe toamna o data cu plecarea lui Nechifor Lipan sa cumpere oi si se incheie in primavara urmatoare in postul Pastelui, dar nu este precizata perioada deoarece Vitoria Lipan traieste intr-un timp mitic romanesc, un timp spiritual al credintelor si datinilor stravechi, care au valabilitate in orice epoca. Se fac referiri temporale la sarbatorile crestin-ortodoxe: Boboteaza, Anul Nou, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, alteori indicii temporali se raporteaza la succesiunea anotimpurilor sau ale miscarii astrelor: sarbatorile solstitiului de iarna sau soarele era la asfintit. Alteori autorul precizeaza date calendaristice ce marcheaza momente importante ale actiunii: 10 martie ce

7

prezinta plecarea Vitoriei si a lui Gheorghita. Spatiul actiunii este vast, autorul facand referiri la satul Magura Tarcaului, locul unde isi avea familia Lipan gospodaria. Drumul Vitoriei,un adevarat labirint cu ocolisuri si intoarceri ofera scriitorului prilejul de a prezenta zone diferite: Valea Bistritei, Tara Dornelor sau zona muntelui Stanisoara. Descrierile au in vedere atat elementele peisajului cat si profilul moral al locuitorilor , datini si obiceiuri. Apartinand speciei romanului, Baltagul prezinta doua planuri temporale ale actiunii; planuri care se sustin si se motiveaza reciproc. Exista un plan al prezentului care surprinde framantarile Vitoriei generate de intarzierea lui Lipan, plecarea ei si a lui Gheorghita in cautarea lui Lipan, traseul parcurs pe urmele acestuia, descoperirea adevarului si pedepsirea ucigasilor. Exista si un plan al trecutului in care faptele sunt prezentate prin tehnica rememorarii. Vitoria isi aminteste scene din viata de familie alaturi de Lipan, dupa cum si hangii, carciumarii isi amintesc de acesta in trecerea sa prin diferite locuri.Acestui plan ii apartine si conflictul dintre trei ciobani: Lipan si cei care i-au luat oile si l-au ucis. Acest conflict se prelungeste , sustine si motiveaza faptele din planul prezentului. Opera lui Sadoveanu prezinta o tesatura de conflicte dintre care unul este dominant, altele sunt secundare ,insa toate se conditioneaza si se sustin reciproc. Legatura dintre cele doua planuri ale actiunii, dintre conflicte o face Vitoria Lipan, personajul principal.In roman apare un conflict extern, cel preluat si dezvoltat in balada Miorita, conflictul dintre trei ciobani, generat de dorinta de inavutire a lui Calistrat Bogza si Ilie Cutui a carei victima este Lipan ucis de cei doi pentru 200 de oi. Conflictul se concretizeaza in planul trecutului, materializandu-se treptat pe masura ce Vitoria reconstituie traseul sotului. Acest conflict genereaza actiunea din planul prezentului, se prelungeste si este preluat de Vitoria Lipan, si dus pana la pedepsirea ucigasilor. Conflictul extern se prelungeste in plan interior, psihologic; framantarile sufletesti,zbaterile, cautarile Vitorie pentru descoperirea adevarului reprezinta conflictul de baza al romanului numit si labirint interior. Eroina trebuie sa-si depaseasca propria sa conditie, sa depaseasca piedicile naturii si ale oamenilor pentru a-si atinge scopul: descoperirea adevarului. Apar conflicte secundare menite sa

8

intregeasca, sa lumineze profilul moral al eroinei (conflictul dintre ea si Minodora). Romanul prezinta un numar mare de personaje: un personal principal-Vitoria Lipan, personaje secundare: Gheorghita, Minodora, fiii familiei Lipan, Nechifor Lipanpersonaj absent. Altele sunt personaje episodice : hangii pe care Vitoria ii cunoaste, reprezentanti ai autoritatilor, etc. Personajele sunt vazute in evolutie, sunt complexe, autorul prezentand trairile lor sufletesti. In centrul actiunii se afla Vitoria Lipan, personal principal care cucereste prin frumusetea si farmecul fizic in ciuda faptului ca nu mai este tanara. Sotie de oier din tinutul Tarcaului, Vitoria este o reprezentanta a mediului social din care face parte. Femeie aspra si darza, ea se dovedeste priceputa si harnica gospodina organizandu-si casa. Se conduce dupa un cod moral guvernat de legile traditiei pe care Vitora le transmite cu strictete fiicei sale. Impresioneaza prin luciditate si stapanire de sine, calitati ce o ajuta sa actioneze cu succes in numele unei indatoriri sacre, cea fata de sot, dragostea sa pentru Lipan fiind statornica. Inteligenta practica dublata de abilitatea de a culege informatii, de capacitatea de a descifra sufletul omenesc sunt trasaturi care o ajuta sa reconstituie drumul lui Lipan, dezlegand misterul disparitie acestuia. Tenacitatea, darzenia, vointa de neinfrant sunt puse in slujba adevarului si a dreptatii in numele carora ea actioneaza. Cu toate acestea ea este o fire sensibila capabila de daruire, iubitoare si severa in acelasi timp. Alaturi de ea se afla Gheorghita, copilul preferat al Vitoriei ; el avea ceva din frumusetea tatalui, acesta reprezentant o alta generatie de oieri, una deschisa noului. Romanul marcheaza evolutia sa de la adolescenta la maturitate, traseu impus de drumul act de initiere pentru descoperirea adevarului. Procesul se desfasoara sub indrumarea mamei, Gheorghita maturizandu-se treptat pe masura ce trece prin incercarile vietii. Nechifor Lipan apre in planul trecutului, portretul sau fizic si moral este o proiectie afectiva in mintea si sufletul Vitoriei. Portretul se completeaza treptat la modul obiectiv din relatiile cu celelalte personaje. Lipan dovedeste harnicie si pricepere, tenacitate si inteligenta, familia avand o situatie financiara relativ buna. Curajul, indrazneala, corectitudinea sunt trasaturi care se desprind din felul sau de a se comporta, de a actiona.

9

Sadoveanu a creat un personaj complex surprins in evolutie specific romanului. Pentru conturarea unui profil moral complex, scriitorul apeleaza la tehnica prezentarii directe: in expozitiune apare portretul fizic si moral al eroinei-realizat prin descriere, in care epitetul este bine reprezentat. Alte personaje exprima direct calitatile eroinei, astfel Gheorghita o considera fermecatoare sau David negustorul ii aprecieaza calitatile de gospodina, iar Bogza vede in ea asprime. Dintre procedeele caracterizarii indirecte accentul care pe prezentarea framantarilor sufletesti ale personajului, tehnica fiind cea a analizei psihologice prin monologul interior. De asemenea trasaturile personajelor sunt evidentiate indirect si din comportamente, gesturi si atitudini, fapte si intamplari , relatia cu natura si relatii cu celelalte personaje. Apartinand epicului, romanul are un narator a carui ipostaza este cea de martor al intamplarilor, el nareaza la persoana a III-a cu obiectivitate fara sa intervina cu aprecieri asupra faptelor si intamplarilor. Naratorul din roman pare ca stie totul, intentiile si trairile personajelor. In Baltagul unele fapte sunt narate de cate un personaj: hangii povestesc despre Lipan substituinduse vocii naratoare. Baltagul contine numeroase pasaje descriptive impletite armonios cu naratiunea. Apare descrierea portret, modalitate de caracterizare directa a personajelor, descrierea-cadru cu rolul de a prezenta spatiul actiunii: imaginea satului Magura Tarcaului, Tara Dornelor si tinutul Stanisoarei). Sadoveanu apeleaza la descriere surprinzand aspecte ale naturii cu scopul de a evidentia framantarile sufletesti ale eroinei. Dialogul este bine reprezentat in romanul sadovenian , rolul lui este acela de a-i servi caracterizarii personajelor prin replicile lor si de-a dinamiza actiunea. Pentru surprinderea framantarilor sufletesti autorul apeleaza la monologul interior. Prin aceasta opera, Mihail Sadoveanu isi exprima indirect admiratia pentru frumusetea morala a omului simplu.

10

Caracterizarea Vitoriei Lipan Personajele din opera literara Baltagul sunt personaje complexe bine individualizate, caractere puternice ce se pot adapta la situatii neobisnuite. Ele sunt prezentate in actiune si in evolutie pe o perioada indelungata de timp, acestea fiind trasaturi specifice personajului de roman. In centrul romanului Baltagul se afla familia Lipan, care este reprezentativa pentru locuitorii satului Magura Tarcaului. In aceasta comunitate pastorala oamenii se supun statutului de viata patriarhala in care barbatii se ocupa cu pastoritul fiind mai mult plecati, iar femeile se ocupa cu gospodaria. Vitoria Lipan, personajul principal, este un personaj feminin deosebit. Prin construirea acestui personaj Sadoveanu se abate de la imaginea femeii supuse,

11

neputincioase care depinde in totalitate de sotul sau, caruia ii este inferior. In acest roman avem de a face cu o femeie puternica, cu o munteanca apriga, cu inteligenta nativa si cu tarie morala iesita din comun. In prima parte a romanului, ce cuprinde primele sapte capitole pana la plecarea Vitoriei in calatorie, eroina apare prezentata in trei ipostaze: gospodina, stapana casei care prin grija si priceperea ei, ii asigura prosperitatea de mama iubitoare dar autoritara care respecta cu sfintenie traditiile si de sotie devotata care e in stare de orice sacrificiu pentru sotul ei. Vitoria are intelepciunea si intelegerea necesara pastrarii armoniei intr-o familie. Ea are incredere in dragostea ei si in efectul pe care il are asupra sotului. Ea stie ca Nechifor Lipan se va intoarce la ea ca la apa cea buna pentru ca prin frumusetea ei si prin felul ei de a fi ea este deasupra tuturor. Pentru dragostea sotului ei, Vitoria este capabila sa paraseasca universul inchis al gospodariei si sa porneasca pe un taram necunoscut foarte periculos, un drum al barbatilor. In cea de-a doua parte a romanului, care cuprinde calatoria Vitoriei, portretul moral este completat cu alte trasaturi descrise prin caracterizare indirecta: actiune, comportament, limbaj, relatiile cu celelalte personaje. Ea a refacut traseul pastorilor dovedindu-se o femeie energica, destoinica. Vitoria demonstreaza un extraordinar simt al orientarii desi nu cunoaste drumul si nu are acea putere fizica specifica barbatilor, ea reuseste sa obtina informatia dorita. Datorita comportamentului sau diplomat, a intrebarilor subtile si a simplitaii ei, Vitoria va trece neobservata fara a starni curiozitate. Dorinta ei arpiga de a afla ce i s-a intamplat sotului depaseste slabiciunea de femeie. Spiritul ei calculat o ajuta sa-si ordoneze pana si sentimentele: Munteanca socotea ca nu mai are de ce plange- avea de calculate, de gasit, de randuit. De plans, a plange mai pe urma. Acuma n-are vreme. O tarie sufleteasca incredibila dovedeste Vitoria in momentul gasirii osemintelor lui Nechifor. Ea are putere de stapanire si o dorinta apriga de a organiza inmormantarea sotului ei dupa obiceiurile muntenilor. Partea a II-a a romanului are in centru scena demascarii criminalilor ce concentreaza esenta personajului. Aceasta scena este gradata, demascarea se face treptat incepand prin intepaturi subtile ale Vitoriei, aluzii

12

pentru ca in final sa asistam la o scena violenta si la autodemascarea criminalilor. Calitatile morale ale Vitoriei ce reies prin caracterizarea indirecta din aceasta secventa sunt disimularea, inteligenta, abilitatea de a manui psihologia oamenilor. Ea conduce singura discutia spre aflarea adevarului, ii sileste pe criminali sa recunoasca fapta, iar in final, modesta si credincioasa lasa iertarea in grija lui Dumnezeu. Dovada suprema a dragostei Vitoriei pentru sotul sau este dorinta ei de a-l inmormanta crestineste. Ea isi implica fiul in infaptuirea actului de dreptate pentru a-l maturiza fiind constienta ca de acum inainte va avea nevoie de ajutorul lui. Vitoria ii urmareste pe cei din jur cu spiritul ei vindicativ, tenacitate prin putere si curaj ceea ce face din Vitoria un Hamlet feminin (G.Calinescu) Pe parcursul romanului se realizeaza pe langa portretul moral, un portret fizic prin caracterizare directa ce se remarca printr- o frumusete a Vitoriei, o frumusete fizica dar si morala deosebita. Prin acest portret fizic, Sadoveanu surprinde misterul si farmecul femeii din popor. Vitoria Lipan, personajul principal al romanului Baltagul de Mihail Sadoveanu ramane un personaj de referinta al literaturii romane prin trasaturile sale fizice si morale, dar si un personaj reprezentativ pentru opera lui Sadoveanu prin taria sa sufleteasca.

Caracterizarea lui Gheorghita Lipan In caracterizarea lui Gheorghita este abordata tema educatiei .Pentru Gheorghita ,cautarea tatalui este un moment formativ ,ce ii aduce maturizarea .Trecerea de la starea de inocenta la experienta se face greu si personajul isi descopera propia natura dupa un exercitiu indelungat ,coordonat de mama ,cu tenacitate. Mai intai educatia sa a insemnat consonanta cu ritmurile naturii :Pariul cu bulboane au fost ale lui .Potecile la zmeura si mai sus la afine , cand ocolea asa ,umbland dupa turmele taranilor .Povestile la stana ,sara ,cand invaluie focul limbi sub spanceana padurii .Stia sa cheme in amurgit ieruncile si capriorii.Toate acestea i le aducea aminte mirosul de fan in care plutea vara si copilaria. Noua structura a patruns la Gheorghita tine condica, calatoreste cu trenul, dar mama vrea ca acesta sa nu iasa din randuiala. Isi da seama cu parere de rau ca feciorul nu este maturizat si din aceasta cauza nu se poate sprijini pe ajutorul sau:-Esti inca un plod ,care ai sa

13

cunosti de acu inainte supararile vietii. El nu este pe deplin convins de necesitatea calatoriei, care are un scop cognitive si justitiar: m-oi duce, raspunde Gheorghita cu indoiala.Vitoria il privi clipind. Il vazu sfios si nesigur.apoi Ofta cu naduf. Pentru a deveni barbat a trebuit sa strabata cu mama sa drumul labirintic al mortii care este in acelasi timp un drum de viata si de renastere .Tot un act initiatic este veghea din rapa a osemintelor tatalui sau, act ce se configureaza intr-o renastere simbolica si asigura continuitatea intre parinte si urmasi, insemnand si dobandirea unei personalitati: Sangele si carnea lui Nechifor Lipan se intorceau asupre lui in pasi ,in zboruri ,in chemari. Maturizarea se implineste cand manuieste baltagul impotriva asasinului tatalui sau .Rolul fiului in pedepsirea ucigasului constituie un exercitiu initiatic de virilitate. In conceptia Vitoriei, actul educativ inseamna dezvoltarea capacitatii de a se adapta randuielii, datinii, legilor nescrise ale coloctivitatii arhaice .Ucenicia lui Gheorghita a trecut de la starea de inocenta la cea de experienta descoperindu-si propia natura si pe cea a lumii ,regasinsu-si tatal si numele. Gheorghita iese din dificila calatorie initiatica, intarit. La sfarsitul actiunii, fiul este capabil sa isi asume rolul de urmas si descopera lumea careia ii apartine, incepand, alaturi de mama sa, sa-i descifreze semnele. Astfel, el este capabil sa restabileasca circuitul existentei. Un nou ciclu incepe.

Caracterizarea lui Nechifor Lipan In caracterizarea lui Nechifor Lipan se utilizeaza procedeul mastilor .In acest sens se pune accent pe descrierea aspectului exterior ,a imbracamintii(purta caciula brumarie .avea cojoc in clinuri ,de miel negru,pana la genunchi si era incaltat cu botfori ),dar si pe stilul vorbirii sale (mester la voce).Este vrednic roman,cinstit,prietenos,amator de petreceri,fara teama de hoti.Nechifor Lipan face parte din categoria oamenilor puternici si indrazneti,avand atributele eroilor :de oameni rai spunea ca nu ii pasa ;are pentru ei pistoale incarcate in desagi.In caracterizarea sa si numele are rolul de a da relief, Nickephoros insemnand purtator de biruinta ,lumina victoriei . Desi este un personaj absent ,el devine o prezenta printr-un act de sinteza ,infaptuit de cei care l-au cunoscut ,revine la viata prin restituire .

14

Nechifor Lipan este un personaj emblema ,reprezentand lumea din care face parte :locuitorii acestia de subt brad sunt niste fapturi de mirare.Iuti si nestatornici ca apele,ca vremea ,rabdatori in suferinti ca si in iernile cumplite ,fara griji in bucurii ca si inarsitile lor de cuptor ,placandu-le dragostea ,si betia si datinile lor de la inceputul lumii ferindu-se de alte neamuri Prima propozitie a textului este un enunt-definitie .Astfel termeniilocuitori si fapturi intra in relatie de sinonimie .Un rol important in sesizarea trasaturilor definitorii il are fragmentarea .Relatia sintactica dintre determinat(locuitori)si determinanti (iuti si nestatornici,rabdatori)este intrerupta prin intermediul punctuatiei.Aceste trasaturi sunt evidentiate prin enumerare . Pentru Vitoria mustata acea neagra si ochii aceia cu sprancene aplecate suntdragostea ei de mai bine de doua zeci de ani .Detaliul portrestic inlocuieste persoana .Sinteza se obtine si prin procedeul de sinonimizare contextuala ,mustata si ochii,apoiinfatisarea toata intrand in raport de egalitate cu termenul abstract dragostea . Spunem ca Nechifor Lipan revine la viata prin restituire. Inmormantarea este actul suprem al acestei restituiri .Prin infaptuirea dreptatii si implinirea ritualului ,echilibrul cosmic este restituit.Eroul este readus in prezent, intorcandu-si fata spre soare si spre noi .