anatomie 4 curs 12
DESCRIPTION
anatoTRANSCRIPT
7/17/2019 Anatomie 4 Curs 12
http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-4-curs-12 1/5
Vascularizatia creierului
Consuma 20% din cantitatea de O2 a organismului. In eforturile intelectuale,
cantitatea de O2 e aceeasi cu cea din efort fizic. Utilizeaza 1/3 din sange fiind
asemanator cu inima. Substanta cerebrala prezinta o marja de sigurantaredusa la hipoxie fiind cunoscut faptul ca suprimarea vascularizatiei 4-5
secunde e urmata de pierderea cunostiintei (lesin-sincopa). Suprimarea
pentru 4-5 minute se soldeaza cu leziuni cerebrale ireversibile. Reglarea e
umorala si reflexa.
Reglare umorala: depinde de cantitatea de O2 si de CO2. Scaderea
concentratiei O2 si cresterea CO2 si scaderea presiunii arteriale conduc la
vasodilatatie cerebrala.
Reglare reflexa: de la baroreceptori si de la chemoreceptori pleaca fibre
nervoase prin nervul IX catre nucleii din creier, scazundu-se frecventa
cardiaca. Neuronii au si capacitatea de autoadaptare la scaderea
concentratiei de glucoza din sange, acestora le creste capacitatea de
absorbtie a acestora.
Bariera hematoencefalica: endoteliul capilar, membrana bazala capilara, o
prelungire a astrocitelor si membrana neuronala. Permeabilitatea membranei
este variabila. Glucoza trece cu usurinta si unele substante trec greu: alcool,
steroizi si drogurile. In insuficiente renale, acidul uric trece prin membrana
hemato-encefalica, pacientii intrand in delir.Poligonul arterial al lui Willis: Este un ansamblu de anastomoze interarteriale
ce descrie, la baza creierului, un desen poligonal. La formarea lui participa 2
sisteme arteriale: sistemul carotic intern si sistemul vertebro-bazilar. Daca o
ramura este obstruata, exista proprietatea ca vascularizatia sa functioneze
prin restul poligonului, o ramura a poligonului. In cele mai multe cazuri
poligonul arterial este incomplet. Creierul necesita o presiune constanta.
Toate sistemele baroreceptoare lucreaza in aceasta privinta.
Sistemul carotic intern: cele doua artere carotide interne. Acestea prezinta 4
segmente:
-cervical
-pietros: situat in stanca temporalului unde are aspectul literei S - "sifon
carotic"; are raport posterior cu urechea medie. In mod normal se aude pulsul.
-cavernoasa: pe fata laterala a corpului sfenoidului; trece impreuna cu nervii
cranien III, IV, V (ramurile oftalmica si mandibulara) si VI.
-cerebrala: se intinde de la sinusul cavernos la procesele clinoide
anterioare.
In craniu artera carotida interna da urmatoarele ramuri:- colaterale: oftalmica, coroidiana anterioara, comunicanta posterioare.
7/17/2019 Anatomie 4 Curs 12
http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-4-curs-12 2/5
- artera cerebrala anterioara si artera cerebrala posterioara.
Sistemul vertebro-bazilar: este format din arterele vertebrale si trunchiul
bazilar. Artera vertebrala prezinta doua sisteme: unul cervical si unul cerebral.
Trunchiul bazilar se afla de la santul format de clivus si santul bazilar ce
apartine puntii. Trunchiul bazilar se termina la nivelul substantei perforate
posterioare unde se imparte in doua ramuri: arterele cerebrale posterioare
(participa la formarea poligonului).
Poligonul e format din:
(dinspre anterior spre posterior):
1. artera comunicanta anterioara
2. cele doua artere crerebrale anterioare
3. cele doua artere carotide interne
4. cele doua artere comunicante posterioare
5. cele artere cerebrale posterioare
De remarcat ca exista o mare variabilitate a aspectului poligonului, putand
exista un trunchi bazilar dublu. In general acest poligon arterial exista in
functie de necesitatiile fiecaruia dintre noi. Poligonul arterial isi manifesta
eficacitatea atunci cand una dintre laturi (ramuri) este obliterata, circulatia fiind
suplinita de celelalte ramuri. Orice obstructie distala de poligon duce la
leziune de substanta cerebrala, datorita caracterului terminal.Arterele cerberale dau doua tipuri de ramuri:
a) superficiale (corticale): trec prin santurile de pe suprafata emisferelor,
vascularizand cortexul in totalitate si substanta alba subiacenta.
b) profunde (centrale): patrund in profunzime prin cele 3 substante perforate.
Avem doua anterioare, de o parte si de alta a chiasmei optice, si una
posterioara in fosa interpedunculara, intre pedunculii cerebrali. Aceste ramuri
vascularizeaza restul substantei albe, nucleii bazali si peretii ventriculilor.
Artera cerebrala anterioara:
De la origine, aflata in dreptul substantei perforate anterioare, artera trece
peste neuronii olfactivi si patrunde in fisura interemisferica, ajungand pe fata
mediala a emisferei la nivelul genunchiului corpului calos. Aici se termina prin
doua ramuri terminale:
- artera pericalosala: ce se angajeaza in santul supracalosal deasupra
corpului calos, ajungand in aria precuneusului, pe fata mediala
- artera calosomarginala: intra in santul cingular si sfarseste in aria lobulului
paracentral.
a) Ramurile corticale:
7/17/2019 Anatomie 4 Curs 12
http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-4-curs-12 3/5
- ramuri orbitale: se duc in aria lobului frontal; partea anterioara are bulbul cu
santul olfactiv. Vascularizeaza bulbul, tractul olfactiv, giri orbitali mediali, girul
drept.
- ramuri frontale: se distribuie la corpul calos, girus cinguli, gir frontal medial,
lobulul paracentral; gir frontal superior, partea superioara a girului frontalmijlociu.
- ramuri parietale: pentru precuneus, pe fata mediala si lobul parietal superior,
pe fata laterala
b) Ramuri centrale:
Pornesc de la orginea arterei centrale anterioare. Perforeaza substanta
perforata anterioara si una dintre ele este mai voluminoasa, numitaartera lui
Heubner. Vascularizeaza: septul pelucid, cavul nucleului caudat, bratul
anterior al capsulei albe interne si partea anterioara a putamenului.
Sindromul arterei cerebrale anterioare: paralizie contralaterala a membrului
inferior si apraxie (necoordonare dreapta-stanga).
Artera cerebrala medie:
Este cea mai voluminoasa artera cerebrala. Ea continua traiectul arterei
carotide comune, lucru ce favorizeaza traiectul unei trombo-embolii.
Ex: O tromboza ce duce la aparitia unui AVC, e implicata aceasta artera, de
asemenea e implicata si intr-un AVC hemoragic. AVC ischemice nu suntdetectabile in prima saptamana pe CT, dar se vad la RMN.
De la origine, din dreptul substantei perforate anterioare, patrunde in santul
lateral Sylvius ajungand la nivelul insulei in aria lobului parietal, unde se
sfarseste ca artera a girului angular (posterior de santul temporal superior -
valea Sylviana).
a) Ramuri corticale:
- orbitale: pentru girii orbitali laterali, pe fata inferioara.
- frontale: jumatatea inferioara a girului frontal mijlociu, girul frontal inferior si
girul precentral.
- parietale: girul postcentral si lobulul parietal inferior.
- temporale: pentru girul temporal superior si girul temporal mijlociu.
- insulare: patrund la nivelul insulei printre opercule
b) Ramuri centrale:
Sunt denumite artere striate (doua grupuri): medial si lateral. Patrund prin
substanta perforata anterioara si vascularizeaza: portiunea posterioara a
putamenului, globus pallidus, corpul nucleului caudat, partea anterioara a
talamusului, genunchiul si bratul posterior al capsulei albe interne (si bratul
7/17/2019 Anatomie 4 Curs 12
http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-4-curs-12 4/5
retrolenticular si sublenticular). O artera este mai voluminoasa fiind numita
artera hemoragiilor cerebrale Charcot. Este implicata in cele mai multe AVC.
Sindromul cerebralei medii: paralizie de membru superior de partea opusa
(gir precentral), tulburari - abolirea sensibilitatii de parte opusa a emisferei (gir
postcentral), afazii senzitive, surditate verbala (nu intelege sensul cuvintelor),
cecitate vizuala (vede dar nu intelege), afazii motorii (nu poate sa scrie).
Artera comunicanta posterioara: asigura anastomoza intre carotida interna si
cerebrala posterioara, inconjoara pedunculii cerebrali spre posterior.
Vascularizeaza hipotalamusul si fata anterioara a mezencefalului, fata
posterioara a coliculilor cvadrigeminali.
Artera coroidiana anterioara: ramura a carotidei interne; ajunge in
profunzimea lobului temporal vascularizand formatiunile sistemului limbic
(hipocamp cu fimbrie), dar si parti ale diencefalului (pulvinar si corpul
geniculat lateral.
Ramurile trunchiului bazilar:
- arterele cerebrale posterioare: isi au originea la nivelul substantei perforate
posterioare. Trec lateral inconjurand spre posterior pedunculul cerebral. Trece
pe partea temporo-occipitala a emisferelor sfarsind in santul calcarin ca artera
calcarina.
a) arterele corticale:
- 2 artere temporo-occipitale, pentru fata inferioara a emisferelor;
- ramuri parietale pentru precuneus - ramuri occipitale pentru cuneus, lingula, polul occipital si de fata
superolaterala a occipitalului.
- ramuri temporale: girul temporal inferior
b) ramuri centrale: vascularizeaza pulvinarul, epitalamusul cu epifiza,
hipotalamusul, coliculii cvadrigeminali inferiori.
Sindromul cerebralei posterioare: se caracterizeaza prin cecitate,
hemianopsii (leziunea este unilaterala).
Venele cerebrale:Sunt reprezentate de 2 sisteme:
- superficial: pe suprafata emisferelor
- profund: in apropierea plexurilor coroidiene
Venelesuperficiale sunt impartite in 3 grupuri:
- superioare: dreneaza in sinusul longitudinal superior
- mijlocie (1 vena): sinusul cavernos
- inferioare: in marea vena cerebrala a creierului.
Veneleprofunde sunt:
7/17/2019 Anatomie 4 Curs 12
http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-4-curs-12 5/5
- vena cerebrala interna, care se uneste cu cea de parte opusa formand
marea vena cerebrala.
!Intreaba la examen:
Sinusuri venoase
Granulatiile arahnoidiene