alimentatia varstnicilor

8/17/2019 Alimentatia varstnicilor

1/5

1

Alimentaţia persoanelor vârstnice

Pentru a avea un reper precis atunci când se vorbeşte despre vârsta a treia, medicina a ales

graniţa de 65 de ani. Cu toate acestea, multe persoane sunt încă „tinere” din punct de vedere al vârstei,deşi depăşesc graniţa, în timp ce altele sunt „bătr âne” la vârste mult mai mici. Tendinţa epocii moderne,la care contribuie esenţial dezvoltarea medicinei, este de creştere a speranţei de viaţă, context în caregraniţa de 65 de ani nu mai delimitează o singur ă grupă. Astfel, se discută despre „vârstnicii tineri” ( 65 – 74 de ani ), vârstnici ( 74 – 84 de ani ) şi „vârstnicii bătr âni” ( 85 de ani sau peste ).

Studiile de metabolism tind să nu confirme graniţa de 65 de ani, modificările biologice fiind maiaccentuate după 70 de ani, vârstă care va reprezenta, în cur ând, noua graniţă formală.

Modificările ce apar o dată cu înaintarea în vârstă se explică prin uzura firească a organismului, pe care ştiinţa modernă se străduie să o contracareze, studiind procesele de oxidare, apoptoza ( moartecelulară izolată şi programată, care încheie ciclul celular normal al unei celule şi creează condiţiifiziologice pentru înlocuirea ei ), genetica şi, nu în ultimul r ând, soluţiile posibile pentru menţinerea uneicât mai lungi tinere

ţi biologice.

Ştiinţa se inspir ă de cele mai multe ori din viaţă şi constată că, de multe ori, alături de factorii biologici, există importanţi factori psihologici legaţi de longevitate. Spre exemplu, recordurile de vârstă sunt atinse cel mai adesea în casele de bătr âni sau la bătr ânii care locuiesc cu familiile, şi se explică prinviaţa în comunitate şi prin îngrijirea medicală.

Aceste observaţii explică şi de ce nutriţia este unul din factorii care contribuie la o îmbătr ânire„mai sănătoasă”, atunci când alimentele necesare sunt disponibile, pregătite, puse pe masă sau chiar„hrănite” vârstnicului.

De asemenea, nutriţia este adaptată nevoilor, gusturilor şi poftelor, precum şi limitărilordigestive, care se accentuează în timp. Observaţiile sunt valabile atât în cazul persoanelor sănătoase, câtşi a celor bolnave, situaţie în care alimentele constituie o parte a tratamentului bolilor ( diabet zaharat, boli de inimă, de rinichi ).

Privite în ansamblu, există numeroase modificări fiziologice ( naturale ) ce caracterizeazăînaintarea în vârstă, şi care constituie baza recomandărilor nutr iţionale pentru această grupă de vârstă :

- modificarea compoziţiei organismului : scăderea masei musculare, creşterea maseigrase, scăderea densităţii oaselor, scăderea cantităţii de apă;

- funcţionarea mai puţin eficientă a tubului digestiv, capacitatea mai mică de mestecare( pierderea danturii ), scăderea activităţii unor enzime ( lactaza, enzima necesar ă pentru prelucrarea produselor lactate ); alterarea senzaţiei de sete, alterarea gustului ( de multe ori, datorită medicamentelor necesare pentru diferite afecţiuni );

- funcţionarea mai puţin eficientă a rinichilor şi ficatului; - scăderea rezistenţei la infecţii.

Aceste modificări contribuie la creşterea unor riscuri pentru sănătate, riscuri care difer ă şi înfuncţie de greutatea persoanei : persoanele slabe sunt mai expuse la riscuri infec ţioase ( scădereaimunităţii ), osteoporoză, constipaţie, tulbur ări de memorie, în timp ce persoanele supraponderale sauobeze prezintă un risc crescut pentru diabet tip II, hipercolesterolemie, hipertensiune arterială, bolicardiovasculare ( cardiopatie ischemică, accident vascular cerebral ), boli ale vezicii biliare ( colecist ),anumite tipuri de cancer.

Alimentaţia are şi rolul de a influenţa pozitiv apariţia sau îngrijirea acestor afecţiuni.Activitatea fizică, partenerul etern al nutriţiei, joacă, de asemenea, un rol deosebit de important

în menţinerea sănătăţii, sub orice formă. Este indicată şi tolerată la vârstnici ( în limitele impuse deafecţiunile prezente : boli osteoarticulare, cardiovasculare, etc.). Nu în ultimul r ând, deficitele


2/5

2

nutriţionale apar mai uşor la vârstnici şi trebuie prevenite sau remediate prin alimentaţie, la care se potadăuga suplimente de vitamine şi minerale.

După datele Comitetului de exper ţi ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aportul caloric trebuiesă scadă cu 3% pentru fiecare 10 ani - între 25 – 45 de ani, cu 7,5% la fiecare 10 ani - între 45 – 65 anişi cu 10% - peste 65 de ani. Astfel, între 65 – 70 de ani, aportul caloric al unui individ este de 2400calorii pe zi pentru bărbaţi şi 2100 calorii pe zi pentru femei. Aceste cifre nu sunt fixe, ci pot varia înfuncţie de modul de viaţă al individului, de efortul fizic depus, etc.

Nevoia de proteine se situează între 1 – 1,5 g/kg corp/zi, având în vedere tendinţa la denutriţie proteică a multor bătr âni, consecinţa catabolismului azotat mai intens. Dintre acestea, cel puţin jumătatevor fi dintre cele cu valoare biologică mare, mai ales din lapte şi produse lactate, albuş de ou, carne de peşte, pasăre, vită. Se vor evita alimentele bogate în purine, cunoscând tendinţa crescută a vârstnicilorde a face accese de gută.

Lipidele se vor da în cantitate uşor scăzută, 70 – 80g/zi, ele fiind importante pentru aportul lorcaloric şi pentru cel de vitamine liposolubile pe care le vehiculează.

La persoanele în vârstă există tendinţa de a creşte lipidele din sânge, cu depunerea lor pe pereţiivaselor. Pentru acest motiv, cantitatea globală de lipide alimentare va fi scăzută şi dintre acestea cel puţin jumătate vor fi reprezentate de cele de origine vegetală, bogate în acizi graşi polinesaturaţi, careau un efect hipocolesterolemiant ( de scădere a colesterolului sanguin ), cu împiedicarea depunerii sale

pe pereţii vaselor. Acest lucru este valabil chiar în cazul aterosclerozei deja instalate, întrucât poate preveni apariţia unor complicaţii grave, ca : infarctul de miocard, congestia sau hemoragia cerebrală.Glucidele nu vor depăşi circa 50% din aportul caloric global al zilei. Vor fi date mai ales sub

formă de pâine intermediar ă, cartofi, paste făinoase, legume şi fructe. Vor fi evitate dulciurileconcentrate care, deşi sunt preferate pentru gustul lor plăcut şi efortul minim ce îl solicită pentrudigestie, au neajunsul încărcării bruşte a organismului cu o cantitate de glucide care suprasolicită funcţia endocrină a pancreasului ( secreţia de insulină ), care este deja scăzută, putând duce la epuizareasa, cu apariţia unui diabet zaharat senil.

Fructele şi legumele, consumate ca atare sau sub formă de sucuri proaspete, aduc cantităţiimportante de minerale şi vitamine, al căror rol este deosebit de important pentru organismul omuluiîn vârstă, ameninţat cu dezechilibre metabolice importante. Prin substanţele de balast pe care le conţin

au un efect laxativ, ajutând la formarea şi evacuarea scaunului la aceşti indivizi, cu tendinţă frecventă laconstipaţie. Intrucât ar putea exista unele impedimente în consumul legumelor şi fructelor crude dincauza danturii deficiente sau a unor inflamaţii cronice ale colonului ( colită cu diaree de fermentaţie ),acestea se vor putea folosi sub forma sucurilor de fructe sau legume sau rase pe r ăzătoare fără sâmburişi coajă sau coapte în cuptor, ca piureuri şi alte preparate cu toleranţă mai bună.

Dintre alimentele permise, menţionăm :- laptele degresat, iaurtul, br ânza de vaci, telemeaua de vacă;- carnea slabă f ăr ă gr ăsime vizibilă, peştele de orice fel;- uleiul de floarea-soarelui, de soia, de germeni de porumb, untul ( în cantitate limitată );- oul ( mai ales albuşul );

-

f ăinoasele : pâinea albă sau intermediar ă veche de o zi, pr ă jituri de casă f ăcute cuuntdelemn, paste f ăinoase, orez, griş, în limita glucidelor permise;- legume preparate sub diverse forme ( piureuri, soteuri, budinci );

- fructe proaspete ( eventual rase pe răzătoare ), sucuri de fructe, compoturi, piureuri defructe, fructe coapte;

- supele de carne degresate, de legume sau de peşte;- băuturi : cafea, ceai, apă minerală, bere, vin ( numai în cantităţi admise de medic ).


3/5

3

Dintre alimentele interzise, menţionăm :- laptele gras, smântâna, frişca, br ânzeturile grase;- carnea de porc, slănină, şuncă, cârnaţii, organele, vânatul şi orice carne cu gr ăsime

vizibilă sau bogată în purine;- grăsimile : untura, untul de cocos, untul în cantitate mare, seul, maionezele;- ouăle, în special gălbenuşul ca atare sau sub formă de preparate ( omletă );- legume : cartofi pr ă jiţi, leguminoase uscate, varză ( predispun la meteorisme ), în general

toate legumele preparate cu r ântaşuri şi pr ă jeală;- compoturi cu siropuri foarte concentrate;

- supele preparate cu smântână, unt, gălbenuş de ou, supele grase bogate în gr ăsimeanimală;

- băuturile alcoolice concentrate, băuturile foarte dulci;- dulciurile : zahărul în cantitate crescută, ciocolata, mierea, dulceţurile, siropurile,

marmeladele, deser turile foarte dulci, torturile şi pr ă jiturile cu cremă şi frişcă, aluatul franţuzesc.Se vor putea folosi condimentele, mai ales cele aromate, dacă sunt bine suportate, întrucât au un

rol favorabil în stimularea apetitului.Ceaiul şi cafeaua sunt permise la cei care obişnuiesc să le consume, dar cu moderaţie, evitându-

se consumul lor seara, pentru a nu accentua insomnia frecvent întâlnită la vârstnici.

Aportul de lichide va fi în jur de 1500 – 2000 ml/zi, ţinând seama şi de pierderi, ajustându-se înfuncţie de acestea.Se vor prefera mesele mai frecvente, 5 – 6/zi şi mai puţin abundente. Masa de sear ă se va servi

cu cel puţin 2 – 3 ore înainte de culcare şi va fi mai puţin abundentă.Alimentele vor fi pregătite cât mai simplu, vor fi cât mai proaspete posibil, prezentate sub o

formă cât mai atr ăgătoare, pentru a stimula apetitul, care de multe ori este scăzut şi vor fi, de asemenea,uşor de digerat.

Repararea danturii deficiente este obligatorie atunci când aceasta există, deoarece produce maridificultăţi în desf ăşurarea digestiei la nivelul celorlalte segmente ale tubului digestiv și este legată demanifestarea afecțiunilor inflamatorii în organism ( sinuzită, abcese, rinite, reumatism, afecțiuni aleinimii, etc ).

Din când în când, se poate o face o cur ă de fructe şi legume crude, care are o acţiune de cur ăţarea organismului de o serie de substanţe toxice, rezultate din metabolism. Aceste zile sunt deosebit deutile, mai ales celor mai graşi. Ziua de crudităţi se practică în condiţii de repaus absolut la pat.

Model de meniu pentru un vârstnic normoponderal

Dimineaţa- ceai cu pâine, unt, br ânză de vaci şi roşii

Gustare

- iaurt cu pr ă jituri de casă

Prânz

-

supă de roşii cu orez-

musaca de dovlecei cu carne- pâine intermediar ă - salată de fructe

Gustare- cafea naturală ( o ceaşcă mică )- biscuiţi din albuş

Seara- salată de conopidă cu chimen şi mărar- spumă de griş cu lapte şi mere rase


4/5

4

Model de meniu pentru o zi de crudităţi la un vârstnic cu exces ponderal

Dimineaţa- 200g mere crude ( eventual date pe r ăzătoarea de sticlă, dacă dantura este deficientă ), se

pot aromatiza cu scor ţişoar ă.

Gustare ( ora 10:00 )

-

200g struguriPrânz

- 250g salată de roşii şi ardei gras cu 2 – 3 linguriţe de untdelemn, făr ă sare, asezonată cumărar, pătrunjel;

- 200g pere bine coapte

Gustare ( ora 16:00 )- 200g portocale sau suc de portocale

Seara ( ora 20:00 )- 250g salată din morcovi raşi, pătrunjel r ădăcină, salată verde, mărar, pătrunjel frunze,

chimen, 2 linguriţe de untdelemn şi oţet de mere.- 200g mere crude

Inainte de culcare- 200g suc de portocale

Repaosul la pat este obligatoriu pentru toată ziua.

Aliment Cantit Proteine Lipide Glucide

% g % g % g

Mere 400 0,4 1,6 0,2 0,8 13,8 55,2

Struguri 200 0,7 1,4 0,2 0,4 18,1 36,2

Roșii 150 0,9 1,35 0,2 0,3 3,9 5,85

Ardei

gras

100 1 1 0,3 0,3 6 6

Ulei 25 100 25mărar 20 3,5 0,7 1,1 0,2 7 1,4

pătrunjel 20 3 0,6 0,8 0,2 6,3 1,3

pere 200 0,4 0,8 0,1 0,2 15,5 31

portocale 400 0,9 3,6 0,1 0,4 11,8 47,2

morcov 100 0,9 0,9 0,2 0,2 9,6 9,6

Rădăcină

pătrunjel

100 2,2 2,2 0,1 0,1 6,5 6,5

Salată

verde

50 1.2 0,6 0,3 0,15 3,3 1,65

14,75 g 27,35g 201,9 g

W = ( 14,75 + 201,9 ) x 4,1 + 27,35 x 9,3 = 1142,6 kcal


5/5

5

Piramida alimentelor pentru bătrâni

„Bătrânii asimilează mai multe calorii, deoarece fac mai puţină mişcare, iar metabolismul estemai lent, deci trebuie să aibă o alimentaţie variată”.

La aproape 10 ani de când a fost elaborată prima piramidă alimentar ă, Human Nutrition SearchCenter on Aging de la Universitatea Tufts din Boston a elaborat o nouă versiune dedicată bătr ânilor,

care să r ăspundă în totalitate nevoilor acestora. In vârf se găsesc acum micronutrienţii : calciu, vitaminaD şi vitamina B12. Aceştia sunt consideraţi a fi fundamentali pentru sănătatea sistemului osos şi afuncţiilor cognitive, două aspecte foarte importante pentru sănătatea persoanelor în vârstă.

Alimentele, şi nu numai, prezente în noua piramidă, în ordine, sunt :- f ăinoase şi cereale integrale, ca pâine şi orez integral;- vegetale, cum ar fi morcovii şi broccoli;- fructele, ca pepenele şi afinele;- lactate cu concentraţie scăzută de gr ăsimi, ca iaurtul şi laptele;- legume, nuci, peşte, carne albă şi ouă;- uleiuri vegetale cu puţini acizi graşi saturaţi;- foarte multe lichide;

-

activitate fizică.Pentru persoanele în vârstă, un rol major îl au alimentele bogate în fibre şi cele care conţinf ăinoase integrale, pentru că ajută motilitatea intestinală.

Un alt element de maximă importanţă este hidratarea. O dată cu înaintarea în vârstă, aceştiaconsumă tot mai puţine lichide, deşi corpul are mare nevoie de ele. Pentru a favoriza asimilarea delichide, se recomandă a se consuma multe fructe şi legume care conţin o cantitate mare de apă, chiar şicele congelate.

Activitatea fizică f ăcută în mod regulat nu trebuie uitată. Sunt foarte bune exerciţiile fizice cuintensitate moderată, dar şi activităţile cotidiene, cum ar fi : gr ădinăritul, plimbările cu nepoţeii,cur ăţenia în casă, etc.

alimentatia varstnicilor

Documents