adi proiect proiectare c1

Upload: badinescu-sergiu-cristian

Post on 03-Jun-2018

237 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    1/62

    Tema de proiect

    Se consider un zcmnt de iei de forma i d imensiunile indicate n fig.1.faliile f1,f2 si f3sunt etanse.

    In perioada exploatrii de prob au fost spate sondele menionate n fig.1.Se anexeaz diagrafiile electrice ale sondelor spate pe acest zcmnt figura 2 i3.

    Pe baza acestor materiale se cere :

    - ntocmirea hrii structurale a zcmntului,- realizarea unor seciuni geologice,- fixarea poziiei iniiale a contactului iei-ap,- calcularea volumului brut al rezervorului .

    Studiul fizic asupra carotelor extrase din roca colectoare indic parametriimenionai n tabela 1.

    Se cere :

    - s se calculeze mrimile medii ale parametrilor fizici caracteristicecolectorului,

    - s se calculeze volumul de pori al rezervorului,- s se calculeze rezerva de iei i gaze a zcmntului.

    Studiul mediului fluid indic urmatoarele date :A-proprietile sistemului de hidrocarburi fluide n condiii de zcmnt sunt

    redate n diagrama fig.4 .

    B-proprietilefizico-chimice ale apei de zcmnt sunt redate n tabela 2.Msurtorile de presiune la momentul iniial al exploatrii indic mrimea de

    148 bar, la contactul iei-ap.Temperatura de zcmnt este de 50 C.

    Pe baza datelor de mai sus se cere :

    - determinarea capacitii energetice a zcmntului la momentul iniial al

    exploatrii,- stabilirea reelei sondelor de exploatare,- executarea calculului de comportare n exploatare a rezervorului sub energia

    natural a zcmntului,- proiectarea procesului de injecie a apei sau gazelor n zcmnt pentru mrirea

    factorului final de extracie a ieiului.

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    2/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    2

    Sonda nr Interval

    M

    mef%

    Permeabilitatea

    K K||

    Sa.i.

    %

    Descrierea

    litologica

    656 1515-1515.4 22.3 578 688 23.2 nisip marnos

    656 1540-1540.2 21 450 726 20.8 gresie

    605 1563-1563.2 23.1 438 670 24.0 nisip marnos605 1574-1574.1 21.8 629 780 22 gresie

    605 1585-1585.9 25.1 675 980 20 nisip

    676 1514-1514.8 24.8 798 1050 20.3 nisip

    676 1536-1536.8 22.4 580 695 21.1 gresie

    641 1565-1565.2 22 389 570 22.8 gresie

    641 1579-1579.3 21.8 676 818 20.1 nisip marnos

    641 1589-1589.6 24.2 346 868 19.8 nisip

    641 1597-1597.3 13.1 289 871 25.2 marna nisip

    649 1493-1493.2 23.6 385 700 20.2 gresie

    649 1515-1515.4 24.9 420 790 20 nisip

    649 1537-1537.3 23.1 275 430 23.4 nisip

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    3/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    3

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    4/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    4

    Cap.1 INTRODUCERE

    Zacamantul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico-chimic alcatuit dintr-

    un mediu solid poros-permeabil si un mediu fluid format din sistemele de

    hidrocarburi si apele de zacamant.In general zacamintele de hidrocarburi fluide sunt alcatuite din doua zone

    distincte: o zona structurala cu hidrocarburi, numita zona productiva si o zonasaturata 100% cu apaacviferul adiacent, care poate lipsi in anumite cazuri.

    1.1. Intocmirea hartii structurale a zacamantului

    Harta structurala, reprezinta proiectia in plan orizontal a punctelor de

    intersectie intre diverse plane izobatice si un plan reper. Ca plan reper se va lua

    intrarea in stratul productiv.

    S-au facut urmatoarele notatii:

    Haadancimea la acoperisul stratului;

    Hcadancimea la culcusul stratului;

    Ht/aadancimea la care se afla contactul titei/apa;

    Ha*- adancimea izobatica la acoperis;

    Hc*- adancimea izobatica la culcus;

    Ht/a*- adancimea limitei titei/apa de la nivelul marii;

    E- elevatiile;

    hgrosimea bruta a stratului;

    **

    acac HHHHh ; EHH aa * ;

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    5/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    5

    Sonda

    Nr.

    Adancimi reale E h Adancimi izobate

    Ha Hc Ht/a Ha* Hc

    * Ht/a*

    m m m m m m m m

    641 1548 1658 1606 300 110 1248 1358 1306

    676 1498 1588 1544 243 90 1255 1345 1301

    656 1508 1556 - 307 52 1201 1249 -

    605 1558 1596 - 341 38 1217 1255 -

    Tabelul 1.1

    Pozitia contactului titei-apa este la 1303m

    1.2. Fixarea limitei initiale a contacului titei - apa

    Limita hidrocarburiapa se determina tot din diagrafii, pe baza curbelor derezistivitate.

    Aceasta limita hidrocarburiapa prezinta doua contacte cu stratulproductiv: un contact pe acoperis si un contact pe culcus. Proiectia acestor doua

    contacte pe harta cu izobate prezinta, la randul ei doua contururi: un contur interior

    (pe culcus) si unul exterior (pe acoperis). Intre cele doua contururi se gaseste asanumita zona de contact.

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    6/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    6

    1.3. Intocmirea sectiunilor geologice

    Sectiunile geologice sunt reprezentari in plan vertical a stratelor geologice.

    Cele mai adecvate sunt sectiunile transversale, deoarece ofera o imagine mult mairealista asupra inclinarii stratului decat sectiunile longitudinale. In pus acestea

    evidentiaza limitele hidrocarburiapa si/sau titeigaze. In cazul de fata sectiuniles-au intocmit pe baza hartii structurale.

    1.4. Determinarea grosimii de strat efectiv saturat cu fluide

    Complexul productiv mai inlude si intercalatii de strate impermeabile, caretrebuie puse in evidenta si inlaturate de la grosimea totala a stratului.Pentru acest lucru se ia fiecare diagrafie in parte si se analizeaza. Se

    identifica si se noteaza stratele care compun obiectivul. Grosimea se masoara atatdupa curba de potential standard cat si dupa rezistivitate, apoi se face o medie.

    Pentru sonda 641:

    Strat hef PS

    a 11,55 - 11,55

    b 35,7 23,1 29,4c 13,65 12,6 13,125

    d 8,4 - 8,4

    Grosime efectiva [m] 62,475

    Tabelul 1.2

    Pentru sonda 676:

    Strat hef PS

    a 7,35 8,4 7,875

    b 5,775 5,775 5,775c 9,45 9,45 9,45

    d 17,85 13,65 15,75

    e 8,925 8,4 8,6625

    Grosime efectiva [m] 47,5125

    Tabelul 1.3

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    7/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    7

    Pentru sonda 656:

    Strat hef PS

    a 4,725 5,775 5,25b 5,25 5,775 5,5125

    c 5,755 4,725 5,24

    Grosime efectiva [m] 16,0025

    Tabelul 1.4

    Pentru sonda 605:

    Strat hef PS

    a 6,85 6,3 6,575

    b 4,2 5,775 4,9875

    c 5,25 6,3 5,775

    Grosime efectiva [m] 17,3375

    Tabelul 1.5

    hef 641= 62,475 m;

    hef 676= 47,5125 m;hef 656= 16,0025 m;

    hef 605= 17,3375 m.

    Dupa determinarea grosimilor efective se reprezinta valorile pe sectiunilegeologice.

    Se vor trasa culcusul fictiv si contactul fictiv apatitei ca in figura 1.Se calculeaza aria zonei efectiv saturata cu tieti.

    Se traseaza limita titeiapa la adancimea Ht/a= 1303m.

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    8/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    8

    1.5. Calculul volumului brut al colectorului

    Volumul brut reprezinta volumul total al zacamintelor de hidrocarburi,

    delimitat in culcus si acoperis de strate impermeabile, iar lateral de faliile F1 si F3.Pentru determinarea acestui volum se foloseste relatia:

    ( )

    b

    b

    a

    V A x dx ;

    Ariile A(x) sunt perpendiculare pe o directie. Pentru rezolvarea intagralei dela a la b trebuie sa vedem cum variaza sectiunile inclusive in a si b.

    Ariile aferente sondelor sunt:

    A1=A11+A12+A13+...;

    Vb= A x hef

    Aaria pe care o determina cele 3 falii si limita de lucru Ht/a*

    Vom nota astfel: Aintersectia F1cu F2Bintersectia F1cu Ht/a

    *Cintersectia F3cu Ht/a

    *

    Dintersectia F2cu F3- pentru sonda 605:

    2 6 2

    11

    141 1095000 10 192112,5

    2 2

    b HA m

    ;

    2 6 2

    12

    161 815000 10 163012,5

    2 2

    b HA m

    ;

    A1= 355125 m2;

    - pentru sonda 676:

    2 6 2

    21

    161 735000 10 146912,5

    2 2

    b HA m

    ;

    2 6 2

    22

    173 345000 10 73526

    2 2

    b HA m

    ;

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    9/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    9

    A2= 220437,5 m2;

    - pentru sonda 656:2 6 2

    31

    64 1045000 10 83200

    2 2

    b HA m

    ;

    2 6 2

    32

    89 81

    5000 10 90112,52 2

    b H

    A m

    ;;

    A3= 173312,5m2;

    - pentru sonda 641:

    2 6 2

    41

    89 735000 10 81212,5

    2 2

    b HA m

    ;

    2 6 2

    42

    92 735000 10 83950

    2 2

    b HA m

    ;

    A4= 165162,5 m2;

    Atotala= A1+A2+A3+A4;

    Atotala= 355125+220437,5 +173312,5+165162,5;

    Atotala= 914037,5 m2;

    Grosimea efectiva medie:

    i

    med

    efief

    i

    h A

    h A

    ;

    605 605 676 676 641 641 656 656

    med

    ef ef ef ef

    ef

    totala

    h A h A h A h Ah

    A

    17,3375 355125 47,5125 220437,5 62,475 165162,5 16,0025 173312,532,51

    914037,5m

    ;

    medprod prod efV A h ;

    3914037,5 32,51 29715359,13prodV m

    Volumul brut se calculeaza ca fiind:

    Vbrut

    =V 605 +V 656 +V 641 +V 676

    V 605 = 605 605 355125 17,3375 =6156979,6efA h ;3

    m

    V 656 = 656 656 173312,5 17,3375 =2773433,2efA h ;3

    m

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    10/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    10

    V 641 = 641 641 165162,5 62,475 =10318527,2efA h ;3

    m

    V 676 = 676 676 220437,5 47,5125 =10473536,7efA h ;3

    m

    Vbrut

    =6156979,6 +2773433,2 +10318527,2+10473536,7=29722476,7m ;3

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    11/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    11

    Cap. 2 PROPRIETATILE FIZICE ALE MEDIULUI POROS PERMEABIL

    2.1 Calculul marimilor medii ale parametrilor fizici ai colectorului

    Pentru determinarea marimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului(porozitate, permeabilitate, saturatie in apa ireductibila, coeficient de

    compresibilitate al rocii), se vor folosi datele din carote din tabel. Pe bazadiagrafiilor geofizice (anexele nr.2 si nr.3) se vor separa pachete de roci.

    In acest capitol se vor determina valorile medii pe zacamant ale

    permeabilitati, porozitati si saturatiei in apa interstitiala.

    a. Porozitatea (m), saturatia in apa ireductibila (Sai), permeabilitatea

    (K) a sondelor.

    * Sonda 641

    * porozitatea medie:

    1

    641

    1

    21,6 11,55 18,65 29,4 13,1 13,125 13,1 8,417,33%

    11,55 29,4 13,125 8,4

    n

    j j

    j

    n

    j

    j

    m h

    m

    h

    ;

    * saturatia in apa interstitiala:

    1

    641

    1

    21,45 11,55 22,5 29,4 25,2 13,125 25,2 8,423,23%

    11,55 29,4 13,125 8,4

    n

    j j

    j

    ai n

    j

    j

    Sa h

    S

    h

    ;

    * permeabilitatea ponderala, perpendiculara si medie:

    ||

    1

    ||641

    1

    694 11,55 477,55 29,4 87,1 13,125 87,1 8,4383,04

    11,55 29,4 13,125 8,4

    n

    j j

    j

    n

    j

    j

    K h

    K mD

    h

    ;

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    12/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    12

    n

    j j

    j 1

    641 nj

    j 1 j

    K h532,5 11,55 187,45 29,4 28,9 13,125 28,9 8,4

    K 211,33mDK 532.5 187,45 28,9 28,9

    11,55 29,4 13,125 8,4h

    ;

    641 ||753 7531 1

    K K K 383,04 211,33 297,185mD2 2

    ;

    * Sonda 676

    * porozitatea medie:

    n

    j j

    j 1

    676 n

    j

    j 1

    m h24,8 7,875 24,8 5,775 22,4 9,45 22,4 15,75 22,4 8,6025

    m 23,09%7,875 5,775 9,45 15,75 8,6025h

    ;

    * saturatia in apa interstitiala:

    n

    j j

    j 1

    ai676 n

    j

    j 1

    Sa h20,3 7,875 20,3 5,775 21,1 9,45 21,1 15,75 21,1 8,6025

    S 20,87%7,875 5,775 9,45 15,75 8,6025

    h

    ;

    * permeabilitatea ponderala, perpendiculara si medie:

    ||

    1

    ||676

    1

    1050 7,875 1050 5,775 695 9,45 695 15,75 695 8,6025797,1

    7,875 5,775 9,45 15,75 8,6025

    n

    j j

    j

    n

    j

    j

    K h

    K mD

    h

    ;

    n

    j j

    j 1

    676 nj

    j 1 j

    K h

    798 7,875 798 5,775 580 9,45 580 15,75 580 8,6025K 75,27mDK 798 798 580 580 580

    7,875 5,775 9,45 15,75 8,6025h

    ;

    676 ||676 6761 1

    K K K 797,1 75,27 436,1mD2 2

    ;

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    13/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    13

    * Sonda 656

    * porozitatea medie:

    1

    656

    1

    22,3 5,25 21,6 5,5125 21 5,2421,63%

    5,25 5,5125 5,24

    n

    j j

    j

    n

    j

    j

    m h

    m

    h

    ;

    * saturatia in apa interstitiala:

    1

    656

    1

    23,2 5,25 22 5,5125 20,8 5,2422%

    5,25 5,5125 5,24

    n

    j j

    j

    ai n

    j

    j

    Sa h

    S

    h

    ;

    * permeabilitatea ponderala, perpendiculara si medie:

    ||

    1

    ||656

    1

    688 5,25 707 5,5125 726 5,24706,99

    5,25 5,5125 5,24

    n

    j j

    j

    n

    jj

    K h

    K mD

    h

    ;

    n

    j j

    j 1

    656 nj

    j 1 j

    K h578 5,25 514 5,5125 450 5,24

    K 28,44mDK 578 514 450

    5,25 5,5125 5,24h

    ;

    641 ||753 7531 1

    K K K 706,99 28,44 367,71mD2 2

    ;

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    14/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    14

    * Sonda 605

    * porozitatea medie:

    1605

    1

    23,1 6,575 21,8 4,9875 25,1 5,775 23,39%6,575 4,9875 5,775

    n

    j j

    jn

    j

    j

    m h

    m

    h

    ;

    * saturatia in apa interstitiala:

    1

    605

    1

    24 6,575 22 4,9875 20 5,77522,09%

    6,575 4,9875 5,775

    n

    j j

    j

    ai n

    j

    j

    Sa h

    S

    h

    ;

    * permeabilitatea ponderala, perpendiculara si medie:

    ||

    1

    ||605

    1

    670 6,575 780 4,9875 980 5,775804,9

    6,575 4,9875 5,775

    n

    j j

    j

    n

    j

    j

    K h

    K mD

    h

    ;

    n

    j j

    j 1

    605 nj

    j 1 j

    K h438 6,575 629 4,9875 675 5,775

    K 32,02mDK 438 629 675

    6,575 4,9875 5,775h

    ;

    605 ||605 6051 1

    K K K 804,9+32,02 418,46mD2 2

    ;

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    15/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    15

    b. Porozitatea (m), saturatia in apa ireductibila (Sai), permeabilitatea

    (K) medie a zacamantului.

    1. Porozitatea medie pe zacamant

    Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spatii libere numite pori saufisuri. Acest parametru masoar capacitatea rocii de a inmagazina fluide.

    mzac= 605 605 656 656 676 676 641 641

    605 656 676 641

    m A m A m A m A

    A A A A

    23,39 355125 21,63 173312,5 23,09 220437,5 17,33 165162,5

    21,88%355125 173312,5 220437,5 165162,5

    2. Saturatia in apa ireductibila pe zacamant, saizac

    In porii rocii colectoare pot fi prezente urmatoarele fluide: apa, titei si gaze.Prin urmare, se poate vorbi de o saturatie in apa, o saturatie in titei si saturatie in

    gaze. Numeric, saturatia se exprima ca raport intre volumul de fluid din pori sivolumul respectiv de pori si poate lua valori intre 0 si 1, respectiv intre 0% si

    100%. Intr-un anumit volum de pori pot coexista toate cele trei faze.Saturatia in apa ireductibila, pentru un anumit zacamant, ramane invariabila

    in procesul de exploatare.

    605 605 656 656 676 676 641 641

    605 656 676 641zac

    ai ai ai aiai

    S A S A S A S AS

    A A A A

    22,09 355125 22 173312,5 20,87 220437,5 23,23 165162,521,98%

    355125 173312,5 220437,5 165162,5

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    16/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    16

    3. Permeabilitatea medie pe zacamant, kzac

    Permeabilitatea poate fi definita, in general, ca proprietatea unui mediu de a

    permite curgerea fluidelor prin el. In proiectarea exploatarii se oprreaza cu toatecele trei categorii de permeabiliatate cunoscute: absoluta, efectiva si relativa. Ca si

    in cazul porozitatii determinarea sa va face in cazul de fata pe baza determinarilordin carote.

    605 605 656 656 676 676 641 641

    605 656 676 641

    med med med med med zac

    k A k A k A k Ak

    A A A A

    418,46 355125 367,71 173312,5 436,1 220437,5 297,185 165162,5391,18

    355125 173312,5 220437,5 165162,5mD

    c. Coeficientul de compresibilitate al rocii, r

    Coeficientul de compresibilitate este parametrul prin intermediul caruia seexprima elasticitatea rocilor colectoare, elasticitate ce are o pondere importanta in

    cadrul fortelor care determina deplasarea fluidelor prin mediul poros.Coeficientul de compresibilitate este definit ca raport al variatiei volumului

    cu presiunea si volumul insusi si anume:

    1 dV

    V dp

    ; T= ct.

    Se opereaza, in mod uzual, cu un coeficient de compresibilitate al rocii si cu

    un coeficient de compresibilitate al porilor. Intre cei doi exista o legatura:

    r pm .

    Pentru cazul de fata, cand avem numai roci plastice coeficientul de

    compresibilitate va fi:

    10 10 121,88 5,3 10 1,15 10100

    r pm Pa ;

    unde: 10 15,3 10p Pa .

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    17/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    17

    d. Temperatura de zacamant

    Este consecina energiei geotermice avnd un rol important n genezasistemului de hidrocarburi, a apelor de zcmnt i a rocilor colectoare.

    Cunoaterea temperaturii de zcmnt se impune pentru rezolvarea unorprobleme ca: alegerea fluidelor de traversare a stratului productiv, alegereafluidelor de cimentare, alegerea aparaturii de investigare geofizic.

    /10zac t at C c H ;

    10 0,03 1303 49,09zact C

    2.2. Calculul volumului de pori al rezervorului

    Roca colectoare are proprietate de a prezenta pori si fisuri. Determinarea

    volumului de pori ai rocii, rezervorului este absolut necesara pentru evaluarea, incontinuare a resursei geologice de gaze. Pentru determinarea acestui volum se vafolosi urmatoarea formula:

    p bV V m ;

    unde:Vbvolumul brut al zonei productive;Mporozitatea efectiva medie in zona productiva, calculata anterior.

    3

    29722476,7 0,2188 6503277,9p bV V m m .

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    18/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    18

    Cap. 3 PROPRIETATILE FIZICE ALE FLUIDELOR

    3.1. Proprietatile titeiului

    * temperatura zacamantului:

    *z t/a maT E H gradT T 297,75 1303 0,03 10 58,0225 C ;

    iE 300 243 307 341E 297,75m

    i 4

    ;

    gradT = 0.03 C/m; Tma= 10 C;

    p rs bt t

    - Bar Nm3/m3 - cP

    0 1 2 3 4

    p0 155 98 1,27 9

    psat 140 98 1,275 8

    pab 20 19 1,075 19

    Tabelul 3.1

    * presiunea initiala de zacamant: p0= 155 bar;

    * presiunea de saturatie: psat= 140 bar;

    * presiunea de abandonare: pab= 20 bar.

    a. Determinarea variatiei proprietatilor fizice ale titeiului pentru presiuni cuprinseintre presiunea de saturatie si presiunea normala.

    psat < p < p0

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    19/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    19

    0 0 00 0

    0 0 0

    ( )t tt t tsat t

    tsat t sat sat

    b b p p p pb b b b

    b b p p p p

    0

    0 0 0

    ( )t tsat sat sat t tsat t tsat

    t tsat sat sat

    p p p p

    p p p p

    Pentru T=constant

    0

    0 0

    1 1 tsat t t

    t sat

    b bV

    V T b p p

    psat < p < p0

    p 150

    btcalc 1,27166

    tcalc 8,66666

    tcalc 0,0002624

    Tabelul 3.2

    b. Determinarea variatiei proprietatilor fizice ale titeiului pentru presiuni cuprinse

    in domeniul presiunii de abandonare si presiunii de saturatie.

    rs- ratia de solutie;

    rsab- ratia de solutie la presiunea de abandonare;

    rssat- ratia de solutie la presiunea de saturatie.

    pab < p < psat

    ( )s sab ab abs sab ssat sab

    ssat sab sat ab sat ab

    r r p p p pr r r r

    r r p p p p

    ( )t tsat sat sat t tsat tab tsat

    tab tsat sat ab sat ab

    p p p p

    p p p p

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    20/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    20

    ( )abt tab tsat tab

    sat ab

    p pb b b b

    p p

    pab < p < psat

    p 100

    rscalc 89,22222

    tcalc 1,208333

    tcalc 11,66666

    Tabelul 3.3

    3.2 Proprietatile gazelor

    Se va determina factorul de neidealitate, vscozitatea si factorul de volum algazelor. Se va utiliza urmtorul tabel de compozitie al gazelor ( tabelul 3.4 ).

    Tabelul 3.4

    Se calculez:- densitatea amestecului de gaze:

    unde

    rg

    Mam

    aer

    18.05

    28.97940.6

    Mam

    1

    9

    i

    yiMi

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    21/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    21

    Tabelul 3.5

    Tpr

    Tz

    Tpcr

    52.4 273.15

    202.21.6

    Tpcr

    i

    yiTcr 202.2K

    ppcr

    i

    yipcr 4.6barpprp

    ppcr

    Se calculeaz presiunea si temperatura pseudoreduse, cu formulele:

    Se ntocmeste un alt tabel n care sunt prezentate propriettile gazelor.

    ==> unde

    Cu factorul de neidealitate al gazelor determinat se va putea calcula factorul de volumal gazelor.

    C temperatura in conditii normale

    Rezultatele obtinute se trec n urmtorul tabel ( tabelul 3.6 ).

    1 1M( ) 1 11.510 3

    cP M Mi yi 17.9

    b

    g

    zpo

    p

    Tz

    To

    3.86z

    p

    T0 1

    p 1 bar

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    22/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    22

    Tabelul 3.6

    Tpr=1.609 1=0.0119

    P ppr Z (citit) Z

    (corectat)

    Bg g/1 g

    bar - - - m3/Nm3 - cP

    0 1 2 3 4 5 6

    140 3.114 0.889 0.884 0.0098 1.3 0.016

    100 2.224 0.9 0.89 0.012 1.25 0.0156

    80 1.78 0.919 0.91 0.015 1.21 0.0144

    60 1.335 0.936 0.931 0.0199 1.14 0.014

    20 0.89 0.954 0.95 0.031 1.08 0.0134

    0 0.445 0.974 0.97 0.0615 1.02 0.013

    Fig. III.1

    Fig. III.2 Diagrama z = f( p )

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    23/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    23

    Fig. III.3 Diagrama = f( p )

    3.3 Proprietatile apei de zcmntTabelul 3.7

    Se alege variantaII.Se vor determina:

    1. Vscotitatea apei de zcmnt;2. Coeficientul de compresibilitate al apei de zcmnt;3. Factorul de volumal apei de zcmnt.

    bg

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    24/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    24

    3.4 Vscozitatea

    Pentru

    mg ap.............................. mg sare

    mg ap............................... mg sare

    mg sare =>

    Pentru

    mg ap.............................. mg sare

    mg ap............................... mg sare

    mg sare =>

    Pentru

    mg ap.............................. mg sare

    mg ap............................... mg sare

    mg sare =>

    Pentru

    mg ap.............................. mg sare

    mg ap............................... mg sare

    mg sare =>

    a a1 a2 a3 a4 a5 a

    Na++K

    +

    1050103

    3017117

    10 x1

    x1 3.10 a1 0.6110 3

    Pa s

    Ca2+

    1050103

    2584.3

    10 x2

    x2 0.2 a2 0.510 3

    Pa s

    Mg2+

    1050103

    428.

    10 x3

    x3 0.05 a3 0.5110 3

    Pa s

    Cl-

    1050103

    54572.9

    10 x4

    x4 5.21 a4 0.6510 3 Pa s

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    25/62

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    26/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    26

    Tabelul 3.8

    pmed=147.5 bar

    Din nomogramn avem:

    se determin deasemenea dintr-o nomogram functie de p si Tz

    n concluzie

    3.6 Factorul de volum al apei de zcmnt

    Se determin dintr-o nomogram:

    si-l considerm egal cu 1 =>

    Co -

    37,8 0,074

    65,6 0,0593,3 0,044

    121,2 0,033

    Corecia pentru

    salinitateTemperatura

    G 2.3mN

    3

    m3

    G' 2.35 10.05685373.32

    10000

    1.226Nm

    3

    m3

    a

    'a 4 2510 5

    1

    bar 4.2510

    10

    1

    Pa s

    a 4.2510 10 1 0.051.156( ) a 4.496 10 10 1bar

    ba 1 00 ba 1

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    27/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    27

    Cap.4 Amplasarea sondelor

    a) Amplasarea sirurilor.

    Amplasarea rationala a sondelor este acea amplasare care asigura productiamaxima de titei cu cheltuieli minime. Amplasarea sondelor de titei se face in

    functie de modul de manifestare a energiei de zacamant, de regimul tehnologic deexploatare adoptat, de configuratia geometrica a zacamantului.

    Amplasarea va incepe cu fixarea ultimului sir de sonde (sirul k) acesta sefixeaza paralel cu falia F2, la o distanta de aproximativ 80-100 m. Daca sirul k este

    prea apropiat de falie se poate accentua fenomenul de interferenta a sirului cu falia.

    O indepartare prea mare a sirului de falie ar face ca in volumul dintre acestea saramana titei nedrenat de sonde. Dupa fixarea ultimului sir se masoara distanta d,

    dintre ultimul sir si contactul titei apa. Distanta dintre siruri va fi :

    da

    k ; unde k- numarul de siruri. Consideram k=2.

    655327,5

    2

    da m

    k ;

    Distanta de la contactul titei apa pe culcus la primul sir de sonde este:

    1 1,05 1,05 327,5 343,87a a m ;

    iar distanta dintre penultimul si ultimul sir va fi:

    0,95 0,95 327,5 311,12k

    a a m .

    b) Raza redusa a sondelor

    Sondele reale pot fi imperfecte dupa doua moduri:

    - dupa gradul de deschidere;- dupa modul de deschidere.

    Raza redusa rseste raza pe care ar trebui sa o aiba sonda perfecta ca sa se

    comporte identic cu o sonda reala. Se determina din ecuatia:

    425ln ln [ 0,6]

    ( 1,5)rs sr r

    l n d

    ;

    unde: rs= raza sondei dupa sapa, cm, rs=8,55 cm;

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    28/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    28

    l= lungimea canalului perforaturii in strat, cm, l= 3...6 cm, se alege l=4,7

    cm;n= numarul de gloante pe metrul liniar de pusca, n=26...48 gloante/mliniar

    se alege n=26 gloante/m;

    d= diametrul de glont; d= 0,4...0.8 cm se aleged= 0,8 cm.

    Se obtine:

    425ln ln8,55 [ 0,6] 1,74

    (4,7 1,5) 26 0,8rsr

    ;

    rrs= 0,175 cm

    c)Numarul de sonde pe un sirse determina functie de raza redusa a sondei sinumarul de siruri cu care lucram simultan.

    Consideram ca lucram simultan cu doua siruri. Se calculeaza:

    3

    327,5log log 3,58

    85,5 10s

    a

    r

    ;

    Cu aceasta valoare si functie de numarul de siruri exploatate simultan se

    determina raprotul:

    33,5 10s

    r .

    Unde 2- distanta dintre doua sonde succesive de pe un sir intermediar.Rezulta 33,5 10 8,55 29925 29,925mm m .

    Distanta dintre doua sonde succesive va fi 2= 59,85 m.Numarul de sonde se calculeaza cu relatia:

    123020,55 21

    2 59,85

    Sn sonde

    ;

    S= lungimea unui sir intermediar citita de pe harta.

    Pe primul sir se vor amplasa mai putine sonde pentru ca exista pericolulinundarii rapide,

    1 0,88 0,88 21 18,48 18n n sonde

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    29/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    29

    Se recalculeaza distanta dintre sonde :

    11

    1

    12302 68,33

    18

    Sm

    n

    S1= lungimea primului sir.Pe ultimul sir vom avea:1,36 1,36 21 28,56 29skn n sonde

    Se recalculeaza distanta:

    12252 42,24

    29

    kk

    sk

    Sm

    n ;

    Sk= lungimea ultimului sir.

    Dupa trasarea sirurilor pe harta, amplasarea sondelor se face astfel:

    - plecand din falii se amplaseaza si intr-o parte si in alta sonde la distanta fatade faliile F1 si F3.

    - se amplaseaza apoi sondele in continuare la distanta 2 fata de cele doua sondepana ce sirul este completat.

    Tabel 4.1

    Valori pentru determinarea razei reduse a sondei

    l 4,7 4,7 4,7 4,7 4,7

    d 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4n 26 32 38 42 48

    rrs 0.175 0.1514 0.1461 0.1718 0.1724

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    30/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    30

    Cap.5 Calculul debitelor potentiale

    Debitele potentiale si calculeaza cu relatia2

    ln

    t t

    ct t

    rs

    k h pq

    Rb

    r

    unde:

    -kteste permeabilitatea efectiva fata de titei;

    - hteste grosimea efectiva a stratului saturat cu titei;-p este caderea de presiune a strat-sonda;-teste vascozitatea dinamica a titeiului;-bteste factorul de volum al titeiului citit in diagram pVT;

    -Rceste raza de contur

    -rrseste raza redusa a sondei calculate in capitolul anterior;

    Din diagram pVT avem urmatoarele:

    Psat=140 bar bt=1.275P0=155 bar t=9 cp

    De asemea avem kt= 0.8 x 391.18=312 mDImpunem urmatoarele caderei de presiune p=[1; 1.5; 2; 2.5]

    33 3

    605

    2 312 10 1733 11 51.015 4.408

    58009 1.27ln

    0.175

    cm mp q

    s zi

    3 3

    6051.5 76.552 6.612

    cm mp q

    s zi

    3 3

    6052 102.03 8.815cm m

    p qs zi

    3 3

    6052.5 127.537 11.019

    cm mp q

    s zi

    33 3

    656

    2 312 10 1600 11 47.1 4.069

    58009 1.27ln

    0.175

    cm mp q

    s zi

    3 3

    6561.5 70.65 6.104

    cm m

    p q s zi 3 3

    6562 94.199 8.139cm m

    p qs zi

    3 3

    6562.5 117.749 10.174cm m

    p qs zi

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    31/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    31

    33 3

    676

    2 312 10 4751 11 135.793 11.733

    69009 1.27ln

    0.175

    cm mp q

    s zi

    3 3

    6761.5 203.69 17.599cm m

    p q

    s zi

    3 3

    6762 271.586 23.465

    cm mp q

    s zi

    33 3

    641

    2 312 10 6247 11 178.552 15.427

    69009 1.27ln

    0.175

    cm mp q

    s zi

    3 3

    6411.5 267.828 23.14

    cm mp q

    s zi

    3 3

    6412 357.104 30.854cm m

    p qs zi

    3 3

    6412.5 446.38 38.567cm m

    p qs zi

    Din capitolul anterior avem :-rezerva de titei extras

    30

    1 11 6503277.9 (1 0.2198) 3995163.321

    1.27p ai

    t

    N V S mb

    -Sai=21.98, mz=21.88% , bt0=1.2729722476.7 0.2188 6503277.9p b zV V m

    Folosind notaiile de mai jos:-Nan-cumulativul de titei extras;-an=Nan/N factorul de recuperare;-Nrezerva de titei;-Qtdebitul de titei;

    si efectuand calculele avem tabelul de mai jos

    Tabel 5.1

    3 3

    6762.5 339.483 29.331

    cm mp q

    s zi

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    32/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    32

    Tabel 5.2

    Sonda KI h Rc p qt

    mD cm cm bar cm /s m /zi

    605 312 1733 5800 1 51.015 4.408

    1.5 76.552 6.6122 102.03 8.815

    2.5 127.537 11.019

    656 312 1600 5800 1 47.1 4.069

    1.5 70.65 6.104

    2 94.199 8.139

    2.5 117.749 10.174

    676 312 4751 6900 1 135.793 11.733

    1.5 203.69 17.599

    2 271.586 23.465

    2.5 339.483 29.331641 312 6247 6900 1 178.552 15.427

    1.5 267.828 23.14

    2 357.104 30.854

    2.5 446.38 38.567

    p Qt Nan anbar m /zi m -

    1 35.637 13010 0.003256

    1.5 53.455 19510 0.004833

    2 71.273 27265 0.006921

    2.5 89.091 32520 0.008140

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    33/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    33

    Cap. 6 Regimul elastic

    Conditia energetica principala pentru existenta regimului elastic este ca

    presiunea de zacamant sa fie mai mare decat cea de saturatie (p2> ps). Zacamantul

    de titei va lucra in regim elastic atat timp cat presiunea de zacamant va ramanesuperioara presiunii de saturatie. Gazele sunt dizolvate in intregime in titei, iar

    curgerea fluidelor prin mediul poros, in zona productiva, va fi omogena. Deplasarea

    titeiului prin pori care talpile sondelor de extractie va fi determinata de destinderea

    elastica a acviferului (impingerea apei) si de destinderea elastica a zonei productive.

    Fig. 7.1 Domeniul pentru regimul elastic pe diagrama de stare.

    In cazul zacamintelor de titei in forma de banda liniara, curegera apei in acvifer

    capata o geometrie liniara, liniile de curent fiind paralele intre ele. Acviferul poate fi

    de marime finita sau infinita. Presiunea de zacamant, este superioara celei de

    saturatie, coeficientii complecsj si de compresibilitate ai zonei productive si acvifrul

    adiacent au marimi insemnate

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    34/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    34

    Functie de timpul adimensional se determina cu ajutorul unei diagrame F(tn-)

    Avem urmatoarele date initiale presiunea initiala de zacamant bar

    presiunea de saturatie bar

    ratia de solutie la presiunea initiala

    raza la conturul de alimentare m

    grosimea efectiva a stratului productiv m lungimea zacamantului m

    volumul de pori

    permeabilitatea in zacamant mD

    factorul de volum al titeiului

    saturatia in apa interstitiala

    saturatia initiala in titei

    coeficientul de compresibilitatea al titeiului bar-1

    coeficientul de compresibilitatea al apei bar -1

    coeficientul de compresibilitatea al roci bar-1

    Coeficientul complex de compresibilitate pentru sistemul de hidrocarburi carecaracterizeaza destinderea elastica a zonei productive este:

    porozitatea medie a colectorului vascozitatea dinamica a apei cP

    m

    Destinderea elastica a acviferului este data de coeficientul complex decompresibilitate al acviferului

    p0 15

    psat 14

    r0 9 N m

    3

    m3

    Rc 6

    h 55

    S 49

    Vp 6503277 m3

    ka 391.1

    bt 1.2

    Sai 0.219

    St0 1 Sai 0.78

    t 20.4910 5

    a 4.8610 5

    r 2.910 5

    p tSt0 aSai r

    p 1.995 10 4

    bar 1

    m 0.218

    a 0.4

    La 392

    aq a

    r

    m aq 1.811 10

    4 bar

    1

    eaqka10

    15

    maq 10 5

    a 10 3

    eaq 2.193

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    35/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    35

    Etapa I t1=1 an=365 zile

    din diagrama citim F(t11)=2.4

    Cumulativul de titei extras pentru m3/zi

    Avem sitemul:

    Cumulativul de titei extras este m3

    Cumulativul de apa extras este m3

    Cumulativul de gaze extras este Nm3

    Factorul de recuperare este =3.8%

    t11

    eaq

    L

    a

    2t1 t11 4.501

    Qt1 53

    btN bt1 Qt1 t1 2.457 104

    btN m3

    p0 p1 a

    kah

    La

    S Qa1 F t11 p0 p1

    btN Vpp p0 p1 Qa1t1btN

    Qa1

    btN

    Vpp F t11 t1 5.607 10

    4 m3

    s 48.444

    m3

    zi10

    p1 p0

    a

    kah

    La

    S Qa1 F t11 10

    3 152.748 bar

    N 1

    btN bt

    1.536 104

    W1 Qa1t1 1.768 104

    M 1 N 1r0 1.505 106

    1

    N 1

    N0.038

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    36/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    36

    Etapa II t2=2 ani=730 zile

    din diagrama citim F(t22)=3.4

    Cumulativul de titei extras pentru m3/zi

    Avem sitemul:

    Cumulativul de titei extras este

    Cumulativul de apa extras este

    Cumulativul de gaze extras este Nm3

    Factorul de recuperare este =11.1%

    t22

    eaq

    La2

    t2 t22 9.003

    t22 t11 4.501 F t22 t11 2.t22 t11

    Qt2 79.

    btN btN Qt2 t2 t1 4.853 104

    btN m3

    btN Vpp p0 p2 W1 Qa2 t2 t1 btN

    Qa2

    bt1 N 2 W1 Vppa

    kah

    La

    S Qa1 F t22

    Vpp a

    kah

    La

    S F t22 t2 t1 10

    8.459 10 4 m

    3

    s 73.085

    m3

    zi10

    p2 p0

    a

    kah

    La

    S Qa1F t22 Qa2 Qa1 F t22 10

    3

    122.748 bar

    N 2 N 1 Qt2 t2 t1 4.438 104

    m3

    W2 W1 Qa2 t2 t1 4.436 104

    m3

    M 2 N 2r0 4.349 106

    2

    N 2

    N0.111

    p0 p2 a

    ka h

    La

    S Qa1 F t22 Qa2 Qa1 F t22 Qa1F t22 Qa2 Qa1 Ft22

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    37/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    37

    Rezulatele de predevere calculate pentru regimul elastic (care se incheie

    deoarece p2

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    38/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    38

    Cap. 7 Regimul de gaze dizolvate

    In cazul unui zacamant de titei lipsit de cupola de gaze si de un acvifer activ, destinderea

    gazelor iesite din solutie este singura forta care provoaca deplasarea titeiului prin mediul poros,

    catre talpile sondelor de extractie. Volumul de pori al zonei productive ramane invariabil in timp

    de-a lungul intregului proces de exploatare.

    Metodele de prevedere a comportarii in exploatare au la baza unele ipoteze simplificatoare, farade care modelele ar deveni de neutilizat.

    Ipoteze simplificatoare:

    se considera colectorul ca fiind omogen si uniform;

    presiunea are aceeasi valoare in orice punct al zacamantului si orice variatie depresiune se transmmite instantaneu in intreg zacamantul;

    saturatia in titei este aceasi in orice punct din zona productiva si variatia saturatiei setransmite instantaneu in toata zona productiva;

    gazele iesite din solutie difuzeaza uniform in zona productiva si nu se strecoaracatre partea superioara a zacamantului.

    Nr. crt p r bt bg x 10-3

    tx 10-3

    gx 10-3

    bar Nm3/ m

    3 - - Pa*s Pa*s -

    1 140 98 1.275 1.015 8 195 8610

    2 120 85 1.245 1.017 11 182 8257

    3 100 72 1.213 1.019 12 173 7397

    4 80 58 1.179 1.025 14 167 7093

    5 60 45 1.148 1.038 15 162 6990

    6 40 32 1.11 1.059 17 158 6900

    7 20 19 1.075 1.125 19 154 5153

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    39/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    39

    Etapa 1

    Se aleg trei valori penru saturatia titeiului si se calculeaza saturatia normalizata:

    Se utilizeaza relatiile lui Correy pentru calculul permeabilitatilor:

    Prima ecuatie are forma:

    A doua ecuatie are forma:

    Se reprezinta grafic valorile din cele doua ecuatii iar la intersectia dreptei cu curba se determina valorile reale:

    Stn

    0.78

    0.77

    0.76

    SnStn

    1 Sai Sn

    0.998

    0.986

    0.973

    ktn

    Sn 4

    kgn

    1 Sn 2

    1 Sn 2

    ktn

    0.994

    0.944

    0.896

    kg

    n

    -97.24410

    -65.85210

    -53.94310

    nkgn

    ktn

    n-97.28810

    -66.210

    -54.40210

    0 0 M' 0 0

    M' 0_1n

    St0

    r0

    bt0

    1

    bg1

    St

    n

    r1

    bt1

    1

    bg1

    M' 0 M' 0_1

    n

    1.809

    1.569

    1.329

    M'1 0_1n

    1

    2r0 r1 1n

    St0

    bt0

    Stn

    bt1

    N' 0

    M'1 0_1

    n

    0.091

    0.848

    1.609

    0.78 0.77 0.760

    0.5

    1

    1.5

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    40/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    40

    Se citesc din grafic valorile lui

    Recalculam :

    Cumulativul de titei extras pentru 1m3 de volum de pori:

    Cumulativul de titei extras pentru volumul de pori:

    Cumulativul de gaze extras pentru 1m3 de volum de pori:

    Cumulativul de gaze extras pentru Vp m3 de volum de pori:

    Calculam debitul de titei:

    Se impune:

    Numarul de sonde:

    St si M'

    ST1

    0.763

    M' 1 1.4

    S

    ST1

    1 Sai S 0. 977

    KT1

    S4

    KT1

    0.91

    KG1

    1 S2

    1 S( )2 KG1

    2.5 10 5

    1

    KG1

    KT1

    1

    2.747 10 5

    N' 1St0

    bt0

    ST1

    bt1

    N' 1 0.014

    N 1 N' 1 Vp N 1 9.283 103

    m3

    M' 1 N' 1 r1 M' 1 1.356

    M 1 M' 1 Vp M 1 8.819 105

    m3

    Qt0 248

    m3

    zi

    Qt 1 Qt 0

    KT1

    t1

    bt1

    KT0

    t 0bt 0

    Qt1 225.684m

    3

    zi

    Nrsonde 5

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    41/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    41

    factorul de recuperare :

    ratia gaze titei

    Debitul de gaze pe etapa 1:

    Timpul in care pres scade de la pres de sat la treapta de presiune impusa:

    Algoritmul se repeta asemanator pentru etapele urmatoare astfel:

    Etapa 2

    Se utilizeaza relatiile lui Correy

    1N 1

    N 1 0.023 %

    RGT1 r1 1 1 RGT1 95.32

    Qg1 RGT1 Qt 1 Qg1 2.151 104

    m

    3

    zi

    t1M' 1 Vp

    1

    4r0 00 r1 1 1 Qt0 1

    KT1

    t1

    bt1

    KT0

    t0 bt0

    t1 3436122.342s

    t1 39.77 zile

    t1 0.109 ani

    Stn

    0.74

    0.73

    0.72

    Sn

    Stn

    1 Sai Sn

    0.947

    0.934

    0.922

    kgn

    1 Sn 2

    1 Sn 2

    kt

    nSn

    4

    kgn

    -42.85610

    -45.44610

    -49.23910

    ktn

    0.805

    0.763

    0.722

    n

    kgn

    ktn

    n

    -43.54810

    -47.14210

    -31.2810

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    42/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    42

    Ecuatia I:

    Ecuatia II

    Cumulativul de titei extras pentru 1m3 de volum de pori:

    Cumulativul de titei extras pentru volumul de pori:

    M' 1_2n

    St0

    r0

    bt0

    1

    bg2

    St

    n

    r2

    bt2

    1

    bg2

    M' 1 M' 1_2

    n

    5.9

    5.576

    5.251

    M1' 1_2n

    1

    2r1 11 r2 2n

    St0

    bt0

    Stn

    bt2

    N' 1

    M1' 1_2

    n

    1.693

    2.484

    3.34

    0.74 0.73 0.72 0.71 0.71

    2

    3

    4

    5

    6

    ST2

    0.71

    M' 2 4.9

    S

    ST2

    1 Sai S 0. 909

    KT2

    S4

    KT2

    0.682

    KG2

    1 S2

    1 S( )2 KG2

    1.445 10 3

    2

    KG2

    KT2

    2 2.118 10 3

    N' 2St0

    bt0

    ST2

    bt2

    N' 2 0.042

    N 2 N' 2 Vp N 2 2.759 104

    m3

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    43/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    43

    Cumulativul de gaze extras pentru 1m3 de volum de pori:

    Cumulativul de gaze extras pentru Vp m3 de volum de pori:

    Se impune:

    Numarul de sonde:

    factorul de recuperare :

    ratia gaze titei

    Debitul de gaze pe etapa 2:

    Timpul in care pres scade de la pres de sat la treapta de presiune impusa:

    M' 2 N' 2 r2 M' 2 3.479

    M 2 M' 2 Vp M 2 2.262 106 m3

    Qt1

    225m

    3

    zi

    Qt2

    Qt1

    KT2

    t2

    bt2

    KT1

    t1

    bt1

    Qt2

    125.648m

    3

    zi

    Nrsonde 7

    2N 2

    N 2 0.069 %

    RGT2 r2 2 2 RGT2 103.71

    Qg2 RGT2 Qt2

    Qg2 1.303 104

    m

    3

    zi

    t2

    M' 2 Vp

    1

    4r1 11 r2 2 2 Qt

    1 1

    KT2

    t2

    bt2

    KT1

    t1

    bt1

    t2 15483771.578s

    t2 179.21 zile

    t2 0.491 ani

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    44/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    44

    Etapa 3

    Ecuatia I:

    Ecuatia II

    Stn

    0.67

    0.66

    0.65

    Sn

    Stn

    1 Sai

    Sn

    0.858

    0.845

    0.832

    ktn

    Sn 4

    kgn

    1 Sn 2

    1 Sn 2

    ktn

    0.541

    0.509

    0.479

    kgn

    -35.35810

    -36.88910

    -38.67910

    n

    kgn

    ktn

    n-39.90210

    0.014

    0.018

    M' 2 M' 1 M' 2

    M' 2_3n

    St0

    r0

    bt0

    1

    bg3

    St

    n

    r3

    bt3

    1

    bg3

    M' 2 M' 2_3

    n

    9.751

    9.305

    8.86

    M1' 2_3n

    1

    2r2 22 r3 3n

    St0

    bt0

    Stn

    bt3

    N' 2

    M1' 2_3

    n

    3.353

    5.317

    7.695

    0.64 0.65 0.66

    6

    8

    10

    ST3

    0.645

    M' 3 8.2

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    45/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    45

    Cumulativul de titei extras pentru 1m3 de volum de pori:

    Cumulativul de titei extras pentru volumul de pori:

    Cumulativul de gaze extras pentru 1m3 de volum de pori:

    Cumulativul de gaze extras pentru Vp m3 de volum de pori:

    Se impune:

    Numarul de sonde:

    factorul de recuperare :

    ratia gaze titei

    S

    ST3

    1 Sai S 0. 826

    KT3

    S4

    KT3

    0.465

    KG3

    1 S2

    1 S( )2 KG3

    9.675 10 3

    3

    KG3

    KT3

    3 0.021

    N' 3St0

    bt0

    ST3

    bt3

    N' 3 0.081

    N 3 N' 3 Vp N 3 5.265 104

    m3

    M' 3 N' 3 r3 M' 3 5.263

    M 3 M' 3 Vp M 3 3.423 106

    m3

    Qt2

    124m

    3

    zi

    Qt3

    Qt2

    KT3

    t3

    bt3

    KT2

    t2

    bt2

    Qt3

    79.46m

    3

    zi

    Nrsonde 9

    3N 3

    N 3 0.132 %

    RGT3 r3 3 3 RGT3 250.732

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    46/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    46

    Debitul de gaze pe etapa 3:

    Timpul in care pres scade de la pres de sat la treapta de presiune impusa:

    Etapa 4

    Ecuatia I

    Ecuatia II:

    Qg3 RGT3 Qt3

    Qg3 1.992 104

    m

    3

    zi

    t3

    M' 3 Vp

    1

    4r2 2 2 r3 33 Qt

    2 1

    KT3

    t3

    bt3

    KT2

    t2

    bt2

    t3 19218039.327s

    t3 222.431 zile

    t3 0.609 ani

    Stn

    0.62

    0.61

    0.60

    Sn

    Stn

    1 Sai

    Sn

    0.794

    0.781

    0.768

    ktn

    Sn 4

    kgn

    1 Sn 2

    1 Sn 2

    kgn

    0.016

    0.019

    0.022

    ktn

    0.397

    0.372

    0.348

    n

    kgn

    ktn

    n

    0.04

    0.05

    0.063

    M' 3 M' 2 M' 3

    M' 3_4n

    St0

    r0

    bt0

    1

    bg4

    St

    n

    r4

    bt4

    1

    bg4

    M' 3 M' 3_4

    n

    11.71

    11.176

    10.641

    M1' 3_4n

    1

    2r3 33 r4 4n

    St0

    bt0

    Stn

    bt4

    N' 3

    M1' 3_4n

    2.833

    7.472

    12.943

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    47/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    47

    Cumulativul de titei extras pentru 1m3 de volum de pori:

    Cumulativul de titei extras pentru volumul de pori:

    Cumulativul de gaze extras pentru 1m3 de volum de pori:

    Cumulativul de gaze extras pentru Vp m3 de volum de pori:

    0.6 0.61 0.620

    5

    10

    15

    ST4

    0.603

    M' 4

    11

    S

    ST4

    1 Sai S 0. 772

    KT4

    S4

    KT4

    0.355

    KG4

    1 S2

    1 S( )2 KG4

    0.021

    4

    KG4

    KT4

    4 0.059

    N' 4St0

    bt0

    ST4

    bt4

    N' 4 0.101

    N 4 N' 4 Vp N 4 6.585 104

    m3

    M' 4 N' 4 r4 M' 4 5.265

    M 4 M' 4 Vp M 4 3.424 106

    m3

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    48/62

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    49/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    49

    ktn

    0.304

    0.283

    0.264

    kgn

    0.03

    0.034

    0.039

    n

    kgn

    ktn

    n

    0.098

    0.121

    0.148

    M' 4 M' 3 M' 4

    M' 4_5n

    St0

    r0

    bt0

    1

    bg5

    St

    n

    r5

    bt5

    1

    bg5

    M' 4 M' 4_5

    n

    16.198

    15.565

    14.933

    M1' 4_5n

    1

    2r4 44 r5 5n

    St0

    bt0

    Stn

    bt5

    N' 4

    M1' 4_5

    n

    3.11

    8.304

    14.737

    0.56 0.565 0.57 0.5750

    5

    10

    15

    20

    ST5

    0.56

    M' 5 14.9

    S

    ST5

    1 Sai

    S 0. 717

    KT5

    S4

    KT5

    0.264

    KG5

    1 S2

    1 S( )2 KG5

    0.039

    5

    KG5

    KT5

    5 0.148

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    50/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    50

    Cumulativul de titei extras pentru 1m3 de volum de pori:

    Cumulativul de titei extras pentru volumul de pori:

    Cumulativul de gaze extras pentru 1m3 de volum de pori:

    Cumulativul de gaze extras pentru Vp m3 de volum de pori:

    Se inpune:

    Numarul de sonde:

    factorul de recuperare :

    ratia gaze titei

    N' 5St0

    bt0

    ST5

    bt5

    N' 5 0.125

    N 5 N' 5 Vp N 5 8.123 104

    m3

    M' 5 N' 5 r5 M' 5 4.746

    M 5 M' 5 Vp M 5 3.087 106

    m3

    Qt4

    59m

    3

    zi

    Qt5

    Qt4

    KT5

    t5

    bt5

    KT4

    t4

    bt4

    Qt5

    54.225m

    3

    zi

    Nrsonde 13

    5N 5

    N 5 0.203 %

    RGT5 r5 5 5 RGT5 773.066

    Qg5 RGT5 Qt5

    Qg5 4.192 104 m3

    zi

    t5

    M' 5 Vp

    1

    4r4 44 r5 5 5 Qt

    4 1

    KT5

    t5

    bt5

    KT4

    t4

    bt4

    t5 23727062.276s

    t5 274.619 zile

    t5 0.752 ani

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    51/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    51

    ST 0.518

    M' 6 17

    Etapa 6

    Stn

    0.53

    0.52

    0.50

    Sn

    Stn

    1 Sai Sn

    0.678

    0.666

    0.64

    ktn

    Sn 4

    kgn

    1 Sn 2

    1 Sn 2

    ktn

    0.212

    0.196

    0.168

    kgn

    0.056

    0.062

    0.076

    n

    kgn

    ktn

    n

    0.263

    0.317

    0.456

    0 0 M' 5 M' 4 M' 5

    M' 5_6n

    St0

    r0

    bt0

    1

    bg6

    Stn

    r6

    bt6

    1

    bg6

    M' 5 M' 5_6n

    19.164

    18.454

    17.034

    M1' 5_6n

    1

    2r5 55 r6 6n

    St0

    bt0

    Stn

    bt6

    N' 5

    M1' 5_6

    n

    7.546

    15.434

    36.327

    0.5 0.51 0.52 0.530

    10

    20

    30

    40

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    52/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    52

    Cumulativul de titei extras pentru 1m3 de volum de pori:

    Cumulativul de titei extras pentru volumul de pori:

    Cumulativul de gaze extras pentru 1m3 de volum de pori:

    Cumulativul de gaze extras pentru Vp m3 de volum de pori:

    Se impune:

    Numarul de sonde:

    factorul de recuperare :

    ratia gaze titei

    S

    ST6

    1 Sai S 0.663

    KT6 S4

    KT6 0.193

    KG6

    1 S2

    1 S( )2 KG6

    0.064

    6

    KG6

    KT6

    6 0.329

    N' 6St0

    bt0

    ST6

    bt6

    N' 6 0.146

    N 6 N' 6 Vp N 6 9.497 104

    m3

    M' 6 N' 6 r6 M' 6 3.797

    M 6 M' 6 Vp M 6 2.469 106

    m3

    Qt5

    54m

    3

    zi

    Qt6

    Qt5

    KT6

    t6bt6

    KT5

    t5

    bt5

    Qt6

    40.266m

    3

    zi

    Nrsonde 15

    6N 6

    N 6 0.238 %

    RGT6 r6 6 6 RGT6 853.142

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    53/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    53

    Debitul de gaze pe etapa 6:

    Timpul in care pres scade de la pres de sat la treapta de presiune impusa:

    Etapa 7

    Se utilizeaza relatiile lui Correy

    Qg6 RGT6 Qt6

    Qg6 3.435 104

    m

    3

    zi

    t6

    M' 6 Vp

    1

    4r5 5 5 r6 66 Qt

    5 1

    KT6

    t6

    bt6

    KT5

    t5

    bt5

    t6 24924224.094s

    t6 288.475 zile

    t6 0.79 ani

    Stn

    0.48

    0.47

    0.46

    Sn

    Stn

    1 Sai

    Sn

    0.614

    0.602

    0.589

    ktn

    Sn 4

    kgn

    1 Sn 2

    1 Sn 2

    ktn

    0.143

    0.131

    0.12

    kgn

    0.093

    0.101

    0.11

    n

    kgn

    ktn

    n

    0.649

    0.773

    0.919

    M' 6 M' 5 M' 6

    M' 6_7n

    St0

    r0

    bt0

    1

    bg7

    St

    n

    r7

    bt7

    1

    bg7

    M' 6 M' 6_7

    n

    23.224

    22.465

    21.706

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    54/62

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    55/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    55

    Se impune:

    Numarul de sonde:

    factorul de recuperare :

    ratia gaze titei

    Debitul de gaze pe etapa 7:

    Timpul in care pres scade de la pres de sat la treapta de presiune impusa:

    Qt6

    40m

    3

    zi

    Qt7

    Qt6

    KT7

    t7

    bt7

    KT6

    t6

    bt6

    Qt7

    34.016m

    3

    zi

    Nrsonde 17

    7N 7

    N 7 0.24 %

    RGT7 r7 7 7 RGT7 780.215

    Qg7 RGT7 Qt7

    Qg7 2.654 104

    m

    3

    zi

    t7

    M' 7 Vp

    1

    4r6 66 r7 7 7 Qt

    6 1

    KT7

    t7

    bt7

    KT6

    t6

    bt6

    t7 24565932.51s

    t7 284.328 zile

    t7 0.778 ani

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    56/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    56

    Nr crt p S krt krg10-3 10-3 rp Qt t N

    bar - - - - - m3/zi m3/an %

    1 140 0.977 0.91 2.5 2.47 95 225 0.109 9283 2.3

    2 120 0.909 0.68 1.45 2.118 103 125 0.6 27590 6.9

    3 100 0.826 0.465 1.3 2.1 250 79 1.2 52650 13.2

    4 80 0.772 0.355 2.1 5.9 473 59 1.7 65850 16.5

    5 60 0.717 0.264 3.9 1.4 773 54 2.5 81230 20.3

    6 40 0.663 0.193 6.4 3.2 853 40 3.3 94970 23.8

    7 20 0.64 1.168 7.6 4.5 780 34 4.2 95980 24

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    57/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    57

    Cap. 8 Injectia de apa

    Injectia extraconturala se aplica in cazul zacamintelor cu ape marginale.

    Proiectarea unui proces de injectie presupune rezolvarea urmatoarelor aspecte:

    amplasarea sondelor injectie; determinarea necesarului de apa; determinareareceptivitatii sondelor de injectie; determinarea presiuni de injectie; alegerea

    pompelor de injectie.

    In ceea ce priveste amplasarea sondelor de injectie se dispune pe un sir,

    paralele cu conturul apa/titei si dispus in afara contactului titei/apa exterior.

    Sondele de injectie trebuie plasa in acvifer pentru a se evita influenta

    permeabilitatilor de faza deci pentru a avea o cat mai buna receptivitate.

    In ceea ce priveste distanta de amplasare a sirurilor de injectie fata de

    conturul petrolifer, aceasta este conditionata de satisfacerea a doua cerinte:

    - deplasarea cat mai uniforma a frontului de dislocuire;- o cat mai buna comunicare intre sirul de injectie si zona productiva, o eficientacat mai buna a injectie.

    Pentru prevederea comportarii in exploatare la injectia de apa se foloseste

    modelul Buckly-Leverett si Welge. Acesta este un model idealizat care considera

    colectorul omogen si izotrop. S-a introdus notiunea de curgere fractionala prin

    zacamant.

    Prevederea comportarii in exploatare la injectia de apa se rezolva pentru

    doua situatii:1. existenta unui sir de injectie si un sir de extractie;2. existenta unui sir de injectia si doua siruri de extractie.

    Fig. 8.1 Dispunerea sirurilor de extractie

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    58/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    58

    Prevederea comportarii in exploatare va fi urmarita in exploatare in doua

    etape:

    1.pana la patrunderea frontului in sondele de extractie;2. dupa ce frontul a patruns in sondele de extractie.

    Stabilirea numarului de sonde de injectie

    Qinj Qex Qex

    Qext Qext1 Qext Qext1

    Qext1 q n1 445.455

    Qext2 q n2 712.728

    Qext Qext1 Qext

    Qinj Qext1 Qext2 1.158 103

    pinj psat 5 145

    injS

    2 nsinj 47.308

    A S hmed 6.765 104

    faf 0.

    Saf 0.4

    Y 2.dfa

    dSa

    2.

    dfa

    dSa

    tp1

    S hmed m L1

    Qinj Y 1.324 10

    3

    Xf1

    Qinj

    S hmed m Y tp1 290

    dfa

    dSa

    Ydfa

    dSa

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    59/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    59

    0.00

    1.00

    2.00

    3.00

    4.00

    5.00

    6.00

    7.00

    0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6

    Dupa patrunderea apei in galeria de extractie, calculul continua astfel:

    -se dau valorile lui Sai>Saf, unde Saieste saturatia in apa pe sirul sondelor de extractie si se

    calculeaza cu relatia

    tp2

    S hmed m L2

    Qinj Y 1.734 10

    3

    Xf2

    Qinj

    S hmed m

    Y tp2 380

    Qt Qext 1 faf 231.637

    fa1

    1akrt

    tkra

    0.748

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    60/62

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    61/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    61

    tp2- este timpul de patrundere in cel de-al doilea sir de extractie. Se calculeaza cu relatia:

    tp2

    S hmed m L2

    Qinj Y 1.734 10

    3

    Qext1 q n1 445.455

    Qext2 q n2 712.728

    Qext Qext1 Qext

    Qinj Qext1 Qext2 1.158 103

    N 2 L1S hmed m Sa1 Sai L2S hmed m Sa1 Sai 8.937 105

  • 8/12/2019 Adi Proiect Proiectare C1

    62/62

    Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

    Bibliografie

    1. Iulian Nistor Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluideEditura Tehinica Bucuresti 1999 .

    2. Iulian NistorNote cursUPG 2011