CURS 1

Supervizarea in domeniul social

Asistenta sociala jn Rornania (colocaru $t 2005 1Og-111) a evoluat multln uttimiianr odatd cu frnarizarea studiiror absorventiror de invatama.t superior de

specialitate'

Domeniul de referinta care a reuEit sa absoarba mare parte dintie acegti absolventi' a fost

asistenta sociarir a copirurui rmp,rsionat gi conditionat de existenfa unor fonduri externe.

de noutatea campului de actiune. de tineretea 9i ambitiile noilor generatii depr.ofesionigti, domenrul asistentei sociale a copih-rlui a fost irr t-rltimul tirnp un spatiu

de

rucrLr rnovativ reformator. Mai mult. presiunrre clin parlea absorventilor. competentele lor gi

fornrarea personalului pe arii noi de interventie au clus la profesionalizarea accelerata a

acestuidomeniu,reform6ndsistememanagerialegiformedeinterventie,dezvoltandservicii noi eficiente. odata cu accederea la functii de concrucere a asistentilor

socialr

profesionigti.in paralel, au fost abordate gi domerrii ale asisteutei sociale care s-au concentrat

asupra altor categorii de poptllatii vulnerabile: tineri delincventi' persoane maltratate Ei

victir.,..,e ale viotentei domestice. persoane seropozitve Hlv etc' Toate aceste raspunsuri'

canalizate sub forme diferrte cle interventie, sunt o imagine a dinamicir domeniului asistentei

sociale gi a aprofundarri modalitiititor de abordare a realitbtii sociale rn care traim in r-rltima

perioadi atentia a fost c.lirectionata spre arte categorri de popuratii vurnerabire defavorizate:

persoanele de varsta a treia qi persoanele adulte cu dizabilitSti irr r-rrmatoarea perioada se

va realiza o clarificare necesari a statutulur asistentr-rlui social qi a implicatiilor muncii

sociare, ceea ce va duce ra o reconsiderare a domeniurur asrstenter sociale. Punctele slabe

are accere16rri acestui proces snnt generate de modr-rr cur. este vazuta supervizarea in

rnurte instrtutrr activand doar latr-rra sa admrrrrstrativa, de control sLrpraveghere 9i

monitorizare.pr-rnand accent pe functia administratrvi a supervizarii, sirstinuta de un proces de

birocratizare car'e se intensificS, ,,asistentii sociali incep s5 semene cu muncitorii din

industrie" (Arches, 1991 202) Persoana cheie desetnnata sa organ\zeze actrvitatea 9isa ia decizii in numeie organrzatiei este supervizorul care are o pozitie partial demanagernent, partial de sprilin pentru asistentii sociali. el nu ofera servicii directe' dar

dirileazd intreaga activitate cuprinsi in aceste servicii, promovand directii' reguli Eivalori prin indrumarea angaiatilor. AceastS pozitie aflatd deasupra celor care oferSqervir:ri directe clientilor. are SCopUl de a asiqura servtcit de calitate ,'Supervizarea

3

este un proces adnlintstratrv 9i ecjucational r-rtilizat in agentiile de asistenti socialipentrlt a sprilini asistentri socialr sd-gi dezvolte abilitatile gi sd asrgLire servicii decalitate clientilor" (Barker. 1gg5 : 371-372)

Ternrenul sttstervizare este o conrbinatie a doi termeni latrni (supe/. care inseamnd,'deasupra. pe, peste" 9i victere ce inseanrnd ,,a vedea, a privi") gr a fost construit pentrr_ra denumt o activitate de supraveghere pentru organrzarea eficienti a muncii. mai ales arnurrcii oamenilor mai putin pregatiti. aga curr sunt volurrtarii

irr lumea anglo-saxona cle exemplu cuvantul ,sLrpervrzor" desernneaza at6tmanagerLtl trnei echipe c3t 9i o persoand venitd din afara orgarrizatiei pentru asuperviza (Mr-rntean' 2a07.162)

..supervizarea in asistenta sociald a fost practicatd indomeniu gi a fost nrentionata in literaturd de la incepi.itLrrrle practicir asrstentei socialespecialrzate" (Brast]ears. 1995.692) lnitral. la sfargitul secolulur ai XIX-lea. ?n SUA,snpervizarea a fost vazuta ca o activitate de supraveghere a voluntarilor care activau indiferite organizatii pentru spriirnirea persoanelor defavorizate odat5 cu dezvoltareaasistentei sociale pe diferite segnrente, a fost congtrentizatd nevoia dezvoltdrii supervizdriica formd de sprijin Ei cre contror pentru asistentir socrari

Modelele de supervizare s-au schinrbat cie-a lungul arrilor. rnfluentate firndteoriile despre interventia socialS. despre schinrbarea structurilor organizationale.popuiatiile de beneficiari gi de sursele de finantare. sr-ipervizorii au fost consideratrfiirrd forrnatort, consultanti terapeLrti_manggen_!i chiar admrnistratori (figura 1)

\irr-r-,^r'rr.r* "

Jo \drrr"r-aT,oh,-m' \>t*"-.*rn*

Ca*

de

devd

ffiw A-" * ^nt

\;-;ar**#;.q

tl

FEura 1 Dimensiunile supervadni

Sursa. Cqocaru $t ' 2005 111

Ei sr-rnt descrigi ca profesionrqti care aLl pirasit serviciile

personal administrativ. dar ,,care au fost asistentr socrali inainte de

(Kadushin,1976'241)KadurslrtndescriesupervtzorttlCapeadrninistrativ (. ) care a primrt atttoritatea de a diriia orgatriza'

directe gi au devenita deveni suPe"rvizori"

,.o persoanS cu rol

evalua munca altora"

(1e76.21)Prin functia administrativa. supervizorul participa

o 1a managementul "esurselor

organiz-atiei'

. la gestionarea 9i distribuirea acestora'

Supervizoriisuntinrplicatigiauresponsabilitatiitrceeaceprivegte'. aclmtnistrarea organizatiei'

. dezvoltarea politrcilor de servicri 9r de personal'

r I1r?t-1a$ernentul Programelor'. stabilirea qr dezvoltarea politicilor'in colaborare cu menrbrit

comirnitatii

' 9i negocierea cu parterterii

hnicire procedeere de interven{ie,Pe nrdsuri ce s-au clezvoltat metodele' te

lr-rcrul la caza devenrt nrai sofisticat. iar sLlpervlzarea s-a transfortnat intr-un proces

conrplexalpracticiisocialelndifererrtceaccentsepLlnepefunctirlesupervizarii,unruc._r este srgLrr. supervrzarea e parte integrarrta a practicii

asistentei sociare, rar unii

autori o vird chiar ca pe o ..rnetoda a practicii in asrstenta socialS (weissman et al"

1 983 44)Cerintelesupervizariiafirnrainrplicitcalitatrle[)eCaretrebuiesSleindeplineascS

persoanadesemnatdrsacorrdltcaacestproces.experierrtainaslstentasociatd.studiidespecialitateqrabilitdtinranagerialeSupervizorulafostvazutdeuniiautori(Kadushin,1g74 Munson. 1gg3, sh.rrinan, 1gg3) ca un mediator ar conflic*ror dirrtre

asistentii sociali qi

agentie, iar de ar!ii ca ,.reprezentant ar organizatiei in raport cu angaiatii" (Munson'

1s79 42)supervizarea a fost clescrisa ca o farma de spriiin' "Lln proces

prln care un

asrste.t social practrcran sprilina un art asrstent sociar practician ( ) sa-9i pun in practicd

propriile abititati" (Pettes. 1979: 3): c, alte cuvtnte supervizorul este o persoand-resursa'

careajutSasistentulsocials5-grdezvolteabilitatile,peCareapolsSleapliceconformreguriior stabirite. ca persoana rre spriiin supervizorr-rr a fost comparat

cu un ferapeul ce

arerolutdea.ialutapeasrstentiisocralisSdevrnacong.tientideabilrtStile.competentele, responsabrlitatile pe care le atr 9i s6-qi rezoive

problemete generate de

corrtactul indelungat cr"r clrentii

Supervizarea nLl se limrieaza insa doar la aspectul administrativ gi cel de sprilin,ci este considerat un proces de educatie continua a practicienilor. Ca activitate deformare gi instrurre ,supervrzarea este un proces edi:cativ prirr care o persoane cu certecunoEttnte igi asumd responsabrilitatea de a irrstrui persoane cLr un rrivel de cunogtinte maiscazut" (Robinson, 1936: 53).in fLrnctie de sarcinile practice pe care trebuie sa leTndeplineasca asistentuI socia] in cadrul serviciilor pe care [e ofera. Aceasti caracteristicda supervizarii, ca act educattv. reprezrrrtd o adaptare penlanenta a activitatii asistentuluisocial la nevoile, condrtrile gi oporturnrtatile existente De aceea princrpiile qi practicaasistentei sociale sunt influentate de sr-rpervtzatea acesteia

(