accidente de scuf

7/23/2019 Accidente de Scuf

http://slidepdf.com/reader/full/accidente-de-scuf 1/15

Medicina scufundării

Aparatul respirator – rol şi anatomie

Aparatul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care contribuie la realizareaschimburilor dintre oxigenul din aerul atmosferic sau gazul de respirat şi bioxidul decarbon rezultat din procesele metabolice din organism.

Este format din:1.Căi respiratorii, cu rol în conducerea aerului:a) uperioare ! ca"ită#i nazale

! faringe b) inferioare $ laringe

! trahee! bronhii.

%.Plămîni $ organele propriu!zise ale schimburilor gazoase.

Cavitatea nazală.Este primul organ al căilor respiratorii. Este despăr#ită de septul nazal în două

ca"ită#i aproximati" egale, aşezate la baza craniului şi deasupra ca"ită#ii bucaleeptul nazal este, în treimea anterioară, cartilaginos, iar restul este osos. El poatesuferi în decursul "ie#ii numeroase traumatisme ce pot determina ruperea sau de"ierea saca aspect care formează de"ia#ia septului nazal ce reprezintă inaptitudine pentru un "iitor scafandru la selec#ie, deoarece inegalitatea celor două fose nazale ridică problemedeosebite de patologie specifică mediului hiperbar, cu repercusiuni gra"e asuprasinusurilor anterioare ale fe#ei şi urechii medii sau interne prin lipsă de egalare.

Sinusurile paranazale.unt ca"ită#i pereche, pline de aer, situate în oasele craniului şi care se deschid în

ca"itatea nazală. Ele sunt anterioare şi posterioare & etmoidul posterior şi sinusul

sfenoidal ). 'in punctul de "edere al patologiei sinusurile anterioare & maxilare, frontaleşi etmoidul anterior ) pot crea probleme şi pe acestea le "om lua în discu#ie.

Sinusurile maxilare. unt două ca"ită#i pereche, situate de o parte şi de alta a ca"ită#ii nazale, în

grosimea osului maxilar şi comunică cu ca"itatea nazală prin c(te un orificiu numit ostiu.Acesta se află în treimea superioară a peretelui intersinusonazal, ceea ce ridică problemeîn drenarea sa, neexist(nd fenomenul de drena spre în os & gra"ita#ional ). *riceafec#iune legată de mucoasa nasului sau a sinusului "a duce la blocarea drenaului prinostiu, cu imposibilitatea egalării presiunilor $ mediu $ ca"itate nazală $ sinus, cu gra"e probleme de patologie.

Sinusul frontal. Este o ca"itate unică sau multiplă, aflată în grosimea osului frontal, de o parte şi

de alta a rădăcinii nasului. +omunică cu ca"itatea nazală prin două canale frontonazalecare se deschid tot prin ostiu în fiecare fosă nazală. i aici se ridică aceleaşi probleme de patologie ca şi la sinusurile maxilare.

1



Etmoidul anterior. -n grup de mici cămăru#e care se deschid prin mai multe orificii în fosele nazale

şi care comunică între ele, aflate în grosimea osului etmoid. u ridică probleme de patologie în mediul hiperbar.

'in punct de "edere fiziologic este de re#inut că nasul, ca"itatea nazală şisinusurile paranazale practic nu contează în acti"itatea de scufundare, ele neridic(nd probleme de patologia scufundării dec(t în cazul neechilibrării presiunilor dintre şi din

ele, deoarece respira#ia scafandrului se face exclusi" oral.

Căile respiratorii inferioare./aringele este situat pe linia mediană a g(tului, în zona 10 milocie şi anterioară.

Are două func#ii:! respira#ie şi de protec#ie a căilor respiratorii inferioare2! fonatorie, a "orbirii articulate.3raheea ! continuă spre interior laringele. e află situată cu o mică por#iune în

partea antero!inferioară şi mediană a g(tului şi apoi cu restul în ca"itatea toracică, înspatele sternului. Are rol de transport al aerului .

4ronhiile sunt cele două ramifica#ii ale traheei, principală dreaptă şi principală

st(ngă şi au acelaşi rol func#ional cu aceasta.Plămâniiunt organele propriu!zise ale schimburilor respiratorii. e află situa#i în ca"itatea

toracică, fiind centra#i de inimă. +apacitatea totală este de 5677!6777 cmc.Anatomic, un plăm(n se împarte în lobi &), fiecare lob în segmente &!6), fiecare

segment în lobuli. /obulul pulmonar este la r(ndul lui format din acini pulmonari înformă de strugure, în locul boabelor exist(nd nişte mici cămăru#e numite al"eole pulmonare. * al"eolă pulmonară are un perete şi un orificiu pe unde comunică cu canalulal"eolar. 8eretele al"eolei este locul unde are loc schimbul de gaze. Aici, prin creareaunor diferen#e de presiune şi concentra#ie are loc schimbul de gaze $ hematia din

capilarul sanguin ced(nd bioxidul de carbon şi încărc(ndu!se cu oxigenul necesar.Aceasta este bariera hemato!aeriană, iar schimbul de gaze de la acest ni"el se numeştehematoză.

Fiziologia aparatului respirator .

9unc#ia respiratorie asigură aportul oxigenului necesar şi eliminarea bioxidului decarbon prin schimbul permanent de gaze dintre organism şi mediul înconurător.

Mecanica respiraţiei.1.nspira#ia $ aerul atmosferic pătrunde prin căile respiratorii p(nă la ni"elul

al"eolelor pulmonare.;n condi#ii fiziologice respira#ia se face pe cale nazală. ;n mediul nostru

subac"atic, acest act se execută exclusi" pe gură, ceea ce presupune un grad deantrenament deosebit. 9unc#ia de cură#ire a aerului respirat, care în condi#ii normale estefăcută de nas, acum este rezol"ată de către sistemul de filtrare al compresoarelor careumplu buteliie.

%



nspira#ia este un proces acti", care solicită musculatura toracică şi anexă înscopul creşterii dimensiunilor cutiei toracice. <olul antrenamentului în dez"oltareacorespunzătoare a acestui grup de muşchi "a duce la o inspira#ie cu aport mai mare deaer.

%.Expira#ia $ o parte din aerul al"eolar este expulzat la exterior.

Ventilaţia pulmonară

chimburile gazoase dintre mediul înconurător şi plăm(ni constituie "entila#ia pulmonară şi au rolul de a men#ine constantă compozi#ia chimică a aerului al"eolar.9rec"en#a respiratorie este la adult de 1%!1= 0min în repaus şi put(nd aunge la

560min în efort intens. ;n condi#ii de repaus, fiecare respira#ie "ehiculează aprox. 677 cmcde are. ;ntr!o respira#ie for#ată se mai pot aduce încă 1677 cmc. -n scafandru antrenat "acreşte "olumul de aer inspirat odată la 1777 cmc, astfel înc(t ritmul respirator trebuie săaungă la >!17 respira#ii0min. *rice depăşire a ritmului respirator normal peste 150min "aduce la o proastă eliminare a bioxidului de carbon, astfel înc(t scafandrul se "a intoxicalent cu bioxid de carbon endogen. 9enomenul de depăşire a ritmului respirator peste150min, printr!o proastă dozare a efortului subac"atic poartă numele de g(f(ială şi este unincident de scufundare ce poate a"ea urmări gra"e datorită neeliminării bioxidului de

carbon.Relarea respiraţiei.e face permanent şi se datorează unor mecanisme extrem de complexe şi fine,

ner"oase şi umorale.<eglarea ner"oasă se face automat datorită unor receptori de presiune şi chimici,

afla#i în anumite "ase sanguine mari, dar şi sub influen#a "oin#ei deoarece orice om poatesă!şi accelereze, să!şi rărească sau chiar să!şi oprească "oluntar respira#ia pentru c(te"azeci de secunde&apnee "oluntară).Acest aspect este deosebit de important în mediulscafandrier, un bun antrenament în acest sens put(nd duce la o respira#ie adec"ată şi perfect adaptată noului mediu de "ia#ă şi de muncă.

<eceptorii ner"oşi chimic afla#i în "ase sunt excita#i de presiunea par#ială a bioxidului de carbon, cu c(t acesta este mai mare, cu at(t mai repede apare inspira#iacomandată de centrul ner"os respirator din creier care "a compensa diferen#a prea maredintre presiunea par#ială a oxigenului şi a bioxidului de carbon. 'e aceea, bioxidul decarbon a fost denumit şi ?hormonul respira#iei@.

Aparatul cardiovascular - rol şi anatomie

Aparatul cardio"ascular este alcătuit din inimă şi sistemul de "ase prin carecirculă s(ngele şi limfa. 9unc#ional, prin rolul de transport pe care îl îndeplineşte, elcontribuie, alături de sistemul ner"os, la realizarea unită#ii func#ionale a întreguluiorganism. ;n cadrul său se disting: sistemul circulator sanguin şi sistemul limfatic.

istemul circulator sanguin este format din inimă, artere, capilare şi "ene. Eltransportă prin artere s(nge încărcat cu oxigen şi substan#ele necesare metabolismuluicelular, care, aung(nd în re#eaua capilară din #esuturi, străbat peretele acestuia şi seintegrează lichidului intersti#ial de unde sunt încorporate în #esuturi. ;n acelaşi timp



bioxidul de carbon şi al#i produşi rezulta#i din metabolism trec din celule în lichidulintersti#ial şi de aici în capilare, de unde, prin "ene sunt transportate la inimă şi trimisemai departe spre organele de excre#ie.

'in punct de "edere anatomic şi func#ional, în cadrul sistemului circulator sanguin se deosebesc două circuite ale s(ngelui, str(ns legate între ele şi denumite mareacircula#ie sau circula#ia sistemică şi mica circula#ie sau circula#ia pulmonară.

istemul limfatic este format din ganglioni limfatici, "ase limfatice şi trunchiuri

colectoare care se "arsă în marile "ene ale organismului.!nimaEste organul central al aparatului cardio"ascular. Ea este un organ musculo!

ca"itar, cu acti"itate ritmică şi rol de pompă aspiro!respingătoare pentru circula#iasanguină.

nima este aşezată în ca"itatea toracică, fiind adăpostită într!un sac fibros numit pericard. (rful inimii este orientat spre st(nga, pri"ind în spa#iul intercostal st(ng, pelinia mediană sau mamelonară.

+a alcătuire generală, inima este formată din două atrii $ st(ng şi drept şi din două"entricule $ st(ng şi drept. At(t atriile c(t şi "entriculele sunt despăr#ite intre ele desepturi orizontale şi "erticale. ;ntre atrii şi "entricule există orificii de comunicare numite

orificii atrio!"entriculare.Atriul drept primeşte prin cele două "ene ca"e, dreaptă şi st(ngă, s(ngele dinîntreg organismul. (ngele trece în "entriculul drept de unde, prin arterele pulmonare porneşte spre plăm(n, unde "a ceda bioxidul de carbon şi se "a încărca cu oxigen.(ngele încărcat cu oxigen de la plăm(n aunge în atriul st(ng prin "enele pulmonare,trece în "entriculul st(ng de unde, prin artera aortă porneşte în marea circula#ie aorganismului.

Vasele sanuine.Arterele $ "asele care transportă s(ngele de la inimă spre #esuturi.enele $ "asele care transportă s(ngele de la #esuturi spre inimă.+apilarele $ la ni"elul cărora se realizează schimburile dintre #esuturi şi s(nge.

Fiziologia aparatului cardiovascular .

+elulele organismului necesită un aport permanent de oxigen şi substan#enutriti"e şi eliberează consecuti" bioxidul de carbon şi substan#e de catabolism, rezultatedin descompunerea materialului nutriti".

8rincipalul miloc de transport prin care aung la celule substan#ele necesare şioxigenul şi în care se descarcă produşii de catabolism este s(ngele, care, pentru a!şiîndeplini rolurile trebuie să circule permanent.

nima, organul propulsor al s(ngelui, prin construc#ia sa anatomică, face cas(ngele să fie pompat doar într!un anumit sens.

-n ciclu cardiac cuprinde:- o sistolă, c(nd s(ngele este împins de "entriculi în artere2- o diastolă &pauză), c(nd s(ngele din atrii trece în "entriculi şi cel din "ene

intră în atrii.

5



+ordul func#ionează deci ca o dublă pompă care primeşte s(ngele din circula#iasistemică şi respecti", din cea pulmonară şi îl pompează apoi sub presiune în cele douăartere mari.

* modalitate fiziologică de adaptare la efort este reprezentată de creştereafrec"en#ei bătăilor, acestea put(nd aunge la 1%7!1570min, fa#ă de >7!=70min în modnormal. Aspectul poartă numele de tahicardie. /a sporti"ii antrena#i, se aunge latahicardie numai în cazul unor eforturi meri şi sus#inute. ;n general, aceştia au ritmul

cardiac de repaus de 67!B70min, determinat de antrenamentul cordului fa#ă de efort.Aspectul poartă numele de bradicardie. * astfel bradicardie apare şi la scafandri,determinată de o bună compensare la efort şi de o rărire a ritmului respirator paralel cucreşterea "olumului de aer respirat pentru o respira#ie. 4radicardia scafandrilor este unsemn de bună compensare a acestora fa#ă de acti"itatea ce o desfăşoară.

Echilibrul termic în apă

8ătrunderea sub apă a unui scafandru conduce la o pierdere de căldură care estemult mai mare raportat la pierderile de căldură care sur"in în aer,îm mediul normobar.

;n apă, temperatura de confort termic este de C +, ceea ce corespunde ni"eluluide confort termic în aer, în mediul normobar,pentru un indi"id gol şi nemişcat şi care estede 1=C +.

Această diferen#ă notabilă este determinată de faptul că fa#ă de aer, călduraspecifică a apei este de 177 de ori mai mare, iar conducti"itatea termică este de %6 de orimai mare. /a acest fapt trebuie adăugat că la un om de 1>7 cm şi >7 Dg suprafa#a pieliieste de 1,>7 mp.

Astfel, un scafandru normal îmbrăcat, scufundat în apă de 5C + şi respir(nd aer,trebuie să consume 1,6 F pentru a!şi men#ine temperatura corporabilă stabilă. Apareastfel clar faptul că izolarea scafandrului fa#ă de mediu este obligatorie, deoarece unastfel consum de energie nu se poate prelungi mai mult dec(t de c(te"a zeci de minute.

+onsecin#ele fiziologice ale scufundării în apă rece, necompensate de echipamentadec"at,sunt:

- aritmii cardiace ce pot merge p(nă la stop cardiac2- hiper"entila#ie de mari propor#ii, ceea ce "a duce la scăderea presiunii bioxidului

de carbon sanguin,a"înd drept consecin#e apari#ia de contracturi spasticemusculare de tip tetanic şi modificări ale ritmului ideati",pînă la pierdereacunoştin#ei2

- scade performan#a motrice musculară, cu un ritm de aproximati" 1,= procente 0minut, prin alterarea conducerii influxului electric la ner"ii periferici careiner"ează muşchii scheletici2

- poate apare bradicardie care "a antrena tulburări de iriga#ie ale muşchiuluicardiac, cu consecin#e gra"e.Gecanismele de pierdere a căldurii sunt:

- +onduc#ia $ este transferul de căldură între două corpuri cu temperaturi diferite,dar care "in în contact direct $ este cazul scafandrului neproteat prin costumadec"at sistemului de scufundare.

- +on"ec#ia $ este transferul de căldură de la scafandru la apă, în condi#iile în careexistă o diferen#ă netă de temperatură & gradient de temperatură ).

6



- <adia#ia $ este transferul de căldură între două obiecte cu temperaturi diferite, dar care nu "in în contact direct & nu se aplică la mediul de scafandri ).

- E"aporarea $ cedarea de căldură prin naşterea de "apori. Această modalitate aparela pierderea de căldură prin respira#ie, unde alături de gazele expirate se elimină"apori de apă care accentuează pierderea de căldură.<ezol"area problemelor adaptării la temperaturi scăzute ale apei de imersiune se

"a face prin purtarea de echipamente adec"ate, special concepute acestui scop şi prin

antrenarea sistematică a scafandrilor la scufundări în mediul ac"atic rece & trebuie a"ut în"edere următorul exemplu $ "ara c(nd temperatura apei mării la suprafa#ă urcă la %%!%5C+, la ad(ncimea de 57 m şi mai os, temperatura apei nu este mai mare de 5!BC +, deci problema echipării şi antrenării se pune permanent ).

Accidente de scufundare

+lasificare:1. Accidente mecanice!barotraumstisme:

-

placaul măştii2- colicile scafandrilor2- barotraumatismul urechii medii şi interne2- barotraumatismul sinusurilor2- barotraumatismul dentar2- emfizemul subcutanat spontan sau chirurgical.

%. Accidente biochimice:- intoxica#ia cu oxigen2- intoxica#ia cu bioxid de carbon2- narcoza cu gaze inerte.

.Accidente de decompresie:

a) după modul apari#iei:- în timpul decompresiei2- după o decompresie normală2- după o decompresie scurtată2- după o decompresie scurtată, prin criză hiperoxică.

b) după simptome:- cutanate2- osteoartromusculare&bend),tip42- ale urechii interne&"estibulare),tip 2- neurologice, tip 2- respiratorii,tip <.

5.Alte accidente de scufundare.

".#ccidente mecanice$%arotraumatisme.4arotraumatismele sunt probabil cele mai frec"ente accidente înt(lnite în mediul

de scafandri. 4arotraumatismul este reprezentat de lezarea #esuturilor ca rezultat alexpansiunii sau contrac#iei gazului aflat în spa#ii închise sau semiînchise aleorganismului. /ezarea #esuturilor se produce ca efect direct al schimbării "olumuluigazului.

B



/a cobor(re, datorită creşterii presiunii, gazele aflate în spa#iile interne aleorganismului se contractă,putînd rezulta barotraumatisme la cobor(re.

/a urcare, prin scăderea presiunii, "olumul gazelor creşte, astfel put(nd apărea barotraumatismul la urcare.

a& Placa'ul mă(tii./ipsa egalizării presiunii aerului încarcerat sub mască "a duce, odată cu reducerea

"olumului său, la coborîre,la apari#ia unui fenomen de "entuză care "a antrena consecin#e

neplăcute.+linic. Edem pufos al #esuturilor aflate sub "izor, în special în zona oculară, zonede mici hemoragii sub tegumente, hemoragii conuncti"ale,epistaxis.

3ratament. ;n general, nu se ridică probleme de tratament, leziunile rezol"(ndu!sespontan.

8re"enire. 8e timpul coborîrii,pe măsură ce apare senza#ia de constric#ie exercitatăde "izor, scafandrul "a insufla uşor pe nas aer,egalînd presiunea de sub mască. Efectul de"entuză este mai accentuat în primii 17 m.

%& Colicile scafandrilor.emnele apar în timpul decomprimării sau la scurt timp de la ieşirea din apă.+linic. 'ureri abdominale cu caracter colicali"&crampe),eructa#ii, balonare

abdominală mare.3ratament. 'acă nu se calmează spontan, prin eliminări naturale, se administreazăun antispastic.

8re"enire. <egim alimentar adec"at în perioadele de scufundare, fără alimente ce pot produce fermenta#ie:fasole,"arză,dulciuri.

c& ".)arotraumatismul urec*ii medii.Este cel mai frec"ent accident./eziunea esen#ială este reprezentată de un dezechilibru de presiune.+linic. 8rima senza#ie care apare este cea de ureche înfundată. 'acă se continuă

cobor(rea apare otalgia tipică, la început sub forma unei dureri ascu#ite, resim#ită înfundul conductului auditi" extern, apoi ca o durere surdă, de intensitate mare. 'urerea

poate fi înso#ită de zgomote în urechea afectată şi uneori de o senza#ie de ame#ealătrecătoare. 'acă şi în aceste condi#ii se continuă cobor(rea fără echilibrare presională,durerea creşte în intensitate şi apare ruperea timpanului, care se înso#eşte de pierderea de s(nge prin conductul auditi" extern,o ame#eală de mare intensitatedeterminată de efectul caloric al apei pătrunse brusc în urechea medie,fept ce poatedetermina dezorientarea cu crearea premizelor pentru înec. /a ieşirea la suprafa#ă seconstată s(nge în conductul auditi" extern, durere intensă, senza#ie intensă de ame#eală şi pierdere de auz.

3ratament. Este de competen#a medicului specialist *.<./.8re"enire:

- control medical corect înaintea scufundării, pentru eliminarea cauzelor predispozante &rinofaringite acute, "iroze respiratorii, dop de cerumen )2

- interzicerea folosirii unor substan#e decongesti"ante nazale & <inofug )2- în"ă#area şi aplicarea corectă a mane"relor de egalare a presiunii din urechea

medie.* bună aplicare a acestor metode,o "iteză de cobor(re adec"ată,o bună stare de

sănătate rinofaringiană şi otică,"or duce la eliminarea riscului barotraumatismului urechiimedii, care odată produs poate ridica inclusi" problema unui deces prin înec sau aeliminării scafandrului de la scufundare, pentru totdeauna.

>



+.)arotraumatismul urec*ii interne.Este mult mai rar dec(t cel al urechii medii, dar de gra"itate infinit mai mare.8oate fi cauzat de o mane"ră alsal"a efectuată intempesti" la urcare.+linic. ub apă nu apare de obicei nimic sau o mică ame#eală trecătoare. /a

ieşirea din apă subiectul constată o piedere marcată sau definiti"ă a auzului, la una dintreurechi, rar bilateral, înso#ită de uşoare ame#eli şi zgomote în urechi. 'e regulă pierdereade auz trece spontan, dar există cazuri c(nd persistă, circumstan#ă c(nd poate răm(ne

definiti"ă.3ratament. Este de strictă specialitate.8re"enire.

- depistarea subiec#ilor cu susceptibilitate la hipoacuzii&boli anterioare,antecedente de familie)2

- interzicerea mane"rei alsal"a la urcare şi explicarea riscurilor ei2- în cazul apari#iei senza#iei de înfundare a urechii se opreşte urcarea şi se coboară

1!% m, apoi se reia urcarea foarte lent.d& )arotraumatismul sinusurilor.+linic. Apare senza#ia de plenitudine a sinusului, cu greutate în obraz sau frunte,

durere din ce în ce mai mare pe proiec#ia sinusului şi iradiată în ochi sau

din#i,epistaxis,e"acuarea con#inutului sinuzal.3ratament:- medicul de specialitate2- o nouă scufundare este posibilă numai după "indecarea totală a leziunilor.8re"enire:- o bună selec#ie a candida#ilor2- control medical competent înaintea scufundării.e& )arotraumatismul dentar.+onstă în implozia sau explozia unei bule de aer aflate sub o plombă sau lucrare

protetică prost montată.+linic. 'urere bruscă, intensă în zona dentară afectată şi scafandrul "a constata

apari#ia în ca"itatea bucală a unui corp străin, format din materialul implodat sauexplodat, care poate fi aspirat sau înghi#it.3ratament. tomatologic.8re"enire. Adaptarea perfect etanşă a plombelor sau a lucrărilor protetice fixe ale

scafandrilor, de către medici stomotoşogi a"iza#i.f& Emfizemul su%cutanat spontan sau c*irurical<eprezintă prezen#a aerului sub piele, aspect neobişnuit şi anormal

& supracla"icular,orbital,mandibular sau maxilar, în zona unei inter"an#ii chirurgicale ).+linic. e constată prezen#a aerului în zona respecti"ă, prin tumefierea ei şi prin

palpare.3ratament. ! "indecare spontană în c(te"a săptăm(ni2

! se pune problema represurizării în cheson2- oxigenoterapie normobară2- oprire de la scufundare p(nă la "indecare completă.

8re"enire $ eliminarea cauzelor .

+.#ccidente %ioc*imice.a& !ntoxicaţia cu oxien.

=



8oate fi cronică & c(nd presiunea par#ială a oxigenului din amestecul respirator este cuprinsă între 7,5% bar şi 1,> bar ) sau acută ! criza hiperoxică! & c(nd presiunea par#ială a oxigenului din amestecul respirator este peste 1,> bar ).

emne de alarmă sau prodromale: cele mai constante sunt secusele musculare,crampele musculare şi accelerarea pulsului.

Criza *iperoxică.Este o criză con"ulsi"ă epileptiformă. *dată declanşată, ea îşi urmează cursul

normal, fără modificări, chiar dacă amestecul respirator nu mai este hiperoxic. emanifestă prin contractură musculară generalizată,con"ulsii,muşcarea limbii, pierdere deurină, confuzie, agita#ie. +riza în sine este extrem de impresionantă, dar în principiu nu prezintă pericol pentru subiect.

9actorii de risc sunt înecul, suprapresiunea pulmonară, traumatisme. 'acăsubiectul este retras din mediul hiperoxic, el se "a "indeca fără urmări. 'acă răm(ne înmediul hiperoxic, "a face crize din ce în ce mai dese, sf(rşind prin a deceda prinepuizarea organismului.

8entru preînt(mpinarea crizei hiperoxice, scufundarea cu aer comprimat trebuielimitată la ad(ncimea de >7 m, ad(ncime la care presiunea par#ială a oxigenului din aerulrespirat este de 1,> bar. +riza hiperoxică poate apărea la scafandri militari care respiră

oxigen pur, moti" pentru care trebuie respectată strict tehnologia de scufundare cu oxigen pur.%& !ntoxicaţia cu %ioxid de car%on.;n scufundări, intoxica#ia cu bioxid de carbon & excesul de bioxid de carbon în

s(nge ) poate pro"eni din poluarea aerului comprimat în butelii în momentul umpleriiacestora. -n exemplu şi cauza particulară o constituie g(f(iala.

+linic- creşterea amplitudinii şi a ritmului respirator2- cefalee "iolentă2- congestia obrazului2- transpira#ii masi"e2-

respira#ie rapidă şi superficială2- o stare de ebrietate şi excitabilitate.<e"enirea la suprafa#ă duce la o accentuare a tulburărilor, în special a cefaleei.

8oate să apară "oma, care poate fa"oriza înecul.;n situa#ia g(f(ielii, apare o respira#ie scurtată, sacadată, înso#ită de lipsă de aer.

cafandrul are tendin#a de a scoate detentorul şi "izorul,riscînd astfel înecul.3ratament:- în situa#ia unui accident uşor, se iese la suprafa#ă, se lungeşte accidentatul într!

un loc bine "entilat şi se administrează oxigen pur normobar2- c(nd accidentul este gra" & pierdere de cunoştin#ă cu sau fără stop cardio!

respirator ), se face respira#ie artificială, masa cardiac extern, oxigen pur normobar.

8re"enire:- "erificarea atentă a calită#ii amestecului respirator din butelie2- pre"enirea g(f(ielii prin adaptarea efortului la posibilită#ile indi"iduale. 'acă

totuşi apare, se încetează orice acti"itate, se ia o pozi#ie relaxată şi se foloseşteclapetul de debit continuu al detentorului pentru creşterea debitului de aer.

c& ,arcoza cu aze inerte.

H



8este 57!67 m scafandri care folosesc aer comprimat descriu tulburări psiho!fiziologice care se accentuează propor#ional cu creşterea ad(ncimii şi regresează propor#ional cu scăderea ei.

Afec#iunea este determinată de gazele inerte din amestecul respirator şi anume deazot, narcoza fiind descrisă ca ?narcoză cu azot@ sau ?be#ia ad(ncurilor@.

+linic:- euforie, senza#ie de dezechilibru, detaşare de lumea exterioară2-

scăderea aten#iei şi a memoriei,a coordonării, fugă deidei,irascibilitate,anxietate2- alterarea sensibilită#ii profunde şi superficiale, creşterea pragului durerii2- la adămcimi mari pot apare halucina#ii.3ratament: u există tratament specific, simpla re"enire la suprafa#ă duce la

regresie p(nă la dispari#ia tulburărilor.8re"enire: u se "a depăşi ad(ncimea de B7 m în scufundările cu aer comprimat,

ştiindu!se că pot apare tulburări minore de tip narcoză încă de la 51 m.

-.#ccidente de decompresie.<eprezintă un grup de accidente de scufundare cu forme clinice "ariabile şi ca

gra"itate,a căror importan#ă poate fi foarte mare pentru "iitorul profesional şi social alscafandrului, deoarece pot lăsa urmări definiti"e şi mutilante.Aceste accidente se produc în cazul unor decompresii prost conduse şi calculate,

sau prea rapide, sau pot apare în cazul unor decompresii normale, atunci c(nd scafandruleste într!o condi#ie fizică precară &oboseală fizică, ner"oasă, consum de alcool).

;n timpul scufundării, în faza cobor(rii scafandrului către ad(ncimea de lucru,apare fenomenul de dizol"are a azotului în #esuturi şi lichidele intersti#iale.

;n faza de re"enire la suprafa#ă, scafandrul trebuie să respecte cu stricte#e programul de ridicare impus de tabelele de decompresie. Atunci cînd,din diferite moti"e,scafandrul nu respectă aceste tabele şi urcă la suprafa#ă prea repede, azotul dizol"at sedegaă d(nd naştere la bule de gaz, al căror număr este cu at(t mai mare cu c(t ridicarea

este mai rapidă, bule ce pot duce la apari#ia accidentelor de decompresie.a& #ccidente cutanate.- ?purecii@!sunt mici zone roşiatice, uneori cu aspect de mici arsuri superficiale2- ?oi#ele@!sunt mici zone de erup#ie, uşor tumefiate, care pot fi dureroase.%& #ccidente osteoartromuscularetip ) / %end &.;n ordinea frec"en#ei, afectează: umărul, genunchiul ,cotul, şoldul, articula#ia

pumnului, glezna.+linic:- durere "ie, intensă, crescătoare2- de regulă, monoarticulară2- mobilizarea articula#iei duce la creşterea durerii.9actori fa"orizan#i:- oboseala2- scufundările succesi"e2- lucrul intens la fund2- frigul2- alcoolul.3ratamentul instituit imediat şi corect "indecă fără sechele.c& #ccidente ale urec*ii interne tipV / vesti%ular &.

17



Accident gra", care dacă sur"ine în apă poate fi premiză de înec şi chiar dacă estecorect tratat, poate lăsa sechele serioase.

+linic $ în timpul decompresiei sau imediat la ieşirea din apă, scafandrul prezintă:- stare de rău general2- ame#eli2- gre#uri2- "omă2-

pierdere de auz2- zgomote în urechi2- pierderea cunoştin#ei.d& #ccidente neuroloice tip,.unt dintre cele mai gra"e accidente de decompresie. +hiar tratate foarte corect,

lasă în maoritatea cazurilor sechele func#ionale gra"e şi in"alidante.+linic:- furnicături în membrele inferioare2- parestezii cutanate2- durere lombară2- paralizii ale membrelor inferioare2-

hemiplegie, cuprinderea unei m(ini şi a unui picior de aceeaşi parte2- hemipareze2- hemianestezii2- tulburări de "edere.e& #ccidente respiratoriitip R.+el mai gra" accident de decompresie. este urmarea suprapresiunii pulmonare.+linic:- paloare2- răcirea extremită#ilor2- astenie fizică şi psihică2- cianoză2-

stare de anxietate2- pierderea cunoştin#ei2- durere toracică retrosternală,9oarte rar se "indecă fără sechele.0actori determinanţi (i aravanţi ai %olii de decompresie1- re"enirea prea rapidă la suprafa#ă2- absen#a palierelor2- paliere neadaptate ca ad(ncime şi durată tipului de scufundare afectuate.2ratamentul %olii de decompresie.*biecti"ele principale sunt:- recompresie2- oxigenarea2- tratamentul medicamentos.

Recompresia terapeutică.Este o măsură de mare urgen#ă, care, dacă este posibil, "a fi aplicată în timp c(t

mai scurt &!5 minute de la constatarea primelor semne), put(nd rezol"a ea singurăsimptomatologia unui accident nu foarte gra". -nde nu există barocameră, se

11



administrează simptomatice, oxigen normobar la mască şi transport extrem de rapid cătreun loc unde există echipament de presurizare.

Este interzis transportul cu a"ionul sau cu elicopterul.<ecompresia terapeutică, înso#ită de oxigenoterapie, se execută în conformitate cu

tabelele de decompresie terapeutică în "igoare.3ratamentul medicamentos este cel standardizat şi este pre"ăzut în tabelele de

decompresie terapeutică, precum şi alte procedee terapeutice care sunt hotăr(te de către

medicul care "a inter"eni în solu#ionarea unui accident de decompresie.Prevenirea accidentelor de decompresie1- "erificarea echipamentului scufundării2- elaborarea planului de scufundare cu analizarea în detaliu a timpului de

sta#ionare la fund, cantitatea de muncă prestată,adîncimile palierelor şi timpiide sta#ionare în paliere2

- echiparea corespunzător temperaturii mediului ambiant şi a apei2- respectarea în întregime a planului de scufundare2- respectarea principiului scufundării în echipă2- cunoaşterea simptomatologiei bolii de decompresie2- cunoaşterea principiilor de prim!autor pe timpul transportului accidentatului

la cheson sau pe timpul compresiei terapeutice, în absen#a unui cadru medical,- analizarea, cu întreg colecti"ul de scafandri, în spirit de deplină obiecti"itate,a

accidentelor sur"enite pentru a se "edea greşeala care a generat accidentul.

#lte accidente de scufundare

".3necul.Este un accident care poate sur"eni în orice moment al acti"ită#ii de scufundare.

El poate fi un accident în sine sau poate complica un accident de scufundare.Cauze1

a) cauze cutanate $ produse de hidrocu#ie sau hidroşocul termodiferen#ial. Acest

accident este cu at(t mai frec"ent cu c(t gradientul termic apă!piele este mai mare2 b) cauze *.<./. $ folosirea greşită a tubului de respirat $ poate apare sincopărespiratorie chiar la suprafa#a apei prin aspirarea apei direct în laringe şi apari#iasincopei laringo!plegice sau laringo!spastice2

c) sincopa prin scufundare în apnee datorită intoxica#iei masi"e cu bioxid de carbon2d) cauze biochimice $ intoxica#ia cu bioxidul de carbon ce poate apare în urma gîfîielii,a

folosirii de echipament neadec"at &tuburi lungi, "izoare atipice care cresc spa#iul mortrespirator), narcoza cu azot, criza hiperoxică2

e) cauze traumatice $ căderi în apă sau sărituri necontrolate de la înăl#imi mari, cutraumatizarea zonelor plexului solar&abdomen) sau a zonelor genitale2

f) cauze alergice $ determinate de contactul cu animalele marine ca meduzele sau peştii"eninoşi2

g) cauze psihice $ inhibi#ia emoti"ă intensă şi0sau fenomenul de panică într!o situa#iedată & pană de aer, riscul coliziunii cu o ambarca#iune, ieşirea I?în balonI2

h) discordan#a dintre posibilită#i şi efortul depus care poate duce la o stare de epuizarefizică şi0sau psihică, care se poate constitui într!o premiză de înec.

+linic.

1%



-n înecat care are norocul de a fi recuperat din apă poate prezenta:- stare de epuizare şi de şoc termic cu cunoştin#a păstrată2- tulburări respiratorii, de la simpla dispnee şi tuse p(nă la stop respirator2- tulburări de cunoştin#ă, de la obnubilare la comă profundă2- tulburări cardiace de ritm p(nă la stop cardiac şi aspect global de moarte

clinică.'acă la acestea se adaugă şi un accident de decompresie situa#a de"ine extrem de

gra"ă.Prim a'utor.;n caz de înec se dă în următoarea ordine.- alarmă2- scoaterea înecatului din apă2- eliberarea căilor aeriene superioare2- respira#ie artificială2- masa cardiac extern2- tratarea e"entualelor plăgi, oprirea unei hemoragii etc.3impul de inter"en#ie nu trebuie să depăşească !6 min.'egaarea căilor respiratorii superioare se face manual cu autorul

degetului,toaletîndu!se ca"itatea bucală şi fosele nazale.* altă modalitate este drenaul postural decli" care constă în plasarea înecatului pe un plan înclinat natural, cu capul spreîn os şi o înclinare de plan de 7C.

'in punct de "edere strict al situa#iilor practice, se pot înt(lni trei momentedistincte:

S!24#5!# ".;necat conştient sau inconştient, respira#ie mai mult sau mai pu#in regulată, puls

perceptibil sau c"asinormal.e pune în pozi#ie decli"ă.'acă este cazul:- se cură#ă ca"itatea bucală şi fosele nazale2-

se aşează capul în hiperextensie2- se deschide gura prin subluxarea mandibulei spre inferior.al"atorul se "a plasa în dreapta "ictimei, "a executa toaleta ca"ită#ii bucale cu

indexul. Apoi "a flecta posterior capul spriinind ceafa cu o m(nă şi împing(nd cucealaltă fruntea înecatului spre posterior şi inferior. e "a deschide gura prin apăsare pemandibulă în scopul deblocării limbii din faringe. 'acă sur"ine "oma, se "a înclina rapidcapul "ictimei spre lateral în scopul e"itării aspira#iei bronşice.

;n prezen#a unui înecat conştient sau inconştient, agitat şi cu o respira#ie mai multsau mai pu#in regulată şi cu pulsul perceptibil, sal"atorul "a executa doar o supra"eghereacti"ă, gata să inter"ină la ne"oie.

S!24#5!# +.;necatul nu respiră, dar pulsul este perceptibil.e aplică măsurile din situa#ia 1, plus respira#ia ?gură la gură@ sau ?gură la [email protected] acestor mane"re "a fi prezentată la lec#iile practice de acordare a

primului!autor din cadrul cursurilor de scafandri.S!24#5!# -.;necatul nu respiră, pulsul carotidian nu se percepe.deal ar fi să existe doi sal"atori.e alternează reanimarea respiratorie cu cea cardiacă&masa cardiac extern).

1



<itmul de alternare este de o insuflare la cinci mane"re de masa cardiac extern.emnele reluării acti"ită#ii spontane cardiace sunt:- apari#ia pulsului arterial spontan2- recolorarea cutanată2- reducerea midriazei&a dimensiunii pupilei)2- reluarea respira#iei spontane.+hiar dacă apar aceste semne, înecatul nu "a fi abandonat p(nă la sosirea

medicului şi transportarea acestuia la spital.

+.Explozia su% apă (i efectele sale.;n cadrul scufundărilor profesionale în scop lucrati", ca şi în cele cu scop militar,

se folosesc explozi"i subac"atici.Efectul unei explozii subac"atice se analizează în func#ie de:- cantitatea de explozibil folosită2- tipul explozibilului2- distan#a dintre explozie şi scafandru2-

ad(ncimea de scufundare2- pozi#ia capului scafandrului fa#ă de unda de şoc.e produc efectele mecanice directe prin izbirea scafandrului de către unda de şoc,

la care se adaugă şi zgomotul şi complexul de unde de şoc secundare. e producdistrugeri masi"e ale aparatului acustico"estibular,ce se traduc prin dezorientare spa#ială,"erti p(nă la pierderea cunoştin#ei. +u c(t scafandrul este surprins mai aproape defocarul de explozie, cu at(t efectele sunt mai gra"e. 'acă scafandrul se află între apecătre suprafa#ă, efectele "or fi şi mai gra"e. Efectele "or fi exacerbate dacă pozi#iacapului scafandrului se află pe direc#ia undei de şoc.

-.#ccidentele scufundării li%ere / în apnee & .

a) Jipercapnia şi înecul.+auze:- pregătirea necorespunzătoare a scufundării în apnee2- efort muscular important2imptome:- senza#ie de indispozi#ie2- ame#eală.Găsuri:- urcare către suprafa#ă înainte de a apare ne"oia de a inspira2- sal"are şi reanimare.8re"enire:- pregătire bună a scufundării în apnee2- cunoaşterea limitelor2- scufundare sub supra"eghere. b) Jipoxia şi sincopa de > m.+auze:- hiper"entila#ie excesi"ă, care duce la creşterea concentra#iei de bioxid de

carbon2

15



- dispare ne"oia de inspira#ie, care duce la o concentra#ie insuficientă aoxigenului în #esuturi,pro"ocînd sincopa de ad(ncime2

imptome:- la ad(ncime!senza#ie de bine,euforie2- la urcare!atitudine anormală.Găsuri:- sal"are şi reanimare.

8re"enire:- nu se "a efectua o hiper"antila#ie excesi"ă2- cunoaşterea limitelor2- scufundarea trebuie efectuată sub supra"eghere inclusi" în secundele de după

ieşirea la suprafa#ă2- la urcare, nu trebuie ridicat capul către suprafa#ă, cu excep#ia ultimilor m2- cagula nu trebuie să str(ngă tare g(tul2- scufundătorul nu trebuie să fie prea lestat.c) urmenaul cardiac.+auze:- apneei lungi şi repetate2-

timpi de repaus insuficien#i2- "aria#ii de temperatură2imptome:- oboseală2- indispozi#ie2- sincopă.Găsuri:- sal"are şi reanimare.8re"enire:- for#ă fizică bună2- timpi de repaus suficien#i între două scufundări în apnee.

d) Edemul pulmonar acut.+auze:- la ad(ncimi mai mari de 7 m, aparatul respirator "a fi în depresiune, ceea ce

duce la atragerea s(ngelui în al"eolele pulmonare,pro"ocînd edemul pulmonar acut.

imptome:- senza#ie de gol interior2- scuipare de s(nge2- durere toracică puternică2- sincopă.Găsuri.- transport urgent către spital2- inhalare de oxigen.8re"enire:- cunoaşterea limitelor.

16

accidente de scuf

Documents