accidente vasculare

Download Accidente Vasculare

Post on 03-Apr-2018

215 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • 7/29/2019 Accidente Vasculare

    1/24

    PROIECT DE DIPLOMAMETODE DE RECUPERARE MEDICALA BALNEOFIZIPTERAPICE IN

    ACCIDENTE CEREBRALE VASCULARE:HEMIPLEGII SI PARAPLEGII

    PLANUL LUCRARII

    PARTEA I

    I. Generalitati--definitie, clasificare, date epidemiologiceII. Etiopatogenie--cauze, mecanisme, anatomie patologicaIII. Criterii de sustinere a diagnosticului:

    a) examenul clinic--semne subiective si obiectiveb) investigatii paraclinice--ex. radiologic, probe de laborator

    IV. Evolutie si prognosticV Tratament:

    1. profilactic2. igieno-dietetic3. medicamentos4. ortopedico-chirurgical

    PARTEA a II-a: Tratamentul BFT

    1. principiile si obiectivele tratamentului BFT2. tratamentul prin hidro-termoterapie (tehnica, efecte)3. tratamentul prin electroterapie (tehnica, efecte)4. tratamentul prin masaj:

    --efectele fiziologice ale masajului--descrierea anatomica a regiunii--tehnica masajului

    --mobilizarea articulatiilor (kinetoterapie)--gimnastica medicala

  • 7/29/2019 Accidente Vasculare

    2/24

    5. terapia ocupationala6. tratamentul balneologic (ape minerale, namoluri)

    PARTEA I

    I. DefinitieAccidentele vasculare acute ale creierului reprezint, prin

    frecvena lor, capitolul cel mai important din patologia nervoas. Oricetulburare circulatoare intens i brusc produce leziuni cerebrale grave.Aceste leziuni sunt, n linii mari, de trei feluri: ramolismentul,hemoragia i edemul cerebral.

    Se numeste hemiplegie sindromul caracterrizat prin pierderea motilitatiivoluntare a unei jumatati a corpului

    Prin paraplegie se intelege paralizia celor doua member inferioare.Acestsindrom poate fi determinat de leziuni ale neuronului motor central sau de leziuniale neuronului motor periferic..

    Generalitati

    Boala apare cu predominan la btrni, dup vrsta de 60 de ani,cu arterioscle- roz.

    Debutul este acut. n tromboz, accidentul acut este adeseaprevestit de mi ci sem- ne ischemice care precede cu ore, zile, chiarsptmn accidentul masiv. Aceste simptome premonitorii sunt subform de pareze discrete, parastezii care retrocedeaz total sau parial.Ele sunt expresia trombozrii progresive a unei artere.

    Apoi brusc, bolnavul are o senzaie de ameeal, uneori cefalee i

    grea; dac este interesat un vas mare, simptomele sunt mai intense ibrutale, iar bolnavul i pierde contiina.

    2

  • 7/29/2019 Accidente Vasculare

    3/24

    Pierderea cunotinei, care nu este obligatorie, durez, de obicei,puin n ramolismentele ischemice pure i mici. n cele masive i maiales n hemoragiile cerebrale se instalez, ns, o com profund.

    Hemiplegia cerebral vascular are debut brusc i evoluie lent iparial regre- siv. Aceast evoluie prezint 2 faze: o faz iniial care

    dureaz ore sau zile i o faz ulterioar de stare care dureaz mai mult:luni sai ani sau, chiar toat viaa. Termenul de hemiplegie este uncuvnt compus (hemi-jumtate, plegie-paralizie).

    a)Perioada iniial este caracterizat prin paralizia jumtiicorpului de parte opus leziunii cerebrale, cu urmtoarele simptome:

    paralizia este flasc, cu reflexele osteotendinoase i cutante abdominalediminuate sau chiar abolite, iar semnul Babinski prezent. Capul i

    privire sunt adesea ndreptate spre partea opus hemiplegiei.

    n decurs de 1-3 sptmni, hipotonia membrelor hemiplegice estetreptat nlo-cuit printr-o hipertonie muscular, cu hiper-reflexieosteotendinoas, iar semnul Babin-ski pstrat. Concomitent, deviaiaconjugat a capului i privirii spre partea opus se reduce treptat i,apoi, dispare.

    b)Perioada a II-a este anunat de instalarea hipertoniei i ahiperreflexei. Este pe-rioada de hemiplegie n contractur, opus

    perioadei iniiale de hemi plegie flasc. Contractura are particularitateac este mai intens la nceputul micrii pasive imprimate segmentului

    respectiv i cedeaz, apoi, n cursul desfurrii acestei micri.Motilitatea voluntar reapare ncet i incomplet. Recuperarea

    micorilor se face, mai ales, n segmentele proximale (n articulaiaumrului i a oldului), iar micrile sunt limitate. Bolnavul reuete smearg dup un interval variabil de la un caz la altul, dar mersul estedificil i are un aspect particular; membrul inferior este micat ca unstlp rigid dup articulaia oldului i la fiecare pas descrie un arc decerc n afar. (mers cosind).

    Faa poate fi sau nu prins, dup sediul leziunii cerebrale. Paraliziafacial este de tip central, adic prinde muchiul feei, dar respectmuchii frunii i obicularul pleoapelor. Nu este, de obicei, o paralizieintens. Asimetria facial se accentueaz cnd bolnavul vorbete saucontract voluntar muchii feei, dar se atenueaz dac bolnavul rdesau plnge.

    Boala apare cu predominan la btrni, dup vrsta de 60 de ani,cu arterioscleroz.

    Debutul este acut. n tromboz, accidentul acut este adesea

    prevestit de mi ci sem- ne ischemice care precede cu ore, zile, chiarsptmn accidentul masiv. Aceste simptome premonitorii sunt sub

    3

  • 7/29/2019 Accidente Vasculare

    4/24

    form de pareze discrete, parastezii care retrocedeaz total sau parial.Ele sunt expresia trombozrii progresive a unei artere.

    Encefalopatia hipertensiva are ca debut clinic cefalee intens, ncasc sau n cerc, rezisten la antinevralgice. Cefaleea este nsoit degrea i vrsturi care uureaz, parial pe bolnav (prin deshidratare).

    Apare, uneori, rigiditatea cefei, convulsii localizate sau genera-lizate,sau semnul Babinski discret i intermitent. Faa bolnavului poate luaaspect mpstat, buhit, printr-un edem discret i difuz al frunii,

    pleoapelor i feei. Venele temporale i nazale sunt proeminente.Bolnavul are o stare de obnubilare psihic, de t orpoare intelectual.

    Clasificare

    Tipurile anatomo-clinice cele mai insemnate sunt:

    - hemiplegiile pedunculare

    a) sindromul lui Webwr hemiplegie de partea opusa leziunii, asociatacu paralizia nervului oculomotor comun de partea leziunii.

    b) sindromul lui Benedicht de partea opusa leziunii o hemiparezaasociata cu tulburari cerebeloase si miscari involuntare.

    - hemiplegii protuberantiale

    a) sindromul lui milard-hemiplegie de partea opusa leziunii asociata cuparalizie homolaterala a perechii a VII-a si a VI-a de nervi cranieni.

    b) sindroamele de tipul Foville-sunt paralizii ale miscarilor delateralitate a globilor oculari.

    - hemiplegiile bulbare-sunt sindroame alterne constand intr-ohemiplegie incrucisata asociata cu o paralizie a unui nerv bulbar departea leziunii.

    - hemiplegia spinala-intereseaza o jumatate a maduvei situatedeasupra unflaturii cervicale.Din punct de vedere motor se constata o

    paralizie a membrelor de partea leziunii, cu integritatea fetei.

    Paraplegia prin leziunea neuronului motor central este fie flasca, fie spasticaParaplegia flasca este aproape totdeauna de cauza spinala , paraplegiile prin

    leziunea trunchiului cerebral sau a emisferelor cerebrale fiind in mod obisnuit

    spastice.Paraplegia spastica este fie in extensie fie in flexie.

    4

  • 7/29/2019 Accidente Vasculare

    5/24

    II Etiopatogenie cauze si mecanisme , anatomie patologicaa. Leziuni vasculare1. obstructia arterelor cerebrale in cursul aterosclerozei cerebrale si ale

    arteritelor.

    2. embolii cerebrale in cursul stenozei mitrale, al endocarditelor, al fibrilatiilorarteriale.3. hemoragia cerebrala.4. tromboflebitele venelor corticale.

    b. Leziuni traumatice se datoresc fie unei ranir directe a substantei cerebrale,fie unei compresiuni printr-un hematom.

    c. Hemiplegii de origine infectioasa. Dintre infectiile cronice citam:tuberculoza si sifilisul. Dintre infectiile acute care pot determina ohemiplegie amintim:abcesul cerebral, meningitele acute, encefalitele

    virotice.d. Hemiplegia din cursul tumorilor cerebrale.Se insoteste adese ori de crize deepilepsie jacksoniana si da semne de hipertensiune craniana.

    e. In scleroza in placi.Hemiplegia , fara sa fie frecventa nu este totusiexceptionala.

    f. In encefalopatiile infantile.g. Hemiplegia isterica. Se diagnosticheaza prin absenta modificarilor de

    reflexe, prin absenta paraliziei faciale, prin absenta sinkineziilor faciale si amodificarilor de tonus.

    Paraplegii cu instalare acuta.a. cauze traumatice, raniri directe ale maduvei, fracturi ale rahisului cu

    contuzie sau comprimare a medularei.b. Cauze infectioase:mielite acute, virotice primitive, mielite

    postvaccinale, abcese epidurale.c. Cauze vasculare: hematomielite, ramolismente medulare.d. Leziuni toxice: mielite salvorsonice.e. Leziuni compresive

    Paraplegia cu instalare lenta.

    a. tumorile intrarahidiene si vertebrale, morbul lui Pott, unele cifoze siscolioze

    b. mielitele sifilitice cu evolutie lenta.c. Leziunile degenerative ale maduveid. Scleroza in placie. Siringomegali

    III. Criterii de sustinere a diagnosticului

    a. Examen clinic

    5

  • 7/29/2019 Accidente Vasculare

    6/24

    Se cunosc o serie de semne care pot sa dea indicii asupraexisistentei unui deficit motor, deci care pot sa diagnostichezehemiplegia chiar in perioada de coma

    Membrele de partea hemiplegica atunci cand sunt ridicate pasiv cad cu omare inertie pe pat fata de membrele sanatoase.Fata este asimetrica, mai

    etalata pe partea hemiplegica, pupilele pot fi inegale, in cazul uneihemiplegii prin hemoragie cerebrala sau in cazul unei angajari pupila de

    partea leziunioi fiind midriatica.Reflexul comun este prezentat de parteaneparalizata si poate fi diminuat sau abolit de partea hemiplegica.Alteori bolnavul asista la instalarea hemiplegiei sale fara sa-si piardanici un moment cunostinta.

    In paraplegie deficitul motor se instaleaza in mod progresiv incursul lunilor sau anilor.Mersul devine din ce in ce mai greu.Uneori infaza initiala se constata fenomene de elondicatie intermitenta.In timpulmersului flexia