pag. 7 · 2018-06-01 · p e n t r u p r o f e s i o n i º t i i d i n s ` n ` t a t e : [ t i r i...

Anul 7 �� Nr. 29

informaþii

analize

dezbateri

PPRROOIIEECCTTEE EEUURROOPPEENNEEîn sănătatepag. 7

�� ACTUALITATE

PPRROOIIEECCTTEE EEUURROOPPEENNEEîn sănătate

�� DOSAR

SSÃÃNNÃÃTTAATTEEAA,, ÎÎNNTTRREErestructurare şi subfinanţare cronicăpag. 16-19

SSÃÃNNÃÃTTAATTEEAA,, ÎÎNNTTRREErestructurare şi subfinanţare cronică

www.medicalnet.ro

pp ee nn tt rr uu pp rr oo ff ee ss ii oo nn ii ºº tt ii ii dd ii nn ss `̀ nn `̀ tt aa tt ee ::[[ tt ii rr ii ,, ll ee gg ii ss ll aa ]] ii ee ,, cc oo nn gg rr ee ss ee ,,

cc `̀ rr ]] ii ,, jj oo bb uu rr ii ,, dd ee zz bb aa tt ee rr ii oo nn -- ll ii nn ee

Editat de Colegiul Medicilor

din Romania^

Anul trecut, un numãr de aproa-pe 2800 de medici au solicitatColegiului Medicilor din Româniacertificate profesionale curentepentru a putea sã lucreze în strã-inãtate. Numãrul acestora estedublu faþã de anul 2009. Lor li seadaugã absolvenþii de medicinã,care nu au susþinut examenul derezidenþiat ºi care nu sunt prinºiîn nicio statisticã pentru cã plea-cã direct la specializare în strã-inãtate.

În ultimii trei ani au plecat 8000 demedici în condiþiile în care þaranoastrã are cel mai mic numãr demedici la mia de locuitori din cele42 de þãri analizate de Organiza-þia Mondialã a Sãnãtãþii – BiroulEuropean. Fãrã îndoialã, subfi-nanþarea este una dintre princi-palele cauze ale acestui adevãratexod. Se adaugã faptul cã nu einu pot pune în practicã ceea ceau fost învãþaþi sã facã.

editorial

3

2011 � nr. 29 � MEDICA

Sã ne respectãmmedicii!

SU

MA

RAAccttuuaalliittaattee ppaagg.. 44--99

Proiect european în domeniul dializei

Numãr record de certificate curente profesionale în 2010

„ªi ei trebuie sã aibã o ºansã“

Proiecte europene în sãnãtate

Fonduri europene pentrupersonalul medical

Nu se percep taxe pentru certificatele de conformitate

PPaacciieennþþii ppaagg 1100--1111

Forumul Naþional alAsociaþiilor de Pacienþi

Asistenþa medicalã transfrontalierã

EEttiiccãã ppaagg 1122--1155

Dreptul la sãnãtate: de lavulnerabilitate la protecþie

Stadiul implementãrii Legii privind drepturilepacienþilor din Croaþia –Studiu pilot

DDoossaarr ppaagg 1166--1199

Sãnãtatea, între restructurare ºi subfinanþare cronicã

LLeeggiissllaaþþiiee ppaagg 2200--2211

Înfiinþarea punctelorsecundare de lucru înmedicina de familie

Medicii de familie, consemnaþi în centrele depermanenþã

CCoonnffeerriinnþþee ppaagg 2222--2233

Sãnãtatea intrã cu deficitîn 2011

CCããrrþþii ppaagg 2244--2255

Ghiduri ºi protocoale în medicina de laborator

Scientific American MindRomânia – Psihologia Azi

UUllttiimmaa oorrãã ppaagg 2266

Concursul de rezidenþiat –20 noiembrie

detalii în pagina 5

(continuare în pagina 4)

PPrrooff.. DDrr.. VVaassiillee AAssttããrrããssttooaaee

Aproximativ 400 de specialiºti din do-meniul nefrologiei ºi dializei vor bene-ficia de instruire medicalã pentru teh-nologii inovatoare ºi proceduri mo-derne în dializã.Proiectul este cofinanþat din FondulSocial European prin Programul Ope-raþional Sectorial Dezvoltarea Resur-selor Umane, cu un milion de euro ºieste derulat de IHS Medical School acãrei contribuþie la proiect este de 100000 de euro, în parteneriat cu CityUniversity London.Personalul medical participant la cursuri este din 6 dintre cele 8 regiunide dezvoltare ale þãrii respectiv Sud -Est, Sud, Sud - Vest, Vest, Centru ºiBucureºti - Ilfov.Preºedintele Societãþii Române deNefrologie, prof. dr. Adalbert Schiller adeclarat cã, în prezent, la nivelul þãriiexistã un numãr mic de nefrologi, com-parativ cu Europa de Vest, respectiv250-300 de nefrologi ºi 10 nefrologipediatri.În ceea ce priveºte incidenþa afecþiu-nilor renale, potrivit studiului realizatde Societatea Români de Nefrologie,un procent de 11% din populaþia ge-neralã suferã de insuficienþã renalã degradul 3,4 ºi 5.

Potrivit specialiºtilor, în prezent,aproximativ 9.500 de bolnavi suntdializaþi. „Proiectul «ªcoala Medicalã Europea-nã - Instruirea personalului medicalpentru tehnologii inovatoare ºi proce-duri moderne în dializã» are ca obiec-tiv asigurarea posibilitãþii acestora de ase reintegra în activitãþi productive nor-male. Sesiunile de formare vor prilejui

schimburi de experienþã între spe-cialiºtii din unitãþile de dializã ºi nefro-logie publice ºi private, iar experienþaincontestabilã a City University Londraºi sprijinul unora dintre cei mai bunispecialiºti din domeniu vor reprezentaun aport important de know-how pen-tru aceºtia”, a accentuat GeorgiosSofianos, administratorul IHS MedicalSchool. Y

actualitate

4

MEDICA � nr. 29 � 2011 www.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

Criza moralã în care se zbate societatea româneascã afãcut sã nu ne mai preþuim specialiºtii. Am uitat ca alãturi depreot ºi învãþãtor, medicul este unul dintre cei trei piloni aiculturii. Abandonarea acestui respect este abandonareatradiþiei ºi dezumanizeaza un popor.V-am adresat în numãrul trecut al revistei Medica îndemnul“Sã gândim pozitiv!” Vã reamintesc invitaþia. Sã gândim po-zitiv! Sã facem ceva pentru a împiedica în acest al 13-leaceas specialiºtii sã plece. La nivelul unitãþilor sanitare ºi al

universitãþilor, putem atrage fonduri europene prin proiecteºi astfel putem reþine echipe întregi de specialiºti valoroºi înþara. La nivelul sindicatului medicilor sã luptãm pentru camedicii sã îºi aibã locul cuvenit ca salarizare ºi recunoaºtereprofesionalã. La nivelul Colegiului Medicilor vom lupta pen-tru recunoaºterea locului ºi rolului medicilor în societate.Vom lupta pentru ca pacienþii ºi societatea sa ne recu-noascã locul oi sã ne acorde respectul pe care îl meritãm.Respectându-þi medicul, te respecþi pe tine însuþi!

SSÃÃ NNEE RREESSPPEECCTTÃÃMM MMEEDDIICCIIII !! (urmare din pagina 3)

Proiect european în domeniul dializeiProiect european în domeniul dializeiProiect european în domeniul dializeiProiect european în domeniul dializeiProiect european în domeniul dializei

actualitate

5

2011 � nr. 29 � MEDICA

Numãr record de certificateprofesionale curente în 2010Un numãr de 2.779 de medici au soli-citat în 2010 Colegiilor Medicilor Jude-þene certificate profesionale curente(good standing) pentru a putea lucraîn strãinãtate.Comparativ cu anul trecut, numãruleste aproape dublu, în 2010 fiind eli-berat un numãr de 1400 de certificatemedicale profesionale.Numãrul cel mai mare a fost înregis-trat în Bucureºti – 947, urmat de Cluj– 403, Iaºi – 253, Timiº – 202.Medicii au declarat ca fiind cele maifrecvente destinaþii: Franþa, MareaBritanie ºi Germania.Cei mai mulþi medici care au solicitatcertificate profesionale sunt din spe-cialitatea Medicinã Generalã/Medici-nã de Familie. Pe judeþe, situaþia se prezintã astfel:

• Alba – 6 certificate• Argeº – 28 certificate • Arad – 43 certificate• Bacãu – 38 certificate• Bihor – 93 certificate• Bistriþa – 8 certificate• Brãila – 9 certificate• Botoºani – 20 certificate• Bucureºti – 947 certificate• Braºov – 80 certificate• Buzãu – 18 certificate• Cluj – 403 certificate• Cãlãraºi – 2 certificate• Caraº Severin - 16 certificate• Constanþa – 100 certificate• Covasna – 6 certificate• Dâmboviþa – 17 certificate• Dolj – 78 certificate• Gorj – 19 certificate• Galaþi – 25 certificate• Giurgiu – 5 certificate

• Hunedoara – 26 certificate• Harghita – 6 certificate• Ilfov – 3 certificate• Ialomiþa – 5 certificate • Iaºi – 253 certificate• Mehedinþi – 11 certificate• Maramureº – 16 certificate• Mureº – 79 certificate • Neamþ – 20 certificate• Olt – 7 certificate• Prahova – 49 certificate• Sibiu – 63 certificate• Sãlaj – 3 certificate• Satu Mare – 18 certificate• Suceava – 15 certificate• Teleorman – 4 certificate• Timiº – 202 certificate• Tulcea – 4 certificate• Vâlcea – 6 certificate• Vaslui – 20 certificate• Vrancea – 8 certificate Y

actualitate

6


Proiectul „ªi ei trebuie sã aibã o ºan-sã“, destinat copiilor ºi tinerilor afectaþide tulburãri de spectru autist (TSA) îºipropune creºterea ºanselor de inte-grare socialã a acestora ºi, ulterior, deacces pe piaþa muncii, prin diagnosti-carea precoce ºi facilitarea accesuluila servicii ºi programe de recuperareºi asistenþã specializatã.Potrivit organizatorilor, prin acest pro-iect, 580 de specialiºti din reþelele pu-blice ºi private de servicii de asistenþãsocialã vor fi formaþi ºi certificaþi în te-rapii de recuperare individualizatãpentru persoanele cu TSA ºi consilie-re pentru familiile acestora ºi vor fi în-fiinþate 40 de centre de consiliere ºi a-sistenþã a persoanelor cu TSA, la ni-vel naþional.De asemenea, proiectul presupune ºielaborarea unui sistem de referire apersoanelor cu TSA, din momentuldiagnosticãrii acestora ºi pânã la in-cluderea în programe de asistenþãspecializatã. Totodatã, va fi desfãºu-ratã o campanie de informare a apar-þinãtorilor persoanelor cu TSA, cu pri-vire la înfiinþarea centrelor de consilie-re ºi asistenþã. În cadrul proiectului, derulat de Fun-daþia Romanian Angel Appeal (RAA),în parteneriat cu Ministerul Muncii, Fa-miliei ºi Protecþiei Sociale (MMFPS) -Direcþia Generalã Protecþia Copilului(DGPC) ºi Asociaþia de PsihoterapiiCognitive ºi Comportamentale dinRomânia (APCCR), 1.200 de medicide familie, pediatri ºi psihiatri vor be-neficia de formare continuã la distanþã(e-learning) ºi de certificare în vede-rea depistãrii precoce a tulburãrilor despectru autist ºi a furnizãrii asistenþeimedicale de specialitate.Nevoia derulãrii acestui proiect a apã-rut în contextul în care incidenþa cazu-rilor de autism a crescut alarmant în

ultimii ani: 1 din 110 copii nãscuþi vii în2007 prezenta semne de TSA, con-form Centrului pentru Prevenirea ºiControlul Maladiilor din Atlanta (SUA)instituþia plasând autismul înainteadiabetului, cancerului sau sindromuluiDown, ca numãr de cazuri. În România, specialiºtii estimeazã15.000 cazuri, însã în evidenþa DGPCse aflã doar 3.159 copii ºi tineri diag-nosticaþi cu TSA. Cele mai multe dintre cazuri sunt di-agnosticate târziu, dupã vârsta de 3ani, deoarece nu existã un sistem na-þional de depistare timpurie bazat peverificarea indicatorilor de dezvoltarenormalã (motorie, cognitivã, emoþio-nalã) la copii. Diagnosticarea târzie,

precum ºi lipsa instituirii precoce aunei terapii de recuperare individuali-zate conduc la reducerea simþitoare aºanselor de recuperare în vedereaintegrãrii sociale ºi profesionale a per-soanelor afectate de TSA.În plus, copiii diagnosticaþi cu autismnu beneficiazã de un sistem de refe-rire cãtre servicii specializate de asis-tenþã ºi consiliere capabile sã furnize-ze, prin specialiºti formaþi ºi certificaþi,terapii de recuperare adecvate ºi indi-vidualizate. Proiectul este cofinanþat din FondulSocial European, prin Programul Ope-raþional Sectorial Dezvoltarea Resur-selor Umane 2007-2013 ºi are o dura-tã de 3 ani ºi acoperire naþionalã. Y

„Şi ei trebuie să aibă o şansă“

actualitate

7

2010 � nr. 29 � MEDICAwww.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

Trei proiecte cofinanþate din fondurisociale europene au fost lansate re-cent la Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei ºiªtiinþelor Biomedicale „Victor Babeº“.Douã dintre aceste proiecte sunt coor-donate de Institutul Naþional „VictorBabeº“ în parteneriat cu Universitateade Medicinã ºi Farmacie „Grigore T.Popa’“ din Iaºi, Institutul Oncologic„Ion Chiricuþã“ din Cluj-Napoca, Uni-versitatea de Medicinã ºi Farmacie„Victor Babeº“ din Timiºoara ºi Uni-versitatea din Torino, Italia.Cel de-al treilea este al Societãþii deImunologie din România în parteneri-at cu Institutul Cantacuzino, InstitutulNaþional „Victor Babeº“ ºi Universita-tea din Goeteborg.În cadrul acestor proiecte foarte impor-tante pentru medicina româneascãvor fi specializate câteva sute de per-soane din diverse zone ale medicinei,sumele alocate pentru fiecare cursantîn decurs de trei ani ajungând pânã la23.000 de euro.Directorul adjunct al Institutul Naþional„Victor Babeº“, dr. Mihai Hinescu, a

declarat cã cele trei proiecte care auintrat deja în derulare au trei aspecteesenþiale. „În primul rând se creazã un cadru or-ganizatoric pentru formarea profesio-nalã în domeniul unor metodologii devârf - zonã neacoperitã de nicio o altãformã de învãþãmânt. Pe de altã partese creazã premisele de transfer rapid

a unor cunoºtinþe ºi date dinspre cer-cetare spre practica medicalã. ªi nu înultimul rând, sprijinul oferit cursanþilorpentru implementarea sistemelor demanagement al calitãþii va permiteinterconectarea între structuri cuacelaºi profil, unitãþii similare ca profil,dar din zone diferite“, a mai spus dr.Mihai Hinescu. Y

Proiecte europene în sãnãtate

actualitate

8


Proiectul are o valoare totalã de7.266.647,58 lei ºi îºi propune creºte-rea gradului de adaptabilitate ºi flexi-bilitate a personalului medical ºi amanagerilor din domeniul sanitar prinimplementarea unor concepte inova-toare de optimizare ºi cost-eficienti-zare a proceselor ºi creºterea calitãþiiserviciilor de sãnãtate.

Accesul la cursurile de formare profe-sionalã “Manageri, îmbunãtãþire, pro-cese” ºi “Specialist, îmbunãtãþire, pro-cese” este gratuit datoritã cofinanþãriioferite de Fondul Social European.Obiectivele specifice ale proiectuluisunt crearea ºi operaþionalizarea uneireþele de centre regionale de exce-lenþã care sã includã un centru naþio-

nal care se va organiza la ªcoala Na-þionalã de Sãnãtate Publicã ºi treicentre regionale situate în regiunile dedezvoltare Bucureºti-Ilfov, centru ºinord-est, care au rolul de a promovanoi metode de management al cali-tãþii, a subliniat dr. Beata Acs, asistentproiect la Fundaþia CRED.Un alt obiectiv îl reprezintã identifi-carea ºi implementarea unor formeorganizaþionale moderne în vedereaasigurãrii calitãþii ºi eficienþei manage-mentului sistemului de sãnãtate pu-blicã ºi la nivel local, dar ºi formareaprofesionalã ºi transferul de compe-tenþe privind implementarea unormetodologii novatoare de optimizareºi cost-eficientizare a proceselor lanivelul unitãþilor spitaliceºti în scopulde a crea un nucleu de profesioniºti lanivelul centrelor de excelenþã ºi aunor echipe de specialiºti din spitalelecelor trei regiuni de dezvoltare.Directorul general al ªcolii Naþionalede Sãnãtate Publicã a evidenþiat cãaccentul va cãdea, în cadrul manage-mentului, pe munca în echipã.Spitalul Universitar din Freiburg vine cuexperienþa sa în domeniu. Reprezen-tantul acestuia a evidenþiat rolul calitãþiiactului de management, scopul proiec-tului fiind sã se gãseascã soluþii pentrusituaþiile specifice fiecãrei unitãþi.Proiectul va fi derulat în perioada de-cembrie 2010-decembrie 2012. Pânãîn prezent, potrivit lui Beata Acs, aavut loc o primã evaluare a situaþieidin unitãþile care vor intra în acest pro-iect, mai exact s-a fãcut o analizã aactului legislativ din domeniul spitale-lor ºi a conceptelor ºi o analizã a cali-tãþii în conformitate cu standardeleexistente. Y

Fonduri europene pentru personalul medical

Fundaţia CRED (Centrul Româno-Elveţian pentru Dezvoltarea Sistemului de Sănătate) împreună cu Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar,Advanced Thinking SRL şi Spitalul Universitar din Freiburg, Germania, în calitate de parteneri a început, pentru o perioadă de 24 de luni, un proiect intitulat Centre regionale de excelenţă îndomeniul îmbunătăţirii performanţei proceselor din sistemul de îngrijire de sănătate din România.

Ministerul Sãnãtãþii a infirmat recentinformaþiile vehiculate potrivit cãrorava fi introdusã o taxã la eliberarea cer-tificatelor de conformitate pentru me-dici ºi asistenþi medicali.„Nu am luat în calcul o asemenea po-sibilitate. Nu vom introduce taxã pen-tru eliberarea certificatelor nici în mar-tie, nici în aprilie, aºa cum am înþelescã se zvoneºte. Mai mult, începânddin luna septembrie 2010, aceste do-cumente care se eliberau numai lasediul Ministerului Sãnãtãþii, se pot so-licita la direcþiile de sãnãtate publicã.Am luat aceastã decizie deoarece amvrut sã simplificãm modul de eliberarea documentelor necesare activitãþiipersonalului medical ºi sã eficientizãmsistemul circuitului documentelor“, adeclarat ministrul Attila Cseke.Reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþiiau sesizat o creºtere a numãrului decereri în luna decembrie a anului tre-cut dupã apariþia unei informaþii con-

form cãreia la eliberarea documen-telor se va percepe o taxã.Începând cu 2007, dupã aderareaRomâniei la Uniunea Europeanã, Mi-nisterul Sãnãtãþii, conform directiveloreuropene, a început eliberarea docu-mentelor care atestã experienþa pro-

fesionalã cerutã de normele comu-nitare pentru recunoaºterea calificãriiîn celelalte state membre UE.Documentul este necesar personaluluicalificat din sistemul de sãnãtate careintenþioneazã sã profeseze într-un statmembru al Uniunii Europene. Y

actualitate

9


Nu se percep taxe pentru certificatele de conformitate

pacienþi

10


Coaliþia Organizaþiilor Pacienþilor cuAfecþiuni Cronice din România va or-ganiza în perioada 11-13 martie 2011,la Bucureºti a a doua ediþie a Forumu-lui Naþional al Asociaþiilor de Pacienþi.Activitatea asociaþiilor de pacienþi dinRomânia devine tot mai vizibilã ºi maisusþinutã. Unele asociaþii de pacienþisunt extrem de organizate, deruleazãproiecte europene, sunt membre aleunor organizaþii internaþionale de pro-fil, altele sunt la început de drum ºi în-cearcã sã se dezvolte ºi sã înveþe dinexperienþa celor mai avansate.

În aceste condiþii, schimbul de expe-rienþã dintre reprezentanþii asociaþiilorromâneºti de pacienþi dar ºi cu repre-zentanþii unor organizaþii internaþiona-le, precum Forumul European al Paci-enþilor, Liga Europeanã pentru Can-cer sau Alianþa Mondialã pentru He-patitã sunt mai mult decât binevenite.Conferinþa se va concentra pe temede interes pentru toate asociatiile depacienti, cum sunt Drepturile pacien-þilor, Comunicarea medic-pacient,Rolul asociaþiilor de pacienþi, Accesulla tratament ºi investigaþii sociale,

Medicamente inovatoare vs. medica-mente generice, Protecþia social apacienþilor/reintegrarea socio-profe-sionalã, Surse de finanþare pentruasociaþiile de pacienþi, Reþele inter-naþionale de pacienþi, Relaþia asoci-aþiilor de pacienþi cu autoritãþile/indus-tria farmaceuticã.„Ne propunem sã aducem în discuþietoate temele de interes pentru asocia-þiile de pacienþi, cum sunt drepturile pa-cienþilor sau rolul asociaþiilor de paci-enþi, etc. Dorim ca acest eveniment sãdevinã unul de tradiþie, dedicate în to-talitate asociaþiilor de pacienþi. Foru-mul se va încheia în data de 13 mar-tie – Ziua Europeanã a Pacienþilor”, adeclarat Cezar Irimia, preºedinteleCOPAC.La forum vor participa peste 200 dereprezentanþi ai asociaþiilor de paci-enþi din întreaga þarã dar ºi reprezen-tanþi ai unor asociaþii internaþionale.Forumul Naþional al Asociaþiilor dePacienþi va fi organizat în parteneriatcu Colegiul Medicilor din România.Concluziile Forumului Naþional al Aso-ciaþiilor de Pacienþi ºi direcþiile de acþi-une în perioada urmãtoare vor fi re-dactate ºi prezentate instituþiilor statu-lui, mass mediei dar ºi în cadrul Foru-mului European al Pacienþilor care vaavea loc în luna octombrie 2011 laBucureºti. Y

Forumul Naþional alAsociaþiilor de Pacienþi

Cezar Irimia, prof. Vasile Astãrãstoae ºi Dan Zaharescu, trei dintre participanþii la Forumul de anul trecut

Forumul european al pacienþilor, or-ganizaþie din care face parte înce-pând de anul trecut ºi Coaliþia Organi-zaþiilor Pacienþilor cu Afecþiuni Croni-ce din România, salutã proiectul de di-rectivã privind asistenþa medicalãtransfrontalierã, adoptat recent deParlamentul European. FEP a avut oimplicare lungã ºi intensã în proiectulde directivã, lucrand în strânsã cola-borare cu Comisia, preºedinþii UE ºideputaþii europeni în prima ºi a doualecturã pentru a se asigura cã per-spectiva pacienþilor a fost bine reflec-tatã în poziþia ParlamentuluiDirectiva creeazã premisele pentru oviitoare cooperare europeanã în do-menii cruciale, cum ar fi HTA, calita-tea ºi siguranþa, e-Health ºi bolile rare. Reþeaua europeanã HTA creatã de di-rectivã prevede implicarea pãrþilor in-teresate, inclusiv organizaþiile de paci-enþi, în funcþionarea acesteia. Aceastaeste o prevedere cheie cu privire lacontribuþia tot mai mare a HTA lasustenabilitatea sistemelor de sãnã-tate din întreaga Uniune Europeanã,precum ºi la importanþa schimbului decunoºtinþe ºi a transparenþei în aceatdomeniu. Este esenþial ca implicareapacienþilor sã asigure faptul cã ser-viciile de sãnãtate sunt cu adevãratcentrate pe pacient ºi se adreseazãnevoilor acestora în mod eficient. În ceea ce priveºte costurile asistenþeimedicale transfrontaliere pentru paci-ent, FEP a pledat puternic pentru unsistem de plãþi directe transfrontaliere,în scopul de a asigura un acces echi-tabil ºi pentru a evita ca pacienþii ºi fa-miliile lor sã suporte povara financiarãîn avans. Directiva include o astfel deopþiune chiar dacã pe bazã de volun-tariat. EPF a fost în favoarea unei justificãrimai limitate în ceea ce priveste restric-

þionarea accesului pacienþilor la asis-tenþã medicalã transfrontalierã ºi ram-bursarea asistenþei medicale de catrestatele membre. Existã o listã „închi-sã“ de motive, ºi cã orice restricþii tre-buie sã se limiteze la ceea ce este„necesar ºi proporþional“, este încãneclar dupa ce criterii vor judeca sta-tele membre ceea ce este necesar ºiproporþional. De asemenea, este de-zamãgitor faptul cã directiva nu a sta-bilit o limitã de timp în care pacienþiitrebuie sã primeasca o decizie privindaprobarea prealabilã. Având în vede-re faptul cã ceea ce constituie o peri-oada de timp „rezonabilã“ este lãsat la

latitudinea autoritãþilor naþionale, a-cest lucru poate duce la inegalitãþi întrestatele membre. Compromisul privind bolile rare este înmare mãsurã satisfãcãtor; în timp ces-ar fi putut face mai mult, este totusiun pas în direcþia cea bunã. Statelemembre sunt încurajate sã cooperezepentru dezvoltarea capacitãþii de diag-nosticare ºi tratare, în special prin cre-area de reþelele europene de referinþã,cu accent special pe bolile rare. Posi-

bilitãþile oferite de Orphanet ºi de re-gulamentul existent de asigurare so-cialã pentru trimiterile pacientului înstrãinãtate vor fi mai bine exploatate. Un alt aspect cheie îl reprezintã infor-maþiile accesibile, clare ºi fiabile pen-tru pacienþi, pentru a le da posibilita-tea sã facã o alegere în cunoºtinþã decauzã. Acest lucru este absolut esen-þial pentru asigurarea cã informaþiilefurnizate sunt conforme cu nevoile re-ale ale pacienþilor ºi ca sunt furnizateîn formate care nu provoaca dificultatipacientului. Mult depinde acum de modul în caredirectiva este pusã în aplicare de cãtre

statele membre; impactul completasupra pacienþilor ºi asupra celorlaltepãrþi implicate va deveni evident încursul anilor urmãtori. Implicarea tutu-ror pãrþilor interesate în implementareºi monitorizare va fi în mod clar cheiasuccesului. FEP, prin cele 47 de organizaþii mem-bre din Europa, are drept scop anga-jarea activa în implementarea directi-vei pentru a se asigura cã opiniile pa-cienþilor sunt auzite în acest proces. Y

pacienþi

11


Asistenţa medicală transfrontalieră

eticã

12


DDrr.. MMiihhaaeellaa VViiccooll

Drepturile Omului sunt drepturi funda-mentale, inalienabile ºi imuabile pecare fiecare persoanã poate sã ºi leexercite. Un astfel de drept funda-mental este ºi dreptul la sãnãtate, cuimplicaþii majore asupra vieþii tuturorindivizilor. Pornind de la dreptul laviaþã ºi continuând cu standardul detrai adecvat sau cu prohibiþia sclavieiºi a pedepselor ºi tratamentelor cru-de, degradante ºi inumane se poateafirma cã toate acestea au un impactmajor asupra sãnãtãþii omului. Deºidreptul la sãnãtate este unul dintrecele mai importante, cu multiple impli-caþii în ceea ce priveºte starea de bine„fizic, psihic, social“ (dupã cum defi-neºte OMS starea de sãnãtate), nuexistã nici prevederi privind protecþiaacestui drept, nici prevederi legate derolul, responsabilitatea ºi implicaþiastatelor cu privire la acest lucru, ceeace, în ciuda importanþei sale, îi con-ferã un caracter ambiguu. Referirea ladefiniþia pe care OMS o atribuie sãnã-tãþii subliniazã foarte clar faptul cãaceasta din urmã reprezintã mult maimult decât absenþa bolii sau a infir-mitãþii.Într-un astfel de context, dreptul la viaþãexistã, dreptul la un standard adecvatde viaþã existã, dar cine le protejeazã ºimai ales cum le protejeazã? Dreptul lasãnãtate se poate exercita ºi bucurade asumarea responsabilitãþii?Declaraþia Universalã a DrepturilorOmului doar stipuleazã aceste drep-turi, neconþinând modalitãþile de pro-tecþie ºi nici aportul statelor în legãturãcu acest lucru.

Aceste elemente se regãsesc în De-claraþia Universalã asupra Bioeticii ºiDrepturilor Omului- UNESCO, în careapare noþiunea de responsabilitatesocialã, ca factor de implicare a state-lor în promovarea ºi protecþia acestordrepturi. Sistemele de îngrijiri de sã-nãtate ar trebui sã fie structurate ºi ba-zate tocmai pe respectarea acestordrepturi. În acelaºi timp, pentru a întãriaceastã responsabilitate, OMS pro-moveazã conceptul de performanþã asistemului de sãnãtate, determinanþiifiind starea de sãnãtate a populaþiei, e-chitatea în ceea ce priveºte contribuþilefinanciare ºi capacitatea de a rãspundenevoilor ºi aºteptãrilor populaþiei.De asemenea, aceeaºi Declaraþie su-bliniazã importanþa sãnãtãþii ºi a acce-sului la sãnãtate, întrucât aceasta„este esenþial vieþii însã ºi trebuie sãfie consideratã un bun social ºi uman“.Între determinanþii consideraþi impor-tanþi pentru sãnãtate, la fel ca înDeclaraþia Universalã a DrepturilorOmului, sunt enumeraþi: condiþiile deviaþã, nutriþia adecvatã, etc. Acestorfactori le revine un rol mai important îndeterminismul lor asupra sãnãtãþiidecât factorilor biologici sau sociali,lucru argumentat ºi de un studiu alOMS care aratã cã influenþa factorilorbiologici este de 15% iar cea a facto-rilor fizici de 10%. Astfel, devin esenþi-ale pentru respectarea dreptului la sã-nãtate implicaþiile sociale ale concep-tului în ceea ce priveºte calitatea con-diþiilor de viaþã care trebuie sã atingãun standard minim. Aceste lucruri, lacare adãugãm ºi importanþa non-dis-criminãrii (ceea ce ar însemna unacces egal la exercitarea dreptului lasãnãtate), sunã foarte bine în teorie.

În practicã, însã, lucrurile nu sunt nicipe departe de aceast manierã.Aspectele legate de dreptul la sãnã-tate sau, mai bine zis, de dreptul egalla sãnãtate, devin ºi mai complicateatunci când referirea se face la popu-laþiile vulnerabile, cele care necesitã oprotecþie specialã. Vulnerabilitate întâl-nim la minori, la persoanele fãrã com-petenþa de a decide, la ºomeri, pri-zonieri, persoanele cu stare materialºi nivel de trai precare, la drogode-pendenþi, unele voci adãugând în a-ceastã listã femeile însãrcinate ºi per-soanele în vârstã. Astfel, exercitarea dreptului la sãnã-tate este limitat ºi trebuie sã fie prote-jat de manierã suplimentarã . De cãtrecine? Sub ce formã?Contextul actual al României de crizã,în care responsabilitatea în sãnãtatenu aparþine practic decât pacienþilorcare trebuie sã manifeste suficientãgrijã pentru a nu se îmbolnãvi, repre-zintã un viu exemplu a ceea ce în-seamnã vulnerabilitate în exercitareadreptului la sãnãtate ºi caracterul vagºi ambiguu al acestui drept care estestipulat, dar pentru care o formulã actu-alã ar fi „ nu are norme de aplicare“Y.

Articolul a fost preluat din Revista Românã de Bioeticã

Dreptul la sănătate: de la vulnerabilitate la protecţie

eticã

14


AAnnaa BBoorroovveekkii,, SSaannjjaa BBaabbiicc-- BBoossaannaacc,,

HHeennkktteenn HHaavvee

Problema drepturilor pacienþilor înCroaþia a fost reglementatã pentru pri-ma datã în anii 1980 în diferite pãrþi alelegislaþiei sistemului de sãnãtate dinfosta Republicã Socialistã Federalã Iu-goslavia. Cu toate cã aceastã legis-laþie reglementã oficial anumite drep-turi ale pacienþilor ºi protejarea aces-tora, întrebarea legatã de drepturile o-mului ºi drepturile pacienþilor dinRSFJ era doar la nivel declarativ. Înanii 90, Croaþia a devenit o societateîn tranziþie, o þarã care se transforma.În 1993, s-a produs prima reformã asistemului de sãnãtate prin interme-diul Legii privind Protejarea Sãnãtãþiidin 1993. S-au realizat schimbãri pen-tru remedierea problemelor iden-tificate din perioada socialistã, dar aufost abordate ºi noile probleme soci-ale. Pentru prima datã, au fost recu-noscute noile circumstanþe sociale prinintroducerea libertãþii de decizie a pa-cienþilor cu privire la procedurile me-dicale, libera alegere a doctorilor caresã îi trateze. De asemenea, noul ca-dru legal medical a recunoscut obliga-þia pacienþilor de a se îngriji de proprialor sãnãtate.

DDrreeppttuull ddee aa ppaarrttiicciippaa llaalluuaarreeaa ddeecciizziiiilloorr

În iulie 2003, Croaþia a ratificat Con-venþia Consiliului Europei pentru pro-tecþia drepturilor omului ºi a demnitãþiioamenilor cu privire la aplicarea biolo-giei ºi medicinei. În vederea alinierii le-gislaþiei naþionale la prevederile Con-venþiei menþionatã anterior, Parla-

mentul croat a adoptat în noiembrie2004 Legea privind Protejarea Drep-turilor Pacienþilor.Legea le garanteazã pacienþilor urmã-toarele drepturi: dreptul de a participala luarea deciziilor, dreptul de a fi infor-mat, dreptul de a accepta sau refuzaproceduri de diagnosticare sau terapiiindividuale, dreptul la protecþie în ca-drul trialurilor clinice, dreptul de a aveaacces la documente medicale, dreptulla confidenþialitate, dreptul de a menþinecontacte personale, dreptul de a pãrãsivoluntar instituþiile de sãnãtate, dreptulla intimitate, dreptul la compensaþii.De asemenea, legea a stabilit ºi me-canismele de implementare ºi monito-rizare a drepturilor pacienþilor.Articolul 30 al Legii stipuleazã obli-gaþia înfiinþãrii unei comisii pentru pro-tejarea drepturilor pacienþilor la nivelulfiecãrei autoritãþi locale (denumite încontinuare: comisii judeþene). La nivelnaþional, art. 38, paragraful 1, al Legiiprescrie obligaþia Ministerului Sãnãtã-þii de a fonda o comisie naþionalã pen-

tru protejarea ºi promovarea drepturi-lor pacienþilor.

CCoommiissiiii ccuu 55 mmeemmbbrriiiiComisiile judeþene sunt formate dincinci membri (pacienþi, reprezentanþiONG ºi experþi din domeniul protecþieidrepturilor pacienþilor). Acestea reali-zeazã urmãtoarele activitãþi: monitori-zarea încãlcãrii drepturilor pacienþilorºi propunerea mãsurilor de protejareºi promovare a drepturilor pacienþilorîn regiunea lor, raportarea imediatã agravelor încãlcãri ale drepturilor paci-enþilor cãtre Comisia Ministerului Sã-nãtãþii ºi Protecþiei Sociale din Repu-blica Croaþia. La data de 19 Noiembrie 2006, înRepublica Croaþia, toate cele 22 decomisii pentru protecþia ºi promovareadrepturilor pacienþilor au fost convo-cate la nivel local (în 21 judeþe ºi ora-ºul Zagreb). De asemenea, a fost con-vocatã ºi Comisia pentru protecþia ºipromovarea drepturilor pacienþilor dincadrul Ministerului Sãnãtãþii ºi Protec-

Stadiul implementării Legii privind drepturilepacienţilor din Croaţia – Studiu pilot

þiei Sociale. Din cele 22 de comisii, 17au rãspuns la circulara noastrã (repre-zentând 77%). 16 din cele 17 de co-misii locale începuserã deja activi-tatea, iar una nu activã încã deºi fuse-se înfiinþatã. În opt comisii, membrii sunt avocaþi, încinci sunt reprezentanþi ai autoritãþilorlocale ºi de stat. În fiecare comisieexistã cel puþin o persoanã de la unONG care susþin problemele pacienþi-lor sau alt ONG. Datele prezentate aici despre activita-tea comisiilor pentru protecþia ºi pro-movarea drepturilor pacienþilor dinRepublica Croaþia indicã o serie deprobleme în implementarea Legii pen-tru Protecþia Drepturilor Pacienþilor. Deexemplu, la implementarea regle-mentãrilor legale din Croaþia au fostobservate dificultãþile clasice în con-vocarea comisiilor pentru protecþia ºipromovarea drepturilor pacienþilor.Litera legii este respectatã într-o ma-nierã oficialã, dar în implementareapracticã descoperim o serie de pro-bleme ºi omisiuni.La nivel local, comisiile sunt formatedin 5 membri, fapt ce respectã preve-derile legale, însã, în activitatea de zicu zi, observãm numeroase inconsis-tenþe, precum ºi o neînþelegere a sco-pului activitãþii lor. În ceea ce priveºtemembrii comisiilor, un aspect intere-sant este faptul cã în cazul multor co-misii, funcþia de preºedinte este deþi-nutã de un doctor sau de alt angajatdin domeniul medical, iar comisiile au

deseori ca membri doctori sau per-sonal medical, deºi Legea spune cãcei care fac parte din comisii ar trebuisã fie reprezentanþii pacienþilor, mem-bri ai unor ONG-uri sau experþi dindomeniul drepturilor pacienþilor. Ceeace este îngrijorãtor este numãrul marede reprezentanþi ai statului care audevenit membri în cadrul comisiilor,deºi activitatea comisiilor ar trebui sãaibã în vedere consolidarea roluluisectorului non-guvernamental în acestdomeniu ºi consolidarea rolului publi-cului. Comisiile în sine nu sunt foartesigure cu privire la rolul pe care tre-buie sã îl joace, astfel cã deseori, elese ocupã de drepturile de asigurarecare nu sunt acoperite Legea pentruProtecþia Drepturilor Pacienþilor.Pe de altã parte, pacienþii, din cauzaunei informãri deficitare, adreseazãfrecvent comisiilor întrebãri cu privire ladrepturile ce decurg din Legea privindAsigurãrile Obligatorii de Sãnãtate. Totuºi, având în vedere cã pânã înprezent, numeroase încãlcãri aledrepturilor pacienþilor au fost rezolvatenumai dupã apariþia lor în presã, învreme ce persoanele specializate îndomeniile respective ºi de stat au re-acþionat deseori într-o manierã ina-decvatã, una dintre explicaþiile posi-bile pentru comportamentul pacienþi-lor este lipsa lor de încredere în insti-tuþiile care ar trebui sã protejeze drep-turile pacienþilor din Croaþia. Trebuiesã remarcãm faptul cã, la nivel local,toate comisiile pentru protecþia ºi pro-

movarea drepturilor pacienþilor au ac-centuat nevoia unei promovãri publiceputernice a activitãþii lor. De fapt, nuputem spune cã activitatea comisiilorpentru protecþia ºi promovarea drep-turilor pacienþilor este transparent .Cauzele problemelor din Croaþia pri-vind implementarea Legii pentru Pro-tecþia Drepturilor Pacienþilor pot fi des-coperite în câteva situaþii ºi evoluþii.În prezent, din cauza procesului de in-tegrare în UE, Croaþia, la fel ca alteþãri aflate în tranziþie, se strãduieºte sãintroducã legislaþii adecvate în diversedomenii, printre care ºi în ceea ce pri-veºte drepturile pacienþilor, pentru ase apropia de standardele europene.Ceea ce se întâmplã în mod frecventînsã este doar o introducere la niveldeclarativ a reglement rilor legale, iarimplementarea acestora lasã de doritîn multe cazuri. Astfel, apare întreba-rea dacã sistemul de comisii este ceamai bunã soluþie pe care legislatorul opoate gãsi sau dacã nu ar fi mai bineca, urmând exemplul unor þãri cu otradiþie democraticã mai îndelungatã,sã „se instaleze“ instituþia avocatuluipoporului pentru pacienþi, cu atât maimult cu cât aceastã instituþie nu estenecunoscutã în Croaþia, având în ve-dere funcþionarea sa foarte eficient înmai multe domenii, de câþiva ani. Esteevident cã pe baza datelor statisticeeste posibil sã identificãm tendinþelecu privire la implementarea Legii pen-tru Protecþia Drepturilor Pacienþilor dinRepublica Croaþia. În concluzie, trebuie sã menþionãm cãdomeniul drepturilor pacienþilor dinRepublica Croaþia se aflã într-un mo-ment de rãscruce. Acest studiu a fost realizat în cadrulunui proiect ºtiinþific intitulat: „Statutulpacienþilor în sistemul sanitar din Re-publica Croaþia – legea ºi realitatea“. Y

Articolul a fost preluat din Revista Românã de Bioeticã. Varianta

integralã o puteþi citi pe www.bioetica.ro.

eticã

15


dosar

16


Potrivit ministrului Sãnãtãþii, dintre cele435 de unitãþi sanitare cu paturi careexistã în prezent atât în reþeaua pro-prie, cât ºi în administrarea autoritãþi-lor locale, 182 sunt propuse sã rãmâ-nã fãrã personalitate juridicã ºi sã sereorganizeze în secþii exterioare. Din-tre cele 182 de spitale, 111 unitãþi sa-nitare vor fi comasate, iar restul de 71sunt unitãþi care se vor reprofila în cã-

mine pentru persoane vârstnice saucentre de permanenþã.Ministrul Sãnãtãþii a menþionat cã e-xistã deja 10 unitãþi sanitare - 5 în ju-deþul Dâmboviþa, 2 la Oradea, 2 la Bu-cureºti ºi una în judeþul Argeº - caresunt desfiinþate din punct de vederejuridic prin hotãrârile de guvern apro-bate anul trecut.„În urma comasãrilor ºi a reprofilãrilor

de spitale, nu va exista personal me-dical disponibilizat. În cazul comasãri-lor, unitãþile sanitare devin secþii exte-rioare ale unitãþilor nou înfiinþate, caurmare nu va exista motivaþie pentrudisponibilizare de personal. În cazulcelor 71 de unitãþi sanitare care vor fireprofilate, cei 794 de medici ºi 2.532de asistenþi medicali vor fi repartizaþi,dupã caz, în unitãþile sanitare nou înfi-inþate sau în cele din judeþul în care audomiciliul. Avem în acest sens un a-cord de principiu cu sindicatele din do-meniu”, a precizat Cseke Attila.

RReepprrooffiillããrrii ººii ccoommaassããrriiReprofilarea sau comasarea celor182 de unitãþi sanitare este rezultatulunei evaluãri pe care Ministerul Sãnã-tãþii a realizat-o în colaborare cu direc-þiile de sãnãtate publicã ºi autoritãþilelocale timp de mai multe luni de zile.În ceea ce priveºte reprofilarea unitã-þilor sanitare, ministerele Sãnãtãþii ºiMuncii vor desfãºura, în perioada 1aprilie 2011 - 31 decembrie 2013, pro-gramul de interes naþional „Dezvolta-rea reþelei de cãmine pentru persoa-nele vârstnice”.Conform noului program, vor putea fiînfiinþate pânã la 71 de cãmine pentrupersoane vârstnice, prin reorganiza-rea de unitãþi sanitare cu paturi în carevor primi asistenþã între 2.500 - 4.800de persoane vârstnice. De asemenea,existã posibilitatea ca o parte dintreaceste unitãþi sã fie reorganizate ºi încentre de permanenþã în care sã fieasiguratã continuitatea asistenþei pri-mare.În prezent, conform datelor Ministeru-lui Muncii, existã doar 25 de cãminede bãtrâni, cu 1.570 de paturi finanþate

Sãnãtatea, între restructurareºi subfinanþare cronicã

Ministerul Sănătăţii a finalizat lista cu unităţile sanitare propuse pentru comasare şi Listaunităţilor sanitare ce se vor reprofila în cămime de bătrâni pentru persoanele vârstnice.

Foto

: A

rhiv

aF

oto

.ro

dosar

17


de la bugetul de stat ºi autoritãþile loca-le, 51 de unitãþi pentru tratarea persoa-nelor cu afecþiuni psiholocomotorii ºiîncã 53 de unitãþi finanþate de ONG-uri.Potrivit datelor raportate de direcþiilede asistenþã socialã cãtre MinisterulMuncii, peste 2.800 de persoane seaflã pe listele de aºteptare pentru aocupa un loc într-un cãmin de bãtrâni.Programul va avea un buget total de230 de milioane de lei, din care pentru2011 vor fi alocate 65 de milioane delei.Pânã la data de 30 martie, autoritãþilelocale au obligaþia de a realiza demer-suri pentru transformarea unitãþilorsanitare care sunt pe lista de reprofi-lare în cãmine de bãtrâni.

RReeoorrggaanniizzaarreeaa ssppiittaalleelloorr,, uunnoobbiieeccttiivv iimmppoorrttaanntt ppeennttrruu

aauuttoorriittããþþii

„Prin acest program este pentru primadatã când statul finanþeazã, fãrã impli-carea autoritãþilor locale sau a ONG-urilor, o serie de unitãþi destinate îngri-jirii persoanelor vârstnice”, a afirmatministrul.Attila Cseke a accentuat asupra fap-tului cã reorganizarea spitalelor esteunul dintre cele mai importante obiec-tive de anul acesta, determinat defuncþionalitatea sistemului ºi de trata-mentul corespunzãtor aplicat pacien-

tului, ºi mai puþin de problemele finan-ciare, cu toate cã ºi acestea suntimportante’.În Bucureºti, prin înþelegere cu prima-rul general al Capitalei, Spitalul Cari-tas va fi transformat în Cãmin de bã-trâni, fiind vorba despre o parte a spi-talului construitã de autoritãþi ºi nu decea revendicatã. Ministrul a subliniatcã personalul nu va fi disponibilizat.De asemenea, el a adãugat cã autori-tãþile locale vor decide în ce vor fi trans-formate spitalele propuse pentru des-

fiinþare - cãmine de bãtrâni, centre depermanenþã sau ambulatorii de spe-cialitate.Potrivit ministrului, reorganizarea spi-talelor trebuia fãcutã demult, pentru cãîn unele zone existau multe spitalecare nu îºi demonstrau utilitatea nea-vând linii de gardã sau având doar osingurã linie de gardã ºi aceea cu ospecialitate care nu ar fi de folos pa-cienþilor.

RReezziiddeennþþiiaattuull,, ddeesscceennttrraalliizzaattGuvernul a adoptat recent Ordonanþade modificare ºi completare a Ordo-nanþei nr.18/2009 privind organizareaºi finanþarea Rezidenþiatului, urmãtoa-rea sesiune a acestui concurs naþionaldin toamna acestui an urmând sã fieorganizatã în sistem descentralizat, încentrele universitare principale detradiþie, însã în aceeaºi zi, la aceeaºiorã, cu aceeaºi bibliografie ºi aceleaºitematici.„Noi ºi anul trecut am dorit sã intro-ducem aceastã posibilitate de organi-zare în mod descentralizat a Reziden-þiatului, am avut discuþii cu principaleleuniversitãþi de tradiþie, suntem în dis-

dosar

18


cuþii în continuare. Acum existã acesttemei legal ca anul acesta sã putemorganiza Rezidenþiatul în centrele uni-versitare Timiºoara, Cluj-Napoca,Târgu-Mureº, Iaºi, Craiova ºi Bucu-reºti. Va fi în aceeaºi zi ºi la aceeaºiorã ºi cu bibliografie ºi tematicã iden-tice, adicã bibliografia va fi aceeaºi,tematicile vor fi aceleaºi indiferent cãse opteazã pentru a se da la Târgu-Mureº sau Craiova“, a declarat min-istrul Sãnãtãþii, Cseke Attila. Ministerul Sãnãtãþii a semnat în oc-tombrie 2010 un protocol cu AsociaþiaUniversitãþilor de Medicinã ºi Farma-cie din România care prevedea ca, înpremierã, pentru Rezidenþiatul din2011, subiectele de concurs sã fieproprii pentru fiecare universitate, dar

bazate pe o tematicã comunã ºi res-pectând metodologia unicã.De asemenea, conform prevederilornoii ordonanþe, medicii tineri vor aveaposibilitatea de a se angaja într-o uni-tate sanitarã, chiar dacã nu au promo-vat concursul de Rezidenþiat. Con-form actului normativ, absolvenþii fa-cultãþilor de medicinã, începând cupromoþia 2005, vor primi competenþede practicã limitate, chiar dacã nu aupromovat concursul de Rezidenþiat.În prezent, medicul care finalizeazãcursurile universitare nu poate fi an-gajat în sistemul sanitar, decât celmult de cãtre una dintre firmele careactiveazã în industrie, în vederea pro-movãrii produselor medicale, iar con-form ordonanþei adoptatã recent de

Guvern va avea ºi posibilitatea înca-drãrii în unitãþile sanitare publice sauprivate, inclusiv în cabinetele medici-lor de familie, pentru a sprijini activita-tea de asistenþã medicalã din acesteunitãþi. „Aceste activitãþi ale medicilor cu com-petenþe limitate vor fi stabilite de Mi-nisterul Sãnãtãþii împreunã cu Cole-giul Medicilor din România. În primulrând, aceºti medici vor putea fi anga-jaþi în spitalele neclinice, adicã în ace-le spitale unde nu se face formare derezidenþi, unitãþi medicale mai mici,dar care au lipsã de personal, astfelîncât ei vor putea fi folosiþi ca ajutândîntr-un fel medicii care existã în spita-lul respectiv. Vor putea consulta unpacient sau vor putea realiza inter-venþii mai mici, fãrã a angaja o rãs-pundere directã a mediului respectiv”,a spus ministrul Cseke.El a subliniat cã noile reglementãri voraduce beneficii atât unitãþilor sanitarecare vor putea angaja personal califi-cat, cât ºi viitorilor specialiºti care îºivor exercita meseria pentru care s-aupregãtit, pânã la urmãtorul concurs deRezidenþiat, fãrã a pierde cunoºtinþeleacumulate în timpul facultãþii.De asemenea, ordonanþa adoptatã deGuvern la propunerea MinisteruluiSãnãtãþii mai prevede ca, începândcu anul III de pregãtire în specialitate,rezidenþii sã fie incluºi în linia de gardã(alta decât linia I de gardã), în afaraprogramului normal de lucru. Totoda-tã, începând cu anul IV de pregãtire înspecialitate, aceºtia vor putea trece înlinia I de gardã, sub supraveghereaunui medic specialist sau primar carese aflã de gardã la domiciliu.

MMeeddiicciiii rroommâânnii nnuu ppoottttrraannssppuunnee îînn pprraaccttiiccãã ccee aauu

ffoosstt îînnvvããþþaaþþii

Potrivit preºedintelui Colegiului Medi-cilor din România (CMR), prof.dr. Va-sile Astãrãstoae, subfinanþarea cron-icã reprezintã problema principalã care

dosar

19


duce la exodul medicilor din þara noas-trã, suma pierdutã de statul român în2010 prin ºcolarizarea acestora fiindde peste 22 miliarde de euro.„Medicul român doreºte sã se profe-sionalizeze ºi sã punã în practicã înRomânia cunoºtinþele pe care le-a do-bândit. Evaluarea din ultimii trei aniprivind plecarea medicilor aratã cãaceºtia spun cã în România ei nu potsã transpunã în practicã tot ceea ceau fost învãþaþi sã facã. În ultimii treiani au plecat 8.000 de medici, în con-diþiile în care þara noastrã are cel maimic numãr de doctori la mia de locui-tori, din cele 42 de þãri analizate deOMS”, a spus preºedintele CMR.În opinia acestuia, principala problemãcu care se confruntã sistemul de sãnã-tate românesc este subfinanþarea cro-nicã, în comparaþie cu celelalte þãri dincentrul ºi estul Europei. unde finanþa-rea a fost de 7,3% în medie. Alte pro-

bleme identificate de profesorul Astã-rãstoae sunt modul în care sunt repar-tizate resursele, investiþiile în spitale -care evidenþiazã o discrepanþã mareîntre diferitele regiuni, dar ºi stareaconflictualã din societatea româneas-cã, stare care se transferã ºi în siste-mul de sãnãtate.„Totodatã, consider cã existã mai mul-te mijloace administrative eficiente ºicare i-ar putea face pe medici sã rã-mânã în þarã. Una dintre soluþii estesiguranþa reprezentatã de accesareafondurilor europene ºi de aceea, oriceechipã managerialã care a reuºit sãobþinã o astfel de finanþare meritã feli-citatã”, a spus prof. dr. Astãrãstoae.El a fãcut referire ºi la faptul cã estenecesarã depolitizarea structurilormedicale ºi posibilitatea de a se facepredictibilitate în sistemul de sãnãtate.De asemenea, preºedintele CMR con-siderã cã este necesar ca toate

cursurile de pregãtire sã fie plãtite,fãrã a fi nevoit medicul sã îºi ia con-cediu de odihnã sau fãrã platã.Potrivit preºedintelui CMR, cele cincimari universitãþi de medicinã, la carese adaugã ºi institutele, au atras peste150 milioane de euro din fondurile eu-ropene, dar a adãugat cã, din pãcate,din punct de vedere al numãrului demedici pe cap de locuitor, Româniaeste în urma Kirghistanului ºi Albanieicu cei 1,9 medici la mia de locuitori.Bulgaria are 2,7 medici la mia de locu-itori, a mai spus prof.dr. Astãrãstoae.El a afirmat cã toate sistemele de sã-nãtate se confruntã cu exodul medici-lor - din Germania pleacã în SUA, Ca-nada, Singapore, dar în proporþiemicã, de 0,3-1% ºi deficienþele se aco-perã cu medici din România, în timpce în România nu pot veni sã profe-seze medici din afara spaþiului eu-ropean. Prof. Astãrãstoae a ami spuscã se impune creºterea procentuluialocat sãnãtãþii din PIB la 6-7%.Academician prof. dr. Laurenþiu Po-pescu a afirmat cã neadepatarea ºineacceptarea deplinã socio-profe-sionalã a medicilor români în strãinã-tate va repatria peste 50% dintreaceºtia.„Este evident cã 95% dintre cei carepãrãsesc România o fac pentru unsalariu mai bun pe care îl vor obþine înstrãinãtate. Acolo vor constata cã ju-mãtate din bani îi vor cheltui pe chirie,iar restul pe maºinã ºi hranã. Nu cu-nosc un medic român care în Europasã fie într-o poziþie importantã ºi recu-noscutã pe plan naþional în þara res-pectivã. Existã un cumul de factoricare nu îþi permit sã penetrezi ierarhiadin þãrile respective. Cred cã mai multde jumãtate dintre medicii tineri se vorîntoarce în România, pentru cã ei voravea un avantaj foarte mare - pregãti-re ºi informare medicalã peste medieºi probabil actualii lor ºefi vor fi în afa-ra sistemului”, susþine acad. LaurenþiuPopescu. Y

Foto

: A

rhiv

aF

oto

.ro

legislaþie

20


Consiliul Naþional al Colegiului Medici-lor din România a adoptat la sfârºitulanului trecut o decizie privind emite-rea avizelor pentru înfiinþarea puncte-lor secundare de lucru în specialitateamedicinã de familie.

În articolul 1 al acestei decizii se stipu-leazã cã avizul pentru înfiinþarea pun-ctelor secundare de lucru în speciali-tatea medicinã de familie, în alte loca-litãþi decât în localitatea unde funcþio-neazã sediul principal, se emite de cã-

tre colegiile teritoriale dacã solicitantulface dovada cã poate asigura, perso-nal sau prin angajaþii proprii, un pro-gram de minimum 35 de ore pe sãp-tãmânã la punctul de lucru ºi esteîndeplinitã cel puþin una din urmã-toarele condiþii:a) în localitatea unde se doreºte înfi-inþarea punctului secundar de lucrunu mai funcþioneazã un alt cabinetmedical în specialitatea medicinã defamilie; b) numãrul populaþiei pe fiecare cabi-net medical de familie existent în loca-litatea respectivã este mai mare de 2500 de locuitori cu domiciliul stabil înlocalitatea respectivã, dacã în locali-tatea respectivã mai existã un alt cab-inet medical.Potrivit articolului 2, dovada posibi-litãþii asigurãrii unui program de cel pu-þin 35 de ore pe sãptãmânã se face,dupã caz, cu copia contractului demuncã a angajatului, respectiv anga-jaþilor sau cu dovada eliberatã de cã-tre casa de asigurãri de sãnãtate înraza cãreia funcþioneazã sediul princi-pal cã aceasta nu se aflã în raporturicontractuale cu solicitantul înfiinþãriipunctului secundar de lucru.În articolul 3 se aratã cã la data intrãriiîn vigoare a prezentei decizii se abro-gã Decizia nr.11/2009 privind emite-rea avizelor pentru înfiinþarea puncte-lor secundare de lucru ale cabinetelormedicale individual, asociate, gru-pate ºi ale societãþilor civile medicale,precum ºi pentru punctele secundarede lucru ale cabinetelor din structuraunitãþilor medicale cu personalitatejuridicã.Aceastã decizie va fi publicatã în Mo-nitorul Oficial al României, Partea I. Y

Înfiinţarea punctelor secundare delucru în medicina de familie

21


legislaþie

Ministerul Sãnãtãþii a elaborat ºi apro-bat un proiect de act normativ pentrumodificarea ºi completarea Legii nr.263/2004 privind asigurarea continu-itãþii asistenþei medicale primare princentrele de permanenþã.Potrivit actului, medicii de familie aflaþiîn relaþie contractualã cu casele deasigurãri de sãnãtate ºi care îºi desfã-ºoarã activitatea în localitãþile aron-date teritorial la centrele de perma-nenþã sunt obligaþi sã asigure continu-itatea asistenþei medicale primare înaceste centre, începând cu prima zi asãptãmânii ºi pânã vineri, între orele15,00-8,00. Sâmbãta, duminica ºi înzilele de sãrbãtori legale, serviciul depermanenþã se va efectua pe par-cursul a 24 de ore, în intervalul orar8,00-8,00 a doua zi. Ordonanþa stipuleazã cã zonele încare se înfiinþeazã centre de per-manenþã sunt stabilite de direcþiile desãnãtate publicã, cu acordul preala-bil al caselor de asigurãri de sãnãta-te ºi al consiliilor locale. Pentru servi-ciile acordate în cadrul centrelor depermanenþã, medicii de familie vor firetribuiþi, suplimentar, la nivelul unuisalariu al medicului specialist înregim de gardã.Ministerul Sãnãtãþii îºi justificã deciziaprin faptul cã se urmãreºte accesulpacienþilor la servicii de asistenþã me-dicalã primarã indiferent de orã ºi dezonã, reducerea numãrului de solici-tãri la serviciile publice de ambulanþã,creºterea capacitãþii de intervenþie aacestor servicii prin deplasãrile ambu-lanþelor la cazurile care sunt urgenþereale, evitarea aglomerãrii structurilorde primiri urgenþe ale spitalelor, pre-cum ºi reducerea numãrului de cazuri

cu evoluþie nefavorabilã ºi a deceselora cãror producere este favorizatã prinneasigurarea în timp util a asistenþeimedicale. În cazul în care medicii de familie nurespectã obligaþiile impuse de noilereglementãri, casele de asigurãri desãnãtate cu care sunt în relaþie con-tractualã vor diminua lunar, cu 10%,valoarea minimã garantatã a punctu-lui per capita, respectiv venitul lunar almedicilor nou-veniþi într-o localitate,stabilit în conformitate cu prevederileContractului-cadru privind condiþiile a-cordãrii asistenþei medicale în cadrulsistemului de asigurãri sociale de sã-nãtate.Potrivit precizãrilor oficialilor Ministe-rului Sãnãtãþii, ºi pânã în prezent exis-ta prevederea conform cãreia, la nivelteritorial, ar fi trebuit sã fie organizatecentre de permanenþã, dar prezenþamedicilor de familie nu era obligatorie,

ceea ce ducea la realizarea unei sla-be activitãþi sau la blocarea acesteia.Astfel, în anul 2009, dintr-un buget de20.000 de lei alocat de Ministerul Sã-nãtãþii pentru funcþionarea centrelorde permanenþã s-au cheltuit doar11.421 lei. La fel ºi anul trecut, din-tr-un buget de 21.000 lei alocat au fostrealizate plãþi în valoare de 13.181 lei. În þarã funcþioneazã 83 de centre fixede permanenþã pentru care sunt în-cheiate contracte cu casele de asi-gurãri de sãnãtate ºi doar un centrumobil de permanenþã în judeþul Boto-ºani. În 17 judeþe ºi în municipiul Bucureºti(Alba, Arad, Bacãu, Bistriþa, Buzãu,Cãlãraºi, Harghita, Hunedoara, Ialo-miþa, Mehedinþi, Neamþ, Prahova, Sã-laj, Suceava, Vaslui, Vrancea, Ilfov)nu existã niciun centru de permanen-þã în contract cu casele de asigurãride sãnãtate. Y

Medicii de familie, consemnaþiîn centrele de permanenþã

CCoonnffeerriinnþþaa NNaaþþiioonnaallããAAllzzhheeiimmeerr

În perioada 18-20 februarie 2011, laInstitutul Naþional de Statisticã din Bu-cureºti va avea loc Conferinþta Naþio-nala Alzheimer 2011 cu participare in-ternaþionalã, cu tema: „Actualitãþi îndomeniul demenþelor”.Prelegerile vor fi susþinute de speakeridin þarã ºi din strãinãtate. Pânã în a-cest moment, au confirmat participa-rea Prof. Bengt Winblad, Prof. Mi-chael Davidson, Prof. Ove Almkvist,Prof. Alexandru Ovidiu Bãjenaru,Prof. Florin Tudose, Prof. Delia Po-dea, Prof. Alina Solomon, Dr. Gabri-ela Spulber, reprezentant al pacien-þilor - Dna Helga Rohra, Germania,reprezentanþi ai Asociaþiei AlzheimerEurope, Prof. Constantin Bogdan ºiProf. Dafin Mureºan.Vor fi dezbãtute toate etapele mana-gementului în domeniul demenþelor –recunoaºterea simptomelor precoce,

criteriile de diagnostic, posibilitãþile dedepistare precoce ºi de diferenþiere atipului de demenþã în condiþiile cliniceobiºnuite, mecanisme etiopatogenice.În cadrul Conferinþei vor fi susþinutedouã cursuri:· Cursul de neuroimagisticã cerebralã:19 februarie· Cursul de evaluare neuropsihologicãa vârstnicului: 20 februariePentru informatii suplimentare privindparticiparea la acest eveniment, puteþiconsulta: www.alzcongres.ro

ZZiilleellee SSoocciieettããþþiiii RRoommâânnee ddeeGGllaauuccoomm

Societatea Românã de Oftalmologieºi Societatea Românã de Glaucom or-ganizeazã între 11 ºi 13 martie 2011la Sinaia, Hotel New Montana, cuocazia Zilei Mondiale a Glaucomuluimanifestarea “Zilele Societãþii Româ-ne de Glaucom”

Primirea participanþilor va avea loc vi-neri 11 martie, sâmbãtã 12 martie seva desfãºura programul ºtiinþific struc-turat pe secþiuni. Duminicã, 13 martie2011 ora 12:00 va avea loc încheie-rea manifestãrii. Mai multe informaþii pot fi obþinute la a-dresa de e-mail [email protected]

CCoonnffeerriinnþþaa NNaaþþiioonnaallãã ddeePPeeddiiaattrriiee

Conferinþa va avea loc între 17 ºi19martie 2011 la Bucureºti, Palatul Na-þional al Copiilor. Conferinþa va abor-da subiecte de actualitate din sistemulsanitar din România, cu accent pe pro-blemele medicale ale Urgenþelor înPediatrie ºi ale Bolilor Cronice în Pe-diatrie.Conferinþa se adreseazã medicilorspecialiºti în pediatrie, medicinã de fa-milie ºi specialitãþilor conexe. Confe-rinþa este acreditatã de CMR, partici-

conferinþe

22


panþii primind Certificat de atestare. Secþiunile conferinþei acoperã celemai importante zone ale patologieipediatrice: Cardiologie pediatricã,Gastroenterologie pediatricã, Hepato-logie pediatricã, Astmul bronºic, Afec-þiuni respiratorii, Neurologie pediatri-cã, Hemato-oncologie pediatricã, Dia-betul zaharat, Neurologie ºi psihiatriepediatricã, Profilaxie ºi prevenþie, etc.Conferinþa va avea trei preºedinþi:Prof. Dr. Eugen Pascal Ciofu, Prof. Dr.Adrian Georgescu, Prof. Dr. MirceaNanulescu. Din programul ºtiinþific enumerãm:ªocul în pediatrie - Conf. Dr. M. Bãlgrã-dean, Particularitãþi clinico - evolutive încontextul evaluãrii diagnostice a glo-merulonefritelor post – infecþioase - Dr.Ruxandra Petrescu, Wheezing-ul recu-rent la preºcolari - Prof. Dr. Doina AncaPleºca, Multimodal treatment in ara-chnidan cysts in children - Prof. Dr. A.V. Ciurea, Disfuncþia micþionalã la copil- Prof. Dr. Mircea Nanulescu, Dr. Ga-briela Ichim, Rinita alergicã la copil -ghid de diagnostic ºi tratament - Prof.Dr. Mircea Nanulescu, Prof. Dr. DianaDeleanu, Conf. Dr. Sorin Man, Prof.Dr. Silviu Albu.Mai multe detalii puteþi obþine de ladna. Iliescu, secretar ºtiinþific tel.: 0742.15.55.08 sau pentru înregistrare: Dna.Nistoroiu, tel.: 0742.15.55.11.

CCoonnffeerriinnþþaa NNaaþþiioonnaallãã ddeeMMeeddiicciinnaa FFaammiilliieeii

În perioada 23-26 martie 2011, Asoci-aþia Medicilor de Familie Bucureºti-Ilfov, împreunã cu Societatea Naþio-nalã de Medicina Familiei (SNMF), or-ganizeazã la Palatul Copiilor Confe-rinþa Naþionalã de Medicina Familiei,cu tema “Echilibrul delicat între ºtiinþã,artã ºi comunicare”.La eveniment vor participa aproxima-tiv 2.000 de medici, la fel ca ºi în aniiprecedenþi, potrivit estimãrilor organi-zatorilor.

Mai multe detalii puteþi obþine de [email protected] sau telefon +40 (21)314.95.71.

CCoonnggrreessuull NNaaþþiioonnaall ddeeMMeeddiicciinnaa FFaammiilliieeii

Societatea Românã de MedicinãInternã organizeazã în perioada 31martie – 2 aprilie 2011Congresul va cuprinde simpozioane,mese rotunde, conferinþe, cazuri cli-nice ºi lucrãri originale. Înregistrarile la Congresul Naþional deMedicinã Internã 2011 pot fi realizateprin sistemul de înregistrare on-line.Mai multe detalii pe site-ul www.srmi.ro

CCoonnffeerriinnþþaa GGrruuppuurriilloorr ddee LLuuccrruu

Societatea Românã de Cardiologieorganizeazã între 5 ºi 7 mai, la Bra-ºov, Hotel Aro Conferinþa Grupurilorde Lucru.Doritorii se pot înscrie la sediul Socie-tãþii Române de Cardiologie, str.Avrig, nr. 63, sector 2, Bucureºti.Mai multe informaþii puteþi gãsi pe

site-ul Societãþii Române de Cardiolo-gie www.cardioportal.ro

CCoonnffeerriinnþþaa NNaaþþiioonnaallãã ddeeCChhiirruurrggiiee PPeeddiiaattrriiccãã

Sovata, 5-7 mai 2011Societatea Românã de Chirurgie Pe-diatricã organizeazã în perioada 5-7mai 20100, la Sovata, Hotel Danubi-us, Conferinþa Naþionala de ChirurgiePediatricã.Preºedintele conferinþei va fi dr. Ga-briel Sandu Aprodu, iar invitat special Yancu Hertzanu, profesor emerit deimagisticã, Negev, Israel.Tematica conferinþei va cuprinde: Ab-domenul „acut“ la nou-nãscut, Infecþiiosteoarticulare la nou-nãscut ºisechelele lor.Cursul preconferinþei va avea catemã: Uropatiile obstructive. Diagnos-tic pre/ si post/natal, tratament, supra-veghere.Conferinþa va reuni prelegeri ale unorpersonalitãþi marcante din domeniu,sesiuni de lucrãri susþinute oral, sesiu-ni poster, mese rotunde ºi, nu în ulti-mul rând, cursuri preconferinþã. Y

23


conferinþe

cãrþi

24


Editura de Vest, Timişoara

“Un colectiv din Timiºoara condus deProf. Univ. dr. Victor Dumitraºcu îm-preunã cu conf. univ. dr. Manole Co-jocaru din Bucureºti, cadre didacticecu o competenþã deosebitã în medici-na de laborator, membrii în Comisiade specialitate din Ministerul Sãnãtã-þii, au redactat de curând „Ghiduri ºiprotocoale în medicina de laborator“,un instrument de lucru absolut nece-sar specialistului care îºi desfãºãarãactivitatea în domeniul laboratoruluiclinic.Autorii lucrãrii se bazeazã pe o expe-rienþã îndelungatã acumulatã în do-meniul medicinii de laborator, ceea cele-a permis sã-ºi cristalizeze o con-cepþie nouã pe baza achiziþiilor mo-derne în domeniul laboratorului clinic.Autorii au pãstrat din datele clasice totce este strict necesar în vederea re-dactãrii unui ghid de medicinã de la-borator. Lucrarea este opera unui co-lectiv valoros de autori cu bogatã pre-ocupare ºi experienþã în acest dome-niu”, apreciazã Prof. Univ. Dr. MarianNeguþ, preºedintele Comisiei de Me-dicinã de Laborator din cadrul Ministe-rului Sãnãtãþii Cartea cuprinde 7 capitole: standardi-zarea evaluãrii afecþiunilor hematolo-gice, standardizarea testãrilor micro-biologice, standardizarea solicitãriitestelor de laborator în bolile infecþioa-se, standardizarea solicitãrii testelorde diagnostic în toxicologie, standar-dizarea evaluãrii diferitelor metabo-lisme, aparate ºi sisteme ale organis-mului, standardizarea testelor imuno-logice, standardizarea examenuluisumar de urinã. Autorii au avut în ve-

dere ºi prezentarea unei bibliografiiselective. „Ghidul este util în pregãtirea exame-nelor ºi concursurilor, ca ghid practicde laborator clinic, stimuleazã intere-sul ºi studiul pentru medicina de labo-rator. Stilul clar ºi ºtiinþific al redactãriicontribuie mult la înþelegerea bogatuluimaterial faptic ºi interpretativ expus.

Prin conþinutul sãu de informaþie con-densatã ºi de strictã actualitate, aceas-tã publicaþie este utilã medicilor indife-rent de specialitate, biologilor, bio-chimiºtilor, chimiºtilor, farmaciºtilor, re-zidenþilor, studenþilor în medicinã, cer-cetãtorilor, tuturor celor care lucreazãîn laboratoarele medicale”, mai scrieProf. Univ. Dr. Neguþ. Y

Ghiduri ºi protocoale în medicina de laborator

cãrþi

25


A apãrut ediþia de ianuarie-martie a Revistei ScientificAmerican Mind România – Psihologia Azi. „Am adus citito-rilor din România o revistã cu mare prestigiu în lumea ºtiinþi-ficã internaþionalã. În paginile acestui numãr veþi gãsi arti-cole semnate de valoroºi oameni de ºtiinþã din domeniulmedicinei ºi psihologilei, care trateazã subiecte de ultimãorã, subiecte extrem de bine documentate“, a declarat psih.Gina Gheoca, publisher al publicaþiei.Din cuprins: • Bioenergoterapeuþii, între James Randi ºi OTV, de lector

univ. dr. Ovidiu Brazdãu• Falsuri de „firmã“, de Wray Herbert• Capcana lui “Fã-o, pur ºi simplu!”, de Hal Arkowitz ºi Scott

O. Lilienfeld• Trebuie sã-þi aminteºti... asta, de Christof Koch

• Federaþia Sindicatelor Medicilor „Dr. Ioan Cantacuzino“,de dr. Florin Chirculescu

• Este sistemul de sãnãtate românesc performant?, deprof. dr. Vasile Astãrãstoae

• Nu ai demenþã, este medicaþia pentru inimã, de MelindaWenner Moyer

• Atlasul minþii umane, de Allan R. Jones ºi Caroline C.Overly

• Conºtienþa de sine: contradicþiile lui “Eu sunt”, de lectoruniv. dr. Ovidiu Brazdãu

• Atingerile degetelor, lumea nou-nãscutului, de DerekCabrera ºi Laura Colosi

• Gesturile copiilor. Calea cãtre subconºtient, de SusanGoldin-Meadow

Mai multe informaþii puteþi gãsi pe site-ul www.sciam.ro Y

SCIENTIFIC AMERICAN MIND ROMÂNIA – psihologia azi

26


Colegiul Medicilor dinRomâånia

Bd. Timiºoara nr. 15Sector 6

Bucureºti 061303

Telefoane:021/413.88.00021/413.88.03

Fax:021/413.77.50

e-mail:[email protected]

www.cmr.ro

Editor asociat: Directa Comunicare &

Marketing

Str. Vasile Gherghel1A, Sector 1,

Bucureºti 011521

Telefon/Fax:021/232.30.22

e-mail:[email protected]

www.directa.ro

EEddiittoorr ggeenneerraall::PPrrooff.. uunniivv.. VVaassiillee AAssttããrrããssttooaaee

((ccoolleeggiiuumm@@iiaassii..mmeeddnneett..rroo))

EEddiittoorr ccoooorrddoonnaattoorr::LLuummiinniiþþaa VVââllcceeaa

((lluummiinniittaa..vvaallcceeaa@@ddiirreeccttaa..rroo))

PPuubblliicciittaattee ººii ddiissttrriibbuuþþiiee::DDiirreeccttaa

CCoommuunniiccaarree && MMaarrkkeettiinngg((rraazzvvaann..aavvrraamm@@ddiirreeccttaa..rroo))

DDTTPP::OOmmnnii PPrreessss && DDeessiiggnn

((wwwwww..ooppdd..rroo –– aarrttaa@@ooppdd..rroo))

TTiippaarr::

((ccoosstteell..ddaanncciiuu@@xxnneett..rroo))

P u b l i c a ţ i e e d i t a t ă d e C o l e g i u l M e d i c i l o r d i n R o m â n i a ( C M R )

Aºteptãm mesajele ºi sugestiile dumneavoastrã referitoare la conþinutul revistei „Medica“ pe adresa de e-mail [email protected]

sau pe adresa Colegiului Medicilor din România – B-dul Timiºoara nr. 15, Sector 5, Bucureºti 061303

ultima orã

Concursul de Rezidenþiat se va organi-za anul acesta, descentralizat, în datade 20 noiembrie. Ministerul Sãnãtãþii va afiºa pe paginade web www.ms.ro proiectul de meto-dologie pentru desfãºurarea concursuluide rezidenþiat pe post ºi pe loc în medi-cinã, medicinã dentarã ºi farmacie, se-siunea 20 noiembrie 2011.Proiectul cuprinde detalii privind înscri-erea candidaþilor, metoda de desfãºu-

rare a concursului ºi modalitatea depunctaj ºi a fost discutat la întâlnirilecare au avut loc cu rectorii universitãþilorde medicinã ºi farmacie.Metodologia de concurs va fi unicã, lafel ca tematica ºi bibliografia de concurs.Faþã de anii precedenþi, în 2011 concur-sul de intrare în Rezidenþiat se va desfã-ºura descentralizat, la nivelul centreloruniversitare cu universitãþi de medicinãºi farmacie din Bucureºti, Iaºi, Cluj-Na-poca, Târgu Mureº, Craiova ºi Timiºoa-ra. Unitãþile ºi specialitãþile pentru carese organizeazã rezidenþiat pe post sevor aproba prin Ordin al ministrului Sã-nãtãþii.De asemenea, numãrul de locuri ºi pos-turi pe domenii ºi specialitãþi se va stabilidefalcat, pe centre universitare, în func-þie de capacitãþile de pregãtire pe spe-cialitãþi ale acestora, de cãtre MinisterulSãnãtãþii ºi Asociaþia Universitãþilor deMedicinã ºi Farmacie din România.Anul acesta concursul se va desfãºuratot sub formã de test-grilã, cu 200 de în-trebãri. Punctajul de promovare va re-prezenta 60% din punctajul maxim reali-zat la cele 200 de întrebãri pentru fie-care domeniu.Tematica ºi bibliografia vor fi unice, la ni-vel naþional. Y

Concursul de rezidenþiat– 20 noiembrie

Online Shopping Mall

www.directa.ro

pag. 7 · 2018-06-01 · p e n t r u p r o f e s i o n i º t i i d i n s ` n ` t a t e : [ t i r i...

Documents