,,lllfll$( iltr|r]tjflt ilifft|) r|$-li ru$)

ruD }ilfltfi$ billllj[ll,';*

Ieromonah Benedid Agftoritul

PATTMTLE9r

VINDECAIIE/A LOR

Ttaducere din limba greacdde leroschim. $tefan lYufescu

sclilruL I,ACU - SFANruL I,II]NTE ATrlOS

. ri,

---s l\r

n$&{,*

r{

Nnrc,DEPnoLort

'...Nici oglinda murdard nu poate prtmireflexele imaginilor, nici sufletul ce estecuprins de grijile lumepti gi intunecat depatimile cugetirii trupegti nu poate primistrdlucirile Sfdntului Duh'.

(SfAntuI Vasile cel PIare,'Epistola 2lO,Cdtre cei invdtati ai Neocezaneii, P.S.B. 3, 188)

rlq;

fIII

CT]PRINSNotiuni generale.... zDefinifia pi provenienta patimiIor..................... 9impdrf i rea pat imi lor. . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . I IConsecinfele pat imi lor.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . l5Pricina, pretextele gi provenienla patimilor..... lbQdnduri 9i pat imi. . . . . . . . . .2IDiavolii - creatorii patimilor....

.......,22L.egdtura dintre pat imi. . . . . . . .

. . . . . . . . . . . .24Iubirea de sine, ldcomia pantecelui,desfrdnarea , . . . . . . . . . . . . . . , . , 26Alte pat imi

. . . . . . . . . . . . . . . . . . 28Vindecarea pat imi lor. . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 lModurile gi mijloacele de vindecare............... 52implinirea poruncilor Si virtutite..................... 40Asceza trupeascd..

.....,, 45Rugdciunea gi postul . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . 45Alte lucrdr i duhovnicegt i . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . 45

t;:ii

lNotiuni generale

Cecolul nostru este secolul in care--,ttehnologra a ajuns la inaltimi foarte

mari. Cu toate acestea omuJ--+iin--moddeosebit

_QglJAgnglg, nr-are pac.e. .Estestapanit de_-lgljnjstg 9i de aceea carlfi celeeare sd-i aducdpaee_a dar celepe care le afldsunt se-le aarsjulgguiess adgv4l&-pass- Iardintre acestea psihiatria detine primul lgc,daegxExsisurantei ce-o-simte omul con-temporan r.

eonsecinfete acestei nesiguranfe suntiubireade-sise gi egocentrismul omului, culti-@rat, 4gllg[palim[e_careil despart pe om.de-flumnezeu.

t

II

8

in aceastd stare actuala - consecinfa amarelui progres al tehnologiei - Sqyantul

llUtjlO:,fAtir''fi despre patimi gi despre vinde-carea lor este binevenit.

-iuyataguraSfintitor,P".arinli.clespre patim i eiv-j;td-e_Carea lor nu cste un rczultat al cunoag-terii gtiin[ifice Si psihologice, ci ea este- rBd.ululgLgdatsi, gXpsrren[e", dJrho-vnica-sti d obi n-dita in urma .ngyointelor_ aspre gi. a incer-qarilor de mulli ani. Referitor la aceasta Sfin-ly!ggjilf l accentu eazd: *QfaJii,f3liati nuscriu manuale de morala, c-iej afaLa*drumuLSipgvatuiesc pe..o.m-Ia-nepatimire, Si indusr-\ezile prin curafirea de patimi".

inrob-irea omului contemporan fald delqef,urile Sensibile gi srrhjrrgarea lti de catrepalimi ii inchid drumul qp_f_e_

_qg.mUlUgllga_cu,D-umn-ezeu.

-Qrnul, accentueaza Sfinfii Parjnti, =trebuiesd inainteze in libertatea cea drrli ftrrm-\ezeu. gi asta se face prin presehinnbareapatinilg in .dispozitie*iubitoare fafa de. Dum-

9

nezeu, astfel incit sa-9i poata-..in,qugi mdn-tlrirca gi sa se poatd indrepta spre indum-n.eze.)re,

Definifia gi provenienta patimilor

Patinoa inseamnd repetarea-+L intarireaunei b*oli-,mo.rale. a unui picat; de pilda, aBacatdulJaconoiei- a hetiei. sau a rlesfrindrii.

in timp ce un anumit pacat este s qdderesufleteascd savirgita o singurd datd, oincalcare concretd a legii morale, pa.tima este

inradaeinata;_e4 inseamna Stapanirsa sufletului omenescd_e_ o bsal-a morala. gi astfel -pacatul devinestap6nrrl_sufletului pi nu-l mai atacd dinafard,ci il robe$te-launtric legindu-I-dalrrcnrrlSisituatii Ei faciindu"f -.inca+a^bi[-d.e- a -seigpojnvi.

Pa.tirya este @L sufle-tegti.

-Este o s[are- +Lo*miScare a sufletului.tISPglM--Iirii. 9i cum sPune Sfdntut loan

l o

Scdrarul "Eatima nu se afla in fire i!-chip na-tural. eaSl_Dgm.nezzu_ nu este fdcdtorul patr-milor". {dlca ontotogic patimile se leagd cuinexisten{a, deoarece fi.rea-om-enea.sca a fost_cle-ata,-de ,Dumnezeu.fard rdutate in ea. $ideoarece Dumnezeg gqlg ngp_{Jimitor, tot asFfgl Si sufletul omului este, nepdtimitor.

Sfintitul Guri de Aur ne spune cd"mulfimea patimilor a intrat in suflet dup-moafrea.ace,s$fltuQrinp,acat) ". Adica P.atimilg[u -gpnstituie o-S@-fireasca-a sufletului, ciele apal i4 om @A:.$aya$ilea+acab.ilui.

etlmile mai sunt si boala a sufletului, 9iincd una-rea".

$.qfletul este s6natos atunci qAnd nu arepatimi. Iar sdndtatea sufletului este viLtutea.Sdndtatea este preexistent-d, bolii. Prin urmarehg3l4 vine mai t2trziu.

ca-r_e_--s.a

{ie in acel"a$i timp si bolnava gi sdndtpasd.-Dela sine uJta merge inaintea celeilalte.

l l

Maf*-.Vreile ne sp-unq cd |atunci cands_gflelulse_aflar rfrlumea cereascd, iar cAnd se afld departe_deaceastd_stare, 4lrrnci se afli jos {ip-adaneulp.ierzarii) . in primul ca-.surletul este nepiti-mitor, iar in al floilea.,e_l-,se- afla_cuprins_depatimi.

Qar toate acestea g-Ullt_.-sontrare punetuluid-yedere ce predomind in lumea de astazi.in--SOCietatea contempo d este _eOnSideratqm_norr:nal ge! c_are

_iSi s,alis_ta-ce toate poftelelui, irugl, cel ce-se-nevoieste sa-qi taiePatinile. !3__yeni-_yremea* spune SfdntulCosma Dtolianul,. ]cind albul va fi numitlgglu gi negrul alb". Adicd ra,utatea_9i_patimi-le yo1 4iunge,Ia-apogeu.

impffirea patimilor

Dupd ce am vdzut ce sunt gi cdnd auapdrut p.atimile, sd vedem Si impa{irea lor.

T 2

-P+eF-jst(uti*-tr-up--esti si suflete$ti. Prinanalogie existd patimi trupesti si,-sufl-qteeti.Adicd patimi ce se raporteaza la trup gi patimice se raporteaza lasuflet.

Patimi trupesti sunt setea, foamea, sQm-nul, etc. Acestea sunt aga-numitele afectesaupatimi nevinovate. Dar sunt gi vinovate,deoarece qiirana este stricdcioasd gi somn-ullucreazd, pentru [l+ut cel stricdcios 9i muritorSi nagterea trupeascd a copiilor hdrdzeqteomului, impreund cu existenta, Si trupul celmuritor.

De asemenea, trulesti sunt gi patjrnilecare provin din @i, adicdpatimite care au prieinile lorinJrup, cum ar filacomia p,g,Itles.etui. Iar o:ttinoi-slflete$ti suntcele care provin "din pricind sufleteascd", cumestq maldria.* Mai existd Si pptimi amestecate saU*CeIn-

binale. Acestea provin din impreund.lucrareaputerilor sufletegti cu cele trupegti.

l 5

Mai avem inca LaLinri tari $i p_atim_i slabe.Tari sunt cele care "sg..Idz-waksq_cu tArteimpotriva sufletului", i_qr slabe sunt cele carese migcd "pe furig".-. in sfargit, potrivit cu modul in care rdzho-

ise-Pe orn. existd P_aJrmi care rJ atacd p9 omla-ardare 9i patimi care pricinuiesc 1runlaiintristare si m_dh,4ire, cum ar fi acedia,in-tristarea si nep;sar .

Consecinfele patimilor

Prezenla patimilor are eonsecinfe tragicein existenta umand.

a) Patimile il robesEsijl_su_hjuga pe om,care isi pierda.liber.tatea gi devine robul lor.

b) S_ufletul. unui astfel de om se imbol-4avesfe.NSi-Sigtahari.s-,m,ele---saleduhovni-WEtf$_ruSjggls.dg$s,te. Desigur, "nu este cuputinfa ca toti sd ajungd la nepdtimire, dar

t4

tofi pot sd se mintuiascd, tofi se pot imprie-teni cu Dumnezeu" (Scara, 26, par. 54).

c) P-atimile sunt ca a ingradt*d sau ealrnZid desPi4iter Qe ascunde harism.ele-srdetu-lgi. 9i dacd aceste-ziduri nu se vor ddrdma-qg?iUlgul_-vidutilo,L tu pot iesi la iveala-bAris-mele duhovnice$ti ce se afla in spatele acelo-r?.

$i precum omul nu poate vedea soareleatunci cind este ceatd, tst astfel nu:Si+oateveag,a @, cdncl aceas-ta e-s{e ag-gt!"nqA d.e Ceata*atimilor.

Patimile sunt sa _o- -substanta v-Ascoasdcare impiedicd iunefionarea in grn aaltgrena-julUi_(e-@i. gi astfel eimulF-e -afla mer.eu=iu.intuncric $r.nu-poate i*i 1utar,amut vtettl ;i ^l i. De pildd, iubitonrlds--arsinfiqtr-"9un9*a$!ebgpuna*mil-qs_-t_enici,(es frdn atul, d_gS,falaf g" a intresiijnteiepciuni q i

l 5

asg$tia se afla intr'o continu?.-noapfr: giqlbeEaiess-- prin intune.ric. Qiq!*- lumi4aap3ltin e . c.glgr_Mti s i c.ql ^o;' aarQ.sr:4k-auratatsufletut de+atimi.

d) {g4d,a1- patimile ne izgonesc de__lalglgtnrajid&ta =\ten $i fiindca lumina si viatasunt Flristos, P,4[inoile-n. jzgonsc dq-la,Dum-nezgu"*eada., este=Viata, qi ne due--La.srsarte.

hicina pretextele gi provenienfa patimilor

Dar-de.Jnde-+rnvin patimile?Precum ne invald Sfintii Pdrinti, p3ltrnle

Iastarescpe@ Si a rxtemorisi.Simturile qi -lucrurile sensibile ale,lUmii sau,dupa terminologia asceticd, "lumea", estepncina prineipala-a

_cr_e_ani patimilor.A-dese-ori o---patima as,b " na$tg, g!ttE:9

oDlSrrfUnJLrea A:fagaUer in s ufl etuLomr*luino.a-mult*-vreme. O-antipafie frecdtoare, depild,a poate evoluainPatirgp.=nnr4P4iri igeiUlnstfrii__,pelei ddtdtoare de, "bueurie. Trtl

l 6

g[r, dacd nu i se dd atenfia cuvenitd. Iar oglury4 poate deveni i@.

paca q[$US,inIa cere-- ceva qi nu estesatisfdcutd, incepe sd sldbeasca qi-eedeazd,.Iar- cl a ci -este,.satisf.ie+td, atunci se . fa ce ypa$ .putgfnica gi cu mai multe pretentii.

Am spus cd lu_crurile sensDile constituieBrj-ncipalrJ " Fretext pentru crearea patimi lor.

{tat? weme cAt omul nu se depdrtea?4 des [dri I e s e n s i b il e- fie_de_celelrupe,sti prin _fu Sa_de ele, fie Oe cete gunete i pnn_dgzgustulin-i-lpri"fatd de ele. @isalr-az.boiascadinJauntru. D-qoarece atu 4 c-i ^ cg4dsufletul e_ste invdluit de infricogdtoarele-d?gJri.-.ale_ lucrurilor lumii, ageste4 de_Vfnqbstaeqle penftu-suflt, care usor il du-q lainfrange,re $i cadere.

Dorinta nestdpAnita pentru lucrurile -s""ensi-

bil-e, ate lumii, aa*eza!A*-in_l-qg|l Sglgi p*e-ntru@-de-Dumnezeu, duc,-la@ pentru "- | ucrurile-]-r-mii,

t 7

sau chiar la..*draggsf,ea*-exagelata _ de noi

inqirte,.a_dic_d,la iuhire de sine. gi astfel omuleste prins de luq,rurila_gexsi_bile slx_u__seSdnde$te, de nimicaltceva.

@ 4 evptnta aspra -p_err*tru@fle-patimi. Iarnevo-inta aceasl4. lfglqie sa ne de buna voiepontinud, de-oaf,e_c.e c,el ce nu se depdrte4fiid-_e lgeruuk sensibil e, care constituie. pdgttitepatimiloa este atras de-picat l*d,Sd vrea."9el ce 49 q9_*d-g,pafteaLa_-dg*Suna-rroie aepriginite patimilcrl, este-*atras faffi voie lapacat".

tuSruils*sen-sibjle, care sunt pricinile-

t8

rle trup Si iubirea de plaCeri. Acestea la rindullor congtituie pricinile unei=lou![nti de altepatimi.

D-g--agega-omul-treb-uie sd se nqvgi4gca 9isd nu fie alipit-de--ele, 9i'atunci va izbuti sdc4gtige i'biruinta fara luptd". Dar Qgca'v-a fi-ngI,isAtor 9i YA-Drimi, l_qau, atacudleluqrurilor sensibile, atunci este nevoit sdlupte, punindu-$i-in Prjmeidie- libert4rtpa luidgbgleicsasqa.

eand- inima es_lsi vie prin.*plq?g l4JuiDg4qn-ejzgu,4g11-c-r:Imtrurilq,S,e--qqr-9le-sq,--!-arcdnd slgllulile se" int-arat-a. atUp-c,i - lgimamoare.

Sfintii Pdrinti considera odihna Eupului cafiinq -prjncipta- ^auz a pafimilor. SfanlullggnS@-de-Au r so coteqte o llh n alrupeascasL in general, cgnfo4\tl si tr- ul bun,-jfgPtchlBu|*c,el. mai.-rual-al-mzboittlui, deoarecedesfiitdrile tu+qlti sunt Plisina multor patimi.

t 9

Cu cit ornul itrhestcronai_mutt odihna tru-peascd, cu atdt mai mult_Sggfegzii_lec pati_loilor. Dacri virtutit@irea siintristarea cele dupd Dumn-eagu, atuncip"ti-iL"ffi odihni,si f rai uL cet h un 21.[rupului.

Detiitiifilatrupe$H gi pticerite nu numaiciAjnfaresc patimile, {dgzradacrneaza Ei_ qeamai mici rezistenf!

_a sufletului fafa de ele.Mai ales sriia exaqeratd 4e trup il face pe omsd dobindeascd pAtinUlC_*[ns:etii, adicii.patimiletrupest!.

Bucuria care ,nu provine g!!__!LLtuteplicinuiegte stari_nefirc"$ti in suflet 9i diferitepqtimi.

c_biar si amintirea $l.Ugaqi[3tla devin infelul lor n$tg Jtisini ale patimilor Ca sdcre-gze_pafirna, mintea ia matpria prima de lam9m-one. Dgllultp ori memoria qtd primefe"replgzerfiatii" 9i astfet se dcituiesc n^rimlle.

20

Omul nu vine in contact cu lucruril,eJunriinumaiprin-sim$uri, pe care le ved,e gi le aude,ci gi prin amintirea lor. Prin amintire.-$i=imagi-4glie omul de multe ori se intoarce- Lal_Ugfufrle_IqL1-ii Si este robit,de pat :--,,,-,-

Di avolul fq losest e-. irmginatia kA s a*4a c e-\@4epd*e dr.+ricinrle si Pre:

Oinduri Si patimi

--SamnUfqte oricdrei patimi se aflA de obi-cei lg.gi!4q[galimas. insd @i.ussanstt_tule-,paJima qi @ eqte

2 l

ran-OVat de atacql gandudlor. Vinovatia-luiincepe-de f"6"ii"'ti* si orirn@ gandurilor.

miscad ( Qi Stacfndti,cu ga[fu rlnecurat e-,{,@ :qa sinG;u ele 9i astfelQ@ge-facivinovati(pentru cdderea -tor)' .

te-tele Fatimilor'gadilandu-i, sfirnindu-i pro-=-----r

at--3-^ ^ - Yr.

Cd n d o m u I (c g n simG_EUlgan_d u_I=p_a Sdtg s, (cp n-@ sr:l-pdstrg'-d induntrulsdu mai multa vrem, (htunci va dobdnctir pa-tiga qslespundtorre. De pilda, m,Andna nue,s[g un gdnd simplu care a venit gi a trecut,ci aeea stare car_e r_dmAne in_om, g6.ndut cepersistd.

U3pr din pricinile patimilor este gi lndltareaqru&SA a cugetirii. Dupd stunlut vasile_set@e, eA,provine din uitarea prezentei luriDumnezeu. gi Qfdntul Isaac Sirrrl spune cd

$aqUN[ne spune caa(asun.le in,cep !e!a " i m agfnatit le--aejlqam n-ate " . I,a in c*ellut e I ese prezintd ca_ niste furnici, dar mai tArziuatacd,*-g,a.ni$te lei. Alada.1 *AgL-Sare re4evoicsle -trehuie -.$A-.:s--lupte- cu-- p-atimil e

. c{ci atg.nci

cAnd rlevin lei cugfzuse*hUUregc.

inattaf-ea eslg imp din- pricina

existd eopii fdrd mama, astfel$i precumnu existdnu

22

oatimi rara inafiarea-crgetarii. Din ea provine.

ExistiinsiSio@itad.e cautarea pEcerilor't 'f.Sti. lar ea se ma-nifesti prin @c._petrec-e-@e-eare duc la cad-eriimpestlsminteala ochiloLee

-pricinuieste*apnndefga.@pU[ui Si cdderi ale rnintii. Dupi acesteaurmeazd r4uhovn i ceasci $Linsslins.et._S!4D"an@f9atuturor Frrteyilor suflete$fi. $i, in sfirgit, g-b!a_rgi unele patimi care au fost omorite,_ incep.iaraS sa se OeStente gi.sa iritesufletul.

Diavolii - qedorii paUnnor

Qar creatorii Brincipali _a patifnilor s_grt.diavolii. Omul Se afli mereu sub inrdurireaSeyoliloI: caurc-incear_sa JrL4riee*-chip Sa-lipbrinceasci in pdcat giin-patimi.@

23

@tessand"r@, inmarea-Patimil'or.

Dar nu ii atacd pe toti in acela$i fel gi_cg@e, ci, potrivit cu qlaIea,4gb9JgegaSs.a, intrebuinteazi diferite armeSt un moO atfe* ae tupg. fe.yn monan nu ilvor lupta niciodatd difegL. cu qdndul des-flagi1[i, ci mai intii_il va lupta cu slavads$44a, qpoi cu iudecata aproapelui gj dgga@ igPltels-lHJpe"lti si@.

Dar- in _ciuda _n0{ldurlui-furi,os cu care

dialaobl itrazboieste pe om, rizultatulfmal altgplg-r ramane n vointa tne*

bitvotul.rdzboie*@gufl.etul omului, i4$d Iu are inqdduinta gi

tii

I.qfitura dintre patimi

Patimile _qqnt str-dnp legate intre ele. Ele

aqnl_a3tr4_lanl. g1a provine din cealalLd.9fantUl_loan-Lcararul folosegte d-e- multe .oriexpresiilq-

_rn&i ale- patimilor:: 9i - -fiice.=alepatimilor".

De pildd, Edndria_egt_e urmata de multcgn_dg desfranAte, iar iu@Iea de in$elare.

9mut rniq ta suftet si rceg suferd de doudp_4!uni: de iubireade,lrsp si -putinatatea _d_esuflet. tuDirsa_3e_trup @lnecredintei Si zutln-a_gfdtU@ e-s,t_e-_ maicaldtllui c?re na$te acerlia.

De mutte ori o patim4 dalo_cggb, h"S_gara" sa, Sfdntul lggn Sinaitul spuneqggqtqarele: "4m.v_dzut un oarecare mo+?h,g4!e,-" fii"n'-d_.in- biqerica, @Cediei Si a fgst scufundat__intr:un somn?dinc. Ds_o_d_a!a it y_4d__pe *Oiavotut_*:lreiggsarle cd il alunSa pe diavolul aceaie,i si il

25

Qnruite-pe-rnpnahla sLrand. gi daca Ia inceputdormea, acur*n insd era un.cirrtaref treae. $!mu4_ndu:md- m.am intrebat: eafe_diaVgl este!l-ai.*P-ulernic?".

De multe ".iP4umas ne -Pga1g-du-ee la impdtimire. De

aceea _Sfintii Pdrinti

_4!9nf i o n eaza : " Md_b iUg:Sal_o_c_uigqli

_9u, -u n _lell d_e_c,at*"eu qmuLmandru.Uu locnl cu_omut cet mAnrtnl qa.F,a :1g_seg*djgg de l3 tine lucrarea Sfdntului Duh.

@i este foarte strdnsd,iAf numaruUor este destul de mare. Cuviosul,lglg@aschin spqle in "Filocalie" {espre\rreo doua sute sapt .Dar cale."mai imponante, adicd raddcinilgtgturolpatimilor sunt: a) "Lubirea_de placed;b)-lqbrlca-de-shva; c) iubireade arginti.

Iubirea de sine, ldcomia panteceluigi desfrdnarea

.[.!Uifea-ds pldceri provine din -iubirea depin- care constituie inceputrrl trrtrrrnr Pati-milor. Iubirea-desine este iuhirea exage*atifatAde noi ingine. Cdnd omul nu se gAndegtela Dumnezeu, ei numai Ia sine insugi, atuncidevine iubitor de sine.

I Aima-eaUma care provine din iubirea deI q_ine este ldcomia pAntecelui. Ldcomia sau[ ,lnUuib-area pdntecelui este folosirea nerati-I onaii a hranei, eare face ca qU4lgasa rdmanil -I Uglutrilhare. C-aei "p6nfecele gras nu faceI minte subtire". Dar de ce? Deoarreqe_lacomi?I nAnrcs,etrti pri-Qinuieslg 4ryeteala i4--gap,-sii Steutate Si sldb_iciune in. t"rutr. gi astfel,I .-.ttetindu-l trdnddvia, omul-parase$teI tucrarea duhovniceascd. tJrneazd, apoiI rdcealaduhormiceascd,intuns.careasrrgetirii,I imprdstierea gdndurilor g[ tulhurarea in we:--i

27

mea rugiciunii. Llddularele _truBulul*S3.sl@3a$gesc si om,ul se afli iirudluil-depolpseald'. MiEtg? devin e _curioasi*$L_cufe-ierd-ltot. pdrndqotul'. ADoi, inchipuiri necurateSi rrrqagini--nculdincioase intineazd chlqq Siqlpu|* lui. Iar sindurile viclqn"e qg afl4 14aEqgeul lucrdrii- lor. 9i asffel putem u$orinfelege pggt43_pentru care Sfdntul loan@a$rl, {UpA cuvdntul despre lacomia pdn-fecelui, i1_erejUgediat"., pe

.=Cel. Sespre de*fgnare. Cdci, spune eI, -cred ci prima estem.aca celelde*a-do ua.

trg$Um. _ng-_qgl' acoperi- lumi16^-lUnti.. _tolasffel 9i@,precum-si@lor $i ale bdUtturilor

u din-suflet;$L,plqggqt _qga@ in$necd vEzduhul, a$a SiI;comia-pAntecelui inJune"ca g1!$gA__geaiubitoare dq__DU-mnezpu. Iar aturlci 9411d gmuln11 are minte curatS" nu se_pp-a!g,.in(e!g!nicicu -luerari_duhovrric$ti, -dupd -cum nu* -este

28

potrivit unei desfr6nate sd vorbeascd despreintreaga infelepciune.

9i dupd cum din*post vine intreagaintelepciune, tot astfel din ldcomia pAnteceluis_e_ naqc dgsfranarea 9i diferite alte miscaritrupegti. $cestea inting"zu:a gdndurile, -iar dininfl erbantarea pitimaSa. a. madutarelor tfl ,pu-lui se pierde intreaga infelepciune. fgtimaq*esuttt gi acele migcari care se lunc in__qma!-unci cdnd acesta este intdrdtat cle lucruriAgISrDil_e. ra qi deEVe li $ ti t e n ec_uvii n ci o as e, caIs 4p_rild_fl acaraPafte!9r-trupe$ti.

Alte patimi

Desfrdnarea este strAns legatd de mdn-drie. Adeseori ea urmeazd mdndriei.

Iar qind spunem mdndrie infelegem oslarapsrmanenta. de- arogantd ce existd inom. fe monah ea il ataca dupa multd weme

29

de osteneala 9i nevointd, alungdndu-i astfellucrarea duhovniceascd din suflet.

9tr$gl*vSg!l--e" ggl-yge ne sPune cd mdn-d-{gr este pdcatul care $i numai el singur..gsteindeajung "sd te facd vrdjmaq lui Dumnezeu"'Iar pggule care il stArnesc sunt: bani!. case-lg-*[qxo-49,e,weg.nlQiil-e--putgre.aqif rumuseteatrupeascd, intelePciunea omeneasca si iste-fimea mintii.

Iar _gggryfiile acestui pdcat sunt: desfrd-

\aI:g a, !_e,!iinta'9i i ntu n e care g rni n ti i. PL2n dri aalungd lucrarea SfAntului Duh din sufletulomului gi il face sdlas a tot felul de patimiWl-ene.

in afard de mAndrie mai sunt gi--altepgl-imi distrugatoare pentru om cum ar fi:Ug[A-vqr4f_L_$_ania, inv1dr4, fi4erea " deUinte a rdului, etc.

VtqllaygrDire stinge focul duhovnicesc pec31e Duhul S-fant il aprinde in sufletul nostru'

50

@gp-sare-este o batie.,a, s"ufleJulrlisi ilqgo-ats_ lafar_a-de- sine', face din om'fiard veni--noasd",

-1pgp_ riu decat cdjndricit qi jmpiedicaln"Una..omului sd" cunoascd- tainele .lui Dum-nezeu.

JMdF -e-ste--lucrarea*-diavolului, _lqgmi-

natura vltiim_aSului, anruna jadului, "piedied aQyt3viei. pierderea imparafiei'. D_upa l{ggle\@ile_ ea este" gi ,stricrr:e. a vietii Ui .dasc5lullgptle-i imp-oH-v-a -!-ui Dumnezeu. eB-I care esteshpan[,de**invidie il ars indunhul^"siu pdia:rotul-

*s-.e .na$t-e dhlaya-emencasca. D-efun!-e lui Dumnezeu suntdatg omului pentru totdeauna, df_Engrsa_degrnte__A_raul ui se Jace*p$eha*{e_uerdera a-lor. Iar -ea. pildd il avem pg.acetslator.crLze,cemii-Ae"-tatanti. Si precum cAl*c,9*ssam^dni_ ingpi$i n-imic nu peaig castiga tot astfet oi celAg"Jine-ruinte,.riul nu are=nici. un folos dinwata duhovniceascd.

5 1

VINDECARDA PATIMII.OK

Precum am sPus, PggISiLe sunt hAaladetldui. Dle*il.inrobesg pe om, -alungf harul!g| _Dqmne4grr de la el, il-indepdrte-azA deD-u-mnezeu si fac c,u neputintd mdntuirea lui.

Pentru ca omul sd se mintuiascd gi sdajunga la indumnezeire, trebuie sd se cureted-e patimi. Iar aceastd curdtire de patimi con-stituie qdn dtatea sufl etul ui.

Iafa EUratir.ea depatimi sufletul nu se vin'd-ecd de pdcat qi u[*nU-4q]a!t$*egte-slava pee?!9 a pierd-qt-o Prin cdlqarea poruncii sicddere.

Desigur, aceastd curdtire este, [Ust3{ga@sc, dar ea ea sd s-e-.P-aataiuf4ptU! eptg fi-e-pginta A!-de.-i@rruna-tgstarea-omului. Aeesta ofe-.-voiuta -sa, iaro-.,umn9?Sg*haf U!*--S-au.innisericaOrtoOoxatoate lucrdrile sunt rrrnririle acestUi har qi a

32

tibertatii omului, deoarece toate sunt dum-nezeiegti gi omenegti impreund.

Qnul se elibereazd, complet de patimi@_Dumnezeu consirylL_". Darei omul t-rSb"uie-_s"*Ircage pe Dumnezeu"-s_dridice no--rul patimitror ce ii acopera quflaLgt.C*dci Dumneze_Lr respectd intru totul libertateaomului qi il aju[a_po_tfivit cu rugaCiunea_ce oface.

Modurile gi mijloacele de vindecare

gendijt dg* bqzi pentru ca omut sdinceapd ngygtJqta _pe..ntru curdfirea d_g_ ,patimie@epatimas4. Caci dacdqg._q,,"q"U-np-a[te nu o poate vindeca. Cel care afost inwednicit sd se vadd pe sine gi sa-gicunoascd pgtimile sale, este cous_iderat maipresus decat cel care "s-a inwednicit sa vaddingeri".

53

LiUigtea ofera omului un mare ajutor pen-tru a:Si cunoagte patimile sale. Da este chiar' iryq*eput-Ul curatirii de patimi".* Cunoasterea pdcatelor gi a patimilor este

Ufmata. d-ep-o-eainta. PJig pocaiUfd omul vinein patria libertatii f,ilor.slavei lui Dumne,zeu.D,-af_pp"c_ainfa nu este o zdrobire trecdtoareizvorAhd, din simfdmintul savdrqirii unui oare-care pdcat, ci o-stare duhoyniceaEcd perma-[en!i, care inseamnd o.indrepta.re.statornicaa-gtnului spre Dumnezeu. Ea este o-schim-bare dinamica a omului din cele afard, de fireIn_S,9le*_ggpa fire, 9 mutafe din latura paE-atu-luf !n-@ra-virtu[ii, un dezgust fafd,de pacat 9io intqargg-rg*sp-r-4"-.Dumnezzu. $i precumaccentueaza

_Sfantgt Crigorie falm: "Poc*infa inseamnd a uri pacatul qi-a-iubi:zirtutea;estqjaDAtgrqa de la rdu Si facerea binelui".

.Farra-p.-o-cainfd, credinfa nu ajutA la nimic.Lesatnta se na$te tn-jnima omului din

cq@inf! gi din ftica de Dumneaeu. SfAntr'l.

34

Isaac Sirul asemdna pocdinfa cu o corabie. $iprecum nu poate trece cineva marea fdrdcorabie, tot astfel nimeni nu poate trecemarea cea necuratd a pdcatelor 9i a patimilorSi sd ajungd la dragostea de Dumnezeu fdrdpocainfd qi frica de Dumnezeu. Iar aceastdmare omul o poate trece numai cu corabiapocdinfei. c re are drept vdsle frica-de."Dugr-Uezgu. Dacd vdslele nu conduc bine corabia,omul se ineacd in marea patimilor gi nuajunge niciodatd la limanul dumnezeiesc aldragostei de Dumnezeu.

Pe de alta parte, ffjq,a..dumrrezeiasca estecea care il ap4ra pe om deiar-na.patimilor..ginu lasd sd se piarda ro-dul".nevointei*lui ce l-adobandit nevoindu-se in toatd wata sa cuosteneald gi durere.

Desigut pgg nla 41e 9i_ anu-mite mani--&S-tari, dovezi concrete arn spune, care in ter-minologia patristicd se numesc "roadg-_4|e.pocainfei". Iar toate acestea in mod firesc

55

pricinuiesc aUgatirea- sufletului omenesc depatimi.

himul rod alnocainlei este.-ndrturisirea.in ea se intregegte pocdinta. I4r conditiilemarturisirii gi ale pocdinfei sunt e,unoastereapdcatelor qi smerita cugetare. Daci omul igicunoagte patimile gi pdcatele lui, dar nu sesmeregte, mdrturisirea lui nu ii aduce nici unfolos. tEtudsir,ea este expresia -unei inimis_merite. Qand inima qq impietreste, atqltciofnul numa#uriqg$te qa-e-l--ins-ugi este pricinapatimilor gi a pdcatelor lui, cl_pIglgxteaz4ji?cuza W oameni sau pe diavoli, sau chiar pelnsugi Dumnezeu. Marturisirea curaH aducein inima omului evlavie. care este rezultalulrugindrii, dar $i a mingdierii ce urmeazdrecunoagterii Si mdrturisirii pdcatelor Sl.pri-qtriiJg.spgngabi-litatii pentru ele.

rreotri iarta pacatele celor ce se mdrturi-sesc qi d-Uho_v-nici-i" experimentati vindecdpatimile omenegti. De aceea parinfii duhov-

56

-nici treL uie sd fle_sanatssi*s_ufl*eteqle, AU_fAfide patimi, qA- g4*pgata

.vj4!gsa Fi Sa pgatagcoli orise- prijj _de a sidea-._.sr*_in$i$i in

"pgt!mi. mur-dare qi scdrboase,,.l:f-TailaJf'a-rturirririi omul vede pe D,um-

nezeu, singura. .desdvdrgita Si adevdrata

curdfie, Eg4gtiruizan.d in_ 4ce!4Ei timp Sjiltinaciure-ap-acatul ui ce. i:a murddrit intr eaga{$[a $L _a.rS!f.et*,:-*-gr-4[gg!S- sd, o. qu_rele prinn0afurisire, lucrare care seamdnd cu gu_raf1r.ea ogorului. Precum plugul curdla pdmdntulde spini gi buruieni, tot astfel gi mdrturisireasapd gi aruncd din inima omului toate pati_mile care se ascund inlduntrul ei, o preg*te$te sd primeascd harul_$| O_ ajutd sd qe fac{p9- triviE .pentr-u cufjyare.a$i_(odirca virtutil or.

&.-PgcauntiA-slmdrturisire se leagd incdele trei-virtuli: ineiptarea

-Aea dupd D_um-\e. zeu, lesdgte Si @. Toateaceste trei virtufi ajuta eficient la curdfirea depatimi. Efb;ntristare $Lhcrimi omul iese Ia

37

lucru in cdmpul "curdfirii sufletului". i.n(11p:taf*ea SiJagdnUle sunt cele care omoard ugorpatimile, d-upa care EUfIgtUl p-rimggte, *pacegggndu4lgf 9i se ina[d la curdtia minlii.

intrisl3rea_Si mdhnireA rdzboiesc mai alesE[ima blasfemlei, rar p_-uhinlf_e"A -d__e_ gtttS l9plgimpotriva qandurilor de desfraqgfe. De aceeas.Iantut tsaqSirul ne sfdtuiepte: 'Atunci cdnditi va veni ga@i - ca ai ajuns 13. ooarecafe mdsurd duhovniceascd spune:Ba,try;4{9,_v.9Zi4i desfranaril"e-

"_tgte". $i apoiac-centueaza ca trebuie sa-L rqgary m-rW QF .t_l"e de_a a-ceasta iarisma a prihanl i&_s'i43:. gi daca ne va da, "nu va pleca de lanoi 9g13fia pAnd la iesirea noastrd din viataaceasta".

- Sf4lrtul Qriqorie Palama, urmdnd traditiabisericeascd curatd, considerd absolut nece/sari ascultarea de pdrintele duhovnicesc,cdruia cregtinul trebuie "sdi descopere toate

58

patimile". viclne alj: sufletului sdu" Si sdp4rneascd "tratamentul duhovnicesc".

Sinceritatea fafd de pdrintele duhovnicesc.gfu cu desdvirgireanoastrd duloyniceascd: Iara ?$sgltafe_jepdrintel e nostru d uhovni ces c 4_U gs_tg. posi I ilanici ascultarea noastrd fafa de Dumnezeu. $ifdrd ascultare 4g_pot exista .-SpOfireOuhovnicea"sca si Daza de egoisrn ;i in$etare.i4 ma4asfiri gxista dewza: "Ascultare - ua[d;ngascultare - moarte".

&voinla pentru curdfirea de patimi ceretrezie. Ea trebuie sd se facd intru absql_UtnJ!_ccsafa

_c.unoStinle, "nu in joacd, cl-._q-u-dihdcie",greutdtile. Nu toate bolile trupeqti se vindecdcu acelagi medicament. La fel_este gi cu celeggfletegti. "Orice boald se vindecd cu medica-mentul potrivit ei".

C&I-mai-bine--este si se lupte nevoitorulc4=patima Si sd o dendddfue.za ceE_rneme

59

@, cdci de"se va mdri-$i seva-i4n9-g1i", v-a fi foarte greu si se dezrddd-cineze. Cand Patimile sunt-mici seamdnd cucateii care sunt la maceldrii 9i sunt alungatin um ai strigdnd I a ei, i-ar. gAnd-s-e*mareq c-_deU nlej-restaPanifi gi Pen cr rln$r'

Ugvoinfa aceasta mai are trebuinfa 9i destaruinfa pi s-tatoUlig,ie. gtraduinta zilnicd-pen-trg-.-4-e.zrq4-4cin31e4-P-4!uqUoresteabsolutnecesard, cdci !gp4si@ are- -d1ep!..u1{uarecqegte:1-gp1 patimilor in inima -omului. Chiar 9icea mai micd lucrare duhorrniceascd care seface- statornic ai zilnic re--I0419-P-!#9re $ipeq!9-in!0glAl4ng-p-atimilor. De aceea estetrebuintd de Program; este trebuinfa desla1-uinfa gi statornicie pdna la moarte'

De asemenea este nevoie ca o-n'l"ul* sd-ovite.prlcinile patimilor. Aceastd depdrt'are nuare numai uB-=c.araa[er- preventiv' ci si ter4-peutic, caci il ajuta pe om irrnevsinta curatirii{e patimi. eglsi-anO {edn@se afld langa

40

om, gLSIJ*gtrR[L biruieste patima si lupta,Luieste indoitd, 9i lduntricd 9i exterioard. Depilda, pentru a lupta impotriva_patimii deS:ftaudJj-i, q-arm.A-. puternicd este "a se tined9parte-de-osdl.1ea fetelor". Astfel se inchide-@lg!-gJtgrior gi rdmdne numai cel launtrjc.

Pentru ca gmul sd sg poata dgpqrta 9i vin-deca de patimile sale, il,gjuta foarte mult inq_d

a. Spundndpustie, S_lntii P-arinti nu se referd, numai Iadeartafe._a tIupgascd de lume, ci -mar- ales*_la@ de lucrurile lumii. EsteqLqo_lut necesar ca omul. sd_ .s-e_ n-erloiasca" PiIt4-Qe ya fi ",ca-sd-gi d ezrddaeineze patimiledin sufletul sdu.

implinirea poruncilor pi virtutile

Qufatire-a patimitror se face prin implinireapor"uncitrorJulnumne&eu.Scopulporu-ncilore-Ste cUrdlirea-inimii. Scnpul_}.e" care il a_u

4 l

lnedicamentele pentru gryl bolnav estBacelagi cu cel pe care il au_po-,ygggd9 tULD_U_m-nezeu pentru

-srdkful _b,ojn-av_. de pa!-rmi.PgSa|ut- a inttat induntrul nostru prin incdl-carea poruncilor gi de aceea nimeni nu tre-buie sd nadajduiascd cd i$i va curdfi sufletulfara implinirea lor.

],ucrarea poruncilq este aceea care Jin-Oeca si intareste suflctu.l bolnav; care ilinnoie$te 9i il sfintegte.

Dar folosul cel-mal..impodant care rezultAdin implinirea poruncilor este ca pfin-ea omulegte ajutat in dobd4drrea yrt!u[!or. Iar_@p,4ti!0a gqlg-Iaz! p-it4

-qi d o-b-p-rAta*pltn virtute aconltrara---

D-oDandtle,A _virt_utilor s-e_ facq $p!A!,

de,g4rece o_-g!g!g!g depinde de alta. Edstdg4gfil{gpqti cum ar fi: milostenia, postul,privegllerea 9i vir!g!! sgflelgqti: dragostea fap

-

{9 aproapele smereuia p:ih_a4i_r-ea de_stue qitoate celelalte care se sdvirgesc de cdtre

42

suflet. V.glqtea lfUpeaqgA curafa trupu-l .de4rn-atgria patimilor, in timp ce vj$uteasufleteasca ad,uce smerenie in suflet Si._ilaqrata de gdnduri de$arte.

Asadal aiutqrut cet mai eficient in lupta14qp_otriva p",atimil or. il. .ad uc. virtutil e. Dar ade-seori chiar si numai amintirea unu;i qm sfdnta[1ta foarte mult in neyointa.

Dintre virtuti cele mai importante suntcredintaslffie'renia.

kglgtaggtelU-{11_$9c14...............ge!4riicarealungdin-lunericul patimilor. I6fa**Sredin]la minteaomului est-e ;aspan*dtla la I uerurile lumii. prinea insd mintea se adund gi igi gasegte pace-aSi linistea gdndurilor.

Am spus cd important este qi ajutorul"_ce-"ila_d,uce smerenia in lupta impotriva patimilor.CSI_Sare__a *dshan( rl;mfgta injnima* sa adeve4lt mort pentru lume. gi cel eare a muritp-gntru tume aliruit- p"atimil_e. eel cafg__reqlggrenle igi stapanegte p.a(iryile fara oste-

43

neald. De aceea spune S.f,?ntul loa[Scararult"Nu am privegheat, nu ann postit, ci m-amsmerit gi m'a mdntUit pe mine Domnul".. Pedrumul adevararci_:vietldub_ovd.cgFfi smere-4lamerge inainte iar-faptele vin din urmd,

Fgcrua, trupeascd. _ Epgntiala__Ln_. nevointa

ps-n!{u curdtirqxlg-Ba0u{ este si asceza tru-peascd. Viala cre$tind este o viata denevoinfd. Dqc_a 1ryei ca j4ima:ta Sit devjnalgc.-ql l4nelor veacului celui nou, rnai intailpvistigregtelti {ap!e_Ua1g trqpesti: _-psst,prive- ghere, rugdciune, cerce tar ea Scripturilorgi cu acestea.nevoies[e-te impotriva patimilor.

Dar tre_buie sa se inceapa ds.Ja-posl cacie_! este prietenul intregii infelepciuni, in timpce l@i este inceputul relelor.l9.td egte inceputul drumului cre$tinismului.Pl este_ _chiar _paai*ca--rugaci udi.

rytge91l4qeg! pnstul sunt doua arme pu-tglgln lupta noastrd impotriva+alinilorEgqacfUnea in general, qi mai ales lggd_ciunea

44

!r{ilisus:_loa,mne_Isusg*Hnglqafl *e-,:xoiluieg-!e-ma" este p4zitorul cel mai sigur al mintiicafe_ impragtie norii patimilor din sufletulomului.

Dacd pllma patimd este iuIirs.a*de"-sine,4tun ci pri ma vi rtu te este'dispret uirea. "o-dhn ei.Qdihna trupeascd gi nelucrarea disfr_ug_St4fle-tul omului, in timp ce osteneala.gi greutafile ilcurdfd de patimi. impreunfr ss nevoi.nta fn,-pea$cd absolut necesard este gi cefectarea*deglrle, pentru a-$i putea cunoaSte omulpat-i_mile Iui cele zrscunse. Cind omul se aflain fata ,-c_e_!.o-r- *aarg -prici4uiesc eo,nfortut siodihna, atunci cu siguranfd va sta gi in fafadgfidelor ce se nasc din acelea. A$adar,n_evoitorut trenuie sa se Oepat de p-gg4!eo, Srhngi, ca sd se poatd curati de patimi.

M

45

Alte lucrdri duhovnice5ti

Cele care ne mai ajuta in lucrarea noastrdsunt: p.emenirea mor[ii,-milostenia. ticerea,c_u gqQlg:"a.- l4 D um n e4e u, intdl nirea cu o ameniduhovnice$ti Si ceqcetarea cuvdntului luiUnnszgs.

Pomenirea morfi este ingrddirea norni-ri-lor-. trupeSti Ei 1l a,qeazd pe om in trezvieduhovniceascd.

Patimile se dezrdddcineazd $i se vindecdprin @ la Dumnezeu.Atunci cdnd c!$e!af_e_a

_la, _DUm_11eAeu stdpa-negte sufletul, este alungatd orice_cugetared-elarta d_Lnin"una.

De aceea spune Sfnntul Griqorie Te ul:"Sd cugeti la Dumnezeu mai des dec6t airdsufla". Iar al*tul din PaUnfi spune: "Minteacare se depdrtgaZd de Dumns2su sg faqe-saufiard-sau-diayol".

46

ln6hirea cu oameni duhovnicesti ldrgeg-te cuno,gsJg_&3qhOrmiegaicd, dezrdddcinea-zd patimile gi alunga gindurile necurate.

Uiloslenta este Si ea un medicamentimpotriva patimilor. Omul milosfiv se face elinsu$i medicul sufletului sdu, deoarece Oir4ilg5ten_ia, ca un vdnt puternic, alunga dinsuqglUl omului intunericul patimilor. Nici unlucru nu poate elibera pe om din patjma cg,acr,pdd a mindriei, precum cercetarea $f Aiktsrarea celor care se afld intr-o stare grea tru-peasca sau duhovniceascd.

O armd foarte Puternica in lupta aceastae-qte gi cercetara dumnezeie$tilor Scripfuri.Cercetarea aceasta ajuti l4_g_Uta$fea m,inlii deg4nduri_lggg_afe 9i de aminririle pdcatelor demai inainte. gfantu!_lsaac_8rl subliniazd cdnimic altceva nu poate alunga dln sufletJlomului amintirile--vrchii destrdbdlari qi ardegindurire ce le pricinuiegte ea, 93gg@as.SnklBr*rsriptun.

47

SludiU!_egn$ruU al "Stntel Scripturi .si al.-

vjetUor-gfintitor l_@, il apd.rdpg gm de patimi FLll inlafgp.te in dorirea deDumnezeu. S-i astfel omul ajunge la-curatireas-ufletului sr gimte ruatne pentru patimi sinetq-ttg_Ulq4le patieilor.

TE@rea, in sfdrgit, e-ste fo.arte_folosilpareiU cdldtoria duhovniceascd a omului. 'Maimult deqdt toate s,a iubegti tdcerea", deoarecepri ci n u ieste Egl$rqdilglghoyn Lcp-as cd. Pri ntdcere vine

-pg-cs4- qanglurllor 9i se curdtatnjulea-gnului de orice cugetare patimapa.De asemenea, prin ga omul se depdrteazd, dem_Ulte

-pAg41!g, precum ar fi. n0gl*ci-qng,"" ju-de-carea, clevetirea Si dobandeqteXansma-de ai!$q!-ege tainele lui Dumngzeu.

{11-rl v-iJrdecare." ;-t de gdnduri-tepatimage gi qJlllqli de patimile liuntrice, s_eintregegte lucrarea curdtiei. Omul se vindeci

48

de patimi, se elibereazd, din robia lor Si4pbandeste cur.$ia.

$i astfel, elDrat de patimile. saler-smuldsDan*d9$!g EssA*giandJlilor. Iar rlov?rlal'i -sufl etulomulgi*-a_i{rg*qpg_t-.p-4-do.bg15!.easqaclgFle'.3 s-B{ri- rgfnra-sfo4are.

@r biruind.p*4Umile, o-mulq depjrieaza@jubueaie..iine-ceasfficdtoare-de-ssflet siprimeste in--:ufletul-srau han't ,sr pacga luiD_gnnezgg. E! simte ci a @impotriva UlcatulUi Si a lumii, chjar.si"hiruintaiglpgtriva mo4ii. 9i astfel omul ajunge lalimanul dragostei de Dumnezeu.

rnprinr u ot|tentCtXT.h otl 3lt 0' zai 54t 0t 2?

. . b iu3