Liceul Teologic, Trgu-Jiu

Lucrare de atestat

Patimile Domnului

Elev: Ciobotea FlorinClasa: a XII-a C

Prof. coord. Pr. Cruceru Valerian

2015

Cuprins

Argument.......................... 3

nvtura Cretin-Ortodox despre rscumprare.....................................4Aspectul de jerf al rscumprri................................................................13Concluzie............................16Bibliografie..................17ArgumentPrin ntrupare, Fiul lui Dumnezeu nu a luat asupra Lui, odat cu firea omeneasc, i pcatele ei, ci numai slbiciunile omeneti: trebuina de mncare, de odihn, frica de moarte, putina de a muri i putina de a suferi durere trupeasc i sufleteasc. Astfel, Iisus tia ca pcatul a intrat n firea omeneasc i se menine n ea prin dorina de plcere i prin fuga de durere, care vine de pe urma plcerii. De aceea a luat asupra Lui acele slbiciuni i rbdnd durerea pn la capt, a ntrit firea n aa fel, c a scos din ea i acele slbiciuni. Rbdnd pn la moarte, a nvins frica de moarte i nsi moartea, in firea Sa omeneasc, i, drept urmare, firea Lui s-a sculat din mori la viaa cea fr de moarte. Cu moartea pe moarte a clcat.

Dar Hristos a nvins moartea i din pricin c ea a venit asupra Lui pe nedrept, cci pe dreptate moartea vine asupra oamenilor numai ca o urmare a plcerii. Deci toata firea noastr era stpnita de moarte din pricina cderii. Iar motivul stpnirii era plcerea, care, lundu-i nceputul ntr-o neascultare, se meninea de-a lungul ntregului lan de nateri naturale. Din pricina acestei plceri a fost adus moartea, ca osnda, peste fire. Dar Domnul, fcndu-Se om i neprimind ca obrie a naterii Sale, dup trup, plcerea necuvenit, pentru care a fost adus peste fire osnda cuvenita a morii -, ci primind cu voie, dup fire, osnda cuvenit a morii n nsuirea ptimitoare a firii, adic suferind-o, a rsturnat rostul morii, nemaiavnd aceasta n El rostul de osnd a firii, ci a pcatului. Iar cnd moartea nu mai are plcerea ca mama, care o nate i pe care trebuie s o pedepseasc, se face in chip vdit pricin a vieii venice. Astfel, precum viaa lui Adam din plcere s-a facut maic a mortii si a stricaciunii, la fel moartea Domnului pentru Adam

Acesta este rostul ptimirii lui Iisus Hristos, El este omul durerii, omul durerii nedrepte. Prin durere a desfiinat pcatul, care si are pricina n cutarea plcerii, i tot prin durere a desfiinat moartea.Patimile, rastignirea si moartea Mantuitorului sunt jertfa de Sine pe care El a adus-o pentru mantuirea lumii.

NVTURA CRETIN-ORTODOX DESPRE RSCUMPRARECderea n pcatul neascultrii, a primilor oameni, Adam i Eva, au pierdut comuniunea cu Dumnezeu au fost alungai din rai, nstrinndu-se din ce n ce mai mult de Creator. Gravitatea pcatului fcea imposibil ridicarea omului prin propriile sale puteri. Dar Dumnezeu, n marea Sa iubire, nu a voit s piard fptura minilor Sale de aceea a trimis pe Unicul Su Fiu s se ntrupeze i s ptimeasc pentru mntuirea lumii Cci Dumnezeu aa a iubit lumea nct pe Fiul Su Cel Unul-Nscut L-a dat, ca oricine crede n El s nu piar ci s aib via venic (Ioan 3,16).

Mntuirea obiectiv a fost nfptuit pentru toi oamenii, prin rscumprarea svrit de Mntuitorul Hristos pe Cruce. Ideea de mntuire este legat ontologic de eliberarea tuturor din robia pcatului i a morii. Patima i jertfa pe Cruce a lui Hristos este manifestarea iubirii lui Dumnezeu pentru neamul omenesc.

nsui Hristos a spus: Cci Dumnezeu ntr-att a iubit lumea nct pe Fiul Su Cel Unul-Nascut L-a dat ca oricine crede n El s nu piar, ci s aib via venic (Ioan 3,16). Astfel ntruparea, dar mai ales Patimile arat dragostea lui Dumnezeu i n nici un caz dreptatea, aa cum credem noi, pentru c dreptatea noastr este dup fapt pe cnd Dumnezeu S-a fcut om ca s-l mntuiasc pe Adam chiar dac el era fr de pcat i chiar dac nu era vinovat de pcatul protoprintelui nostru i de cderea acestuia. De aceea dreptatea lui Dumnezeu se identific cu iubirea Sa de oameni (Sf. Issac Sirul i Sf. Nicolae Cabasila). Sfntul Nicolae Cabasila spune c rnile i Patimile lui Hristos au fost oferite omului spre a i se rscumpra prin ele voirea. Avnd n vedere faptul c fusese robit de ctre diavol omul trebuie rennoit pentru a fi n stare s-l biruiasc pe stpnul ntunericului. Hristos a svrit tocmai acest lucru. Prin jertfa Sa, El a dat putere i voin firii omeneti pentru ca, n Hristos, omul s l poat birui pe diavol i s calce peste moarte.

Moartea pe Cruce a Mntuitorului Hristos ne-a ridicat din mpria ntunericului (Coloseni 1,13) i ne-a adus lumina, viaa i nemurirea (II Timotei 1,10), Patele nostru Hristos S-a jertfit pentru noi , iar n aceast jertf s-a concentrat iubirea suprem a lui Dumnezeu fa de noi (Galateni 2,20). Crucea este momentul culminant al iubirii i al druirii Sale.

Prin Patimile Hristos a artat modul n care a slobozit neamul omenesc de sub robia diavolului i a morii. Patimile lui Hristos nu ne sunt oferite pentru a alimenta gndurile i emoiile noastre antropocentrice, ci pentru ca s ne purcedem pe calea renaterii i a rennoirii a slvirii lui Dumnezeu i a ndumnezeirii.

Deci, nu este de ajuns ca omul s-L aib lng sine pe Hristos rstignit, ci trebuie s se Rstigneasc el nsui mpreun cu Acesta, s alunge pe omul cel vechi, dimpreun cu faptele lui i s se mbrace cu cel nou care se nnoiete spre deplin cunotin, dup chipul Celui ce l-a zidit: Nu v minii unul pe altul fiindc v-ai dezbrcat de omul cel vechi dimpreun cu faptele lui, i v-ai mbrcat cu cel nou care se nnoiete, spre deplin cunotin dup chipul Celui care l-a zidit (Coloseni 3,9-10)Rscumprarea sau mntuirea obiectiv prin care tot ceea ce a fcut Iisus Hristos pentru noi prin ntrupare, moarte, nviere i nlare este n primul rnd o lucrare exclusiv Dumnezeiasc, este lucrarea divin de mntuire a ntregii umaniti n general, care se extinde n principiu asupra tuturor personajelor. Se poate afirma c mntuirea obiectiv a deschis porile raiului pentru toi cci toi am fost rscumprai din robia pcatului strmoesc i mpcai cu Dumnezeu, dar nc nu am intrat n rai. Ca s intrm n rai este nevoie i de aciunea noastr personal (Filipeni 2,12).

Legtura ntre Persoana lui Iisus Hristos i lucrarea Lui mntuitoare se arat tocmai n faptul c n implicaiile i consecinele unirii ipostatice a celor dou firi, dumnezeiasc si omeneasc, n Persoana Lui unic este cuprins i artat concret lucrarea Lui mntuitoare asupra firii omeneti. Actele Lui mntuitoare sunt o concretizare i o manifestare mai vdit a acestor consecine i implicaii ale unirii ipostatice.

Patimile Domnului nfieaz iubirea lui Dumnezeu. Drama cutremurtoare a crucii e drama iubirii pure , nemrginite eterne divine . n drama patimilor se vede mai limpede dect oriunde c omul este preuit i iubit de Dumnezeu mai mult de cum i preuiesc i iubesc prinii copiii. .

Pentru c Rscumprarea este actul culminant al ntregii lucrri mntuitoare a lui Iisus Hristos n lume, Sfinii Prini s-au silit s o nfieze n toat bogia ei, iar unii teologi mai vechi i mai noi, pe temelia lor au formulat mai multe teorii cu privire la sensurile rscumprrii, ns teologia ortodox rezum teoriile

Patimile Domnului reprezint jertfa mpcrii omului cu Dumnezeu , jertfa trupului i a sngelui, prin care se desfiineaz i se nlocuiesc sacrificiile inutile de animale , se pune capt idolatriei i instituie un cult nou i o religie nou. De cnd e lumea pcatele se pltesc , se ispesc, se iart prin jertfa de rscumprare. Jertfa este druire vieii pn la moarte, n onoare a lui Dumnezeu sau n interesul semenului.

Rscumprarea , pornete de la semnificaia numelui Iisus: izbvire, salvare, dezrobire. Dezrobire spiritual desigur, aa cum vestise ngerul: i vei pune numele Iisus pentru c El va mntui poporul su de pcate. Dumnezeu trimite pe Fiul Su n lume pentru aceast izbvire, dezrobire esenial aceasta trimitere este un act izbvitor al ntregii fiine. Scopul ei e refacerea unitii pierdute. E reintegrarea noastr n armonia existenei prin rentoarcerea acas la calitatea de chip i fiu, ca bunoar, n cazul exemplar al fiului pierdut. E realizarea n cele din urm a ceea ce au neles i au tradus Sfinii Prini rsriteni, i anume ndumnezeirea firii noastre omeneti, prin unirea lui Dumnezeu cu omul n Iisus Hristos

Lucrarea Lui mntuitoare se ndreapt spre firea Sa omeneasc pe care o umple de dumnezeirea Lui i o elibereaz de afectele , ptimirile i moartea de pe urma pcatului strmoesc .Aceasta se ndreapt apoi chiar prin aceste afecte i ptimiri, spre noi toi , c prin participarea la dumnezeirea manifestat n puterea pe care ne-o transmite prin firea Lui omeneasc s ne elibereze pe toi din viaa aceasta de pcat, iar n cea viitoare de afecte , de stricciune i de moarte , agonisindu-ne viaa venica mpreun cu Dumnezeu. Lucrarea mntuitoare ndreptat spre firea uman proprie i spre noi toi e posibil i eficient datorit ndreptrii ei spre Dumnezeu, eliberndu-ne din robia pcatului i a morii i mpcndu-ne cu EL. Patimile Domnului dezleag problema suferintei umane. Iisus Hristos nu neaga , ci afirm suferina. El poart Crucea durerii i ndeamn pe ucenicii si s o poarte cu rbdare Oricine voiete s vie dup mine , s se lepede de sine s i ia Crucea n fiecare zi s-mi urmeze (Luca 9, 23) .

El este Rscumprarea noastr, cci a venit s-si dea viaa pre de rscumprare pentru muli cum spune E nsui (Matei 20, 28; Luca 10, 45). E rscumprtor i pre de rscumprare pentru toi(I Timotei 2, 6). Cum adaug i Sfntul Apostol Pavel. i Rscumprarea fiind pentru toi un principiu de via adevrat i unitate pentru noi toi.

Rscumprarea a nsemnat aceast biruin transformnd tragismul rului i a morii n bucuria nvierii. Dac Domnul ar fi oferit doar moartea SA n-ar fi fcut in fond altceva dect s dea i El acea plat a pcatului. Rscumprarea n esena ei e jertf , pentru c se sfrete n nviere. n moarte ca jertf , primete drept rspuns din partea Tatlui nvierea st Taina Rscumprrii.

Iisus Hristos , principiul nsui al Rscumprrii prin jertfa i viaa Lui de jertf , devine aluatul care dospete toat frmnttura firii noastre, spre transfigurare. ntreaga via pmnteasc a Domnului e aceast oper de slujire a Rscumprrii .Descrirea Patimilor, Mortii si Invierii Domnului ocupa un loc considerabil in cele patru Evanghelii si in cateheza apostolica, precum si in cultul si predica ortodoxa.

Evanghelistul Matei ne informeaza ca, dupa rostirea invataturii eshatologice care se incheiase in seara zilei de Marti, in saptamana Sf. Patimi, Mantuitorul a zis ucenicilor Sai: Stiti ca peste doua zile vor fi Pastile si Fiul Omului se va da sa se rastigneasca(XXVI, 1-2).

Vorbind despre conspiratia iudeilor impotriva Mantuitorului, Sf. Matei spune: Atunci s-au adunat arhiereiii si carturarii si batranii poporului in curtea arhiereului ce se numea Caiafa si au facut sfat sa prinda pe Iisus cu viclesug si sa-L omoare. Dar ziceau: Nu in ziua praznicului, ca sa nu se faca tulburare in popor(Mt. XXVI, 3-5, Mc. XIV,1-2, Lc. XXII,1-2).

Evanghelia de la Ioan dateaza clar ultima cina in noaptea in care incepea 14 Nisan(adica noaptea dinaintea mesei pascale obisnuite): asa ca, de fapt, Iisus a murit in dupa amiaza de la sfarsitul lui 14 Nisan, pe vremea cand mieii pascali erau injunghiati. Iisus stiind ca El avea sa fie mort inainte de a sosi momentul obisnuit pentru masa pascala, a tinut-o intentionat in taina cu o zi mai devreme. Luca XXII, 15-16 indica dorinta puternica a lui Iisus pentru o asemenea masa cu ucenicii Sai inainte de moartea Sa , precum si faptul ca El era constient de timpul scurt care-I statea in fata. .

Cina cea de Taina este istorisita in cuvinte asemanatoare de catre Evanghelistii sinoptici si ocupa un loc insemnat si in Evanghelia dupa Ioan. Mantuitorul vine cu ucenicii Sai, din Betania in Ierusalim. Acum, Iuda se afla din nou langa Domnul, ca si cum nimic deosebit nu s-ar fi petrecut. El isi ascunde gandul tradarii si pandeste momentul prielnic pentru trecerea lui neleguita in fapta . Sf. Evanghelist Ioan ne informeaza ca Domnul, inainte de a se aseza la masa, ofera ucenicilor un semn de suprema smerenie, servire si dragoste, spalandu-le picioarele.

Spalarea picioarelor insoteste asezarea la masa si incheie, ca o lectie, discutia pentru intaietate. Scena este prezentata de Sf. Ioan ca un semn de desavarsita iubire din partea Mantuitorului pentru ucenicii Sai. Gestul facea parte din ceremonialul ospitalitatii iudaice si orientale. Ea era ceruta si de o elementara regula igenica. De obicei, serviciul spalarii picioarelor il indeplinea un servitor, ori o slujnica . Iisus, desi gazda, invatator si stapan fata de ucenici, nu se sfieste sa-l faca El insusi. Spalarea picioarelor este asadar, exemplul personal de slujire, de iubire si de smerenie. Acest ritual a primit o consideratie deosebita, facand parte din ritualul slujbelor bisericesti din sfanta si marea zi de joi, in Saptamana Patimilor..

Cand lamureste sensul spalarii picioarelor, Mantuitorul arata din nou ca unul din ucenici il va vinde .

Demascarea tradatorului urmeaza in Evanghelia a patra, indata dupa gestul spalarii picioarelor ucenicilor. Domnul se afla la masa, inconjurat de cei doisprezece ucenici. El are in dreapta Sa pe Ioan, iar in stanga fie pe Sf. Iacob, fie mai probabil pe Iuda Iscarioteanul, lui fiindu-i incredintate adesea dispozitiile gospodaresti. La Cina Domnul ii intinde direct o imbucatura muiata in blid si-i adreseaza cateva cuvinte fara a fi auzit de ceilalti. La Marcu scenariu este putin modificat, Mantuitorul adresand urmatoarele cuvinte:cel ce mananca cu Mine- o aluzire la Psalmul 41,9. este pentru prima data cand prezicerile lui Iisus despre patimile Sale au inclus explicit tradarea din partea unuia dinte voi, desi cuvantul grecesc folosit aici pentru a trada/vinde este acelasi cu a da din XVII,22;XX,18, unde persoana raspunzatoare nu este specificata. Taradatorul era Iuda, cel pe care Mantuitorul il demasca in chip indirect, preferand sa intristeze pe ceilalti unsprezece. Iuda, desigur cu ipocrizie, folosind aceeasi forma neincrezatoare de intrebare ca ceilalti, dar este neinteresant ca in loc sa I se adreseze lui Iisus cu apelativul Kyrie(Doamne), foloseste termenul de Rabi(Invatatorule), un cuvant adecvat pentru orice invatator evreu si care nu este deloc folosit de ceilalti ucenici in Matei. Intrebarea lui in comparatie cu a celorlalti este nesincera, iar Mantuitorul se vede nevoit sa i-o intoarca: Tu ai zis .

Instituirea Sfintei Euharistii constituie centrul Cinei celei de Taina. Ea este istorisita si de Evanghelistii sinoptici, precum si de catre Sf. Apostol Pavel. Relatarea ei lipseste in Evanghelia a patra, caci Sf. Ioan ne-a redat cuvantarea Mantuitorului despre painea vietii.

Instituirea Sfintei Euharistii este descrisa aproape cu aceleasi cuvinte si de catre Evanghelistii sinoptici si de catre Sf. Apostol Pavel:Deci mancand ei, a luat Iisus painea si multumind a frant si a dat ucenicilor zicand:Luati, mancati, acesta este Trupul Meu . Si luand paharul si multumind, le-a dat zicand: Beti dintru acesta toti, acesta este Sangele Meu, al Legii celei noi, care pentru voi se varsa , spre iertarea pacatelor. Sf. Luca si Sf. Pavel ne informeaza ca Domnul, indata dupa cuvintele de instituire ale Sfintei Euharistii, a adaugat: Aceasta s-o faceti spre pomenirea Mea.

Descriind painea franta ca fiind trupul Meu, Iisus prezinta foarte clar cel putin faptul ca El va fi omorat cu violenta, aratand in chip voalat ca Insusi Trupul Sau este painea care se sfinteste in altar, iar nu inchipuire. Desi noua ni se arata a fi paine, cu negraita lucrare se preface in Trupul Domnului .

Mancatul si bautul de aici le transmit beneficiile jertfei pascale a lui Iisus tuturor celor care iau parte la masa Lui. Cuvintele rostite in privinta paharului au completat acesta idee.

Dupa Cina, Mantuitorul insotit de Sf. Sai Apostoli se retrage in Gradina Ghetsimani, situata pe coasta apuseana a Muntelui Maslinilor, deasupra Vaii Cedronului.

Intarit prin rugaciune, Iisus se pregateste sa-i intampine pe cei care veneau sa-L prinda. Aceasta trupa provenea probabil dintre garzile templului, aflata la dispozitia sinedristilor. Sf Ioan spune, de altfel, ca Iuda a luat oaste si slujitori de la arhierei si de la farisei. Ajungand in Ghetsimani, Iuda l-a identificat pe Mantuitorul prin semnul pe care li-l daduse, anume prin sarutare. Intarit de Sus, Domnul era deplin stapan pe situatie. Din Sfintele Evanghelii aflam ca Iisus le-a iesit inainte si li s-a prezentat celor veniti sa-L prinda, iar ei au cazut la pamant in fata majestatii Sale. Apostolii inspaimantati au fugit cu totii. Domnul ceruse, de altfel, imperativ, ca ei sa fie lasati sa se duca. A fost ascultat fara obiectii, caci sinedristii nu urmareau atunci alceva decat suprimarea lui Iisus.

Evanghelia a patra ne spune ca Iisus a fost dus mai intai in fata lui Anna, socrul lui Caiafa, arhiereul in functiune. Desi trecusera multi ani de cand a fost inlaturat din arhierie, Anna continua sa exercite o inraurire hotaratoare asupra vietii obstesti a iudeilor. Anna L-a intrebat pe Iisus despre ucenicii Lui si despre invatatura Lui. Scopul sau nu era nicidecum acela de a se informa, ca si cum n-ar fi cunoscut activitatea Mantuitorului, el vroia un raspuns in care sa poata afla un pretext de condamnare.

De la Anna, Iisus este dus la Caiafa. Ana si Caiafa, fostul si actualul arhiereu locuiau in acelas palat, avand numai curti separate. Dupa Matei si Marcu se pare ca la Caiafa acasa a avut loc, inainte de cantatul cocosilor, o reuniune nocturna a mai multor sinedristi, dupa care, in zorii zilei, a avut loc o a doua reuniune. In casa lui Caiafa si cu participarea unui numar restrans de sinedristi se cauta un temei pentru osandirea la moarte a lui Iisus. Desi se prezentasera multi martori mincinosi, a fost greu sa fie gasiti doi martori ale caror declaratii sa fie la fel. Pana la urma au venit doi care L-au acuzat pe Iisus de a fi facut o afirmatie vinovata impotriva templului:Daramati templul acesta si in trei zile il voi ridica. La aceasta acuzatie, si la altele pe care I le aduceau martorii mincinosi, Iisus nu raspunde nimic. Dandu-si seama ca pe o astfel de acuzatie nu se poate intemeia o condamnare, Caiafa Ii zice Mantuitorului:Te jur pe Dumnezeu Cel viu, sa ne spui noua de esti Tu Hristosul, Fiul lui Dumnezeu(Mt. XXVI,63). In fata unei astfel de somatii juridice, Iisus se vede obligat sa rupa tacerea:Tu ai zis, ceea ce inseamna Eu sunt si adauga imediat Si va spun inca: De acum veti vedea pe Fiul Omului sezand de-a dreapta Puterii si venind pe norii cerului(Mt. XXVI, 64). Prin acest raspuns, Iisus afirma ca este Mesia, un Mesia ceresc cu o stapanire universala si vesnica care va veni pe norii cerului ca Judecator atotputernic.

Pus in randul celor faradelege, Iisus este supus indata tratamentului salbatic rezervat raufacatorilor. Soldatii si slujitorii deopotriva si, poate, chiar si unii dintre sinedristi si-au dat cu totii concursul la maltratarea si batjocorirea nevinovatului condamnat.

Pana la ziua, Mantuitorul va fi fost inchis in vreo temnita. Dis de dimineata, se intruneste de urgenta Sinedriul iudaic, pentru a da o aparenta de legalitate procesului. Caci intalnirea din casa lui Caiafa era ilegala si prin locul si prin timpul la care a avut loc. De aceea in zorii zilei are loc o sedintaoficiala a sinedriului, care n-a durat decat extrem de putin timp.

Intre timp Mantuitorul a fost dus inaintea lui Pontiu Pilat, procuratorul roman al Iudeii. Incepe astfel, al doilea act al procesului lui Iisus, anume faza romana sau penala a acestuia. Si era dimineata precizeaza Sf. Ioan. La 7 aprilie ziua incepe la ora 5.50. Sinedristii nu se sfiesc a-l deranja pe Pilat la o ora matinala si a se comporta cu el cu o surprinzatoare indrazneala.

Sfantul Ioan, mai precis decat ceilalti evanghelisti, ne spune ca Iisus a fost dus la pretoriu(Ioan XVIII,28). In cazul nostru, este vb de resedinta lui Pilat. Era in ziua de 14 a lunii nisan caci iudeii au refuzat sa intre in pretoriu pentru a nu se spurca. Pastile incepea in seara zilei in care a fost rastignit Mantuitorul, iar nu cu o seara mai inainte, cum ar parea ca ne lasa sa intelegem Evangheliile sinoptice.

Pilat iesind afara la iudei, ii intreaba asupra vinei acuzatului. Trebuia ca Iisus sa fie condamnat la moarte de guvernatorul roman si sa fie executat prin rastignire, ca razvratitor. Iar pentru a-l convinge pe Pilat sa dea o astfel de sentinta, sinedristii ii aduc lui Iisus trei grave acuze cu caracter politic, zicandPe Acesta L-am gasit 1-razvratind neamul nostru si 2-impiedicand sa dea dajdie Cezarului si 3- zicand ca El este Hristosul, regele(Lc 23, 2)

Pilat si-a dat seama de la inceput de acest lucru. Cat despre controversele religioase ale iudeilor care stateau la originea cazului, el nu avea pentru ele decat un profund dispret. Dupa un interogatoriu facut lui Iisus in pretoriu, Pilat a ajuns la concluzia ca Mantuitorul nu incalcase in nici un fel legea romana, asa ca a iesit afara la iudei si le-a zis:eu nu gasesc in El nici o vina. Ei insa au inceput sa strige staruitor ca intarata poporul, invatand prin toata Iudeea, incepand din Galileea pana aici(Lc XXIII,5) auzind asa, Pilat hotaraste sa-L trimita la Irod pentru a-L judeca acesta.

Numai Sf. Luca ne raporteaza acest episod al intalnirii lui Iisus cu stapanitorul provinciei in care El traise cea mai mare parte a vietii Sale pe pamant. I-a pus lui Iisus o multime de intrebari,. Domnul insa nu i-a raspuns nimic, manifestandu-si in acest fel dispretul profund pentru acest ticalos petrecaret si ucigas. Tacerea lui Iisus nu trezeste nici o scanteie de remuscare in inima ticalosita a tetrarhului. Irod rade si dupa Il trimite inapoi la Pilat, purtand pe umeri o haina stralucitoare. Atat Irod cat si Pilat sunt la fel de convinsi de nevinovatia Mantuitorului.

Iisus este readus in pretoriu. Pilat, chemand arhiereii si capeteniile poporului, le declara ca nu-L gaseste pe Iisus vinovat de niciuna dintre invinuirile pe ei I le aduc si ca nici Irod nu L-a gasit vinovat. Deci adauga Pilat:pedepsindu-L, Il voi elibera(Lc. XXIII, 13-16)pedeapsa pe care o are in vedere Pilat este biciuirea.

Insa era un obicei ca de Pasti procuratorul sa le elibereze iudeilor un condamnat. Se afla atunci in temnita un vinovat al carui nume era Baraba. Pilat, crezand ca intre aceste doua nume multimea n-ar putea nicidecum sa-l elibereze pe acesta din urma, pronunta cele doua nume. Insa sinedristii amestecati prin multime, au inceput sa-i sufle raspunsul. Usor de influentat multimea a inceput sa strige:Pe Baraba! Pe Baraba!. Mirat Pilat a intrebat:Dar ce voi face cu Iisus, ce se cheama Hristosul? La care toti au raspuns:Sa fie rastignit!Constrans sa-L elibereze pe Barnaba, Pilat isi mentine totusi hotararea de a-L biciui pe Iisus. Sfarsind biciuire, soldatii L-au tarat pe Iisus in curtea pretoriului, unde s-a adunat indata toata cohorta, cu totii contribuind la batjocorirea Sa. Retinand invinuirea ca Iisus s-a facut pe sine rege, soldatii L-au dezbracat de hainele sale, I-au aruncat pe umeri, ca purpura regala, o zdreanta rosie, au impletit o cununa de spini si I-au indesat-o pe cap, I-au pus o trestie in mana dreapta si au inceput sa parodieze o inchinare la rege.

Pilat L-a scos pe Iisus afara, asa cum era, cu cununa de spini si cu haina cea rosie, si le-a zis:Iata Omul. Vazandu-L sinedristii au inceput a striga in gura mare ca Iisus sa fie supus rastignirii caci s-a facut pe Sine Fiu al lui Dumnezeu. Cedand presiunii multimii, Pilat tine sa arate ca nu-si asuma responsabilitatea acestei crime judiciare.Luand apa, si-a spalat mainile inaintea multimii. La gestul simbolic. Pilat adauga cuvintele:Nevinovat sunt de sangele dreptului acestuia. Voi veti vedea! La care poporul da acest raspuns infricosator:Sangele Lui asupra noastra si asupra copiilor nostri!

Momentul culminant al activitatii pamantesti a Mantuitorului se apropie. El este precedat de drumul Crucii, adica de calea strabatuta de Domnul din pretoriu pana la locul rastignirii. Slabit de puteri Domnul nu-si poate duce singur crucea, motiv pentru care soldatii au silit pe un trecator sa-L ajute. Acesta era Simon dn Cirene, tatal lui Alexandru si al lui Ruf , care se intorsese atunci de la tarina.

Rastignirea este cel mai insemnat moment al activitatii mesianice a lui Iisus Hristos. Ea constituie jertfa suprema prin care Fiul lui Dumnezeu Cel Intrupat ia asupra Sa pacatele lumii si impaca pe om cu Creatorul.

Mantuitorul a fost rastignit in locul numit Golgota,o inaltime calcaroasa, un loc obisnuit de exercitiu in afara cetatii, intr-un loc public proeminent astfel incat efectul de intimidare al rastignirii putea functiona. Sfintii Evanghelisti descriu Rrastignirea Domnului fara a insista in detaliu asupra naturii suferintelor cauzate de aceasta pedeapsa barbara. Interesul lor se concentreaza mai mult asupra semnificatiei evenimentului.

ASPECTUL DE JERTF A RSCUMPRRII Rscumprarea, ca rezultat al celor trei direcii ale lucrrii mntuitoare a lui Hristos i prin aceasta , al celor trei slujiri mntuitoare ale Lui, cuprinde o mare bogie de nelesuri. Urmnd Sfinilor Prini , nvtura de credin ortodox nu o reduce la un singur aspect fundamental , cum a fcut doctrina catolic cu aspectul de satisfacie al Jertfei lui Hristos pentru a omagia miestria lui Dumnezeu jignit de om n cderea sa , sau diversele concepii soteriologice protestante , cu ispirea substitutiv a mniei lui Dumnezeu de ctre Hristos, prin moartea SA in locul oamenilor (Luther), Crucea lui Hristos ca satisfacie ,si Crucea lui Hristos ca substituire (Paul Althauss).

Patimile Domnului nltur teama mortii.Cele trei direcii ale lucrrii mntuitoare a lui Hristos precum i cele trei slujiri prin care Hristos a realizat mntuirea neamului omenesc prin ntrupare, descoperirea fiinei i a voii Lui Dumnezeu (Revelaia).Patimile , moartea pe cruce i nvierea din mori reliefeaz trei aspecte fundamentale ale mntuirii obiective sau rscumprrii.

Astfel Teologia a ncercat o sistematizare a acestor aspecte. n general se socotesc trei aspecte ale Rscumprri :aspectul de jertf, aspectul recapitulativ i aspectul ontologic (fiinial). Sensul adevrat al Rscumprrii ca jertf este acea druire total, necondiionat din dragoste pentru rentregirea lumii n dragoste .Cci mai mare dragoste dect aceasta nimeni nu are, ca s-i pun cineva viaa pentru semenii si.Ioan 15, 13.Ea este msura real a jertfei celei adevrate .Orice idee de satisfacie sau de expiere se estompeaz n faa ideii celei mari a druirii totale i necondiionate.

Sub acest aspect, Rscumprarea se manifest ca fiind jertf deplin, perfect, adus de Hristos n faa Tatlui ceresc ca pre de rscumprare pentru pcatele lumii.

La aceast direcie a lucrrii mntuitoare se refer n mod special termenul de jertf. Opera de Rscumprare a lui IISUS Hristos are o prim direcie spre Dumnezeu, idee exprimat prim teoria preului pltit de Dumnezeu i prin cea penal . Pe de o parte Hristos S-a adus pe Sine jertf Lui Dumnezeu:Hristos S-a adus pe Sine jertf fr prihan Lui Dumnezeu i pentru aceasta El este Mijlocitorul unui nou Testament, ca prin moartea suferit spre rscumprarea greelilor de sub ntiul Testament, cei chemai s ia fgduina motenirii venice. Evreii 9, 14-15.Pe de alt parte Tatl L-a dat pe Fiul Su la moarte L-a fcut jertf pentru pcatele lumii i L-a pedepsit n locul lumii. Cci Dumnezeu aa a iubit lumea nct pe Fiul Su Cel Unul Nscut L-a dat ca oricine crede n El s nu piar,ci s aib via venic Ioan 3, 16 Hristos a fost rnduit de Tatl jertf de curie:ndreptndu-se n dar cu Harul Lui prin rscumprare n Iisus Hristos pe Care L-a rnduit Dumnezeu curire prin credin ntru sngele Lui , pentru iertarea pcatelor celor mai nainte fcute(Romani 3, 24-25). Iisus Hristos este jertf de ispire pentru pcatele noastre:El este jertf de ispire pentru pcatele noastre i numai pentru ale noastre ci pentru ale lumii ntregi(I Ioan 2, 2).

Ascultarea a fost ceruta de Dumnezeu de la nceputul omului (Facere 2, 16-17)Jertfa este preul pltit de Hristos pentru pcatele oamenilor i un omagiu adus lui Dumnezeu dar i o pedeaps pentru pcat . Jertfa lui Hristos este expresia ascultrii totale de Dumnezeu ..Dar ascultarea de Dumnezeu trebuie s fie complet, mplinirea voii lui Dumnezeu trebuie s fie permanent i s asume toate riscurile, inclusiv moarte . Aceast ascultare pn la moarte nu o poate oferi nici un om dat fiind universalitatea pcatului strmoesc. Din aceast pricin S-a ntrupat Fiului lui Dumnezeu i a luat firea omeneasc afar de pcat dar cu toate afectele care fac ostenitoare ascultarea de Dumnezeu i grea suportarea morii. Jertfa lui Hristos este expresia ascultrii de Tatl pn la moarte i n acelai timp, preamrea Tatlui cu care era dator omul : Eu te-am preamrit pe tine pe Tine pe pmnt, lucru pe care Mi l-ai dat s-l fac , l-am svrit(Ioan 17,4). n jertfa lui Hristos Dumnezeu i redescoper i reevideniaz mrirea dar i i iubirea , prin faptul c nu se arat omului n mod dezvluit ca s-l copleeasc cu slava Lui , ci ca un om smerit.

Sfntul Grigorie Palama spune c Dumnezeu a ngduit aceasta jertf pentru ca omul s fie eliberat de sub tirania diavolului s fie sfinit prin firea omeneasc a lui Hristos i s fie readus la comuniunea cu Dumnezeu prin Fiul Su. Patima i jertfa pe cruce a lui Iisus Hristos sunt manifestarea mrii iubiri a lui Dumnezeu pentru neamul omenesc, Sfntul Grigorie Teologul spune c este cu putin ca Hristos s i fi dat sngele su s se fi dat pe Sine nsui diavolului pentru eliberarea neamului omenesc. Astfel prin jertfa lui Hristos , moartea i diavolul au czut, iar omul a fost eliberat de sub stpnirea lor i a dobndit comuniunea cu Dumnezeu. Prin jertfa Sa, El a dat putere i voina firii omeneti pentru ca, n Hristos omul s poat birui pe diavol i s calce peste moarte.

Moartea lui Hristos pe cruce a fost absolut necesar pentru mntuirea noastr . De aceea numai ascultarea lui HRISTOS care a binevoit s sufere pedeapsa cea mai grea pentru om , adic moartea cum li s-a i spus (Facere 2, 17),i suportnd moartea , a pltit n locul nostru pentru noi datoria

Deci , Mntuitorul S-a adus pe Sine jertfa suprem, pentru rscumprarea omenirii din robia pcatului Cci Patile nostru, Hristos, S-a jertfi pentru noi spune Sf. Ap. Pavel n (I Corinteni 5,7).

Rscumprarea n esena ei este jertf, pentru c sfrete n nviere. n moartea lui Hristos, ca jertf, st Taina Rscumprrii.Prin moarte i nviere Mntuitorul Hristos ne-a rscumprat din pacat i din moarte i a mpcat creatura cu Creatorul(Coloseni 1,20).

CONCLUZIETeologia cretin a interpretat jertfa mai mult n lumina Rscumprrii i a integrat-o structurilor cderii, subliniind virtuile ei de ispire i mpcare cu Dumnezeu. Jertfa i Rscumprarea reprezint doua mari capitole ale iconomiei divine. Prin Patima Lui Hristos omenirea mereu se nnoiete se mngie renate se umanizeaz i mblnzete instinctele se nnobileaz i se desvrete.

Dar dei existeniala Rscumprrii , dei actul cel mai propriu care nfrnge n el nsui pcatul , jetfa depete radical cadru negativ a pcatului .Fiind n esena ei prin druire o pur afirmare a persoanei, ea se descoper ca act origimar dei anterioara cderii i ine de structur creaiei astfel nu e de conceput creatiei fr jertf, iar justificarea ei e n primul rnd creaia . i imposibil legat de actul creaiei , n chip firesc dureaza creaia.

n Iisus Hristos moartea e o jertf suprema .Jertfa suprem n primul rnd pentru c e suportat ca ispire pentru tot pcatul omului ; n al doilea rnd pentru Hristos se jertfete pe Cruce numai atunci cnd a sosit ceasul dei nu accidental ; aceasta inseamna c jertfa lui e oferit aici , n acel moment n care a dus pn la final taina cea din veci privitoare a omului

Revelaia ne nva c Dumnezeu este dragoste.Existena i are nceputul de asemenea n dragoste ca dar a lui Dumnzeu.Rscumprarea i naterea noastr din nou s-a fcut tot prin dragoste o dragoste att de mare nct a dus la jertfa Fiului lui Dumnezeu. Semnele Rscumprrii trebuie s se releveze n cele din urm i n noi chipul lui Dumnezeu , aceast realitate fundamental , pentru a putea spune :omul este gragoste..

Plmuirile, scuiprile i badjocoririle suferite de Mntuitorul ne-au adus pe noi oamenii la starea primordial , adic la starea brbatului desvrit n pictura bisericeasc ortodox registrul privind patimile lui Hristos ocup un loc foarte important deoarece aceste evenimente ne reamintesc lucrarea jertfelnic a Mntuitorului Hristos prin care am fost ridicai din robia i din noroiul pcatului strmoesc.Bibliografie

1. Chiescu , Prof. Nicolae, Rscumprare n Sfnta Scriptur si in scrierile Sfinilor Prini , tez de doctorat, Editura Harisma, Bucureti, 1937.

2. Galeriu, Pr. Constantin, Jertf i Rascumprare, Editura Harisma, Bucuresti 1975;3.Vlachos, Arhim. Hierotheos ,Predici la marile srbatori (traducere de Daniela Filioreanu), Editura EGUMENIA , Galai 2004;4. Remete , Pr. Lector George , Dogmatica Ortodox,Editura EPISCOPIEI ORTODOXE, Alba Iulia 19965. ndrumari Misionare ,Editura E.I.B.M.B.O.R, Bucureti;6. Biblia sau Sfnta Scriptur ,Editura I.B.M.O.B.O.R., Bucuresti 1975;7. Viezuianu, Pr. Drd. D., Moartea i nvirea Mntuitorului Iisus Hristos n lumina epistolelor pauline, n Studii teologice an XXXXIX, nr.9-10/ 1977;8. Todoran, Pr. Prof. Dr. Isidor , Zgrean, Arhid. Prof. Dr. Ioan, Dogmatica Ortodox , Editura RENATEREA ,Cluj-Napoca ,2003;9. Branite , Pr. Prof. Ene , Branite , Prof Ecaterina , Dicionar Enciclopedic de cunostine religioase,Editura DIECEZANA CARANSEBE,2001;10. Protos. Nicodim Mndi ,Drumul Crucii; Editura BUNAVESTIRE,Bacu 2001;

11. Boghiu , Arhim. Sofian, Chipul Mntuitorului n iconografie, Editura BIZANTIN 2001;

12. Pr. Prof. Dr. V. Mihoc, Introducere in Studiul Noului Testament, Ed. Teofania, Sibiu, 2001

13. Ibidem,Procesul Mantuitorului, Ed. Teofania, Sibiu, 2003

14. Sf. Teofilact Arhiepiscopul Orhidei si al Bulgariei, Talcuirea Sfintei Evanghelii de la Matei, p. 437

Pr. Drd.. D. Viezuianu, Moartea i nvierea Mntuitorului Iisus Hristos n lumina epistolelor pauline,n Studii teologice, an XXXXIX, nr.9-10/1997,p.660

Arhim. Hierotheos Vlachos, Predici la marile srbtori (Traducere de Daniela Filioreanu ), Editura EGUMENIA, Galai 2004, p.186

Ibidem, p.187

Pr.Drd. D.Viezuianu, op.cit , p.662-663;

Arhim.Hierotheos Vlachos, op.cit, p.215;

Pr Lector George Remete, D ogmatica Ortodox,editura EPISCOPIEI ORTODOXE,Alba Iulia 1996,p 236

***;ndrumri Misionare , Ed .E.I.B.M.B.O.R,Buc,-1986 ,p 342

Pr. Dr. Ilarion Felea ,Religia iubirii. Edit. Arad, 1945, Pag.384

Printele Galeriu ; Jertf si Rscumprare, Editura Harisma , p. 152-153

Idem. p. 343.

Ibidem, p. 154.

Prof. N Chiescu , Rscumprarea in Sfnta Scriptur i n scrierile Sfinilor Printi, tez de doctorat, Bucureti 1937, p 23

Printele Galeriu ; Jertf si Rscumprare, Editura Harisma , p. 156

Sf. Teofilact Arhiepiscopul Orhidei si al Bulgariei, Talcuirea Sfintei Evanghelii de la Matei, p. 437

Pr. Prof. Dr. V. Mihoc, Introducere in Studiul Noului Testament, Ed. Teofania, Sibiu, 2001, p. 23

Idem, p. 25

Pr. Prof. Dr. V. Mihoc, Procesul Mantuitorului, Ed. Teofania, Sibiu, 2003, p. 13

Ibidem, p. 21

Diac. Prof. N. I. Nicolaescu, Op. cit., p. 104

Pr. Prof. Dr. V. Mihoc, opcit. p. 36-37

Pr. Prof. Dr. V. Mihoc, Procesul Mantuitorului, Ed. Teofania, Sibiu, 2003, p. 50

*** , ndrumri Misionare ,Ed . E.I.B.M.B.O.R. Buc -1986, p 353.

Printele Galeriu , Jertf i Rscumprare, Edit. Harisma . p.14.

Pr.Lector George Remete , Dogmatica Ortodox ,Alba Iulia , p.240

***, ndrumri Misionare, Ed. E.I.B.M.B.O.R.,Bucureti 1986

Pr. Prof. Dr . Isidor Teodoran Arhid. Prof . Dr. Ioan Zgreanu , Dogmatica Ortodox , Edit . Renaterea, Cluj Napoca, 2003, p. 222

***, ndrumri Misionare, Ed. E.I.B.M.B.O.R.,Bucureti 1986

p. 345

Printele Galeriu , Jertf i Rscumprare, Edit. Harisma ,p 288.

Arhim. Hierotheos Vlaschos, Predici la marile srbtori,Edit. Egumenia ,p. 186-187.

*** , ndrumri Misionare, Ed. E.I.B.M.B.O.R., Buc. 1986, p.356

Pr. Prof. Ene Braniste, Prof. Ecaterina Branite, Dicionar enciclopedic de cunotine religioase ,ed.Diecezana Caransebe, 2001, p. 246

Printele Galeriu , Jertf i Rscumprare, Edit. Harisma 1991,p 282

Arhim.Hierotheos Vlachos, Predici la marile srbtori, traducere de Daniela Filioreanu , Edit. Egumenia , Galai 2004 ,p 187

Idem.p 114

PAGE 8