patimile mantuitorului in evanghelii.docx

7/27/2019 Patimile Mantuitorului in Evanghelii.docx

1/97

INTRODUCERE

Prin fuga necontenit de ru i prin plinirea statornic a poruncilor evanghelice n care

se cuprinde toat nvtura moral a Evangheliei ajungem la iubirea dumnezeiasc. Aceasta

este mijlocul prin care petrecem n iubirea de Dumnezeu:Dac vei pzi poruncile Mele,vei

rmne ntru dragostea Mea(In.15,10), a spus Mntuitorul1.

Cine sunt acei ce iubesc pe Dumnezeu din tot sufletul? Fie ca ei sa se bucure de

aceasta mareata sarbatoare!Cine sunt acei ce slujesc Domnului cu credinta? Fie ca ei sa se

veseleasca intru Domnul.

Cine sunt aceia ce sunt vlaguiti de atata post?Acum isi vor primi rasplata multdorita!

Cei ce au muncit cu ravna inca din cel dintai ceas,Sa-si primeasca rasplata ce li se cuvine;

Cel care a venit dupa al treilea ceas,Sa se bucure si acela de marea Sarbatoare!

Si cel ce a venit dupa al saselea ceas,Sa nu se indoiasca; pentru ca nu va ramane pe

dinafara!Iar cel ce a sosit in cel din urma ceas,Sa nu-i fie frica de intarzierea sa!

Pentru ca Domnul este binevoitor si primeste si pe ultimul venit,El da pace celui ce

vine in ultima clipa asa cum da si celui ce a trudit din primul ceas.Unuia ii da, iar pe celalalt il

indestuleaza.El pretuieste truda si saluta curajul.El onoreaza atat faptele cat si gandurile bune.

Sa ne bucuram cu totii de bunavointa Domnului!Cel dintai si cel de pe urma sosit sa

primeasca aceeasi rasplata;cel bogat si cel sarac sa se bucure deopotriva!Cel harnic dar si cel

molcom sa sarbatoreasca aceasta sfanta zi2!

Cel ce a postit cat si cel ce nu a postitsa se bucure azi de Masa cea plina de bunatati!

Mancati cu toti din vitelul cel gras!Sa nu ramana nimeni flamand. Sorbiti cu totii din paharul

credintei.Bucurati-va de maretia bunatatii Sale!

Nimeni sa nu fie trist pentru ca este sarac,pentru ca imparatia lui Dumnezeu ne-a fost

dezvaluita!Sa nu fie nimeni abatut din cauza pacatelor sale;pentru ca iertarea ne-a venit din

mormantul Domnului.Sa nu fie nimeni infricosat de moarte,pentru ca moartea Mantuitorului

ne-a eliberat pe noi!El a calcat pe moarte si a invins-o.


2/97

2

El a distrus taramul mortii cand a coborat in el;l-a bagat in spaima cand acela a incercat sa

muste din carnea Sa.Asa a proorocit Isaia:"Tu iadule te-ai infricosat cand L-ai intalnit pe

El".Iadul s-a infricosat pentru ca a fost invins.S-a infricosat pentru ca a fost facut de rusine.

S-a inspaimantat pentru ca a fost distrus.S-a inspaimantat pentru ca i s-a luat puterea.S-a

inspaimantat pentru ca este acum neputincios.

Iadul a luat un trup si a descoperit pe Dumnezeu.A luat pamant si a descoperit Cer.A

luat ce a vazut si a fost coplesit de ceea ce nu vazuse.O moarte, unde-ti mai este coasa?O

iadule, unde iti mai sunt izbanzile?

Hristos a inviat si tu moarte ti-ai pierdut puterea!Hristos a inviat si cei rai s-au

prabusit! Hristos a inviat si ingerii se veselesc!Hristos a inviat si viata a invinsmoartea!Hristos a inviat cu moartea pre moarte calcand;Si celor din mormanturi viata le-a

daruit!

Suii-va, frailor cei care cu osrdie v-ai aezat suiuri n inima i ascultai pe cel ce a

zis: Venii sa ne urcm n muntele Domnului, n casa Dumnezeului nostru, care ne face

picioarele noastre ca ale cerbului i ne pune ntru lucruri nalte ca sa biruim intru cale

Lui(Isaia 2,3). Alergai cu cel ce zice: S ne srguim pn ce vom ajunge toi la

mpreunarea credinei i a cunotinei lui Dumnezeu, la starea de brbat desavarit, la msura

vrstei deplintii lui Hristos(Efeseni 4,13), care a fost botezat n cel de-al treizecilea an al

vieii sale vzute si care a urcat pe cea de-a treizecia treapt a scrii celei duhovniceti, cci

Dumnezeu este iubirea. Lui se cuvine cntare, stpnire, putere, Lui care a fost, este i va fi

pricina tuturor buntilor n veci vecilor3. AMIN.


3/97

3

CAPITOLUL I

PATIMILE DOMNULUI N EVANGHELIA SFNTULUI APOSTOL IEVANGHELIST MATEI

i trecnd Iisus pe acolo a vzut un om eznd la vam, cu numele Matei, i i-a zis:

Vino dup Mine. i sculndu-se a mers dup Dnsul(Matei 9, 9).

Fiul lui Dumnezeu, Unul fr de pcat, Care a venit pe pmnt cu asemanare

omeneasca s mntuiasc pe oamenii cei pacatosi, trecand prin Capernaum, a vazut un om

sezand la vama care se chema Matei si a zis catre dansul: Vino dupa Mine! Vamesul, auzindaceasta nu numai cu urechile trupesti ci si cu cele sufletesti, indata s-a sculat de la vama si,

lasand toate, a urmat pe Hristos; apoi Domnul a intrat in casa lui, iar Matei i-a facut ospat.

Acolo s-au adunat la Matei vecinii lui, prietenii lui si multi cunoscuti, vamesi si pacatosi si au

sezut impreuna cu Hristos si cu ucenicii Lui. Deci s-a intamplat sa fie acolo farisei si pacatosi;

acestia sezand impreuna cu pacatosii au zis catre ucenicii Lui: Pentru ce dascalul vostru

maninca si bea cu pacatosii si cu vamesii4?

Iar Domnul, auzind cuvintele lor, a zis catre dansii: Nu trebuie doctor celor sanatosi, cibolnavilor, ca n-am venit sa chem la pocainta pe cei drepti, ci pe cei pacatosi. Din acea vreme

Sfantul Matei s-a facut ucenic si urmator al lui Hristos si s-a invrednicit a fi cinstit intre cei

doisprezece apostoli.

Acest sfant era fiul lui Alfeu si frate cu Iacob, iar de catre ceilalti evanghelisti se

numea Levi al lui Alfeu. Pentru aceea, vrand sa acopere viata lui de vames pentru cinstea

apostoliei, l-au numit cu nume putin cunoscut, adica Levi a lui Alfeu. Iar Sfantul Matei in

Evanghelia sa, scriind insusi despre sine, din multa smerenie, arata pe fata tuturor numele sau,numindu-se Matei si povestind inaintea tuturor viata sa de mai inainte, nerusinindu-se a-si

marturisi pacatele sale.

I.1.SPTMNA PATIMILOR DUMINICA, LUNEA , MARIA I MIERCUREA CEA

MARE

Rstimpul acesta pn la Sfintele Pasti, pn n Smbta cea Mare inclusiv, se

numeste Sptmna Ptimirilor Domnului Hristos, pentru c n acest rstimp se pomenesc

evenimente legate de suferintele Mntuitorului si evenimente premergtoare acestor suferinte,


4/97

4

si se face pomenire de lucruri care privesc mntuirea noastr, lucruri de o important

deosebit5. De aceea sptmna aceasta se mai numeste si Sptmna Mare, sptmna n

care ne gndim la lucruri mari si minunate, de important pentru fiecare dintre noi.

Credinciosii n aceast sptmn sunt cu mai mult grij n ceea ce priveste rnduiala

Postului, sunt cu mai mult luare aminte la slujbele dumnezeiesti care se fac n mod deosebit

n aceast sptmn, slujbe mai lungi, slujbe mai adnci parc dect n alt vreme, slujbe mai

angajante pentru credinciosii care iau parte la ele, n dorinta de a-si aduce iubirea si

recunostinta lor fat de Mntuitorul care pentru noi si pentru a noastr mntuire s-a rstignit n

vremea lui Pontiu Pilat si a ptimit si s-a ngropat, ca dup aceea s urmeze nvierea cea de-a

treia zi, propovduit de Scripturi si prznuit de noi la Sfintele Pasti. n primele zile ale

Sptmnii Sfintelor Ptimiri ale Domnului Hristos este rnduit ca n Sfnta Biseric s se

spun n chip de mrturisire si de rugciune urmtorul text liturgic: Cmara Ta Mntuitorule

o vd mpodobit si mbrcminte nu am ca s intru ntr-nsa. Lumineaz-mi haina sufletului

meu, Dttorule de lumin si m miluieste".

I.1.1 DUMINICA FLORIILOR, INTRAREA MNTUITORULUI IISUS HRISTOS N

IERUSALIM

"Spunei fiicei Sionului: Iat mpratul tu vine la tine blnd i eznd pe asin, pe

mnz, fi ul celei de sub jug" .(Matei 21, 5)

Duminica Floriilor este punct de inceput al privegherii pentru adancirea in gandurile

praznuitoare ale evenimentelor care tin de mantuirea noastra. De fapt, Duminica Floriilor sau

Duminica Stalparilor este precedata de sambata lui Lazar, in care Biserica pomenesteinvierea

lui Lazar facuta de Domnul nostru Iisus Hristos si care are legatura si cu Duminica

Stalparilor, in intelesul ca primirea triumfala ce I s-a facutDomnului Hristos,care a intrat inIerusalim ca Imparat smerit, implinind o proorocire dinVechiul Testament,a fost determinata

cumva si de invierea Sfantului si dreptului Lazar, de minunea premergatoare primirii

triumfale aDomnului in Ierusalim.De aceea Biserica si zice, vorbim cu Domnul Hristos si in

sambata premergatoare Duminicii Floriilor, si in Duminica Floriilor, zice exprimand prin

alcatuirea Bisericii urmatoarele cuvinte: "Invierea cea de obste mai inainte de patima Ta

incredintand-o, pe Lazar din morti l-ai inviat, Hristoase Dumnezeule. Pentru aceasta si noi ca

pruncii semnele biruintei purtand, Tie biruitorului mortii strigam: Osana Celui dintru inaltime,bine esti cuvantat Cel Ce vii intru numele Domnului". Aducem in actualitatea noastra un
http://www.crestinortodox.ro/predici-la-duminicile-de-peste-an/71554-invierea-lui-lazar-si-intrarea-in-ierusalimhttp://www.crestinortodox.ro/predici-la-duminicile-de-peste-an/71554-invierea-lui-lazar-si-intrarea-in-ierusalimhttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68914-legatura-fireasca-si-suprafireasca-a-maicii-domnului-cu-hristoshttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68881-ziua-de-odihna-a-vechiului-testamenthttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67660-capela-inaltarea-domnului-din-ierusalimhttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67660-capela-inaltarea-domnului-din-ierusalimhttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68881-ziua-de-odihna-a-vechiului-testamenthttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68914-legatura-fireasca-si-suprafireasca-a-maicii-domnului-cu-hristoshttp://www.crestinortodox.ro/predici-la-duminicile-de-peste-an/71554-invierea-lui-lazar-si-intrarea-in-ierusalimhttp://www.crestinortodox.ro/predici-la-duminicile-de-peste-an/71554-invierea-lui-lazar-si-intrarea-in-ierusalim


5/97

5

eveniment petrecut in vremea propovaduirii Domnului nostru Iisus Hristos si participam si noi

la el in vremea noastra. Il avem in fata pe Mantuitorul care intra in Ierusalim, calare fiind pe

manzul asinei, cum spune proorocia. Si noi il intampinam pe Domnul nostru Iisus Hristos cu

crengi inverzite si cu inima primitoare, caDomnul Hristos sa nu intre numai in Ierusalimul cel

pamantesc, ci mai ales in Ierusalimul sufletului nostru, Ierusalim insemnand cetatea pacii

sfinte, pacea sfanta. Aducem si noi Mantuitorului lauda, asa cum i-au adus pruncii din

Ierusalim cand au zis: "Osana celui dintru inaltime, bine esti cuvantat Cel Ce vii intru numele

Domnului" (Mt. 21, 9), iar Domnul nostru Iisus Hristos s-a indreptat spreTemplul din

Ierusalim unde a facut minuni. Asteptam ca si in sufletul nostru sa intreMantuitorul nostru

Iisus Hristos ca intr-un lacas al Sau, ca intr-un templu si sa vindece neputintele noastre. De

aceea zicem cu Biserica: "Invierea cea de obste mai inainte de patima Ta incredintand-o, pe

Lazar din morti l-ai inviat Hristoase Dumnezeule". Si din partea noastra spunem: "Pentru

aceasta si noi ca pruncii" - se intelege de odinioara - "semnele biruintei purtand", - semnele

Invierii, aratata in viata cea noua din crengile pe care le avem in mana sau macar in constiinta

- "Tie biruitorului mortii strigam: Osana Celui dintru inaltime, bine esti cuvantat Cel Ce vii

intru numele Domnului". Si adaugam: Vino si in viata noastra, in constiinta noastra, vino si ne

ajuta sa-Ti aducem tot mai multa marire, sa constientizam tot mai mult binefacerile Tale.

Sarbatoarea Intrarii lui Hristos in Ierusalim 6este cunoscuta in popor sub denumirea de

Florii.Aceasta sarbatoare se mai numea si Duminica aspirantilor la Botez, deoarece in aceasta

zi catehumenii, care fusesera admisi la Botez, mergeau la episcop pentru a primi Crezul ca

marturisire de credinta.Aceasta duminica a purtat si denumirea de Duminica gratierilor,

pentru ca in cinstea ei, imparatii acordau gratieri.

Bisericavede in aceasta sarbatoare inaintarea lui Hristos sprejertfa de pe cruce.El putea sa

evite moartea, insa, o primeste de buna voie pentru a o birui. Lui nu-i este impusa moartea ca

o necesitate, asa cum ne este impusa noua. De aceea El moare pentru altii, nu pentru Sine. Elnu avea pacatul imprimat in firea Sa, ca noi toti, pentru ca S-a nascut ca om prin voia Sa.

Existand din vesnicie ca Dumnezeu, El a luat firea omeneasca, dar a incadrat-o in ipostasul

dumnezeiesc. Daca s-ar fi nascut ca orice om din pacat7, prin pasiune omeneasca, ar fi murit

pentru El si nu pentru noi. Ar fi ramas in moarte ca orice om, deci nu ar fi inviat. Intrarea in

Ierusalim este o prefigurare a Intrarii in Ierusalimul ceresc. Astfel, nu intamplator noi cantam

in noapte dePasti:"Lumineaza-te, lumineaza-te noule Ierusalim".

In legatura cu acest eveniment,evanghelistul Mateinoteaza: "Spuneti fiicei Sionului:Iata imparatul tau vine la tine bland si sezand pe asina, pe manz, fiul celei de sub jug" (Matei
http://www.crestinortodox.ro/pf-teoctist/71328-bunul-echilibratul-si-duhovnicescul-nostru-patriarh-a-fost-chemat-la-domnul-hristoshttp://www.crestinortodox.ro/iudaism/71890-misterul-si-simbolismul-templului-din-ierusalim-dupa-filon-si-iosif-flaviuhttp://www.crestinortodox.ro/iudaism/71890-misterul-si-simbolismul-templului-din-ierusalim-dupa-filon-si-iosif-flaviuhttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/70607-nasterea-celei-dupa-trup-a-domnului-dumnezeului-si-mantuitorului-nostru-iisus-hristoshttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/70607-nasterea-celei-dupa-trup-a-domnului-dumnezeului-si-mantuitorului-nostru-iisus-hristoshttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69643-duminica-floriilor-sfantul-grigorie-palamahttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69643-duminica-floriilor-sfantul-grigorie-palamahttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68852-rolul-si-importanta-marturisirii-de-credintahttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68852-rolul-si-importanta-marturisirii-de-credintahttp://www.crestinortodox.ro/biserica/69070-invatatura-despre-bisericahttp://www.crestinortodox.ro/biserica/69070-invatatura-despre-bisericahttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68897-jertfa-de-pe-cruce-a-mantuitorului-in-lumina-unirii-ipostaticehttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68897-jertfa-de-pe-cruce-a-mantuitorului-in-lumina-unirii-ipostaticehttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68897-jertfa-de-pe-cruce-a-mantuitorului-in-lumina-unirii-ipostaticehttp://www.crestinortodox.ro/paste/http://www.crestinortodox.ro/paste/http://www.crestinortodox.ro/paste/http://www.crestinortodox.ro/diverse/69298-evanghelia-dupa-mateihttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69298-evanghelia-dupa-mateihttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69298-evanghelia-dupa-mateihttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69298-evanghelia-dupa-mateihttp://www.crestinortodox.ro/paste/http://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68897-jertfa-de-pe-cruce-a-mantuitorului-in-lumina-unirii-ipostaticehttp://www.crestinortodox.ro/biserica/69070-invatatura-despre-bisericahttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68852-rolul-si-importanta-marturisirii-de-credintahttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69643-duminica-floriilor-sfantul-grigorie-palamahttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/70607-nasterea-celei-dupa-trup-a-domnului-dumnezeului-si-mantuitorului-nostru-iisus-hristoshttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/70607-nasterea-celei-dupa-trup-a-domnului-dumnezeului-si-mantuitorului-nostru-iisus-hristoshttp://www.crestinortodox.ro/iudaism/71890-misterul-si-simbolismul-templului-din-ierusalim-dupa-filon-si-iosif-flaviuhttp://www.crestinortodox.ro/iudaism/71890-misterul-si-simbolismul-templului-din-ierusalim-dupa-filon-si-iosif-flaviuhttp://www.crestinortodox.ro/pf-teoctist/71328-bunul-echilibratul-si-duhovnicescul-nostru-patriarh-a-fost-chemat-la-domnul-hristos


6/97

6

21, 5). In interpretarea Sfintilor Parinti, asinul preinchipuie poporul iudeu, in timp ce manzul

prefigureaza neamurile care urmau sa fie chemate la credinta8.

Aceasta interpretare este dreapta, pentru ca stim ca iudeii il vor prigoni pe Hristos si

paganii Il vor primi. Cei mai multi dintre pagani vor fi purtatori de Hristos de-a lungul istoriei

si vor intra cu El in Ierusalimul de sus, inImparatia cerurilor.

Sfantul Ignatie Brancianinov vede in "Manzul asinei" si altceva. Acest manz il

descopera pe omul manat de pofte dobitocesti, lipsit de libertatea sa duhovniceasca, legat de

impatimire si de obisnuinta vietii trupesti. Invatatura lui Hristos desface asinul de iesle, adica

de implinirea voii pacatoase si trupesti. Dupa aceea, Apostolii aduc asinul la Hristos, isi pun

pe asin hainele: pe el Se asaza Domnul si savarseste pe el intrarea in Ierusalim9.

Asta inseamna ca dupa ce omul paraseste viata pacatoasa, este adus la Evanghelie si imbracat,

ca in niste haine apostolesti, incunoasterea lui Hristossi a poruncilor Lui. Atunci Se asaza

pe el Domnul, aratandu-i-Se duhovniceste si salasluind duhovniceste in el, precum a binevoit

a fagadui: "Au adus asina i mnzul i deasupra lor i-au pus vemintele, iar El a

ezut peste ele."(21,7).

Astfel, Hristos Se asaza pe insusirile firesti ale omului care s-a supus Lui, care si-a insusit

invatatura Lui cea atotsfanta, si il aduce, sezand pe el, in cetatea duhovniceasca a lui

Dumnezeu, in Ierusalimul al carui ziditor este Dumnezeu, nu omul. Multimea Il primeste pe

Mantuitorul in Ierusalim cu aceste cuvinte: "Osana Fiului lui David; binecuvantat este Cel ce

vine intru numele Domnului! Osana intru cei de sus!" (Matei 21, 9).Invierea lui Lazarera

cauza careia i se datora, in cea mai mare masura, aceasta primire insufletita. Dar sa nu uitam,

ca acelasi popor care-L slavise si-L primise ca pe un imparat, peste cateva zile va striga,

incitat de farisei si de carturari: "Rastigneste-L! Rastigneste-L!".

Evreii care participau la aceasta sarbatoare, asteptau de la Hristos sa fie un conducator

care sa modifice situatia politica in folosul lor, si nu un Dumnezeu coborat printre oameni,

spre a-i izbavi de pacat. E adevarat ca au existat si multi iudei care s-au daruit Domnului,crezand in El fara sovaiala10.

Dupa modelul multimii din cetatea Ierusalimului care l-a intampinat pe Mantuitorul cu

ramuri de finic, Biserica Ortodoxa a randuit ca in aceasta zi sa imparta credinciosilor ramuri

de salcie binecuvantate.Ramurile de salciesimbolizeaza biruinta asupra mortii prin invierea

lui Lazar si prevestesc biruinta asupra mortii prin Invierea lui Hristos.
http://www.crestinortodox.ro/alte-articole/69012-imparatia-cerurilor-si-iadulhttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/69012-imparatia-cerurilor-si-iadulhttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/69012-imparatia-cerurilor-si-iadulhttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68452-cunoasterea-lui-hristos-in-duhul-sfanthttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68452-cunoasterea-lui-hristos-in-duhul-sfanthttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68452-cunoasterea-lui-hristos-in-duhul-sfanthttp://www.crestinortodox.ro/predici-la-duminicile-de-peste-an/71554-invierea-lui-lazar-si-intrarea-in-ierusalimhttp://www.crestinortodox.ro/predici-la-duminicile-de-peste-an/71554-invierea-lui-lazar-si-intrarea-in-ierusalimhttp://www.crestinortodox.ro/predici-la-duminicile-de-peste-an/71554-invierea-lui-lazar-si-intrarea-in-ierusalimhttp://www.crestinortodox.ro/diverse/88554-simbolismul-salciei-de-floriihttp://www.crestinortodox.ro/diverse/88554-simbolismul-salciei-de-floriihttp://www.crestinortodox.ro/diverse/88554-simbolismul-salciei-de-floriihttp://www.crestinortodox.ro/diverse/88554-simbolismul-salciei-de-floriihttp://www.crestinortodox.ro/predici-la-duminicile-de-peste-an/71554-invierea-lui-lazar-si-intrarea-in-ierusalimhttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68452-cunoasterea-lui-hristos-in-duhul-sfanthttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/69012-imparatia-cerurilor-si-iadul


7/97

7

I.1.2. LUNEA CEA MARE

nSfnta i Marea Luni se face pomenirea fericitului Iosif cel preafrumos i a smochinului

care s-a uscat prin blestemul Domnului.

Aa ncep Sfintele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos. nainte de altele, este

luat ca prenchipuire a Domnului, Iosif cel preafrumos. Iosif a fost un fiu mai mic al

patriarhului Iacov, nscut din Rahila. Invidiat de fraii si din pricina unor visuri, a fost ascuns

mai nti ntr-o groap. Tatl lui este nelat de fiii lui printr-o hain muiat n snge,

spunndu-i-se c a fost rpit i a fost mncat de fiare slbatice. n urm a fost vndutismailiilor cu treizeci de argini, iar acetia la rndul lor l vnd lui Putifar, mai -marele

eunucilor faraonului Egiptului. Pentru c stpna lui s-a mniat pe el din pricina cureniei

tnrului, c n-a voit s svreasc nelegiuirea11, a fugit lsnd n mna ei haina sa. Ea l -a

vorbit de ru stpnului su, aa c Iosif a cptat temni grea i lanuri. Apoi, n urma

tlmcirii unor visuri, a fost scos din nchisoare, nfiat faraonului i a fost pus domn peste

tot Egiptul. Cu prilejul mpririi grului a fost cunoscut iari de fraii si. Trind ntr-un chip

minunat toat viaa lui, a murit n Egipt i s-a artat un om mare prin nelepciune, pe lng

alte fapte bune ale sale.

Iosif este prenchipuirea lui Hristos. i Hristos a fost invidiat de iudeii cei de acelai

neam cu el, a fost vndut de ucenicul lui cu treizeci de argini, a fost nchis ntr-o groap

ntunecoas, n mormnt. Sculndu-se de acolo prin El nsui mprete peste Egipt, adic

peste tot pcatul, l nvinge cu putere, conduce toat lumea i ca un iubitor de oameni ne

rscumpr prin darea hranei celei de Tain, dndu-se pe El nsui pentru noi i ne hrnete cu

pinea cereasc, cu Trupul Lui cel purttor de via. Pentru aceasta facem astzi pomenirepreafrumosului Iosif.

n aceeai zi mai facem pomenire i de smochinul cel care s -a uscat, pentru c

dumnezeietii evangheliti Matei i Marcu adaug dup ntmpinarea Domnului cu stlpri n

Ierusalim aceast minune. Marcu spune: Iar a dou zi ieind ei din Betania, Domnul a

flmnzit. i vznd un smochin de departe, avnd frunze, a mers s vad de va gsi ceva n

el. Venind la el, n-a gsit nimic dect frunze, c nu era nc vremea smochinelor. i a zis Iisus

smochinului: Nimeni s nu mai mnnce rod din tine n veac. Iar Matei spune: Iar a doua


8/97

8

zi, ntorcndu-Se n cetate a flmnzit. i vznd un smochin lng cale, a venit la el i n-a

gsit nimic n el dect numai frunze. i i-a zis lui: n veci s nu se mai fac rod n tine. i

ndat s-a uscat smochinul.

Sinagoga iudeilor este un smochin, n care Mntuitorul n-a gsit rod potrivit, ci numai

umbra legii; de aceea a luat i legea de la ei i i-a fcut cu totul netrebnici12. Dar dac cineva

ar ntreba: Pentru ce oare un pom nensufleit s-a uscat prin blestem dac n-a greit cu

nimic?. Unul ca acesta s afle c iudeii care-L vedeau pe Hristos c fcea tuturor totdeauna

bine i c n-a fcut nimnui nici cel mai mic ru, socoteau c are numai puterea de a face bine

i nicidecum puterea de a face ru. Dar Stpnul, fiind iubitor de oameni, n -a vrut s arate

asupra oamenilor c poate face ru. Ca s conving deci poporul cel nerecunosctor c are

putere ndestultoare i spre a pedepsi, ca un bun nu vrea s-i arate puterea Sa de a pedepsivreun om13, ci cu ceva care are o fire nensufleit i nesimitoare. Mai este ns i o pricin

tainic a uscrii smochinului ajuns pn la noi din btrni nelepi, dup cum zice Isidor

Pelusiotul. Pomul clcrii poruncii a fost smochinul. Din frunzele lui i-au fcut acopermnt

strmoii notri clctori de porunc. Din pricin c n-a fost blestemat atunci, a fost blestemat

acum de Hristos, ca un iubitor de oameni, ca s nu mai fac rod, care este pricina pcatului.

Iar c pcatul se aseamn cu smochina este lucru destul de limpede: are dulceaa plcerii,

lipiciunea pcatului, iar n urm usturimea i iuimea contiinei. Istoria smochinului a fostaezat aici pentru a ne ndemna la umilin, dup cum istoria lui Iosif a fost aezat pentru a

ne nfia pe Hristos. Fiecare suflet lipsit de orice road duhovniceasc este un smochin14.

Dac Domnul nu gsete n el odihn, a doua zi, adic dup viaa aceasta de acum, l usuc

prin blestem i-l trimite n focul venic. Smochinul uscat din Sfnta Evanghelie este ca un

stlp cu totul uscat, care ngrozete pe cei care nu fac rod potrivit de virtute. Pentru

rugciunile preafrumosului Iosif, Hristoase Dumnezeule, miluiete-ne pe noi. Amin.

I.1.3. MARIACEA MARE

,,Imparatia lui Dumnezeu se va asemana cu zece fecioare, care luand candelele lor, au iesit in

intampinarea mirelui.

Cinci insa dintre ele erau fara minte, iar cinci intelepte.

Caci cele fara minte, luand candelele, n-au luat cu sine untdelemn.

Iar cele intelepte au luat untdelemn in vase, odata cu candelele lor.

Dar mirele intarziind, au atipit toate si au adormit.Iar la miezul noptii s-a facut strigare: Iata, mirele vine! Iesiti intru intampinarea lui!
http://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68668-omul-imparatiei-lui-dumnezeuhttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68668-omul-imparatiei-lui-dumnezeu


9/97

9

Atunci s-au desteptat toate acele fecioare si au impodobit candelele lor.

Si cele fara de minte au zi catre cele intelepte: Dati-ne din untdelemnul vostru, ca se sting

candelele noastre.

Dar cele intelepte le-au raspuns zicand: Nu, ca nu cumva sa nu ne ajunga nici noua si nici

voua. Mai bine mergeti la cei ce vand si cumparati pentru voi.

Deci plecand ele ca sa cumpere, a venit mirele si cele ce erau gata au intrat cu el la nunta si

usa s-a inchis.

Iar mai pe urma, au sosit si celelalte fecioare, zicand: Doamne, Doamne, deschide-ne

si noua!

Iar el, raspunzand, a zis: Adevarat va zic voua: Nu va cunosc pe voi!

Drept aceea, privegheati, ca nu stiti ziua, nici ceasul cand vine Fiul Omului!(MATEI 25,1-

13)

Grija celor cinci fecioare numite intelepte le-a asigurat intalnirea cu Mirele Ceresc,

Mantuitorul nostru Iisus Hristos.Rugaciunea neincetata,vietuirea ca si cand fiecare zi din

viata ar fi ultima si pregatirea trupeasca si mai ales sufleteasca pentruintalnirea cu Dumnezeu

sunt tot atatea cai de a afla intelepciunea celor cinci fecioare din pilda Mantuitorului.

Fecioarele fara de minte sunt asemuite cu oamenii care nu pastreaza aprinsa in candela

sufletului flacara credintei in Dumnezeu.

In zilele de pe urma, in vremea Parusiei (A Doua Venire a Mantuitorului pe pamant)

cei fara de credinta vor alerga cu spaima dupa flacara credintei in Dumnezeu, dar usile

Imparatiei lui Dumnezeu li se vor inchide si vor fi aruncati focului nestins impreuna cu

Satana, vrajmasul lui Dumnezeu si al omenirii15.

n Marea Sptmnii celei Mari facempomenire, tot ndrumai de Sfnta noastr

Biseric, despre pilda celor zece fecioare, deci despre fecioarele nelepte i despre fecioarele

nenelepte. Este o pild spus de Domnul Hristos i pe care Sfnta noastr Biseric ne-o pune

n fata contiinei n Marea cea Mare. i noi, parcurgnd Sptmna Sfintelor Ptimiri, am

pomenit mari pilda cu cele zece fecioare i pe cele zece fecioare, lund aminte i prin textele

liturgice din ziua respectiv la cele cinci fecioare nelepte, care au avut untdelemn n

candelele lor i care L-au ntmpinat pe Mirele care este Domnul Hristos, au intrat cu El n

cmara nunii i s-au bucurat de ospul mirelui, n timp ce celelalte cinci fecioare nu s-au

putut bucura de ntlnirea cu Mirele pentru c au mers s-i cumpere untdelemn pentru

candelele lor. Aceast pild, Domnul Hristos ne-o pune n fa ca s ne gndim la faptul c

trebuie s fim ntotdeauna pregtii prin fapte bune pentru ntmpinarea Mirelui ceresc, s fim
http://www.crestinortodox.ro/alte-articole/70607-nasterea-celei-dupa-trup-a-domnului-dumnezeului-si-mantuitorului-nostru-iisus-hristoshttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68536-taina-mantuirii-ce-se-descopera-prin-rugaciunea-neincetatahttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68621-intalnirea-cu-dumnezeuhttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69565-imparatia-lui-dumnezeu-ca-realitate-si-nadejdehttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69565-imparatia-lui-dumnezeu-ca-realitate-si-nadejdehttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68621-intalnirea-cu-dumnezeuhttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68536-taina-mantuirii-ce-se-descopera-prin-rugaciunea-neincetatahttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/70607-nasterea-celei-dupa-trup-a-domnului-dumnezeului-si-mantuitorului-nostru-iisus-hristos


10/97

10

alctuii prin faptele nostre cele bune ca s putem lua parte la ospul cel venic. Domnul

Hristos ne ndeamn la priveghere, concluzia pildei fiind: "privegheai i v rugai c nu tii

cnd vine Fiul Omului" (Matei 25, 13). Deci, Sfnta noastr Biseric ne nva n fiecare zi de

mari din SptmnaSfintelor Ptimiri, ne-a nvat i n aceast sptmn n ziua de mari,s fim cu luare aminte la noi nine, la datoriile noastre, s ateptm pe Mirele ceresc cu inim

iubitoare i cu fapte bune, ca i ntru aceasta s se preamreasc Tatl nostru cel din ceruri. n

aceast zi de mari, ca i n celelalte zile din Sptmna Sfintelor Ptimiri, pn miercuri

inclusiv, la slujba de diminea, la utrenie, se cnt att troparul "Iat Mirele vine n miezul

nopii..." ct i troparul "Cmara Ta..." (svetilna / luminnda).

I.1.4. MIERCUREA CEA MARE

n Miercurea Sptmnii Sfintelor Ptimiri, pomenire s-a fcut i se face totdeauna

despre o femeie cinstitoare a Mntuitorului nostru Iisus Hristos, pe care Sfnta noastr

Biseric o prezint i ca pe o femeie pctoas. n Sinaxarul zilei respective ns se pomenesc

mai multe ungeri cu mir, pe care le-a primit Domnul Hristos16, iar Sfnta noastr Biseric se

oprete n mod special asupra ungerii cu mir din partea unei femei care a adus mir de mult

pre, mir care era socotit ca avnd preul mai mare dect 300 de dinari, ceea ce nsemna pretula 300 de zile de lucru. Femeia i-a artat cinstirea ei fa de Mntuitorul nostru Iisus Hristos

turnnd peste El mirul cel de mult pre i Domnul Hristos a primit cinstirea pe care I-a adus-o

acea femeie. Este de observat c n Sfnta Evanghelie nu se spune c acea femeie a fost

pctoas. Sfnta noastr Biseric ns face o legtur ntre femeia cinstitoare a Mntuitorului

i femeia pctoas despre care istorisete Sfntul Evanghelist Luca i despre care se poate

citi n capitolul al aptelea din Sfnta Evanghelie de la Luca17. Cntrile, textele liturgice care

mpodobesc slujba din Miercurea Sptmnii celei Mari se refer la aceast femeie ca la o

femeie pctoas, i sfntul Ioan Gur de Aur face o legtur ntre vinderea lui Iuda, ntre

faptul c Iuda l-a vndut pe Mntuitorul, i femeia creia i s-au dezlegat pcatele de ctre

Domnul Hristos. Iar Sfnta noastr Biseric face i ea aceeai legtur, iar n legtur cu

femeia pctoas ne spune c acea femeie a luat rnduial de mironosi. "Doamne", zicem

noi ctre Domnul Hristos, "femeia care czuse n pcate multe, simind dumnezeirea Ta", deci

fiind micat de darul lui Dumnezeu ca s cunoasc ceva din mreia Mntuitorului, "i lund

rnduial de mironosi", deci fcnd ceea ce voiau s fac femeile mironosie dup

nmormntarea Domnului Hristos, a anticipat cumva nmormntarea Mntuitorului i


11/97

11

pregtirea lui cu miresme, "aducnd mir de mult pre", dar i-a adus iinima ei cinstitoare, i-

a adus i dorina ei de a i se dezlega pcatele, pentru c zicea femeia: Dezleag-mi pcatele

mele, aa cum eu mi-am dezlegat prul. i cerea de la Domnul Hristos lacrimi, de la El care

scoate ap din mare prin nori. E o alctuireextraordinar de frumoas i minunat, o alctuire

impresionant pentru toi credincioii, este un text liturgic de o mreie unic i ar fi bine s l

avem mai mult n vedere i s-i ascultm cuprinsul i-n aceast zi n care ne gndim la ceea ce

s-a ntmplat cnd femeia pctoas a adus mir de mult pre ca semn de cinstire pentru cel ce

a rnduit apoi ca fapta ei s fie pomenit i s fie propovduit spre pomenirea ei oriunde se

va propovdui Evanghelia18(cf. Mt. 26, 13).

Iuda - singurul Apostol de fel din Iudeia - incepuse de mult sa se instraineze de

Domnul. Eltrebuia sa-L fi parasitinca din Galileia, cand osandise, in adancul sufletului sau,

cuvantarea Mantuitorului despre painea vietii si cand multi dintre primii Ucenici se

departasera de Domnul (Ioan VI, 64-66).

Fara sa creada in mesianitatea si dumnezeirea lui Iisus, el continuase totusi sa-L

urmeze, nadajduind mereu ca Domnul va intemeia pana in cele din urma mult asteptata

imparatie mesianica a lui Israel, pe care el si multi altii o intelegeau ca avand caracter politic-

pamantesc.

Ce dezamagit se va fi simtit Iuda Iscarioteanul, cand Domnul refuzase ofertele

multimilor de a-L proclama rege si cand il auzea vorbind despredrumul Crucii!Iuda regreta

adesea, in adancul sufletului sau, ca nu reuseste sa abata pe Iisus spre idealul sau inferior si

spre preocuparile sale terestre. Incetul cu incetul, diavolul pusese astfel stapanire pe inima lui.

Acum el il impinge in prapastia miseliei, punandu-i in suflet gandul tradarii.

Iuda ia deci intr-ascuns contact cu adversarii Mantuitorului, afla locul si data

convocarii sinedriului si dupa cateva zile, adica Miercuri, spre seara, lasa pe Domnul si pe

ucenici in Betania, in casa lui Smion Leprosul, si vine de-a dreptul in casa arhiereului Caiafa,

spre a face sinedristilor urmatoarea odioasa propunere: Ce-mi veti da mie, si eu il voi da peEl voua? Iar ei i-au dat treizeci de arginti. Si de atunci (Iuda) cauta prilej sa-L predea" (Matei

XXVI, 15-16).

Desi tradarea lui Mesia fusese prezisa inVechiul Testament,si desi Domnul

cunostea mai demult pe tradator, Iuda nu este deci un predestinat, cum il prezinta anumiti

teologi protestanti,care manifesta fata de el o oarecare compatimire si care incearca sa

sustina ca el a indeplinit un rol necesar in actul mantuirii19. Sfintele Evanghelii ne arata ca nici

o circumstanta atenuanta nu se poate invoca in favoarea lui, ca sa fie iertat, ori ca sa i semicsoreze vina. Ele ni-l infatiseaza lucrand din proprie initiativa si ne arata ca prinderea
http://www.crestinortodox.ro/editoriale/70395-14-octombrie-ziua-in-care-trebuie-sa-ne-parasim-casahttp://www.crestinortodox.ro/editoriale/70395-14-octombrie-ziua-in-care-trebuie-sa-ne-parasim-casahttp://www.crestinortodox.ro/editoriale/70395-14-octombrie-ziua-in-care-trebuie-sa-ne-parasim-casahttp://www.crestinortodox.ro/diverse/87987-drumul-crucii-via-dolorosahttp://www.crestinortodox.ro/diverse/87987-drumul-crucii-via-dolorosahttp://www.crestinortodox.ro/diverse/87987-drumul-crucii-via-dolorosahttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68881-ziua-de-odihna-a-vechiului-testamenthttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68881-ziua-de-odihna-a-vechiului-testamenthttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68881-ziua-de-odihna-a-vechiului-testamenthttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68993-invatatura-despre-chipul-lui-dumnezeu-in-om-in-teologia-protestanta-contemporanahttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68993-invatatura-despre-chipul-lui-dumnezeu-in-om-in-teologia-protestanta-contemporanahttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68993-invatatura-despre-chipul-lui-dumnezeu-in-om-in-teologia-protestanta-contemporanahttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68881-ziua-de-odihna-a-vechiului-testamenthttp://www.crestinortodox.ro/diverse/87987-drumul-crucii-via-dolorosahttp://www.crestinortodox.ro/editoriale/70395-14-octombrie-ziua-in-care-trebuie-sa-ne-parasim-casa


12/97

12

Mantuitorului, care fusese hotarata irevocabil de sinedriu, se putea face si fara el. Oferta lui

serveste doar ca sa grabeasca arestarea Domnului.

Tradarea savarsita de Iuda este deosebit de grava, avand la baza pierderea credintei in

Domnul. Izvorul ei nu sta insa numai in pierderea credintei, cum cred cativa comentatori, ci si

in iubirea de arginti, aceasta cumplita desfigurare a caracterului omenesc. Evangheliile ne

spun deci cu drept cuvant ca Iuda a vandut, pentru agonisire de castig urat, pe Cel fara de pret

si ca pentru aceasta a dobandit el osanda cea vesnica.

Tradarea, ca si apostasia20, este ca atare expresia celei mai infioratoare decadente

morale si religioase. Iuda isi vinde fara necesitate invatatorul si primeste in schimb treizeci de

arginti. Cand ofera lui Iuda aceasta suma, sinedriul crede ca respecta porunca lui Moise, care

stabilise ca cel care va ucide fara voie un sclav apartinand unui iudeu, sa-si rascumpere

greseala achitand stapanului pagubit prin fapta sa treizeci de arginti (Exod XXI, 32). Fara sa-

si dea seama, sinedriul implineste insa profetia mesianica facuta de Zaharia, care anunta ca

Hristos va fi vandut pentru aceasta suma derizorie (XI, 12-13).

Dupa Sf. Marcu (XIV, 11) si Sf. Luca (XXII, 5), sinedriul promite aceasta suma. Dupa

Sf. Matei (XXVI, 15), el o achita chiar in sedinta, desigur insa numai partial, sub forma de

arvuna. De acum, Iuda cauta prilejul cei mai potrivit pentru arestarea Mantuitorului.

I.2. JOIA CEA MARE CINA CEA DE TAIN

JOI, este randuit sa praznuim patru evenimente dinSaptamana Patimilor,primele doua

facandu-se ziua, iar celelalte doua in noaptea de joi spre vineri:

SPALAREA PICIOARELOR UCENICILOR DE CATRE MANTUITORUL, dandu-le prin

aceasta, lor si noua, pilda de smerenie. (Ioan 13, 1-17)

,,Dupa ce le-aspalat picioarele si Si-a luat hainele, S-a asezat iar la masa si le-a zis: Intelegeti

ce v-am facut Eu? Voi Ma numiti pe Mine: Invatatorul si Domnul, si bine ziceti, caci sunt.

Deci, daca Eu, Domnul si Invatatorul, v-am spalt voua picioarele, si voi sunteti datori ca sa

spalati picioarele unii altora; Ca v-am dat voua pilda, ca precum v-am facut Eu voua, sa faceti

si voi.(IOAN 13,12-15)
http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-si-superstitii/68759-saptamana-mare-sau-saptamana-patimilorhttp://www.crestinortodox.ro/saptamana-patimilor/71126-mantuitorul-spala-picioarele-ucenicilorhttp://www.crestinortodox.ro/saptamana-patimilor/71126-mantuitorul-spala-picioarele-ucenicilorhttp://www.crestinortodox.ro/saptamana-patimilor/71126-mantuitorul-spala-picioarele-ucenicilorhttp://www.crestinortodox.ro/saptamana-patimilor/71126-mantuitorul-spala-picioarele-ucenicilorhttp://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-si-superstitii/68759-saptamana-mare-sau-saptamana-patimilor


13/97

13

CINA CEA DE TAINA, adica asezarea Sfintei Cuminecaturi. (Matei 26, 20-30; Marcu 14,

17-31; Luca 22, 14-38; Ioan 13)

,,Si luand painea, multumind, a frant si le-a dat lor, zicand: Acesta este Trupul Meu care se da

pentru voi; aceasat safaceti intru pomenirea Mea.

Asemenea si paharul, dupa ce au cinat, zicand: Acest pahar este Legea cea noua, intru

Sangele Meu, care se varsa pentru voi.(LUCA 22,19-20)

RUGACIUNEA CEA MAI PRESUS DE FIRE, INGRADINA GHETSIMANI.

(Matei 26, 36-46; Ioan 17)

,,Precum M-ai trimis pe Mine in lume, si Eu i-am trimis pe ei in lume. Pentru ei Eu Ma

sfintesc pe Mine Insumi, ca si ei sa fie sfintiti intru adevar. Dar nu numai pentru acestia Ma

rog, ci si pentru cei ce vor crede in Mine, prin cuvantul lor, ca toti sa fie una, dupa cum Tu,

Parinte, intru Mine si Eu intru Tine, asa si acestia in Noi sa fie una, ca lumea sa creada ca Tu

M-ai trimis. Si slava pe care Tu Mi-ai dat-o, le-am dat-o lor, ca sa fie una, precum Noi una

suntem: Eu intru ei si Tu intru Mine, ca ei sa fie desavarsiti intru unime, si ca sa cunoasca

lumea ca Tu M-ai trimis si ca i-ai iubit pe ei, precum M-ai iubit pe Mine.(IOAN 17, 17-23)

TRADAREA DOMNULUI DE CATRE IUDA(Matei 26, 47-56)

,,Si pe cand vorbea inca, iata a sosit Iuda, unul dintre cei doisprezece, si impreuna cu el

multime multa, cu sabii si cu ciomege, de la arhierei si de la batranii poporului.

Iar vanzatorul le-a dat semn, zicand: Pe care-L voi saruta, Acela este! Puneti mana pe

El.

Si indata, apropiindu-se de Iisus, a zis: Bucura-Te, Invatatorule! Si L-a sarutat.

Iar Iisus i-a zis: Prietene, pentru ce ai venit?

Atunci ei, apropiindu-se, au pus mainile pe Iisus si L-au prins.(MATEI 26,47-50)

Joi este ziua in care gospodinele trebuie sa vopseasca ouale in rosu, urmand ca in

Sambata Mare sa coaca pasca si cozonacul ce vor fi aduse la biserica in noaptea de Inviere

pentru a fi sfintite."Astazi a fost spanzurat pe lemn Cel ce a spanzurat pamintul pe ape". Aceste

cutremuratoare cuvinte sant rostite de preot inca din seara Sfintei Joi, cand acesta iese din

Sfintul Altar purtand in spate Crucea lui Hristos.

Dup evenimentele pe care le-am pomenit n primele trei zile din Sptmna Sfintelor

Ptimiri, am ajuns s ne gndim i la cele petrecute i n Joia premergtoare ptimirilor

Domnului, i ne-am bucurat de toate cele ce au rnduit Prinii cei duhovniceti s fie

pomenite n Biseric i de ctre toi credincioii. Ne-am oprit cu bucuria de a nelege mreiaDomnului Hristos, Cel ce Dumnezeu fiind, a splat picioarele ucenicilor Si. Ne-am minunat
http://www.crestinortodox.ro/saptamana-patimilor/71121-sfanta-si-marea-joi-aceasta-sa-o-faceti-intru-pomenirea-meahttp://www.crestinortodox.ro/saptamana-patimilor/71128-hristos-in-gradina-ghetsimanihttp://www.crestinortodox.ro/saptamana-patimilor/71128-hristos-in-gradina-ghetsimanihttp://www.crestinortodox.ro/saptamana-patimilor/71121-sfanta-si-marea-joi-aceasta-sa-o-faceti-intru-pomenirea-mea


14/97

14

de Dumnezeu Cel ce spal picioarele omului i care a rnduit ca i noi s facem la fel. Pentru

c a zis apoi: "Voi m numii pe Mine nvtorul i Domnul i bine zicei cci sunt. Deci

dac Eu Domnul i nvtorul v-am splat vou picioarele voastre, i voi suntei datori s v

splai picioarele unii altora, pild v-am dat vou ca i voi s facei la fel" (Ioan 13, 14). Este

o porunc a Mntuitorului ca s fim unii fat de alii cinstitori, de a ne smeri unii n fata

altora, de a fi curitori ai frailor notri. Pentru c duhovnicete asta nseamn i la asta

suntem chemai de ctre Domnul Hristos21.

Am pomenit apoi Cina cea de tain, ultima cin pe care a avut-o Domnul Hristos

mpreun cu ucenicii si nainte de Sfintele Sale Ptimiri, cnd a rnduit ca cele ce le-a fcut

El atunci, acolo, s se fac n continuare spre pomenirea Lui, cci lund pine n sfintele,

preacuratele i fr prihan minile sale a sfinit, a binecuvntat, a frnt i a dat ucenicilor si,zicnd: "Luai, mncai, acesta este trupul Meu care se frnge pentru voi spre iertarea

pcatelor.Asemenea i paharul dup cin zicnd: Bei dintru acesta toi, acesta este sngele

Meu al legii celei noi care pentru voi i pentru muli se vars spre iertarea pcatelor" (Matei

26, 26-27). n Sfnta Evanghelie de la Luca i n Epistola I ctre Corintenia Sfntului Apostol

Pavel se afirm c Domnul Hristos dup ce a spus aceste cuvinte a rnduit: "Aceasta s facei

ntru pomenirea Mea" (Luca 22, 19; I Cor. 11, 25), i aceasta o facem i noi la fiecare Sfnt

Liturghie, cnd ne aducem aminte de aceast porunc mntuitoare i de toate cele ce s-aufcut pentru noi: de cruce, de groap, de nvierea cea de a treia zi, de suirea la cer i de

ederea de-a dreapta Tatlui, i de cea de-a doua slvit iari venire, aducem cinstitele daruri

i le oferim Mntuitorului, i le oferim lui Dumnezeu n general, zicnd: "Ale Tale dintru ale

Tale, ie aducem de toate i pentru toate". Acestea le facem la fiecare Sfnt Liturghie, dar le

pomenim n chip deosebit n Joia cea Mare, cnd pomenim Cina cea de tain n pomenireacea

de peste an. Am fcut i aceasta n Joia cea Mare.

Noi pomenim i am pomenit n Joia cea Mare i rugciunea din grdina Ghetsimani,

cnd Domnul Hristos L-a rugat pe Tatl ceresc s treac paharul suferinelor de la El dac este

cu putin i a precizat c vrea s mplineasc voia Printelui ceresc22, pentru c a zis: "Nu

voia Mea, ci voia Ta s se mplineasc" (Matei 26, 39). Este rugciunea de care pomenesc

sfinii evangheliti i pe care o pomenim i noi n Joia cea Mare, i la care e bine s ne gndim

i noi, i ne gndim de fapt, i cnd putem s ne oprim la acest eveniment minunat i pentru

noi dttor de orientare, n sensul c i rugciunea noastr trebuie s fie o rugciune ct mai

adnc, o rugciune total. Mai pomenim i prinderea Mntuitorului nostru Iisus Hristos,


15/97

15

arestarea lui n grdina Ghetsimani, cnd Iuda l-a srutat i i-a zis" "Bucur-te, nvtorule"

(Matei 26, 49), i cnd cei care au venit mpreun cu el l-au prins pe Domnul Hristos i l-au

dus la judecata lor, i l-au dus s-l chinuiasc. n fata Sfntului Potir cu dumnezeietile,

sfintele, preacuratele, nemuritoarele, ceretile i de via fctoarele Taine ale lui Hristos, noi

spunem Mntuitorului: "Nu-i voi da srutare ca Iuda, nu voi spune Taina Ta vrjmailor Ti;

ci, ca tlharul mrturisindu-m, strig ie: Pomenete-m, Doamne, ntru mpria Ta".

n aceast Joi minunat i vrednic de inut minte, Sfnta noastr Biseric ne conduce

s vorbim cu Mntuitorul i s zicem: "Cnd mriii ucenici, la splarea Cinei s-au luminat,

atunci Iuda cel ru credincios, cu iubire de argint bolnvindu-se, s-a ntunecat i judectorilor

celor fr de lege pe Tine, Judectorul cel drept, Te-a dat. Vezi, iubitorule de avuii, pe cel ce

pentru aceasta spnzurare i-a agonisit; fugi de sufletul nesios, cel ce a ndrznit unele careacestea asupra nvtorului. Cela ce eti spre toi bun, Doamne, mrire ie".

I .3. VINEREA CEA MARE

InVinerea Mare se face pomenire de sfintele, mantuitoarele si infricosatoarele Patimi

ale Mantuitorului.Rastignirea nu era practicata de evrei. Cu exceptia crucificarii a 800 de

locuitori ai Ierusalimului de catre regele Alexandru Ianeul in 87 i.Hr., in Palestina aceasta

pedeapsa era aplicata doar de catre autoritatea romana. Cel care primea condamnarea la

moartea pe cruce, era dezbracat de haine, biciuit si obligat sa parcurga drumul pana la locul

executiei, cu barna orizontala a crucii in spate, legata de mainile intinse. Sentinta era

pronuntata de catre conducatorul provinciei intr-un loc public23.

Din Scriptura aflam ca dupa ce Hristos a fost biciuit, Pilat, guvernatorul roman al

provinciei Iudeea (26-36 d.Hr.), spalandu-se pe maini, rosteste sentinta. Mantuitorul Hristos

este trimis spre locul rastignirii, purtandu-Si crucea24.

Ajuns la locul executiei, bratul orizontal al crucii era fixat, cu ajutorul cuielor, de

bratul vertical infipt din timp in pamant, iar picioarele condamnatului puteau fi asezate pe un

scaunel de picioare, ceea ce usura durerile, dar lungea supliciul. Ele puteau fi si tintuite fara

sprijin, usor indoite, cu talpile lipite de stalpul vertical. In varful acestuia se fixa o scandura pe

care era consemnata vina condamnatului, in cazul Domnului: "Iisus Nazarineanul, Regele

Iudeilor.

Trupul mort, coborat de pe cruce, putea fi aruncat intr-o groapa comuna, impreuna cu

instrumentele executiei, sau putea fi incredintat oricui s-ar fi milostivit sa-l ingroape.
http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/obiceiuri-vinerea-mare-68811.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/paste/patimile-hristos/rastignirea-71100.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/paste/patimile-hristos/rastignirea-71100.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/obiceiuri-vinerea-mare-68811.html


16/97

16

Din Sfintele Evanghelii cunoastem ca Iosif din Arimateea l-a coborat de pe Cruce si l-a

ingropat, impreuna cu Nicodim, inmormantul sau aflat intr-o gradina din apropierea locului

rastignirii.

Moartea a intrat in creatie prin despartirea omului de Dumnezeu. Din iubire fata de

om, Fiul Lui Dumnezeu S-a intrupat si a primit moartea de buna voie. A primit-o nu din

curiozitate, ci pentru a o invinge. Astfel, Hristos intoarce rostul mortii. In loc de mijloc de

trecere la cel mai redus grad de viata, ea e folosita de El ca mijloc de biruire a ei, afirma

parintele Dumitru Staniloe. El a invins moartea nu numai pentru ca a fost Dumnezeu, ci si

pentru ca umanitatea Lui a fost fara de pacat25.

Pentru Hristos, moartea nu era inevitabila, deoarece El, fiind strain de pacat, nu purta

in Sine germenele mortii. Hristos nu moare de o moarte naturala, rezultat al unui proces ce

culmineaza cu descompunerea fizica, nu este atins de vreo boala, ci primeste moartea de buna

voie. De aceea indura moartea in toata grozavia ei, moartea prin excelenta.

Moartea suportata de Hristos naste in noi, daca ne unim cu El, o stare noua, de incetare a

alipirii egoiste si patimase la cele ale lumii si de daruirea vointei Lui de a ne iubi unii pe altii.

Iar aceasta ne da puterea de a birui si noi moartea.

Spre deosebire de noi, care induram moartea in mod pasiv, ca pe o consecinta a

pacatului, Hristos a intampinat-o in stare de maxima concentrare spre a o birui. In canonul

pascal compus de Sfantul Ioan Damaschin se canta: "Praznuim omorarea mortii".

Din Sfintele Evanghelii aflam ca in momentul in care Hristos Si-a dat duhul, s-au

aratat o serie de semne miraculoase: catapeteasma templului s-a rupt, pamantul s-a

cutremurat, pietrele s-au despicat si multe trupuri ale celor adormiti s-au sculat26.

De teama ca trupurile celor osanditi sa nu ramana pe cruce si a doua zi, cand se

praznuiauPastile,iudeii cer permisiunea lui Pilat sa se zdrobeasca fluierele picioarelor

osanditilor si apoi sa fie coborati de pe cruce. Se folosea acest procedeu spre a grabi moartea

celor rastigniti. Dupa ce primesc acordul de la Pilat, ostasii zdrobesc fluierele picioarelor celordoi talhari, deoarece, in ciuda chinurilor, ei inca nu murisera. Cand venira insa la Hristos

constatara ca El murise si atunci nu ii mai zdrobira oasele. Spre a se convinge ca Hristos

murise cu adevarat, un ostas ii impunse coasta cu sulita si indata tasni sange si apa.

Iosif din Arimateea si cu Nicodim vor luatrupul lui Hristos de pe cruce, il vor unge cu

aromate si il vor infasura intr-un giulgiu. Pe cap ii vor pune o mahrama, implinind astfel, intru

totul datina iudaica a inmormantarii27.

Evanghelistul Matei spune ca mormantul in care Hristos a fost pus apartinea lui Iosif,iar de la Ioan aflam ca era "un mormant nou, in care nu mai fusese nimeni ingropat" (19, 41).
http://www.crestinortodox.ro/paste/sfintele-pasti/mormantul-71148.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/paste/http://www.crestinortodox.ro/paste/saptamana-patimilor/mortul-pururea-118402.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/paste/saptamana-patimilor/mortul-pururea-118402.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/paste/http://www.crestinortodox.ro/paste/sfintele-pasti/mormantul-71148.html


17/97

17

Iudeii vor pecetlui piatra mormantului, in nadejdea ca uitarea sa-L acopere definitiv pe Cel ce

zacea acolo. Dar ei nu vor putea opri astfel nici coborarea la iad si nici invierea lui lisus,

urmata de raspandirea noii credinte28.

Mormantul lui Hristos ramane gol. Nu mai este cum spunem noi "locas de veci". Acest

mormant ne vesteste ca si mormintele noastre vor ramane goale.

Vinerea Mare este zi aliturgica, adica nu se savarseste nici una dintre cele trei Sfinte

Liturghii. Ceremonia principala din aceasta zi este scoaterea Sfantului Epitaf din altar si

asezarea lui pe o masa in mijlocul bisericii. Prin scoaterea Sfantului Epitaf retraim coborarea

de pe Cruce a lui Hristos si pregatirea Trupului Sau pentru inmormantare.

Seara se cantaProhodul si se inconjoara biserica cu Sfantul Epitaf. Este o procesiune de

inmormantare. Epitaful pe care il poarta preotii ajutati de credinciosi simbolizeaza trupul

Mantuitorului. Dupa procesiunea din jurul bisericii, Sfantul Epitaf este asezat peSfanta Masa

din altar, unde ramane pana la Inaltare. Punerea pe Sfanta Masa reprezinta punerea Domnului

in mormant29.

I .4. SMBATA CEA MARE

Iar a doua zi, care este dup vineri, s-au adunat arhiereii i fariseii la Pilat,

Zicnd: Doamne, ne-am adus aminte c amgitorul Acela a spus, fiind nc n via: Dup

trei zile M voi scula. Deci, poruncete ca mormntul s fie pzit pn a treia zi, canu

cumva ucenicii Lui s vin i s-L fure i s spun poporului: S-a sculat din mori. i va fi

rtcirea de pe urm mai rea dect cea dinti.Pilat le-a zis: Avei straj; mergei i ntrii

cum tii. Iar ei, ducndu-se, au ntrit mormntul cu straj,pecetluind piatra.(Matei 27,

62-66)

Sfnta Evanghelie de la Matei, ne relatez ca n Smbata cea Mare, arhiereii i fariseii,

s-au temut de Mntuitorul Iisus Hristos i cunoscnd scripturile, i-au cerut lui Pilat sa punstrjerii la mormntul Domnului nostru, ca nu cumva Sfinii Apostoli sa vin i s-I fure

Trupul i apoi s spun ca a nviat i astfel poporul sa vad ca au comis o nedreptate i ca l-au

omort pe Fiul lui Dumnezeu30!

Atta team i fric aveau arhiereii i fariseii, dar nu de Dumnezeu, ci teama de a nu-i

pierde slava lumeasc, frica ca Hristos cel care a adus iubire in lume, va ajunge mprat

lumesc, care i va conduce pe oameni spre iubire i spre smerenie.

Sfintele femei deci - sau macar doua dintre ele, Maria Magdalena si cealalta Marie,adica Maria a lui Cleopa - fusesera martore ale ingroparii, cunoscand prin urnlare locul unde
http://www.crestinortodox.ro/slujbe-randuieli/prohodul-domnului-72902.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/liturgica/viata-liturgica/sfanta-masa-altarul-bisericii-96770.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/liturgica/viata-liturgica/sfanta-masa-altarul-bisericii-96770.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/slujbe-randuieli/prohodul-domnului-72902.html


18/97

18

se afla mormantul. Este tulburator gandul ca cei ce L-au ingropat pe Iisus au fost un sinedrist

si un fariseu care, in taina, erau ucenicii Domnului. Fapta lor arata, o data in plus, ca nici o

categorie de oameni nu va fi exclusa, din principiu, de la mantuire.

Iudeii Il rastignesc pe Iisus, dar primii ucenici si martiri crestini vor proveni din

randurile lor. Sinedristii Il condamna la moarte, fiind secundati de farisei, care permanent L-

au atacat si au urmarit pieirea Lui. Si iata, printre cei mai inversunati dusmani ai lui Iisus s-au

aflat doi barbati credinciosi care, infruntand primejdia, s-au straduit sa-L ingroape dupa toate

randuielile Legii. Duhul sufla unde voieste si nu este dat oamenilor sa cunoasca cine vor fi

aceia care se vor mantui sau care se vor pierde. Din mijlocul celor mai mari pacatosi pot sa

rasara oricand drepti, chemati uneori chiar sa urce treptele sfinteniei31.

Sinedristul Iosif si fariseul Nicodim se alatura deci apostolilor, sfintelor femei si

celorlalti fii ai lui Israel care au crezut in Hristos si L-au compatimit, pe cand suferea pentru

noi, alcatuind samanta noului Israel: de aceea fapta lor va ramane inscrisa in vesnicie.

Dar arhiereii si fariseii nu-si gasesc linistea nici dupa ce afla ca Iisus murise. Ei par sa fie

urmariti de gandul ca, si de dincolo de mormant, Hristos ar putea sa-i tulbure, sa le

primejduiasca invatatura.

Fapta lor de a doua zi indreptateste aceasta presupunere, caci sambata, dupa cumarata

Sfantul Matei, arhiereii si fariseii se adunara si mersera la Pilat, rugandu-l sa punastraja la

mormant.Cererea lor era justificata, ziceau ei, de chiar afirmatiile lui Iisus, Care spusese fiind

inca in viata: "Dupa trei zile Ma voi scula" (Matei 27, 63). Arhiereii se temeau de aceea ca nu

cumva ucenicii lui Iisus, venind si furand trupul Invatatorului lor, sa vesteasca poporului ca El

S-a sculat din morti. "Si va fi ratacirea de pe urma mai rea decat cea dintai" (27, 64), afirma

acestia, in speranta de a-l convinge astfel pe procurator sa incuviinteze cererea lor.

Pilat, caruia procesul lui Iisus cu numeroasele sale incidente si interventii din partea

capeteniilor lui Israel ii pusese rabdarea la grea incercare, le raspunde: "Aveti straja; mergeti

si intariti cum stiti" (27, 65). Se vede limpede ca doreste sa nu mai fie tulburat in legatura cuacest osandit, asa ca le ingaduie sa ia orice masuri vor crede de cuviinta32.

Fruntasii evrei, multumiti desigur ca au primit consimtamantul Procuratorului, se

grabesc sa aseze o paza la mormant si merg chiar mai departe, pecetluind si piatra de la

intrare. Iudeii pecetluiesc piatra - cat de semnificativ este acest gest! - in nadejdea ca uitarea

sa-L acopere definitiv pe Cel ce zacea acolo. Dar ei nu vor putea opri astfel nici coborarea la

iad si nici Invierea lui Iisus, urmata de raspandirea noii credinte.

De cate ori, de-a lungul istoriei, vor incerca dusmanii lui Hristos sa pecetluiascacuvantul Evangheliei, sa faca sa amuteasca glasul slujitorilor lui Hristos! Stradania lor se va
http://www.crestinortodox.ro/editoriale/70135-cum-arata-sfantul-voievod-stefan-cel-marehttp://www.crestinortodox.ro/editoriale/70135-cum-arata-sfantul-voievod-stefan-cel-marehttp://www.crestinortodox.ro/invierea-domnului/71048-invierea-lui-hristos-si-straja-de-la-mormanthttp://www.crestinortodox.ro/invierea-domnului/71048-invierea-lui-hristos-si-straja-de-la-mormanthttp://www.crestinortodox.ro/invierea-domnului/71048-invierea-lui-hristos-si-straja-de-la-mormanthttp://www.crestinortodox.ro/invierea-domnului/71048-invierea-lui-hristos-si-straja-de-la-mormanthttp://www.crestinortodox.ro/editoriale/70135-cum-arata-sfantul-voievod-stefan-cel-marehttp://www.crestinortodox.ro/editoriale/70135-cum-arata-sfantul-voievod-stefan-cel-mare


19/97

19

arata insa la fel de zadarnica si de lipsita de noima ca si aceea a carturarilor evrei care isi

inchipuiau, in nebuneasca lor indrazneala, ca aveau vreo putere asupra Fiului lui Dumnezeu si

ca puteau sa-L retina pe veci in maruntaiele pamantului33.

Fapta capeteniilor lui Israel se va intoarce si de data aceasta impotriva lor: ostasii vor

fi primii martori ai Invierii, ei vor vedea ingerul care va pravali piatra si vor simti cutremurul

ce va urma coborarii solului ceresc.

Straduintele fruntasilor evrei, ca si acelea ale succesorilor lor intru aceeasi nazuinta,

care unnareau sa se impotriveasca randuielii divine si sa astearna o tacere vesnica asupra lui

Hristos si a invataturii Sale, s-au dovedit zadarnice.

Invierea Domnului, urmata de Coborarea Srantului Duh si de fulgeratoarea raspandire

a Evangheliei, va risipi curand iluziile acestor amagitori, dezvaluind puterea Dumnezeului

intrupat, pe care moartea nu-L va putea pastra34.


20/97

20

CAPITOLUL II

PATIMILE DOMNULUI N EVANGHELIE SFNTULUI APOSTOL I

EVANGHELIST MARCU

Numele lui era Ioan, dup cum spuneBiblia:"El a venit n casa Mariei, mama lui Ioan

care era numit i Marcu, unde muli se adunau pentru rugciune (Fapte 12:12). " El este cel la

care s-a gndit Domnul Hristos, a Cruia este slava, cnd a spus: " Ducei-v n cetate la

cutare om, i spunei-i: nvtorul zice: Vremea Mea este aproape; voi face Patele cu

uceniciiMei n casa ta."(Matei 26:18).

Casa lui a fost prima biseric cretin, unde ei au mncatPatele,s-au ascuns dup

moartea Mntuitorului i n camera de sus de aici au primitDuhul Sfnt.

Acest apostol s-a nscut n Cirene (unul din cele cinci orae vestice, Pentapolis, din

Vestul Africii). Numele tatlui su era Aristopolus, iar mama sa se numea Maria i era rud

cuApostolul Varnava.Credina lor eraiudaismul i erau bogai i onorai. Prinii l-au educat

n cultura greac i ebraic. Dup ce au emigrat la Ierusalim, l-au numit Marcu. Marcu vizitafrecvent casa Sfntului Petru i de la el a nvat cretinismul35.

I I .1. I NTRAREA MNTUI TORULUI I I SUS HRISTOS N I ERUSAL IM

Iar cei ce mergeau nainte i cei ce veneau pe urm strigau, zicnd: Osana! Bine

este cuvntat Cel ce vine ntru numele Domnului! Binecuvntat este mpria ce vine a

printelui nostru David! Osana ntru cei de sus!(Marcu 11,9-10)

Cu ase zile nainte de Patile Iudeilor a intrat Domnul nostru Iisus Hristos

triumfal n Ierusalim. nconjurat de Sfinii Si Apostoli i de o mulime mare de popor se

apropie de poarta cetii. Era mare alai i bucurie n tot Ierusalimul. Muli au aternut n calea

Mntuitorului vemintele lor, alii ineau stlpri n mini, toi erau bucuroi, veseli i strigau :

Osana! Bine este cuvntat Cel ce vine ntru numele Domnului ! (Marcu XI, 9).
http://ro.orthodoxwiki.org/Sf%C3%A2nta_Scriptur%C4%83http://ro.orthodoxwiki.org/Sf%C3%A2nta_Scriptur%C4%83http://ro.orthodoxwiki.org/Ucenichttp://ro.orthodoxwiki.org/Evanghelia_dup%C4%83_Mateihttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Pa%C5%9Ftele&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Pa%C5%9Ftele&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/Duhul_Sf%C3%A2nthttp://ro.orthodoxwiki.org/Duhul_Sf%C3%A2nthttp://ro.orthodoxwiki.org/Apostolul_Varnavahttp://ro.orthodoxwiki.org/Apostolul_Varnavahttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Iudaism&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Iudaism&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Iudaism&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/Apostolul_Varnavahttp://ro.orthodoxwiki.org/Duhul_Sf%C3%A2nthttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Pa%C5%9Ftele&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/Evanghelia_dup%C4%83_Mateihttp://ro.orthodoxwiki.org/Ucenichttp://ro.orthodoxwiki.org/Sf%C3%A2nta_Scriptur%C4%83


21/97

21

Oare de ce intr Iisus, pe care-L tim att de smerit i umilit, triumfal, n cetatea

Ierusalimului ? Mai nti de toate Iisus vrea s se arate poporului ca mprat al lui Israil. Apoi

aceast intrare srbtoreasc n Ierusalim, avea s fie modul intrrii Sale n Ierusalimul ceresc.

Iat rostul srbtorii de astzi, nelesul mai adnc al alaiului care I se face blndului Iisus.

Aceast intrare triumfal a dumnezeiescului Mntuitor n Ierusalim mai are i o nsemntate

tainic, fiindc ea se repet i se serbeaz pn astzi in Sfnta Euharistie, n Sfnta

Cuminectur cum i spune poporul nostru, pentru c Sfnta mprtanie nu este altceva

dect o intrare srbtoreasc a Mntuitorului Iisus Hristos n sufletul cretinului. De aici s-a

nrdcinat i un obicei ca cei mai muli credincioi s se mprteasc n Duminica Floriilor

sau a Stlprilor. Deci intrarea lui Iisus n Ierusalim ne aduce aminte de intrarea Lui n

sufletele credincioilor, ne aduce aminte de Sfnta i marea Tain a mprtaniei36.

Sfnta mprtanie este Taina cea mai mare a credinei noastre. n aceast Tain vine

Domnul nostru Iisus Hristos, ntreg, n prticica cea mai mic, cu Trupul i Sngele Su, vine

la cei ce se mprtesc n biseric, ca s-i sfineasc, la cei bolnavi, ca s-i mngie, i s-i

ntreasc, la cei care zac pe patul morii, ca s le uureze plecarea din lumea aceasta ; dndu-

le fgduina dulce i plin de mngiere .Ce mare bucurie de a fi cretin, ce fericire pentru

noi pmntenii i fiii Bisericii lui Hristos c ne putem hrni cu prea curatul Trup i Sngeal

lui Dumnezeu !

Aceast hran minunat a Sfintei mprtanii ne-a pregtit-o dragostea lui Dumnezeu

nou, cretinilor, n fiecare biseric, ns multor cretini le vine greu s se pregteasc mcar

o dat pe an pentru aceast hran fr asemnare pe lume.

Un om nvat ne spune despre aceast nfricoat tain : Dac am putea noi contopi

toate faptele mari, cte s-au ntmplat n lume, cu tot binele, frumosul i folosul lor ntr-o

singur fapt i dac am pune-o pe aceasta alturi de o fapt pe care o svrete cretinul,

dac primete cu vrednicie Sfnta mprtanie, atunci toate acele fapte ale neamului omenesc

n-ar fi, pe lng o singur mprtanie, dect numai umbra unei umbre. Ce cuvinte

frumoase despre folosul neasemuit de mare al unei mprtanii cu adevrat cretineti. Pentru

o asemenea mprtanie, adevrat cretineasc37, se nelege de la sine c trebuie s fim

pregtii n chip cuviincios. Iat ce ne spune n aceast privin Sfntul Apostol Pavel : S se

cerceteze, ns, omul pe sine i aa s mnnce din pine i s bea din pahar (I Corinteni XI,

28). Cercetarea cugetului, o mrturisire plin de cin a pcatelor noastre sunt pregtirea ce


22/97

22

se cere pentru Sfnta Tain a mprtaniei. Cui i lipsete aceast pregtire cretineasc ,

izvorul de via fctor al Sfintei mprtanii se va preface ntr-un izvor de osnd, dup cum

ne spune iari Sfntul Apostol Pavel : Cel ce mnnc i bea cu nevrednicie, osnd i

mnnc i bea, nesocotind Trupul Domnului (I Corinteni XI, 29).

Aa cum evreii, la Intrarea lui Iisus n Ierusalim,i-au lepdat hainele, le-au

aternut n cale, s ne lepdm i noi n faa intrrii lui Iisus n sufletul nostru i n faa

Sfintei mprtanii, de toate patimile, poftele i greelile noastre. Precum L-a ntmpinat

poporul evreu pe mpratul Su, la porile Ierusalimului cu stlpri, s ieim i noi naintea

Lui cu stlparea unui suflet curit printr-o mrturisire sincer cretineasc38.

Numai aa fcnd, Sfnta mprtanie va fi pentru fiecare dintre noi, ntr-adevr, unizvor de fericire, de mngiere i de via venic. Atunci vom simi i nelege ct de

adevrate sunt frumoasele cuvinte ale Fericitului Augustin cu privire la Sfnta mprtanie :

Cu toate c Dumnezeu este atotputernic, n-a putut s ne dea mai mult, cu toate c este

atotnelept, n-a tiut s ne dea mai mult i cu toate c este atotbogat, n-a avut de unde s ne

dea mai mult dect aceast Sfnt Tain. Dup ce am vzut care este nelesul intrrii

triumfale a Fiului lui Dumnezeu n cetatea Ierusalimului, se cuvine s-L rugm pe Dumnezeu,

ca ziua cea sfnt i mare a nvierii Domnului s ne gseasc pe toi pregtii, curai, luminai

i vrednici de fericirea cea adevrat i netrectoare39.

I I . 2. UNGEREA DI N BETANI A. CINA CEA DE TAINA. GHETSIMANI . PRINDEREA.

INFATISAREA LA CAIAFA. LEPADAREA LUI PETRU

Minunea Invierii Domnului Iisus este temeiul existentei Bisericii noastre, in care toti

suntem cuprinsi ca madulare ale lui Hristos si in acest fel vietuind ascunsi cu Hristos in

Dumnezeu(Col. 3, 3).Din orice unghi am privi acesta minune extraordinara, a Invierii, ea nu poate fi

consumata sau epuizata din punct de vedere teologic, intrucat transcede(depaseste) insasi

ratiunea noastra marginita. Din aceasta viziune, ne propunem sa expunem cate aspecte

teologice, legate de un moment anterior Jerftei de pe Golgota40.

Pana la desfasurarea propriu-zisa a evenimentelor pascale, este important sa

cunoastem faptul ca evanghelisti acorda o importanta deosebita evenimentelor pregatitoare

Patimilor lui Iisus. Aceastea au un rol relevant, intrucit anticipiaza actul de Preamarire a lui


23/97

23

Iisus Hristos. Dintre acestea am ales spre studiu pericopa Ungerii din Betania, aceasta

secventa fiind consemnata in toate cele patru Evanghelii41.

i fiind El n Betania, n casa lui Simon Leprosul, i eznd la mas, a venit o femeie

avnd un alabastru, cu mir de nard curat, de mare pre, i, sprgnd vasul, a vrsat mirul pe

capul lui Iisus. Dar erau unii mhnii ntre ei, zicnd: Pentru ce s-a fcut aceast risip de mir?

Cci putea s se vnd acest mir cu peste trei sute de dinari, i s se dea sracilor. i crteau

mpotriva ei. Dar Iisus a zis: Lsai-o. De ce i facei suprare? Lucru bun a fcut ea cu Mine.

C pe sraci totdeauna i avei cu voi i, oricnd voii, putei s le facei bine, dar pe mine nu

M avei totdeauna. Ea a fcut ceea ce avea de fcut: mai dinainte a uns trupul Meu, spre

nmormntare. Adevrat zic vou: Oriunde se va propovdui Evanghelia, n toat lumea, se va

spune i ce-a fcut aceasta, spre pomenirea ei.(Marcu 14, 3-9)

Tematica abordata aici este una vasta si diversificata, astfel ca in articolul de fata ne

vom indrepta atentia doar asupra relatarilor primilor doi evanghelisti (Matei si Marcu). Acest

fapt se datoreaza si unor probleme esentiale ce s-au ridicat de-a lungul timpului, referitoare la

identificarea aceluiasi episod scripturistic in cadrul tuturor relatarilor evanghelistilor42.

Astfel, Sfantul Ioan Gura de Aur, fara a se preocupa intr-un mod atent de acest subiect,

considera ca femeia prezenta in expunerea sinopticilor(Matei, Marcu si Luca) este aceiasi,

doar episodul din Evanghelia dupa Ioan fiind diferit. Mai tarziu, Sfantul Teofilact al Bulgariei

considera evenimentul din Betania ca fiind acelasi doar in cadrul primelor doua Evanghelii.

Asadar, in cazul acesta, avem de-a face cu trei femei diferite aflate intr-un context

asemanator langa Iisus. In functie de aceste teze oscileaza si parerile cercetatorilor biblisti

ortodocsi moderni. Nu in ultimul rand, referitor la Ungerea din Betania, traditia liturgica a

Bisericii Ortodoxe trateaza ca fiind identice relatarile evaghelistilor sinoptici. Conchidem prin

a spune ca, pentru o abordare generala si corecta a acestei teme ne limitam doar la expunerea

facuta de aghiografii Matei si Marcu43.

Referindu-ne la cuprinsul episodului din Betania, in textul sfant ni se spune ca Iisus seafla intr-o casa din cetatea Betaniei, la un om pe nume Simon Leprosul(Mt. 26,6). Ne putem

intreba care este rostul prezentei Mantuitorului in casa unui asa-zis lepros, dupa cum am citit

din textul sacru.

Prescriptiile Vechiului Testament pentru leprosi erau destul de clare: Leprosul, cel ce

are aceasta boala, sa fie cu hainele sfasiate, cu capul descoperit, invelit pana la buze, si sa

strige mereu: necurat! necurat! Tot timpul cat va avea pe el boala, sa fie spurcat, ca necurat

este; si sa traiasca singuratic si afara din tabara sa fie locuinta lui.(Levitic 13, 45-46).


24/97

24

In alta ordine de idei, un om care era bolnav de lepra, era obligat sa locuiasca in afara

cetatii, separat prin mai multe criterii de restul oamenilor. Faptul ca Iisus se afla in cetate cu

Simon Leprosul si mai mult decat atata, in casa lui, alaturi si de alti oameni, in ciuda

prescriptiilor din Lege, ne determina sa afirmam cu certitudine savarsirea unei minuni de catre

Iisus prin vindecarea lui Simon de lepra. Acesta probabil ofera masa din casa sa spre

multumire in cinstea vindecarii sale. In alt fel nu s-ar explica prezenta Mantuitorului in acel

loc44.

De altfel, evangheliile mai consemneaza episodul vindecarii celor zece leprosi, astfel

ca avem toate circumstantele sa credem in savirsirea acestei minuni. Am insistat pe acest

aspect, intrucit majoritatea credincisilor nu-l cunosc, iar preotii din Biserica vorbesc destul de

putin despre el. Asadar, numai din numele unui om, am demonstrat infaptuirea unei minuni

petrecuta in contextul premergator al Patimilor lui Iisus.

In continuarea episodului din Betania, iese in evidenta gestul unei femei, care se

apropie de Hristos, ungandu-L pe cap cu mir de nard curat (Mc. 14,4). Asupra acestui mod

de manifestare a femeii, Sfintii Parinti si scriitorii bisericesti ne ofera o serie larga de

interpretari. Desigur, gestul femeii trebuie corelat si cu modul ucenicilor de raportarea la

acesta, prin faptul ca ei se arata contrariati in fata Mantuitorului pentru risipa de bani care s-a

facut prin varsarea mirului(Mc. 14, 4-5).

Astfel, Iisus le explica ucenicilor semnificatia acelui gest de ungere si le porunceste ca

oriunde se va propovadui Evanghelia sa se aminteasca si de acest eveniment (Mc. 14, 6-9).

Interesant este ca atit Sf. Matei cat si Sf. Marcu, introduc acest episod intre vestirea Patimilor

lui Iisus, hotararea mai-marilor Sinagogi de a-L prinde pe Acesta si intre gestul de tradare a

lui Iuda. Vom incerca sa aratam ca acest fapt nu este unul intamplator, deoarece scena din

Betania, are legatura directa cu momentele amintite anterior45.

Revenind la explicarea actului de ungere al Mantuitorului, trebuie amintita tipologia

pe care o realizeaza Sfantul Ioan Gura de Aur, intre acest episod si secventa din VechiulTestament, cand Iacob construieste o piatra misterioasa lui Dumnezeu pe care a varsat mir (cf.

Lev. 28,18). Precum acele miresme si jertfe erau bineplacute lui Dumnezeu-Tatal, asemenea

si mirul de nard curat din Betania ii este bineplacut Fiului. Intrucat gestul femeii porneste

dintr-un sentiment de profunda adorarea a lui Hristos ca Mesia, retinem ca evenimentul are si

o insemnatate importanta legata de moartea lui Iisus46.

In acest sens, Hristos spune urmatorul lucru: Ea a facut ceea ce avea de facut: mai

dinainte Mi-a uns trupul cu mir, spre ingropare (Mc. 14,8). Cu alte cuvinte, Iisus, prinungerea care i-a fost facuta de femeie, se arata pe Sine ca Mesia, ca Cel ce trebuie sa moara


25/97

25

pentru noi, si ne da o dovada a existentei cultului divin ca mod de adoratie a lui Hristos. Din

aceasta perspectiva, se explica si faptul ca Iisus ia apararea femeii in fata Apostolilor tulburati

de gestul ei, spunand: Lasati-o, de ce-i faceti suparare? Bun lucru a facut ea pentru Mine.

Caci pe saraci totdeauna ii aveti cu voi, dar pe Mine nu Ma aveti intotdeauna(Mc. 14, 6-7).

Sfantul Teofilact al Bulgariei, da o explicatie foarte interesata scenei prin care femeia

isi manifesta adoratia fata de Hristos. Tocmai vindecarea lui Simon, spune autorul, este

argumentul suprem pentru femeie, ce-o determina sa verse mirul scump pe capul lui Iisus. In

continuare, se consemneaza cateva aspecte deosebit de importante si anume: identificarea

intelesului duhovnicesc(anagogic) al acestui eveniment, urmat de actualizarea actului savarsit

de femeie prin noi, crestinii de azi. Acest lucru este ilustrat astfel: capul lui Hristos este

identificat a fi Dumnezeirea Sa, iar mirul este reprezentat de faptele bune(mir duhovnicesc).

Noi, crestinii, savarsind acest proces, reactualizam gestul femeii asemanandu-ne cu ea

in virtute si in sentimentul de adoratie pentru Hristos. In sensul celor spuse pana aici, este

lesne de inteles de ce Iisus porunceste ca fapta ei sa fie amintita pururea, dupa cum noteaza

Sfantul Apostol Marcu: Adevar va spun Eu voua: Oriunde se va propovadui Evanghelia, in

toata lumea, se va spune si ce a facut ea, spre pomenirea ei(Mc. 14, 9).

Sfantul Ioan Hrisostom, retine cuvintele in toata lumea, care dovedeste faptul ca

Evanghelia se va propovadui la toata lumea. Dupa terminarea acestui episod, Iuda

Iscarioteanul, se duce la arhierei pentru a-L da pe Iisus in mainile lor(Mt. 14, 14). Sfantul

Teofilact, considera ca acesta atitudine de tradare a lui Iuda, este data de impactul pe care l-a

avut asupra sa risipa de bani din gestul femeii. Asadar, daca in inceputul capitolului,

autoritatile sinagogale isi propuneau sa-L prinda pe Iisus, derularea episodului din Betania,

genereaza gestul de vanzare a Mantuitorului de catre Iuda47.

In concluzie, semnificatia episodului Ungerii din Betania raportat la contextul

premergator al Patimilor lui Hristos este unul relevant. In textul pericopei evanghelice, se

anticipeaza o serie de evenimente foarte importante ce tin de persoana divino-umana a luiIisus precum: cultul divin, tradarea si moartea Sa. Din perspectiva propovaduirii

apostolice(kerigma) aflam faptul ca Evanghelia lui Hristos va fi impartasita la toata lumea.

Nu in ultimul rand, trebuie amintita datoria noastra duhovniceasca de a reactualiza

gestul femeii prin faptele noastre bune savarsite in numele lui Iisus Hristos. Deoarece prin

faptele bune facute in numele Mantuitorului, marturisim credinta adevarata a lui Hristos(Iac.

2,20) si astfel ne insusim statutul de fii ai Luminii, precum zice Sfanta Scriptura: Si celor cati

L-au primit, care cred in numele Lui, le-a dat putere ca sa se faca fii ai lui Dumnezeu.


26/97

26

SfantulApostol si Evanghelist Marcuconsemneaza urmatoarele: "Iar in ziua cea dintai

a Azimilor, cand jertfeau Pastile, ucenicii Lui L-au intrebat: Unde voiesti sa gatim, ca sa

mananci Pastile? Si a trimis doi din ucenicii Lui, zicandu-le: Mergeti in cetate si va va

intampina un om, ducand un urcior cu apa; mergeti dupa el. Si unde va intra, spuneti

stapanului casei ca Invatatorul zice: Unde este odaia in care sa mananc Pastile impreuna cu

ucenicii Mei? Iar el va va arata un foisor mare asternut gata. Acolo sa pregatiti pentru noi. Si

au iesit ucenicii si au venit in cetate si au gasit asa precum le-a spus si au pregatit Pastile.

Iar facandu-se seara, a venit cu cei doisprezece. Pe cand sedeau la masa si mancau, Iisus a zis:

Adevarat graiesc voua ca unul dintre voi, care mananca impreuna cu Mine, Ma va vinde. Ei

au inceput sa se intristeze si sa-I zica, unul cate unul: Nu cumva sunt eu? Iar El le-a zis: Unul

dintre cei doisprezece, care intinge cu Mine in blid. Ca Fiul Omului merge precum este scris

despre El; dar vai de omul acela prin care este vandut Fiul Omului. Bine era de omul acela

daca nu s-ar fi nascut48.

Si, mancand ei, a luat Iisus paine si binecuvantand, a frant si le-a dat lor si a zis: Luati,

mancati, acesta este Trupul Meu. Si luand paharul, multumind, le-a dat si au baut din el toti.

Si a zis lor: Acesta este Sangele Meu, al Legii celei noi, care pentru multi se varsa. Adevarat

graiesc voua ca de acum nu voi mai bea din rodul vitei pana in ziua aceea cand il voi bea nou

inimparatia lui Dumnezeu.Si dupa ce au cantat cantari de lauda, au iesit la Muntele

Maslinilor." (Marcu 14, 12-27)

i au venit la un loc al crui nume este Ghetsimani, i acolo a zis ctre ucenicii Si:

edei aici pn ce M voi ruga. i a luat cu El pe Petru i pe Iacov i pe Ioan i a nceput a Se

tulbura i a Se mhni.i le-a zis lor: ntristat este sufletul Meu pn la moarte. Rmnei aici

i privegheai.(Marcu 14, 32-34)

La Marcu, Iisus Se adreseaza Tatalui cu apelativul Avva. In limba aramaica, acest

cuvant, avand o pronuntata nuanta de duiosie, inseamna "tata", fiind rostit numai de copiiimici. Pare strigatul unui prunc care, incoltit de primejdie, cere ajutorul parintelui sau.

Cuvintele lui Iisus rostite catre Petru: "Simone, dormi? N-ai avut tarie ca sa veghezi un

ceas?" (Marcu 14,37) rasuna peste veacuri ca o mustrare dureroasa care ii vizeaza pe toti

oamenii. Pascalspune ca Hristos ii mantuieste pe ucenici, in timp ce ei dorm. EI sufera singur

si ne izbaveste singur, caci mantuirea este dar facut omului de Fiul Tatalui.
http://www.crestinortodox.ro/liturghia/70745-imnul-trisaghion-apostolul-si-evangheliahttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68668-omul-imparatiei-lui-dumnezeuhttp://www.crestinortodox.ro/dreapta-credinta/69840-e-cu-neputinta-a-spune-ca-in-hristos-este-o-singura-vointahttp://www.crestinortodox.ro/dreapta-credinta/69840-e-cu-neputinta-a-spune-ca-in-hristos-este-o-singura-vointahttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68668-omul-imparatiei-lui-dumnezeuhttp://www.crestinortodox.ro/liturghia/70745-imnul-trisaghion-apostolul-si-evanghelia


27/97

27

Slujitorii purtau faclii pentru a lumina gradina cufundata in intuneric si a-L prinde

astfel mai usor pe Cel care banuiau ca va incerca sa Se ascunda. De teama poate ca Iisus va

fugi sau ca vreunul dintre ucenici ar putea sa-I ia locul, Iuda le daduse un semn de

recunoastere: "Pe care-L voi saruta, Acela este. Prindeti-L si duceti-L cu paza" (Marcu 14,44).

Daca putin mai inainte Iisus indraznise sa nadajduiasca ca paharul s-ar putea indeparta

de la buzele Sale, acum, cand clipa de sovaiala a trecut si cand voia Sa se pleaca din nou intru

totul celei a Parintelui ceresc, nici o impotrivire nu-si mai avea rostul. Desi Se vede tradat si

prins, asemenea unui raufacator, Hristos il mustra pe Petru pentru fapta sa necugetata,

subliniind ca orice act de violenta se va intoarce, mai devreme sau mai tarziu, impotriva celui

ce l-a savarsit: "Toti cei ce scot sabia, de sabie vor pieri". Aceste cuvinte vor fi confirmate de

nenumarate ori de-a lungul istoriei, in cuprinsul careia cei ce vor recurge la forta, ucigandu-l

pe adversar, vor pieri in acelasi mod. Hristos nu Se poate insa impiedica sa-i certa pe cei

veniti sa-L prinda si mai ales pe aceia care urzisera complotul impotriva Sa: "Ca la un talhar

ati iesit cu sabii si toiege, ca sa Ma prindeti" (Marcu 14, 48), ii mustra El, si din aceste cuvinte

razbate parca mahnirea Sa pentru faptul ca folosesc violenta si forta impotriva Celui venit sa-i

invete blandetea si iertarea. "In fiecare zi eram la voi in templu, invatand, si nu M-ati prins"

(14, 49), ii infiunta in continuare, scotand la iveala fatarnicia acelora care nu au cutezat sa-L

aresteze in mijlocul multimii, incoltindu-L in schimb la miez de noapte, intr-un loc ascuns.

In clipa cand Patimile au si inceput, Iisus vrea parca sa sublinieze inca o data ca

paseste liber spre moarte si ca de El atarna acceptarea sau respingerea crucii. Misiunea de

Mesia suferind pentru care optase in pustiu, invingand ispita demonica, Si-o asuma acum in

toata plenitudinea sa49.

Nu numai cel rau, dar si ucenicii Sai, insufletiti de cele mai bune intentii, dar

neintelegand adevarata menire a lui Iisus, incearca pana in ultimul ceas sa-L abata de pe calea

Golgotei. Ispita de a Se izbavi, prin puterea ce Ii era data, va reveni continuu: chiar si in

timpul agoniei, Domnul va fi indemnat de iudei sa Se mantuiasca, coborandu-Se de pe cruce.De aceea staruie cu atata insistenta asupra faptului ca nu este victima unui destin

neinduplecat, ci stapanul propriei Sale vieti, pe care o ofera pentru rascumpararea omului.

Intre timp, indeplinindu-si misiunea, ostasii si comandantul lor, impreuna cu slujitorii

iudeilor, asa cum noteaza cu grija Ioan, Il prind pe Iisus si Il leaga, iar ucenicii, vazand

acestea, "Iasandu-L, au fugit toti" (Marcu 14,50). Cat de dureros suna acest verset, identic la

Matei si Marcu! Domnul trebuia sa experieze toata gama de dureri ce insotesc viata omului,

dintre care sentimentul de parasire din partea celor dragi, atunci cand te afli intr-o marerestriste, constituie poate una din cele mai mari suferinte.


28/97

28

Un episod relatat numai de Marcu si avand savoarea particulara a faptului desprins din

realitate este cel privitor la aparitia unui tanar, care continua sa-L urmeze pe Iisus si dupa

arestare. Acesta era infasurat intr-un giulgiu, pe trupul gol, si atunci cand slujitorii il apuca

voind sa-I prinda, fuge gol, lasand in mana lor cearsaful (Marcu 14, 51-52). Cei mai multi

comentatori cred ca il pot identifica in acest tanar chiar peevanghelistul Marcu,ipoteza care

ar putea fi admisa daca s-ar sti cagradina Ghetsimani apartinea Mariei, mama lui Marcu.

Oricum ar fi, este miscator acest tanar, probabil un ucenic - care, spre deosebire de apostoli,

nu Il paraseste pe Iisus nici in ultima clipa. Dupa ce si acesta este silit sa fuga, Domnul

ramane singur cu cei care Il duceau spre a fi judecat50.

Interogatoriul luat de Anna nu a avut probabil un caracter oficial. Marele preot era

desigur curios sa-L vada pe Iisus si sa se convinga ca fusese arestat, dar nu voia sa se angajeze

in vreun fel, dat fiind mai ales ca lui nu-i revenea nici o obligatie dinpunct de vedere legal.

Acesta este poate motivul pentru care interogatoriul luat de Anna nu este consemnat in nici o

alta Evanghelie, chiar trecerea pe la el fiind omisa de sinoptici. Sfantul Ioan subliniaza doar ca

Anna L-a trimis pe Iisus din nou legat la Caiafa, dandu-L deci in seama pazei militare, de

teama unei evadari.

O serie de comentatori sunt de parere - parere pe care, de altfel, ne-o insusim - ca

pentru judecarea lui Iisus au avut loc doua sedinte ale Sanhedrinului: una noaptea, indata dupa

ce fusese infatisat lui Anna, si o a doua dimineata, inainte de a-L trimite la Pilat. Ipoteza

respectiva se intemeiaza pe marturiile lui Marcu si Matei, atestata de versetele: "Si au dus pe

Iisus la arhiereu si s-au adunat acolo toti arhiereii si batranii si carturarii" (Marcu 14, 53).

Acest text preceda interogatoriul; tot Marcu spune: "Si indata dimineata, arhiereii, tinand sfat

cu batranii, cu carturarii si cu tot sinedriul si legand pe Iisus, L-au dus si L-au predat lui Pilat"

(Marcu 15, 1).

La prima sedinta s-a dezbatutprocesul religios,constatandu-se, dinpunctul de vedere

al conducatorilor evrei, vinovatia lui Iisus. A doua nu va avea decat un caracter pur formal: eava confirma sentinta data de prima si va hotari predarea lui Iisus in mainile procuratorului,

formulandu-se in acest scop si acuzatia de ordin politic. Cutremuratoare a fost clipa - dar cati

si-au dat seama de aceasta? - cand Hristos, Mesia cel asteptat si vestit de toti profetii Legii

vechi, S-a infatisat inaintea Sanhedrinului. Mielul de care vorbeste Isaia este adus inaintea

marelui preot al vechii aliante, care va hotari sa fie junghiat, asa cum proorocise profetul51.

Legea veche isi afla astfel implinirea si se condamna in acelasi timp prin acest act.

Indata ce Domnul aparu in fata tribunalului, incepu desfasurarea procesului. Sinedristiicautau, asa cum arata Marcu, o marturie care sa indreptateasca osandirea la moarte, de aceea
http://www.crestinortodox.ro/diverse/69299-evanghelia-dupa-marcuhttp://www.crestinortodox.ro/diverse/88210-gradina-ghetsimanihttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69398-ecumenismul-din-punct-de-vedere-ortodoxhttp://www.crestinortodox.ro/patimile-lui-hristos/71091-procesul-religioshttp://www.crestinortodox.ro/editoriale/70085-canonul-si-inspiratia-sfintei-scripturi-vazute-din-punct-de-vedere-ortodoxhttp://www.crestinortodox.ro/editoriale/70085-canonul-si-inspiratia-sfintei-scripturi-vazute-din-punct-de-vedere-ortodoxhttp://www.crestinortodox.ro/patimile-lui-hristos/71091-procesul-religioshttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69398-ecumenismul-din-punct-de-vedere-ortodoxhttp://www.crestinortodox.ro/diverse/88210-gradina-ghetsimanihttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69299-evanghelia-dupa-marcu


29/97

29

chemara o serie de martori, negasind insa nici o acuzatie valabila, "desi venisera multi martori

mincinosi" (Matei 26, 60). In cele din urma venira inca doi, care afirmara ca Iisus spusese:

"Voi darama acest templu facut de mana, si in trei zile altul, nefacut de mana, voi cladi"

(Marcu 14, 58). Spusele lor se intemeiau pe celerostite de Domnul cand

patimile mantuitorului in evanghelii.docx

Documents