vindecarea psi - 3

7/26/2019 Vindecarea Psi - 3

1/47

LEGATURILE KARMICE

Aceste legaturi contin informatii despre destinul nostrutrasat si orientat de ceruri, att din vietile anterioare, ct sidin viata actuala. n momentul cnd omul repeta o gresealadin vietile anterioare n aceasta viata, le aduce automat petoate sub acelasi numitor comun. Cnd omul este biciuit desoarta, nu-si da seama de ce a venit pe Pamnt. nseamna ca

a mai trait aceasta clipa n alte vieti si, revenind sa nvetesa-si repare greselile, le repeta lasndu-le nerezolvate. nmitologia budista exista fiinte numite bodisatva". odisatvaeste cel predestinat sa devina udd!a fiinta luminata siatotstiutoare#, dar care si-a luat obligatia ca, n loc sa ducao existenta n stare de iluminare, sa revina iar si iar n formafizica, muritoare, pentru a a$uta toate fiintele aflate n sufe-rinta sa devina iluminate. udistii l considera pe gat!amaudda o fiinta la fel ca %isus &ristos. ntr-adevar, dacaprivim nvatatura lor, scrierile marilor proroci si vindecatorisi semnele 'umnezeiesti, vom ntelege ca ei au vazut att declar faptul ca noi toti formam o singura fiinta, nct nu le-arfi stat n putinta sa ramna n Ceruri sau n (irvana cuzmbetul pe buze, asteptnd sa ne naltam cu totii pna la ei.)i vad ca si noi si ei suntem un tot, ca att timp ct unsingur om ramne n ntuneric, mpartim cu totii ratacirile si$ugul sau.

'e aceea trebuie sa fie clar ca noi toti trebuie sa traim sisa murim, sa traim si sa murim si iar sa traim si sa murim,pna cnd viata si moartea vor deveni, pentru fiecare dintrenoi, doua laturi ale unui singur proces, n care suntemconstienti ca noi suntem cu adevarat zei si fiecare dintre noiconstituie parte din tot ceea ce exista. %ar viata si moarteanoastra iau parte la maretul proces al devenirii, caci venim cutotii sa privim c!ipul 'omnului si sa devenim o parte din )l.

I


2/47

CAPITOLUL VII

Credinta, intuitia, autorenuntarea

...si cnd cineva distrue cuvntu!doar "entru ca oa#enii sa $ie #ai %unic&iar si "entru o c!i"a,

nici asta nu este un !ucru serios'...(

Ru)andra *e!icia Enac&e,KARMA

Credinta este convingerea asupra adevarului sau arealitatii fara nevoia de dovezi. Cnd o particica din noicrede ca poate realiza ceva, fara sa fie derutat n aceasta, vareusi. (u expunem pasa$e din Psalmi sau iblie, nu estevorba de credinta n 'umnezeu. *iecare din noi crede nceva. 'ovada care te face sa crezi n fenomene iesite dincomun, de domeniul fantasticului, te face sa fii curios si sa

ncepi sa le studiezi, te conduce la o forma de ncredere ntine cnd doresti sa realizezi ceva. Pna cnd n aceasta nuvom avea o experienta personala care sa confirme celesustinute, ne ramne sa ne bazam pe opiniile formulate depersoane initiate, care pot fi absolut lipsite de sens n raportcu propria noastra viata. 'e fapt, nici nu-i cunoastem peautori, iar acestia pot fi pur si simplu niste nebuni.

++


3/47

enirea exercitiilor prezentate n aceasta carte este dea ne familiariza cu bazele procesului de vindecare psi!ica,orientndu-ne catre perceperea capacitatilor psi!ice, catrecunoasterea )ului superior. Aceste trairi, de orice fel ar fi,vor reprezenta dovezile noastre. )le ne vor aduce credintala nivelul unei cunoasteri pozitive.

ingurul mod de a nvata este cunoasterea. %ntuitia puraeste functia celei de-a saptea c!a/re. ntr-o anumita masura,intuitia difera de credinta, pentru ca intuitia nu are sistem.%ntuitia este un proces ntr-o continua devenire. n sistemulcredintei exista totdeauna anumite lucruri care se consideraacceptate. %ntuitia nu accepta nimic. )a stie. Poate fi definitaca o informatie primita de la gndurile persoana# care vaframnta.

Credinta este uneori atotputernica, alteori foarte slaba.Acolo unde exista credinta, exista un a$utor0 unde existaintuitie, este o eliberare0 acolo unde este credinta este con-fort0 unde este intuitie este autorenuntare. Credinta se bazea-za pe asteptari1 daca voi ndeplini cutare si cutare, rezultatulva fi acesta. 2rice sistem se bazeaza pe asteptare, pe spe-ranta, iar acestea contin n sine smburele dezamagirii. 'acavom crede ca iubind pe cineva vom capata ceva anume,mai mult ca sigur nu vom avea parte dect de dezamagiri.3enuntati sa creati iluzii.

Autorenuntarea nu este un sistem. %ntuitia nu cuprindeasteptare, nu contine sperante, prin urmare nu sunt nicidezamagiri. 'aca iubim un om numai pentru ca-+ iubim,atunci ne supunem iubirii, daruim tot, ne daruim iubirea nloc sa o vindem, si atunci vom avea parte de si mai multaiubire. 'aruind veti dobndi.

Autorenuntarea este neutra, nonrezistenta si ia lucrurileasa cum sunt.

ntr-un anume sens, prezenta carte vorbeste despreautorenuntare si despre priceperea de a ne darui ntreagaforta. ingurul lucru caruia ne putem subordona este ceea ce

++4


4/47

exista. Cnd ne subordonam existentului, suntem lipsiti cutotul de orice rezistenta, devenim pe deplin neutri si intuitivisi, orict ar parea de paradoxal, devenim atotputernici.'evenim astfel o parte esentiala si inseparabila a ceea ceexista. ai corect ar fi sa spunem ca devenim constienti defaptul ca suntem o parte a tot ceea ce exista. 5oate acesteane sunt necesare pentru a trai adevarul acestei stari, deoarece

este evident ca la nivelul intelectului reusim adesea saatingem forta uimitoare care se ascunde dincolo de acestfactor simplu. 6a sfrsitul capitolul al patrulea se mentionaca procesul citirii psi!ice este n realitate un proces dedialog cu sine despre sine. 5ot asa si procesele psi!ice suntprocese de subordonare fata de noi nsine.

Autorenuntarea, neutralitatea, nonrezistenta, toate acesteane a$uta sa mentinem armonia 7niversului. Capacitatilenoastre psi!ice se descopera ntr-o asemenea masura, nctformam noi nsine un tot cu aceasta armonie. 'ar daca vomcrede n armonia Cosmosului, sau avem credinta n acesta,atunci speram ca aceasta armonie sa se manifeste ntr-unanume mod predeterminat. Ca urmare ne pierdem ec!ili-brul, devenim rezistenti si ne situam n afara armoniei.

8%(')CA3)A P3%( C3)'%(9A

2rict ar parea de paradoxal, cu ct vindecatorul sengri$este mai mult de rezultatele vindecarii, cu att el de-vine un vindecator mai nzestrat, mai plin de putere. Aceastase explica prin faptul ca cele mai puternice procedee devindecare se bazeaza pe starea de adevarata iubire. Acestsentiment este legat de a patra c!a/ra.

'aca iubim pe cineva pentru ca ne asigura securitatea,ne ofera bani sau atentie, nseamna ca nu iubim pentrubucuria de a iubi. nseamna ca iubim de dragul posibilitatiide a primi ceva la rndul nostru. ntre doi oameni poate

114


5/47

exista un acord care sa-i satisfaca pe amndoi1 )u ti dauiubirea daca tu mi dai bani, sau atentie, sau mi oferi securi-tate etc." 'e cele mai multe ori un astfel de acord nu aducedect dezamagiri. Prea multe se cer n numele iubirii1 bani,siguranta, promisiuni, atentie, conditii si, de foarte multe ori,iubirea este pierduta, deoarece nu s-a realizat n sine.

Acelasi lucru se poate spune si despre vindecare. Cndun medium vindeca pacientii pentru ca i place sa-i vindece,n fata lui se desc!id posibilitati aproape nelimitate pentrua obtine cele mai bune rezultate. Cnd nsa vindeca pentruca ar dori sa devina un mare vindecator sau pentru ca nudoreste boala sau moartea persoanei iubite, de care nu vreasa se desparta, sau vrea sa a$unga faimos, mintea se va rataciprintre felurite gnduri n timpul procesului de vindecare.'orintele sale i consuma ntreaga energie. )nergia beneficava fi consumata nu pentru vindecare, ci pentru satisfacereadorintelor sale. Acest vindecator se va putea transforma n-tr-un canal al energiei vindecatoare daca va reusi sa renuntela dorintele sale.

ulti vindecatori spun1 Prin mine actioneaza 'um-nezeu, eu nu stiu ce fac." (u este obligatoriu sa stim cefacem. 'upa cum am mai spus, la urma urmei nu suntemobligati sa purificam aurele, sa extragem legaturile, sareprezentam trandafiri etc. untem obligati doar sa facem cavindecarea sa se mplineasca. Cnd vindecatorul declara case transforma n canalul prin care trece 'umnezeirea, elvorbeste despre propriul sau 'umnezeu, indiferent de loculn care se afla acesta, n Ceruri, pe Pamnt sau n sufletul sau.

Credinta care nsoteste vindecatorul, este credinta pro-priu-zisa, corespunzatoare puritatii celei de-a patra c!a/re,iubirea care nu cere nimic n sc!imb. 8indecarile uimitoarerealizate de mediumuri au loc n starea de autorenuntare.

Cel care vindeca prin credinta nu trebuie sa canalizezeenergia spre boala sau sanatatea pacientului. )l nu are ne-voie ca pacientul sa se simta mai bine si nici un mod de

++:


6/47

supravietuire nu-i este blocat de faptul ca cineva se simtemai bine sau mai putin bine. %n munca sa vindecatorul poatefolosi energia armonica a Cosmosului n locul propriei saleenergii, orientnd-o spre refacerea energetica si aducereacorpului n armonie cu 7niversul.

Aflndu-se n stare neutra, cel care vindeca prin cre-

dinta i poate pune la dispozitie pacientului sau spatiul psi-!ic pentru boala acestuia0 el nu trebuie sa se mpotriveascan fata maladiilor oamenilor.

Cnd vindecatorul nu se mpotriveste bolii, nici bolna-vul nu se mpotriveste acesteia, iar boala nu se va mpotrivinici unuia dintre ei. Atunci cel care vindeca prin credintapoate sa aleaga1 daca el crede si si doreste acest lucru, cacialegerea lui porneste din inima, boala va disparea fara niciun fel de lupta.

n calitate de vindecator, dorim sa obtinem anumiterezultate, ne facem planuri. 'aca n timp ce ne ocupam devindecare ne gndim la fel de fel de planuri, nu mai suntemprezenti aici n acest moment. (e aflam n viitor cu cinciminute, cu o ora sau cu o viata, delectndu-ne cu imaginearezultatelor muncii noastre de vindecator.

8indecarea prin credinta este considerata un procesindirect, care mbina prefigurarea anumitor imagini, descn-tece si incantatii si nu lovituri cu pumnul n piept ntr-orugaciune rituala catre 'umnezeu, care aminteste de nc!i-narile pagne n fata zeilor. Aceasta prezentare va parea,desigur, destul de neatragatoare multora dintre noi. nrealitate nsa, procesul de vindecare si de refacere a fortelorprin credinta este acelasi proces prin care este purificataaura. n acest proces de renastere, vindecarea este a$utata denumeroase intentii foarte puternice, nu numai de intentiilesingulare ale vindecatorului. Cnd exista credinta de acestfel, mintea nu trebuie sa faca fata nici unei probleme - totulse realizeaza prin pura vointa.

++;


7/47

Procesul asezarii minilor vindecatorului pe trupul pa-cientului si de obtinere a vindecarii pe aceasta cale esteacelasi cu procesul de vindecare prezentat n aceasta carte,doar ca n acest caz este vorba si de un contact fizicnemi$locit, numit magnetism propriu. 8indecatorii carefolosesc acest procedeu, ca si c!irurgii psi!ici, considera caatingerea nemi$locita a pacientului" a$uta la concentrarea

atentiei si energiei pe o parte mai mare a corpului.8om constata ca atingerea pacientului l face adesea peacesta sa fie mai sigur, mai convins de rezultatul favorabilal tratamentului. ntr-un anume sens, atingerea a$uta ntransformarea corpului pacientului ntr-un corp real". 'ar,n ma$oritatea procedeelor de vindecare, nu este obligatoriusa se recurga la contactul fizic. 'esigur, n conditiile celemai favorabile, trebuie sa evitam sa atingem cu minileanumite persoane sau o anumita parte bolnava din corpulpacientului pe care urmeaza sa-+ vindecam. 5rebuie saprocedam n functie de situatia concreta si sa nu facemnimic care sa anuleze rezultatele obtinute, cum ar fivindecarea psi!ica ncununata de succes.

CREAREA sI +ITRUGEREA

Precum succesul neaga nfrngerea, starea de sanatateva nega boala. (eidentificnd esenta generala n care suntprezentate toate aceste aspecte, ne ncurcam n reprezen-tarile create de noi si ne trezim uneori ratacind la !otarul cesepara binele de rau.

)xercitiul urmator este destinat sa ofere o imagineasupra posibilitatilor de creatie si distrugere.

+. %ntram n transa.

. Cream o boala. Aceasta poate fi ceva nensemnat,de tipul durerii de cap, sau o maladie serioasa. (e lasam nvoie imaginatia, ne amuzam, caci este un $oc.

++


8/47

4. 'esfiintam boala creata.

=. Cream o alta boala si apoi o desfiintam.

:. Cream o a treia boala.

;. 6asnd nedistrusa aceasta boala, mai cream nca

doua.


9/47

++>


10/47

3)A6%5A5)A

Atunci cnd avem o viata fericita si reusim sa ne creamsanatatea pe care am dorit-o, avem convingerea ca nelipseste ceva. (u avem suficient succes, sanatate, nu avemdestui bani, iubire sau... altceva. ulti oameni nu cred camerita ceea ce si doresc, incluznd si o sanatate perfecta,

limitndu-si succesul, sanatatea, dezvoltarea. Creeazasinguri obstacole pe care cu greu le depasesc.

'aca n viata ne lipseste ceva, aceasta se ntmplapentru ca noi credem ca acest ceva" este prea putin ca sane satisfaca. Ca urmare, ne plngem de ct de putin avem,iar rezultatul este ca, o data ce credem n aceste lipsuri, lementinem n viata noastra.

a luam spre exemplu iubirea. 'aca n viata noastraeste putina iubire si ne temem pentru ea, ne e frica sa nu neparaseasca, devenim nc!istati, excesiv de prudenti si desupusi - sufleteste, daca nu fizic. 'ar daca n viata noastraeste putina iubire si renuntam la ea, vom simti un gol,dndu-ne seama ct de mult am avut si nu am apreciat.

%ar daca vom alunga iubirea cu scopul de a primi maimulta, nu vom mai primi deloc, deoarece vom porni de lastarea de suficienta, considernd ca ne dorim sau meritammai multa iubire dect avem. 'aca n aceasta situatie orespingem, ea nu este acea iubire pe care trebuie sa otrimitem lumii, ci un flux necesar. %ar ceea ce vom primi nsc!imb va reprezenta o necesitate si mai mare. iblia nu nenseala, sfatuindu-ne1 'a pe apa pinea ta si ti se vantoarce ntreit." 'ar trebuie sa renuntam la ce ne apartine,altfel fapta noastra va fi perceputa altfel. %ar aceasta altafapta - adica ceea ce facem n realitate - se ntoarce la noi.

Armonia cosmica nu poate fi mintita, si i putem spunenumai adevarul. Cnd nu spunem adevarul, cnd nfaptuimaltceva dect spunem, ne nselam singuri. Cnd vom vedeace ni s-a napoiat, ce anume s-a ntors la noi, vom ntelege

++?


11/47

ca ne-am tras pe sfoara pe noi nsine. n fnta criptura sespune1 Ce semeni, aceea culegi." 8om culege ceea ce amsemanat si nu ceea ce credem sau ni se pare ca am semanat.)xercitiul urmator, care se compune din doua parti,poate parea complicat. nainte de a trece la efectuarea luitrebuie sa-+ citim de doua ori, pentru a ne convinge ca i-amnteles $ust indicatiile.

+. %ntram n transa.

. Cream mental un oarecare nea$uns, adica neconstruim mental o situatie n care ducem lipsa de ceva real.

4. ai adaugam nca un nea$uns. Cream att de multenea$unsuri, nct sa acopere ntreg 7niversul, facndu-+invizibil.

=. Cnd tot ce lipseste va fi excesiv de mult, ne punemntrebarea daca aceste nea$unsuri sunt suficiente. 'aca totnu sunt destule, le dublam numarul, l dublam din nou, iarsi iar, de attea ori ct este necesar pna obtinem raspunsulca este suficient.

:. Cnd obtinem suficient de multe nea$unsuri si lip-suri, lasam acest 7nivers si cream altul nou, n care nu vorfi deloc nea$unsuri.

;. n acest nou 7nivers, cream un oarecare excedent,adica realizam o situatie n care toate sunt n cantitatisuficiente. (e punem ntrebarea daca este destul. 'aca nu,mai cream n plus, pna cnd n al doilea 7nivers al nostruva fi un adevarat belsug.

. 7mplem spatiul liber cu nea$unsurile din primulnivel, astfel nct spatiul sa fie plin n totalitate.

?. Poate ca acum n primul 7nivers lipseste o cantitateoarecare de nea$unsuriB 'aca este asa, le cream sa umplemspatiul liber.

+@. 7mplem spatiul dintre 7niversuri cu excedentul dinal doilea 7nivers. 7mplem spatiul n ntregime.

+@


12/47

++. Poate ca acum n al doilea 7nivers lipseste ocantitate oarecare de excedentB 'aca da, l cream si umplemspatiul liber.

+. 3epetam etapele >-++, pna cnd aflam cine este celcare creeaza lipsurile si excedentul din 7niversul nostru.

+4. )stompam toate imaginile, le facem sa dispara siiesim din transa.

'esc!idem oc!ii si examinam ncaperea. (e pare oare-cum diferita fata de cum arata nainte de nceperea exerci-tiuluiB

'istrugerea 7niversurilor create mental se face prinplasmuirea imaginii 7niversului ca o minge imensa careexplodeaza la gndul nostru, nemairamnnd din ea dect olumina galbena, deosebit de stralucitoare.

+. %ntram n transa.

. Pe ecranul nostru mental ne cream propria imagine.

4. (e ntrebam daca nu cumva ne trebuie ceva - iubire,bani, sanatate etc. 'aca raspunsul este (7", trecem laetapa a patra. 'aca raspunsul este 'A", ne ntrebam ceanume ne lipseste. (e adresam 7niversului cu excedent siluam de acolo ceea ce avem nevoie. Privim imaginea siumplem apoi spatiul astfel eliberat din al doilea 7nivers.3epetam aceasta operatiune, pna cnd vom avea o cantitatesuficienta din ceea ce avem nevoie.

=. Cnd vom avea de toate, cream pe ecranul nostrumental imaginea unui alt om, caruia i dam o cantitate oare-care din ceea ce abia ne-am dat noua.

:. (e punem ntrebarea daca acum avem suficient dinceea ce tocmai am dat. 'aca este suficient, trecem la etapaa sasea. 'aca nu, ne adresam 7niversului cu excedent, deunde luam ceea ce avem nevoie. Apoi dam din nou ocantitate oarecare. 3epetam aceasta etapa pna cnd nvatamsa dam n asa fel nct sa ne ramna si noua suficient.

;. 'aca n cursul acestui exercitiu 7niversul nostru cuexcedent si-a subtiat resursele, l umplem din nou.

++


13/47


14/47

in$or#atii, astfel nct mintea sa poata percepe si folosiaceste informatii pentru continua ei dezvoltare psi!ica. nacelasi fel, visele pot fi folosite n toate sferele activitatiipsi!ice, inclusiv n vindecare.

8isele trebuie considerate, dupa opinia noastra, loculideal pentru activitatea psi!ica. n starea de somn superficial

patrundem ntr-o alta realitate dect atunci cnd suntem nstarea obisnuita de veg!e, numai ca nainte de patrunderean lumea viselor este necesar sa efectuam o activitatepregatitoare suficient de serioasa, pentru a ne orienta minteape o anumita activitate problema#. Prima etapa a oricareipregatiri este stabilirea contactelor cu lumea propriilornoastre vise. -a determinat prin diverse experimente stiin-tifice ca fiecare om are vise noaptea, n timpul unor starideosebite ale somnului. (u trebuie sa asteptam o noapte ncare sa avem vise. Problema nu este daca avem vise sau nu,ci daca ni le amintim.

Procedeul cel mai eficient ca sa ne amintim visul este sane trezim cnd visam. 5rebuie sa fim convinsi ca putemrealiza acest lucru. eara vom pune lnga pat o foaie de!rtie si un creion. 6a culcare, intram ntr-o transa usoara,ca si cum ne-am pregati pentru citire sau pentru vindecare.'aca vrem, ne putem cufunda n transa, n pozitia culcat.'upa ce am intrat n transa, ne ntrebam clar ce am dori saaflam prin vis. Apoi ne cufundam n somn.

7nele persoane constata ca se pot trezi n timpul visuluisau ca pot trece la alte tipuri de activitati n timpul somnului.'e exemplu, n timpul somnului putem studia disciplinelepsi!ice.

Clasele astrale pot fi definite ca ntlniri n timpulcarora fiinta noastra sufletul# studiaza metodele de crearesau evolutie psi!ica a altor fiinte cu experienta n domeniu.5impul petrecut ntr-o clasa astrala aminteste ntr-o masuraactivitatea desfasurata cu un spirit-mentor.

+4


15/47

Putem patrunde ntr-o clasa astrala cu un anumit scop,sau ne putem, simplu, cufunda n ea. 'aca ncepem sa neamintim visele n care suntem prezenti la o lectie a unuidascal n domeniul psi!icului, daca ne amintim alte vise ncare prieteni sau persoane necunoscute ne nvata cum sarealizam vindecarea, cum sa ne concentram etc., nseamnaca am a$uns ntr-o clasa astrala. 8om citi periodic carnetelul

de nsemnari n care ne notam visele, pentru a avea oimagine a directiei pe care o iau aceste lectii ale noastre.

'aca dorim, putem frecventa n mod constient o clasaastrala, operatie care aminteste foarte mult de exercitiileprezentate n aceasta carte. n cursul acestor exercitii putemdescoperi ca vederea obisnuita, fizica, ne ofera mult maiputin dect imaginatia.

nainte de a intra ntr-o clasa astrala, ne vom !otar ceanume vrem sa studiem. 'upa ce ne-am culcat, intram ntransa si ne ntrebam cine conduce clasa respectiva. 8omlua n considerare primul nume sau c!ip care ne va veni nminte. 'aca apare ceva de nenteles, de exemplu dacaen$amin *ran/lin tine un curs despre corpul energetic saubunica ne preda un curs despre functiile creatiei artistice,putem considera ca totul este n ordine. 2 fiinta oarecare dinsfera imateriala, care este un dascal remarcabil, ni se poatearata astfel si poate deveni mentorul nostru. 5rebuie sa nememoram visele si sa urmarim cu atentie ceea ce nvatam.

'esigur, putem lucra si individual. 'upa ce intram ntransa, ne mpamntam si stabilim subiectul care neintereseaza cnd vom adormi, spunndu-ne n gnd1 8reausa aflu ce pot obtine din...", sau 8reau sa aflu ce nseam-na...", sau 8reau sa-mi stopez teama fata de...", sau8reau sa stiu ce trebuie sa fac pentru a ma vindeca de..."'aca nu o sa obtinem raspunsuri satisfacatoare, sau indi-catii, pe durata ctorva nopti, trebuie sa reformulam ntre-barea mai clar sau sa ncercam sa ntelegem de ce nu amprimit raspunsul.

+=


16/47

Procesul de vindecare astrala este o mbinare ntre vis sivindecarea de la distanta. a nu uitam ca oamenii au dreptulsa-si aiba propriile boli si procedam incorect din punct devedere psi!ic daca zburam n timpul noptii n plan astral n$urul unei persoane, cufundndu-ne degetele vindecatoare nzonele afectate de maladii fizice sau psi!ice ale acesteia.

Ca n cazul vindecarii celor absenti, este de dorit, pe ctposibil, sa obtinem permisiunea celui pe care am dori sa-+vindecam. 'aca am primit aceasta permisiune, l putemaborda.

+. 'upa ce ne-am culcat, intram n transa si ne mpa-mntam.

. (e purificam mintea si cream imaginea mentala aomului pe care l vom vindeca. Ca si n cazul vindecarii ladistanta, daca nu stim cum arata persoana, cream o siluetasau o imagine generala.

4.mpamntam pacientul imaginar si umplem repre-zentarea corpului si aurei sale cu energie portocalie.

=. 'aca vom lucra asupra unei anumite zone, concen-tram n aceasta o lumina portocalie foarte puternica.

:. punem omului din imagine ca ne-am ntlnit pentruputin timp, pentru a-i aduce vindecarea.

;. Adormim. (oapte buna. (e notam toate visele pecare le vom avea n aceasta noapte si vom vedea daca a7vreo legatura cu vindecarea. Cnd vom mai vorbi cu aceastapersoana, putem afla daca nu cumva a avut niste visDneobisnuite sau senzatii ciudate n starea de veg!e, atuncicnd am ndeplinit procedura de vindecare.

n nc!eierea acestui capitol ne vom aminti de un vec!icntec de leagan. (e imaginam ca trupul nostru este o barca,n care plutim pe fluviul vietii, si ne nc!ipuim ce s-ar putetintmpla n goana noastra dupa succes, faima, putere sipozitie n aceasta lume.


17/47

CAP%52676 8%%%

Retros"ectia

3etrospectia reprezinta posibilitatea de a vedea vietileanterioare, fiind unul dintre cele mai complexe fenomeneparapsi!ologice.

Capacitatea de a vedea vietile anterioare pare la primavedere ceva mistic si tainic, dar orice om poate vedea vietiletrecute, n stare de transa sau de somn !ipnotic profund,condus de un specialist.

'upa cum s-a mai subliniat, fiecare entitate se materia-lizeaza n noi corpuri. *iecare corp n care intra acest suflet,sau fiecare noua viata pe care o primeste el, constituie unpas nainte pe drumul cresterii si dezvoltarii. Aceasta nunseamna ca n fiecare noua viata omul devine din ce n ce

mai sfnt. )ntitatea respectiva poate sa aleaga viata unui omfoarte vicios, pentru ca etapa urmatoare a devenirii sale safie tocmai studierea viciului. e obisnuieste sa se vorbeascadespre vieti succesive. Aceasta este conceptia noastra, ca sia numerosilor mistici, anume ca anul @@@ e.n. si anul@@@ .e.n. curg simultan.

Prin urmare, toate vietile omenesti pot fi consideratevieti ce se desfasoara n acelasi timp.

Alegerea unui trup de catre suflet este dictata de /arma,

care reprezinta un lant complet de acorduri si relatii reciproce

+;


18/47

cu celelalte suflete. Aceste relatii pot cuprinde ntreagagama, de la cele pozitive pna la cele negative. Cnd nemoare o matusa foarte bogata, lasndu-ne o avere, poate sansemne ca ntr-o alta viata i-am facut un serviciu important,iar acesta este modul ei de a ne multumi. au, daca uncriminal ucide niste oameni aparent nevinovati, se poate cantr-o viata anterioara sa fi fost tratat cu multa cruzime de

catre acestia. 2amenii iau nsa decizii n raport cu trairileprezente. (u putem nc!ide oc!ii n fata faptelor unuicriminal doar pentru ca a fost profund nefericit n viata luianterioara.

'intre toate tipurile de sarlatanie psi!ica, citirea vietiloranterioare ofera cele mai largi perspective. 2rice prezicatorstie ca va cuceri inimile clientilor sau ale prietenilor daca leva spune ca n vietile anterioare au fost printese egiptene,conducatori ai Atlantidei scufundate, sau eet!oven. 7nalt procedeu care a$uta n ncercarea de a face impresie si dea sub$uga oamenii este relatarea ca, ntr-o viata anterioara,au fost niste fiinte rele sau periculoase, ca urmare nu poartaraspunderea propriilor lor fapte din viata actuala. Am vazutmulti oameni care nu au putut sa nu se declare multumiticnd au descoperit ca ntr-o alta viata au fost conducatori deosti ori s-au ocupat cu magia neagra. Altii sunt fericiti dacaafla ca ntr-o alta viata au fost $efuiti, oprimati, arsi pe rugca vra$itoare sau vra$itori, ca au fost supusi la cazne. 8iatatrecuta serveste drept baza sigura pentru convingerea lor caviata va fi totdeauna nedreapta cu ei - asa a fost mereu si asava fi si de acum ncolo.

'orinta de a stapni momentul prezent l determina peom sa actioneze conform /armei sale. Cnd citim vietiletrecute, consideram ca un om tinde sa-si puna n ordine toa-te problemele n permanenta, si atunci modelul sau /armicsi vietile anterioare pot fi interesante si instructive.

7neori, poate fi extrem de util pentru un om sa i se po-vesteasca despre viata anterioara care a fost deosebit de

+


19/47

fericita pentru el. Amintirile din respectiva viata se acumu-leaza n memoria entitatii respective, iar povestirile despreaceasta pot trezi amintiri n constiinta sa. Pretioaseleamintiri despre fericirea trecuta pot aduce alinare omului nmomente de restriste, i pot aminti de capacitatea nnascutaa ntregii sale fiinte de a fi fericita. Aceasta l poate a$uta santeleaga ca, ntr-un interval de timp att de mare, proble-

mele sale de moment nu mai sunt att de acute.7neori oamenii repeta aceleasi modele /armice, mani-festnd foarte putin progres si !otarre. n acest caz, citireavietii anterioare i poate arata omului respectiv lipsa deorizont a interpretarii, a aceluiasi persona$ nereusit.

nainte de a-i citi cuiva viata anterioara, ne vom ntrebadaca va putea sa foloseasca informatiile pe care i le vomcomunica. )ste nerational sa transferam un om n trecutulndepartat, daca aceasta nu l va a$uta n rezolvarea proble-melor curente.

Persoanele carora le sunt povestite vietile anterioaresunt curioase1 i-am cunoscut ntr-o viata anterioara sotiasotul, fratele, mama, tatal, fiica, iubitul#B" Aproape totdea-una raspunsul este 'A". 6egaturile de rudenie sunt aproa-pe totdeauna /armice. Prietenii apropiati si rudele sunt tot-deauna vec!ii nostri prieteni. -ar putea ntmpla ca sotuldecedat de curnd sa se fi ntrupat n copilul meu nou-nascutB" 3aspunsul este de obicei (7". a$oritatea sufle-telor nu se ntrupeaza asa repede. )le au nevoie de o perioa-da de liniste ntre ciclurile /armice.

Contrar parerii foarte raspndite, ma$oritatea oamenilornu au mai avut una-doua vieti, ci o multime. 'e aceea, dacaavem de gnd sa-i citim cuiva vietile sale anterioare, ne vorfi necesare cteva zile.

%nfluenta vietilor noastre anterioare asupra vietii actualese sc!imba n permanenta. nvatamintele unei vieti ante-rioare pe care am trait-o ca pirat ne pot fi astazi inutile, daranii de studiu ntr-o scoala din Erecia antica pot asigura

128


20/47

subconstientului nostru informatii pretioase. 5ot ce amnvatat n timpul vietilor anterioare se acumuleaza n noi.

Pentru ma$oritatea oamenilor acest proces se desfasoaran afara constiintei, dar imagini sau amintiri pot aparea naura, atunci cnd trebuie sa ne amintim lectiile vietiloranterioare.

7n clarvazator care studiaza aura pentru a obtine infor-matii despre viata anterioara poate deveni martorul unorscene care s-au petrecut cndva, poate vedea oamenii nvesmintele epocilor trecute si poate auzi c!iar discutii careau avut loc cu multe secole n urma. )l poate vedea n aurasimboluri care reprezinta diferitele vieti ale individului1 ofloare de lotus este asociata cu viata unui budist sau cu oviata care are legatura cu unele forme de meditatie0 cruceaeste asociata cu viata unui crestin etc.

Cine este interesat de filozofia orientala, poate saextraga din memorie, fara sa fie constient de aceasta, lectiilenvatate n timpul uneia dintre vietile sale anterioare pe carea petrecut-o n 2rient. 'e aceea nu este de mirare ca n auraacestui om vor aparea imagini din aceasta parte a lumii.Cnd va termina ciclul sau de lectii orientale, imaginilerespective se vor decolora treptat si vor disparea din aura lui,iar n locul lor vor ncepe sa apara alte imagini. Aura unuiindivid poate sa cuprinda scene din una sau mai multe vietianterioare, simultan, si, n plus, imagini care reprezintaprobleme nerezolvate din viata actuala.

Citirea vietilor anterioare aminteste foarte mult de citi-rea aurei si a c!a/relor. 5rebuie doar sa ne relaxam, permi-tnd impresiilor sa ne umple pna la refuz, indiferent dacasunt gndite sau spontane. 5rebuie sa ne urmam intuitia.Practica citirii psi!ice ne va spune cnd trebuie sa-i po-vestim persoanei n cauza si cnd nu despre viata sa ante-rioara. 7n exercitiu de tipul 'Az(7" ne va a$uta sa luam!otarrea $usta. Atunci cnd dorim sa citim o viata trecuta,vom folosi urmatorul exercitiu, fie cu o persoana careia i-am

+?


21/47

mai citit, fie cu o alta, pe care o consideram potrivita. Putemfolosi exercitiul acesta si pentru citirea propriei noastre vietianterioare1

l.(e relaxam.

. (e eliberam mintea si ne concentram asupra ntre-

barii1 Care sunt vietile anterioare care apar n prezent naura pacientuluiB"

4. Acum privim aura pacientului. 6asam acces liberoricaror impresii sau imagini. (e ntrebam apoi despre mo-mentul si pozitia geografica de unde provin scenele vazute.

=. (e ntrebam daca aceste imagini venite din trecut auo nsemnatate n viata actuala a pacientului. 7rmarim dacaprintre c!ipurile vietilor trecute apare vreo persoana dinantura$ul actual al pacientului si, daca da, n ce contextB

:. *acem sa dispara aceste imagini. %esim din transa.

PRE/ICERILE, PREIM0IRILEsI VIE0ILE VIITOARE

Putem arunca o privire n viitorB Putem sa ne prezicempropriul viitor, sau pe al celorlaltiB 2amenii pun adeseaaceste ntrebari. Cnd ncepem sa ne trezim perceptiapsi!ica, dorim desigur sa aflam daca este posibil sa activamaceste capacitati ascunse n noi. 'aca prietenii vor afla ca nefolosim capacitatile psi!ice, vor spera, desigur, ca putemarunca o privire n viitorul lor, att de elastic si de sc!im-bator. 8iitorul nu poate fi legat de un singur loc, nu poate fifixat, definit sau masurat, dupa cum nu poate fi consideratdat si inevitabil. 8iitorul poate fi totdeauna sc!imbat. nfiecare moment al vietii noastre ne cream propriul viitor, dela cele mai marunte probleme pna la cele mai serioase.

Cnd cel care citeste psi!icul priveste n viitorul cuiva,el observa ceea ce prevedem n momentul respectiv. 'acaceea ce ni s-a prezis nu se ndeplineste, nu este foarte

130


22/47

concludent, deoarece am fi putut sa ne sc!imbam planurile,c!iar fara sa ne dam seama. 'aca cititorul a putut identificasimboluri, el le-a interpretat dupa un sistem propriu, carepoate sa difere de cel al individului respectiv.

Cnd aruncam o privire n propriul nostru viitor, o vomface n starea de meditatie sau n faza de trecere de la starea

de veg!e la somn, caci atunci putem vedea multitudinea deposibilitati pe care vom sti sa le folosim. (u putem spunedaca este indicat sau nu sa ne dezvoltam capacitatea de pre-viziune a viitorului, pentru noi nsine sau pentru ceilalti.Pentru unii aceasta este o binecuvntare, pentru altii, unblestem. 'esigur, nu trebuie sa permitem ca aceasta capa-citate psi!ica, ca orice altceva, sa puna stapnire pe noi.

7nele persoane cu darul previziunii tind sa vada numaievenimente negative, cum ar fi diferite boli, asasinate etc.Aceasta este alegerea lor, desi pot avea impresia ca nu suntapti sa-si controleze capacitatile proprii. 2amenii i ntreabape clarvazatori1 mi puteti spune cnd va muri cutare per-soanaB" 'e cele mai multe ori, acestia aleg n mod constientvarianta necunoasterii atunci cnd este vorba de moarteacuiva. 3aspunsul la aceasta ntrebare ar reprezenta o preamare responsabilitate, de aceea ei se straduiesc sa nu-+cunoasca.

)xista o linie foarte precisa care desparte conducerea siamestecul altora n viata si planurile cuiva. Cnd un pre-zicator trebuie sa-i spuna cuiva viitorul, el trebuie sa fieextrem de prudent. Poate sa faca preziceri foarte reusite,preziceri care nu se vor ndeplini niciodata sau sa renunte.'aca intuitia i spune ca prezicerea l va a$uta pe cel ncauza sa vada nazuintele si viitorul posibil si daca va puteantelege toate acestea, prezicatorul se poate ncumeta sa sepronunte asupra viitorului.

'e foarte multe ori oamenii sunt programati n totali-tate. 'aca le spunem1 8eti deveni medic, $urist etc.", eisunt ntru totul de acord si procedeaza ntocmai. )ste un

+4+


23/47

mod comod de a evita responsabilitatea unei decizii inde-pendente. )ste mult mai simplu sa spui1 Psi!analistul m-asfatuit sa procedez asa."

'aca simtim ca astfel putem a$uta oamenii si ne placesa aruncam o privire n viitor, nu trebuie sa uitam sa-iprevenim ca decizia finala le apartine.

Pe lnga numeroasele vieti trecute, avem fiecare omultime de vieti viitoare. )le pot fi vazute n aura. 'ar estenecesar sa tinem seama de un avertisment foarte serios1studiul vietilor viitoare poate duce la mbolnaviri psi!icefoarte grave, la dereglari serioase ale psi!icului.

C7 A () C%5% 8%%52376

'oua exercitii ne vor a$uta sa ne citim viitorul. )le potfi folosite si n citirea viitorului unei alte persoane.

+. (e relaxam.

. Pe ecranul nostru mental desenam trei cercuri. 7nuldintre ele va reprezenta sase luni", altul - un an", iar altreilea - cinci ani".

4. (e gndim la trei evenimente care am dori sa aibaloc. Poate fi vorba de orice, de la cumpararea unui automo-bil nou sau a unei case, pna la renuntarea la fumat, pier-derea /ilogramelor n plus, stabilirea unor relatii amicale cuseful etc.

=. (e convingem ca aceste trei dorinte trebuie sa-si aflelocul n cercuri diferite. (u le plasam n aceste cercuri, darobservam cum patrund n ele. ntr-un cerc este posibil saintre mai mult de o singura dorinta. 2bservam ce dorintaintra ntr-un anumit cerc si ce anume simtim. 'aca dorim sasc!imbam locul acestor dorinte dintr-un cerc n altul, oputem face. 'aca un eveniment ramne n afara acestorcercuri, trebuie sa ne punem ntrebarea ce data trebuie saapara n dreptul acestuia. Aceasta data trebuie sa ne indice

132


24/47

cti ani trebuie sa treaca pna cnd renuntam la aceastadorinta.

:. *acem sa dispara cercurile si iesim din transa.

Citirea viitorului pe un trandafir creat mental1

+. (e relaxam.. Cream mental un trandafir. i admiram culoarea,studiem forma petalelor, a frunzelor.

4. n stnga primei flori cream nca un trandafir. Acestaeste destinat pentru urmatoarele sase luni ncepnd dinprezent. 'aca ceva nu ne place, de pilda culoarea, forma saumarimea, sc!imbam trandafirul. *acem sa dispara ambiitrandafiri.

=. n partea dreapta a ecranului nostru cream o a treiafloare. )ste destinata celor sase luni care au trecut pna nmomentul de fata. tudiem cu atentie diferentele ntre primasi a treia roza. *acem sa dispara toate florile.

:. Cream nca un trandafir. Acesta este destinat pentruanul urmator. Cream nca o floare, pentru urmatorii ani.Cream cti trandafiri dorim pentru urmatorii ani. )i trebuiesa fie frumosi, sa ne ncnte. *acem sa dispara toate florilesi iesim din transa.

)(523%% P%3%57A6%

6a nceputul cartii s-a vorbit despre vindecarea cu a$u-torul mentorilor spirituali, fara nvelis corporal, la carerecurg numerosi vindecatori. )ste de dorit sa nu solicitama$utorul acestor mentori daca nu suntem asistati de unspecialist n domeniu.

)xista nsa un alt tip de mentori, la a$utorul caroraputem recurge fara restrictii si fara teama. *iecare om are celputin un mentor spiritual care se gaseste n permanenta lalimita exterioara a aurei sale.

+44


25/47

*iintele nentrupate au n planul astral o multitudine deobligatii si misiuni pe care trebuie sa le ndeplineasca. 7nasau mai multe entitati de acest fel pot sa apara din cnd ncnd n calitate de sfatuitor spiritual. Putem fi foarte uimiticnd aflam ca ne gasim n permanenta alaturi de acestsfatuitor, pentru ca ma$oritatea oamenilor nu vin niciodata,constient, n contact cu aceste spirite. Comunicarea are loc

n plan astral, atunci cnd dormim. 7neori oamenii discutacu ei nsisi, si dezbat propriile probleme, decizii etc. Putemconsidera ca vorbim cu vocea noastra interioara - voceaacestei fiinte superioare - si nu vocea amintirii noastre.%nterlocutorul poate fi si mentorul nostru de la care primiminformatii despre viitor. Auzim adesea oameni spunnd caau un nger pazitor" sau pe cineva care i observa. Acestioameni simt prezenta mentorilor lor.

Cnd am luat !otarrea sa ne ntrupam si ne-am re-nascut, acesta a fost un eveniment favorabil n plan psi!ic.)ntitatile care ne-au fost prietene n planul astral sau per-soanele cu care am fost prieteni n alte vieti asista la acesteveniment. 'in acest conclav al du!urilor, convocat nsalonul maternitatii, cteva spirite ramn alaturi de noi,pentru a se convinge ca suntem sanatosi, ca ne descurcam nplanul fizic. Aceste spirite sunt nsotitorii si sfatuitoriinostri. 'aca n /arma ne este scris sa ne mbolnavim n fra-geda copilarie, mentorii nu se amesteca n planurile existen-tei noastre. Aceasta se refera n egala masura la tot restulvietii. Pot aparea sc!imbari de destin daca persoana, princomportamentul bun n aceasta viata, capata, prin credinta,stergerea /armei negative.

Pe masura ce crestem, tot mai multi mentori patrund nsfera noastra. 2amenii maturi au n medie cinci-sase men-tori. Adesea, unul dintre mentori este conducatorul, iarceilalti raspund de cte un aspect concret. 'e exemplu, unulse poate ocupa de munca si cariera noastra, altul de sanatate,al treilea de domeniul spiritual, altul de relatiile sexuale etc.

134


26/47

Pe masura ce ne sc!imbam, unii mentori pleaca, altii vin.'aca ncepem o noua munca, o misiune importanta sipericuloasa, putem avea pentru aceasta perioada un mentorspecial. 7nii mentori pot ramne permanent cu noi, a$u-tndu-ne n toate situatiile.

Putem efectua cteva exercitii pentru a stabili contactul

cu mentorii nostri. 5rebuie sa tinem minte ca opiniilementorilor spirituali nu sunt ntotdeauna potrivite pentrunoi, tocmai pentru ca ei nu au nvelis corporal. faturile lortrebuie urmate cu gri$a si prudenta, ca si sfaturile celor cunvelis corporal. entorii se afla lnga noi ca sa ne a$ute, nupentru a ne sc!imba viata.

)xista o multime de procedee de comunicare cu men-torii spirituali, ca si cu diferiti oameni. entorii pot fivazuti sub cele mai diverse nfatisari si n momente diferite.7neori, studiind aura unei persoane si cautndu-i mentoriispirituali, se pot vedea n aura sfere multicolore. Alteoripoate fi vazut un c!ip de om. 'aca mentorul prefera saaleaga o nfatisare omeneasca, nseamna ca vrea sa ne aparasub nfatisarea pe care a avut-o n una dintre cele maireusite vieti ale sale, sau asa cum poate fi contactat cel maiusor.

+. (e relaxam un minut, apoi mpreunam palmele siformam un circuit nc!is de energie.

. *ormulam n minte un apel catre unul dintre mentoriinostri, rugndu-+ sa ni se arate.

4. 'esfacem palmele, luam o pozitie receptiva si permi-tem impresiilor sa vina spre noi. Putem vedea un c!ip ome-nesc, diverse modele sau culori. Putem sa nu vedem nimic,dar putem sa aflam cum arata mentorul, sa auzim o vocecare-+ descrie etc.

=. ntrebam care este numele mentorului. Putem saauzim acest nume, sa-+ vedem scris pe ecranul nostru mentalsau sa-+ aflam, pur si simplu.

+4:


27/47

:. ntrebam mentorul care-i este misiunea pe lnga noisau sfera concreta de care se ocupa.

;. i multumim mentorului, ne luam ramas-bun si iesimdin transa.

Putem repeta exercitiul ori de cte ori dorim. Putem

cere permisiunea sa ne vedem mentorul, spunnd n gnd1'oresc sa-mi vad mentorul care se ocupa de sanatateamea."

)xercitiul de mai $os este destinat primirii de informatiispeciale si de sfaturi de la mentori.

+. (e relaxam, punem palmele mpreuna. *ormulamntrebarea mental. ntrebarile pot fi1 8oi putea primi unnou loc de muncaB", Cum sa fac mai interesante ntlnirilecu prietenii meiB", )ste cu adevarat utila aceasta carteB"(e eliberam mintea si ne concentram ntreaga atentie asuprantrebarii.

. 'esfacem minile, le punem pe genunc!i cu palmelen sus si primim raspunsul. %% putem auzi, l putem citi peecranul mental.

4. ultumim mentorilor, ne luam ramas-bun si iesimdin transa.

n timpul citirii psi!icului unui pacient putem discuta cumentorii acestuia, cerndu-le a$utorul, solicitndu-le sfaturipentru pacient. 7neori ei doresc sa i transmita ceva pa-cientului si i cer vindecatorului sa o faca. n general, sfa-turile lor sunt bune.

Pentru a intra n contact cu mentorii altor persoane,procedam la fel ca n cazul mentorilor proprii.

PROCEUL +E VI-+ECARE1- A*ARA CORPULUI

Procesul de vindecare n afara corpului se aseamanafoarte mult cu vindecarea pacientului absent. 8indecatorul

+4;


28/47

si ndreapta atentia spre imaginea persoanei absente. 6avindecarea n afara corpului, corpul astral al vindecatoruluii paraseste cu adevarat corpul fizic si intra n aura pacien-tului. 7nii vindecatori prefera sa lucreze n afara corpului,altii, sa efectueze vindecarea pacientului absent. 2 per-soana-medium este capabila sa-si supraveg!eze perec!eaaflata la munca si copiii ramasi acasa.

5rebuie sa simtim n mod real ce nseamna a fim npropriul nostru corp", nainte de a iesi din el. 'aca nu vomfi destul de gri$ulii, putem sa ne lasam usor energia proprien aura altuia.

+. (e relaxam. 8erificam ct de bine suntem mpa-mntati. Apoi urmarim indicatiile din capitolul al doileadespre vindecarea pacientului absent.

. (e aflam n coltul camerei. Apoi revenim n centrulpropriului cap. 3epetam acest procedeu de trei ori.

4. 3evenim din nou n coltul camerei. Apoi trecem n-tr-o alta camera a locuintei noastre. 7rmarim daca ne sim-tim diferit fata de situatiile anterioare.

=. 'e aici mergem pe acoperisul casei noastre.

:. Apoi, ne oprim pe un nor de pe cer.

;. Acum suntem n aura pacientului nostru. Cum nesimtimB Putem vedea culorile aureiB (e mpamntam pa-cientul. Apoi i purificam aura si atragem energie cosmica,dupa care- scaldam cu ea aura.

. 3nd pe rnd, curatam toate c!a/rele pacientului.

?. 'aca una dintre zonele corpului pacientului are omaladie, patrundem acolo, ne imaginam energia de culoareportocalie si-i scaldam zona cu ea.

+@. 3evenim n centrul capului nostru.

++. n aura noastra plasam un magnet si atragem cu elenergia ramasa n aura pacientului. 3epetam procedeul.

+. %esim din transa.

137


29/47

CU-OAsTEREA CORPULUI -OTRU+E C2TRE PROPRIUL -OTRU PIRIT

+. (e asezam n pozitia de medium. Circulam prin cor-pul nostru lumina de culoare aurie.

. Cream o roza un trandafir# pentru noi. tudiem floa-

rea cu atentie1 culoarea, aroma, petalele.4. Cream nca o floare tot un trandafir# n locul n care,de obicei, plasam soarele. Acest trandafir este destinatpentru spiritul nostru superior. tudiem floarea.

=. Coborm a doua floare si o asezam c!iar n capul ce-lei dinti, apoi permitem celor doua flori sa se contopeasca.

:. *acem sa dispara cele doua flori si iesim din transa.


30/47

CAPITOLUL I3

+esc&iderea ce!ui de4a! trei!ea oc&i

TELEPATIA

'in vestitele tratate 3A'A-F2EA, un pasa$ spune1 *ormele de concentrare car

determina o perceptie senzoriala excesiva sunt cauzate de efortul organismului gndirii

iar comentariul lui 8A% 8%8)CA(A('A la acest pasa$1 Aceasta decurge natural di

concentrare.

Conform Gog!inilor, prin concentrarea gndului la vrful nasului vor fi perceput

miresme minunate, tot prin concentrare pe vrful limbii se vor simti senzatii extraordinar

iar n zona de mi$loc a limbii se va simti o senzatie tactila ca o atingere.'aca cel care efectueaza concentrarea si va aduna senzatiile asupra palatului cerulu

gurii, va vedea lucruri neobisnuite, dar daca cineva a carui minte nu este linistita va dori s

efectueze unele din aceste exercitii, fara sa aiba ncredere n ele, ndoielile sale vo

disparea, atunci cnd, efectund un timp exercitiile, va simti pe propria piele aceste efecte

daca va dovedi stapnire." vami 8ivecananda,Radja-Yoga.)

CLARMIROUL

)xercitiul care urmeaza consta n desc!iderea capacitatilor de clarmiros. e fac

dimineata nainte de a va scula din pat.

5imp de +:-@ de minute concentrati-va gndul la vrful nasului, stnd culcat cu fat

n sus ntr-o pozitie relaxata. (u va gnditi la nimic. 3adacina limbii se tine lipita de ceru

gurii, n gnd se zice mantra 2", ca un dangat de clopot auzit de departe. 3ezultatul n

se va lasa mult asteptat. 6a nceput veti simti furnicaturi n vrful nasului, uneo

dureroase. (u toti veti simti acelasi lucru. 8a aparea ca din senin mirosul unui parfum uso

care va disparea n urmatoarea fractiune de secunda. Puteti avea aceste senzatii si n cursu

zilei.


31/47

3elund exercitiul, mirosul o sa apara mai puternic. 2 sa aveti senzatia ca cineva v-

parfumat ntreg dormitorul, dupa care va disparea din nou.

Antrenati-va cu asiduitate, iar timpul pentru aparita parfumului inexistent se v

scurta la urmatoarea concentrare. 8eti a$unge sa-l simtiti c!iar dupa cteva secunde de l

nceperea exercitiului.

Atunci cnd acest miros va aparea dupa scurt timp ncercati sa-+ faceti sa apara

cnd mergeti pe strada sau va aflati n locuri mai putin placut mirositoare. Acest lucru s

face prin puterea gndului, cu respiratia abia perceptibila si cu gura nc!isa, gndindu-va

vrful nasului si pronuntnd n gnd fraza fermecata"1 'oresc sa-mi apara acel miros p

care-l cunosc n timpul exercitiilor mele." ncercati sa nu respirati, acest miros va apare

spontan, c!iar daca nu faceti efortul de a inspira ceva care nu exista".

*acnd aceste exercitii cu ucenicii mei, acestia au obtinut rezultate fenomenale c!iadin primele minute de exersare. Hnainte de a efectua exercitiile pentru clarmiros trebuie s

purificam centrii energetici prin diferite te!nici.

)l poate fi declansat si fara ca omul sa faca vreun efort. Acest lucru se face pri

concentrarea mentala a unui specialist n parapsi!ologic care detine clarviziune

detecteaza punctul-senzor al clarmirosului legat de glanda pineala, declansndu-l pri

energia proprie.

'ar acest fenomen desc!is fortat, ca si clarviziunea desc!isa prin aceeasi metoda, n

este de lunga durata. Aproximativ la doua-trei luni se nc!eie, daca persoanei nu-i sta scr

sa le aiba desc!ise sau nu staruie n cunoastere.

(u sfatuiesc pe nimeni sa si-l desc!ida fortat. 'aca nu va este dat sa-l aveti desc!i

nu se va desc!ide. Alteori destinul ne pune n fata diferite greutati si n timpul uno

probleme grele o fire mai orgolioasa, sau care poate avea capacitatea de gndire psi!ic

are n minte o arma de distrugere. Am vazut si asistat la convorbiri de acest gen ale uno

persoane care ncercau n grup sa se concentreze printr-un clarvazator care le spunea ce s

ntmpla cu corpul energetic al persoanei careia i se transmiteau fel de fel de senzatii urt

de care sarmanul nu avea !abar. %-am oprit din acel start, nc!izndu-i pentru momen

viziunile clarvazatorului cu un ecran mental. 6a un moment dat acesta a spus ca nu ma

vede dect negru iar marii distrugatori" s-au bucurat ca si-au distrus tinta. Am avut gri$


32/47

sa reorientez toate imaginile create de ei ntr-un copac uscat de pe marginea drumului si s

fac repede o protectie persoanei atacate. 6e-am spus ca nu este bine ce fac, ca ncalca etic

si ca ceea ce fac ei de fapt se numeste magie neagra".

7cenicii mei au nvatat foarte constiincios exercitiul de clarmiros, astfel nct era

cei mai fericiti cnd, venind la o noua lectie de curs, povesteau ce fel de miresme primeau

6a foarte multi persista mirosul de santal, sau unul asemanator mirului. Apoi, dupa zec

zile de concentrare, spre marea lor mirare, toti simteau aceeasi mireasma.

2 sa simtiti miresme altfel dect acelea la care v-ati gndit. Atunci cnd veti dori s

va bucurati de un anumit miros, o sa apara. Hncercati sa-l c!emati cu gndul, dar nu uita

ct de important este vrful nasului. Concentrati-va sa va apara mirosul de trandafir, car

este mai puternic si se mprastie n toata casa. irosul acesta va persista un timp, iar dup

ce veti uita de el va disparea. 8eti fi capabili sa produceti orice miros pe care-l doriti. 2 svi se para o iluzie. (u va speriati, antrenati-va cu acelasi cura$. 7neori o sa va apara far

nici un efort un miros la care nu va gnditi. 8eti fi probabil singuri acasa si cautndu-l nu

veti gasi. 'ar sa fiti atenti, n momentul n care va gnditi la ceva ndepartat sau la

persoana anume, n acel moment va veni mirosul. )ste posibil ca respectiva persoana sa s

fi parfumat cu acel parfum, pe care l simtiti, ncercati sa luati contact cu persoana, rugnd

o sa va arate ce fel de parfum foloseste. Pentru un control de la distanta, gnditi-va nca

data la ea si, daca va vine acelasi miros, fiti siguri ca este al ei.

'aca gndul va fuge la cineva care se roaga acasa, sau n acel moment se afla

biserica, va poate aparea mirosul de busuioc sau tamie, de lumnari aprinse sau

candelei din biserica. Puteti sa-i dati un telefon mai pe seara acestei persoane si s-

ntrebati daca nu cumva a fost la biserica. 'aca nu se confirma, ntrebati-l ce facea la ora l

care ati perceput mirosul. *iti sigur ca va spune ca se ruga lui 'umnezeu. 8a veti dovedi c

nu ati muncit n zadar si ca nu aveti de-a face cu o iluzie, ci cu ceva real.

)xperientele au dovedit ca distanta nu are nici o importanta. 8eti simti de la intrare

n apartament mirosul robinetului de gaze care n-a fost bine nc!is. 8eti simti ce s

pregateste azi pentru cina, daca veti dori sa stiti. 8eti putea percepe mirosul unor flori de l

un balcon pe care l priviti din strada, fara sa vedeti ce fel de flori sunt acelea.


33/47

)xplicatia acestui fenomen este simpla1 prin concentrarea la vrful nasului, respirat

se opreste instantaneu. Ca urmare apare involuntar dorinta de a mirosi aerul, de parca ne

am astepta n fiecare moment sa percepem un miros. Concentrarea gndului la vrfu

nasului are rolul de trambulina necesara pentru a trezi dorinta de a mirosi.

Aceasta dorinta n permanenta crestere excita nervii olfactivi si i sensibilizeaza nt

att, nct se acordeaza ntr-o lungime de unda mai mica si pot percepe astfel mirosuri ma

fine, mai discrete, inaccesibile oamenilor normali datorita distantelor. Capacitatea care s

dezvolta prin exersarea de lunga durata nu se pierde si !ipersensibilitatea nervilor olfactiv

ramne, atunci cnd fenomenul initial dispare.

CLARGUTUL

'upa ce ati obtinut rezultate n clarmiros" treceti la exercitiile urmatoare, d

concentrare asupra vrfului limbii. 3ezultatul dorit va veni mai repede dect n primul caz

avnd de$a desc!is un senzor de pe traseul tainic.

)xercitiul se poate face si stnd pe un scaun, dar este mai eficace cnd l faceti

pozitie culcat.

2c!ii se tin nc!isi, gura la fel. 8rful limbii se tine lipit de cerul gurii dupa dint

din fata. %n gnd se zice mantra 2", iar concentrarea se face la vrful limbii cu dorin

de a simti un oarecare gust dulce, acru, sarat#. Partea interesanta a exercitiului va fi ca p

lnga o intensitate neobisnuita, aproape supranaturala, a senzatiei gustative, veti obtin

senzatia de satietate, att de puternica, nct multa vreme dupa aceea nu veti avea pofta d

specialitatile pe care le-ati putut gusta" n acest fel. *oarte repede veti reusi sa v

controlati gustul cu a$utorul vointei si veti fi capabil sa va provocati orice gust veti dori.

'aca mirosul este un gen de emanatie si permite astfel sa explicam fapte

prezentate, cu totul alta trebuie sa fie explicatia propagarii gustului. Pentru aceasta trebui

sa existe un contact, c!iar si extrem de scurt, al limbii cu obiectul respectiv. Hn condit

normale c!iar si o distanta n acest caz nu va fi de real folos.

Perceptia va exista de fiecare data cnd vom dori sa reproducem acest experimen

2are toate acestea nu sunt !alucinatiiB 'upa definitia data de un specialist american


34/47

+?;4, care a ntocmit un lexicon cu a$utorul celor mai vestiti specialisti din toate domenii

cunosterii, !alucinatie" nseamna perceptia unor obiecte care n realitate nu exista, sa

senzatii resimtite fara nici o cauza, date de obicei de tulburari ale sistemului nervos, as

cum se ntmpla n cazurile de delirium tremens.

Hn primul caz aceasta definitie nu se potriveste perceptiilor noastre, deoarec

mirosurile si gusturile pe care le-am simtit corespund unor obiecte pe care le-am mai simt

n realitate. Avnd cauze exterioare, ele nu pot fi presimtite. 6a fel ca n cazul mirosulu

simtim foarte pregnant si gusturile de la distanta. 'aca omul si poate ascuti mirosul att d

mult, nct prin simpla concentrare, sa depaseasca distantele si barierele materiale, aceast

capacitate nu este o !alucinatie.

Altfel ar trebui sa credem ca toate popoarele apropiate de natura sunt prad

!alucinatiilor, sau la fel am putea spune despre cinii si pisicile care au aceste simturfoarte dezvoltate.

5rebuie sa recunoastem ca simturile noastre pot deveni partase la asemene

clarsenzatii, numai ca toate proprietatile percepute de organele noastre forma, culoare etc

cuprind alaturi de natura materiala si o natura fina greu sesizabila.

Aceasta nseamna ca ntreaga materie este o radiatie de culoare si mirosuri, car

depaseste infinit ceea ce putem simti cu degetele sau cu gustul.

'in oceanul de unde sonore omul poate percepe n mod normal un interval de sapte

opt octave, iar din domeniul undelor luminoase rogvaiv-ul de la rosu la violet#. 5oat

celelalte nuante, radiatiile infrarosii, ultraviolete, roentgen, alfa, beta, gama, radiatii

te!nice etc. ramn nepercepute, desi n realitate ele exista.

7n om care este capabil, prin exercitii adecvate, sa-si dezvolte n mod extraordina

capacitatea olfactiva, si va dezvolta si celelalte simturi.

+EC5I+EREA IM0URILOR 1- 5IP-O/2

6a persoanele care doresc sa-si desc!ida aceste simturi n stare de !ipnoza ace

lucru are loc n proportii astronomice" - se pot desc!ide si ascuti la maximum.


35/47

'aca ntr-o mna a celui !ipnotizat pentru controlul acestor capacitati se aseaza

greutate numai cu un gram mai mare dect n mna cealalta, acesta ca sesiza imedia

diferenta. 6a fel se va ntmpla daca veti trasa pe $os o linie de trei milimetri si alta doar d

unu, le va deosebi si pe acestea. 'aca n una din doua sticle de vin identice vor fi pus

doua-trei picaturi de lic!id de alta culoare, persoanele aflate sub !ipnoza o va deosebi.

7rec!ea unui om normal percepe vibratiile cu o frecventa de la > la ;=; @@@ oscilat

pe secunda, dar dupa desc!iderea clarauzului n stare de !ipnoza le va putea percepe pn

la %2+?oscilatii pe secunda. Aceasta cifra constituie mai mult dect frecventa radiatiilo

gama-invizibile. Hn stare !ipnotica se poate foarte usor vedea aura emisa de oameni sa

obiecte. Aceste senzatii sunt percepute de al saselea simt care se activeza n creier

portiunea dintre sprncene. Acolo, n acel spatiu de vid, se formeaza imagini

clarvazului".

CLARVI/IU-EA

%ndicatia din F2EA-753A privind concentrarea asupra palatului cerului gur

pentru desc!iderea clarviziunii pare la nceput nebuloasa. Hn cazul desc!iderii celorlalti do

senzori era vorba despre stabilirea limitelor nervilor olfactiv sau gustativ pe o anumit

lungime de unda, capatul respectiv al nervului aflndu-se foarte aproape de punctul nostr

de concentrare vrful nasului sau al limbii#. Argumentul ca nervul olfactiv nu se afla

vrful nasului poate fi combatut, deoarece prin concentrare starea de tensiune se transmit

treptat n zona respectiva.

'ar cum se poate explica transmiterea acestei concentrari a gndului mai depart

prin faringe, pna la ncrucisarea nervilor optici, nemi$locit lnga &i"o$ia, caci doar

aceasta zona se pot percepe oscilatiile invizibile oc!iului.

)xperientele facute n aceasta directie dau viziuni uimitoare, dar succesul lor est

limitat. Concentrarea nu trebuie facuta asupra cerului gurii, ci asupra c!a/rei A$na, centru

substantei fine care se afla ntre sprncene. Adevarul este ca aceasta e omunca destul d

grea. 'e aceea se cere cura$ n nceperea anumitor exercitii, iar n ocultism nu au ce caut

oamenii fricosi. (u li se va desc!ide niciodata nimic nici acelora orgoliosi sau invidios


36/47

ai bine va lasati pagubas c!iar de la nceput daca sunteti astfel motivat. Hn momentu

interventiei unuia dintre factorii care fac parte din prostia omeneasca centrul respectiv s

nc!ide automat.

)xercitiile trebuie sa le desfasurati cu regularitate si ritmicitate, dar mai mult dec

orice - verificarea viziunilor.

6uati n considerare si retineti ca trebuie sa deosebiIi imaginile reale de cele virtual

Puteti face un mic experiment, daca mai locuiti cu cineva n acelasi apartament. *ie c

persoana respectiva aseaza n fiecare seara un obiect ntr-un anumit loc, fie ca acesta este

statueta sau o vaza, trebuie ca a doua zi, din pat, cu oc!ii nca nc!isi, sa vedeti" ace

obiect aflndu-va n alta camera. *aceti acest exercitiu timp ndelungat. Ar trebui de fiecar

data sa-i identificati noul loc unde este bine pus de acea persoana.

'e obicei mesa$ele vin de la un mentor spiritual care va va directiona n cautareobiectului ascuns. 8eti putea receptiona mesa$ele acestuia si ar fi de folos daca vi le-a

nota.

Poate fi de folos si te!nica respiratiei din 3ad$a-Foga, pentru trezirea l

J7('A6%(%, dar vedeti sa nu ncurcati borcanele. 'in toate nvataturile pe care le-am

facut singura, pna ntr-un anumit loc am mers foarte bine, dar complexitatea exercitiilo

adaugate de sine statator mi-a stagnat viziunile. (u mai stii atunci ce s-a ntmplat. a

faceam concentrari de acest gen si cu prietenii, ascunznd lucruri diferite, pentru a le gas

Aceasta c!iar ma amuza la nceput. 2data un coleg tot ascundea o moneda vec!e din loc

loc si de fiecare data o gaseam, dar i-a venit ideea" sa n-o mai ascunda n casa, ci si-

bagat-o n gura. Hn viziunile noastre aparea moneda si doar fugitiv imaginea colegulu

nostru cu un zmbet pe buze. 'e obicei se vedea" un mic tablou" legat de moneda, da

tot el aparea n imaginile noastre. %-am spus ca n-a ascuns moneda si ca se afla la el, dar n

pricepeam n ce loc. Am perceput zmbetul, fiindca la a doua concentrare a aparut

viziune doar gura si buzele, zmbind. Am desc!is oc!ii si am zis toti o data - gura

gasisem, n sfrsit

Pentru desc!iderea oc!iului al treilea, concentrarea gndirii se face numai pe centru

dintre sprncene K c!a/ra A$na. 'upa experimentele de mai multi ani facute de a!aro

acesta a a$uns la cel mai usor procedeu de desc!idere a oc!iului al treilea", printr-


37/47

metoda dictata de mentorul lui spiritual. Aceasta metoda am practicat-o si eu si mi-a fost d

un mare folos. *ericirea a fost ca rezultatele au venit foarte repede. etoda lui a!aro

este folosita de toate scolile ruse pentru desc!iderea c!a/rei A$na. 2 sa descriu aceast

metoda pe care am practicat-o la una dintre scolile facute de mine si care mi-a desc!is ma

orizonturi.

AL TREILEA OC5I

*ormula de desc!idere a oc!iului al treilea este o te!nica ce are o sonoritat

deosebita n sanscrita1 2 AE() ) A3&%5A, J&AA'%(A5&A 3A'

%'&A." 5raducerea este1 (orii sunt adunati asupra mea n activitate, ntr-un singu

punct, cerul este n observare ntr-o corecta inactivitate pentru realizarea stapnirii." Cnseamna aceste cuvinteB Ce fel de nori si care cerB (ici cerul si nici norii nu sunt real

fapt ce rezulta din faptul ca, ntr-o corecta inactivitate, acesti nori trebuie sa fie aduna

ntr-un anume loc, adica sa se afle ntr-o legatura oarecare cu dumneavoastra. %ar cuvntu

cer"B n sanscrita J&A" nseamna n primul rnd orificiu al corpului omenesc

conceptiile indiene astfel de orificii sunt noua1 doi oc!i, doua nari, doua urec!i etc.#. 'ec

nu se potriveste. %ar n al doilea rnd mai nseamna si spatiu aerian, eter", si poate fi tradu

si ca cer", dar acest sens pare a fi tot nepotrivit, desi 8A% &%8A(A('

5A3A&8A5% citeaza o minunata indicatie a vec!ilor Gog!ini !indusi, demna de atenti

Aceasta glasuieste1 Cel care practica exercitii Goga si este n stare sa si vada imagine

reflectata pe cer poate afla daca ntreprinderea lui va fi ncununata de succes."

Fog!inii care stapnesc pe deplin avanta$ul concentrarii spun1 n lumina reflectoar

a oarelui priveste-ti propria reflectare pe cer, cu privirea ferma. 'upa ce o vei vedea p

cer, n curnd l vei afla pe 'umnezeu."

Cine si zareste umbra n fiecare dimineata pe cer, acela va avea viata lunga si nu v

muri ntr-un accident. 'aca viziunea acestei umbre este clara, va avea victorii si succese

)i si vor putea nvinge Prana si vor putea merge oriunde. 5e!nica este destul de usoara

deprinderile practice pot aparea n circa sapte-zece zile.


38/47

Cnd rasare oarele asezati-va astfel nct corpul dumneavoastra sa faca umbra p

pamnt si sa o puteti vedea cu usurinta. Hntoarceti privirea ferma la umbra de $os,

regiunea gtului, pentru cinci-zece secunde, apoi priviti pe cer. 'aca va veti vedea ntreag

umbra pe cer, este un semn foarte bun. Hn cazul n care nu o puteti vedea de la ncepu

continuati exercitiul pna o veti sesiza. Acest exercitiu poate fi practicat si la lumin

6unii." (Lectii practice de yoga, pp. +?-@.# )ste o te!nica destul de stravec!e, car

promite multe.

7rmatoarea semnificatie a cuvntului J&A" este punctul dintre sprncene". Ai

se gaseste, asa cum arata numeroasele reprezentari ale zeilor indieni, toate puteri

miraculoase, inclusiv vederea sacra". %ata ce spune despre acest centru A5&AC3A(

37PA(5A(53A p. >


39/47

fundamenteze stiintific cum nvinge acest al treilea oc!i timpul, adica felul cum actioneaz

n a patra dimensiune. *aptul n sine nu necesita alte demonstratii.

'eoarece acest oc!i se afla n afara actiunii spatiului, sfera actiunii sale este n afar

celor trei dimensiuni, deci n a patra dimensiune, n timp.

5otodata trebuie sa subliniem ca, asa cum demonstreaza practica celor mai vec!

timpuri, n cazul tuturor clarvazatorilor, ca si n zilele noastre, capacitatea acestui oc!i n

sufera influenta distantei n spatiu si timp, ci nfrnge orice distante si orice timp.

Cu totul altfel se ntmpla n cazul perceptiei materiale. 'upa cum stim, greutate

scade proportional cu patratul distantei, astfel nct la o anumita distanta radiatiile cele ma

puternice sunt oprite de ecrane de o anumita grosime de exemplu, radiatiile gama sun

oprite de un ecran de fier cu o grosime de 4@ de centimetri, radiatiile cosmice K de un ecra

din plumb cu grosime de pna la metri#. 3adiatiile percepute nsa de al treilea oc!numite si raze C&A3PA(5%)3, sau (-3AN)", nu-si reduc intensitatea la nici o distant

si nu sunt oprite de nici un obstacol material.

TREPTELE MAETRULUI

Hn functie de gradul de desc!idere a celui de al treilea oc!i, se disting patru trepte d

viziuni. Pe treapta inferioara se afla viziunile de lucruri neobisnuite. unt vazute imagin

ciudate, atragatoare, dar nu produse ale fanteziei, ci fenomene pe deplin normale, tipuri sa

parti ale acestora n lumina stranie, n nuante de culori neobisnuite si fara nici o legatura c

orientarea de moment a gndurilor celui care le vede. Poate aparea ideea ca aceste viziun

sunt !alucinatii.

'ar oare realitatea este profund materiala, este numai ceea ce percepem cu cele cin

simturi limitate ale noastreB 'aca, asa cum am aratat mai sus, perceptia noastra cu a$utoru

simturilor se poate largi pna la anumite limite, unde este atunci limita realului perceptibi

Psi!ologia noastra occidentala se simte derutata n fata acestor aspecte nereale si totu

percepute, iar stiinta noastra scolastica este mai mult dect nclinata sa includa astfel d

fenomene stranii la rubrica contradictorie si care nu spune nimic intitulata !alucinatii". C

spune despre aceasta psi!ologia indianaB


40/47

Fog!inii vorbesc despre asa-numita A(A C&AJ3A sau centrul gndir

reprezentat n mod simbolic printr-un lotus cu sase petale - centrul de perceptie cu sas

canale nervoase. Cinci dintre ele sunt canalele simturilor noastre normale1 vaz, auz, miro

gust, simtul tactil. Al saselea canal serveste drept conductor pentru impresiile care apar di

interior, cum sunt visele si !alucinatiile. 6a prima vedere ne mira mbinarea perceptiilo

sanatoase vise# si nesanatoase !alucinatii#, dar aceasta nu este deloc ntmplatoare. A

sasea petala a c!a/rei manas este legata de 625776 C)6 C7 2 %) ') P)5A6) A

67%(%%, considerat sediul spiritului nostru, iar A(A C&AJ3A este sediul constiint

noastre treze.

Acest fapt este deosebit de important, deoarece n perioada de veg!e constiint

percepe realitatea prin cele cinci cai nervoase, iar n timpul somnului, cnd cele cin

simturi nu functioneaza, aceeasi constiinta conduce imaginile visului sau fanteziei prin asaselea canal, adica direct de la 6otusul cu o mie de petale catre al treilea oc!i.

Cnd cele cinci organe de simt exterioare sunt decuplate, n timpul somnului sau

alte conditii, ncepe sa functioneze si sa se dezvolte aceasta a sasea petala a c!a/re

A(A, prezentnd n fata vederii noastre interioare imaginile visului sau !alucinatiei.

Aceasta este o pura teorie. 2 dovada concludenta n sfera practica o constituie, far

sa stie, tocmai stiinta noastra occidentala, prin intermediul psi!ologilor '.3. &ebb si &aro

Ooodbreeore.

'eoarece persoanele testate nu erau oameni bolnavi, cu !alucinatii frecvente, c

oameni tineri, pe deplin normali, n timpul experientelor au fost deconectate n mo

artificial, pentru o perioada, cele cinci organe de simt. %ar !alucinatiile au fost n acest f

reactia pe deplin normala a constiintei la relaxarea impusa trupului si sufletului. Aceast

reducere a starii de tensiune a fost comparata n mod eronat cu lenea.

ai mult, studentii testati de cei doi cercetatori s-au ocupat totusi de ceva anume l

nceput s-au gndit la problemele lor# si abia dupa ce deconectarea silita a simturilo

exterioare a progresat suficient, au nceput sa vada animale preistorice, oameni galben

colti de mamut etc. 8iziunile studentilor sunt dovada ca a sasea petala a nceput s

functioneze treptat si sa deruleze embrioane de impresii ale celui de al treilea oc!i.


41/47

'aca s-ar continua experimentele acestor savanti studiind stiintific si sistemat

aceste perceptii neobisnuite, n loc de a reactiona cu spaima, s-ar putea obtine date care s

desc!ida noi perspective n aceasta directie, iar stiinta noastra ar avea noi posibilita

stralucite de cercetare si cunoastere. Astfel, dispunem totusi de dovezi privind faptul c

asa-numitele !alucinatii apar altfel dect prin organele de simt. Aceleasi dovezi le ofera

stiinta indiana Goga, n afirmarea ideii ca omul, daca reuseste sa-si decupleze pentru u

timp simturile, intra ntr-o stare n care poate percepe transcendental.

*iecare concentrare corecta a gndurilor serveste acestui scop. )a abate atenti

piritului de la cele cinci simturi exterioare, le deconecteaza ntr-o masura favorizan

desc!iderii celei de a sasea petale a 6otusului.

Prima consecinta nemi$locita este, n sensul celor prezentate, un fenomen pe depli

normal si de nteles1 visele devin mai bogate n continut, mai explicite, mai logice si mavii.

C!iar daca de obicei nu visati sau visati foarte rar, dupa primele zile de astfel d

exercitii vor ncepe sa apara vise usor de memorat. Hn cursul urmatoarelor luni, cei car

practica astfel de exercitii constata aparitia de imagini, viziuni si reprezentari n stare d

veg!e n conditiile deconectarii simturilor pe timpul concentrarii#.

Acesta nu este un fenomen legat de boala, este la fel de normal ca gndurile, car

asa cum vom vedea mai trziu, nu sunt create de mintea noastra, ci sunt doar nregistrate d

ea. )le vin si pleaca fara sa stim de unde si ncotro. Acestea sunt corpuri straine car

primesc de la noi forta, culoare si impuls, asemenea unui bulgare de zapada, pe care

rostogolesc toti participantii la $oc, si care devine foarte mare sau se sfarma n mai mul

bulgari mici.

Endurile cuceresc vremelnic mintea noastra, pun stapnire temporar pe constiin

precum niste oaspeti neasteptati ntr-un !otel, pentru ca apoi sa plece din nou. Cine s

ndoieste de aceasta sa se aseze mai comod, sa-si relaxeze trupul si constiinta si sa dea fr

liber gndurilor, fara sa le limiteze sau sa le ntrerupa.

'upa cteva minute experimentatorii se vor convinge ca n constiinta lor s

nregistreaza gnduri neasteptate, uimitoare, absurde, uneori c!iar revoltatoare, care nu po

fi explicate ca tinnd de trecut, de educatie sau de orientarea generala a gndirii.


42/47

Atunci experimentatorul va fi cuprins de o senzatie neplacuta si si va ntrerupe firu

gndurilor. )xperienta merita nsa facuta.

A doua treapta a viziunilorse atinge cnd ncepem sa facem ordine n impresii

acumulate n cadrul primei etape. Aceasta se manifesta prin faptul ca viziunile anterioar

acele fenomene neobisnuite, se dovedesc pe deplin normale, deoarece pot fi recunoscute

obiectele sau fenomenele familiare, vazute nsa dintr-un punct de vedere inedit.

Astfel se explica faptul ca imaginile cuprinse n a dou

treapta a viziunilor, desi ne ofera obiectele pe care dorim s

le vedem, totusi ne prezinta detaliile acestora totdeauna

alt fel dect ne asteptam. ) o dovada n plus ca nu avem d

a face cu autosugestii sau cu imaginatia, ci ca este realitate

'e regula, totul este asa cum trebuie sa fie, dar vazut n modiferit. 'e exemplu, casa o vedem privita dintr-un colt sa

de pe acoperis, adica asa cum nu am avut ocazia nicioda

sa o observam cu adevarat.

2 a doua particularitate a celei de a doua trepte d

viziuni este miscarea proprie a acestora, asemenea unu

film sau unui peisa$ slab luminat sau nocturn. Aceasta s

petrece deoarece la nceput imaginile sunt slabe

ntunecate, ca niste fotografii vec!i si decolorate, devenin

mai intense si mai colorate pe masura ce continuam exper

mentele. iscarea si viata lor proprie sunt independente d

vointa observatorului, de aceea ele nu constituie rodu

fanteziei sale. 5otodata, aceste viziuni mai au si o al

particularitate uimitoare1 raspund la o ntrebare pus

nemi$locit. )ste suficient sa ne gndim n timpul viziunii

orice detaliu al acesteia si el va aparea imediat n imagin

putnd devansa c!iar momentul n care ne nregistram

ntrebarea.


43/47

Aceasta este din nou o dovada a caracterului exterio

timpului atemporalitatea# pe care l au razele spiritua

sufletesti#. 5otodata, ne convingem cu uimire ca aces

raze trec prin orice obstacole, ca pentru ele nu exista nici u

fel de ecran, perete protector sau granita. %magini

viziunilor acestei a doua trepte se refera de cele mai multe

6

+:=


44/47

ori la prezent sau la trecutul foarte apropiat, mai rar

trecutul mai ndepartat si extrem de rar la viitor.

)le pot fi de asemenea gnduri-forma ale altor pe

soane, ndeosebi daca obiectul concentrarii constituie u

simbol religios sau altceva similar, asupra caruia se con

centreaza gndurile si meditatia a mii de oameni. Aces

imagini nu sunt rodul fanteziei, care genereaza fenomen

mult mai putin vii si bine conturate.

n a treia treapta de viziune, imaginile evolueaza pn

la o claritate deplina si o frumusete a culorilor cu nimic m

pre$os dect cele redate cu a$utorul oc!ilor nostri fizici. '

viziunile dureaza putin timp si se sting instantaneu, timp daproape un minut dupa aceasta mentinndu-se ca stralucire

unui bec pe retina dupa ntreruperea curentului electric c

un fel de plpit#. Acest fenomen este semnul tipic celei d

a treia trepte, la fel ca stralucirea caracteristica, ca o aureo

a tabloului. pre deosebire de viziunile primelor doua trept

pline de imagini slab luminate, care se deplaseaza tim

ndelungat prin fata oc!iului nostru interior, viziunile d

treapta a treia se aprind instantaneu la intensitatea maxim

si dau o senzatie de parca ti parasesti propria piele. Aceas

senzatie de extaz dureaza pe toata durata viziunii si se sting

treptat, lasnd o urma incandescenta. 5rebuie sa ne obisnuim

ulterior ca aceasta senzatie deosebita sa nu ne mpiedice s

mai percepem tablourile.

Cele trei etape descrise evolueaza una dupa alta

prezinta, n conditiile cresterii lente a claritatii, imagini rea

ale lumii substantelor subtile, aceasta fidela reflectare

sferei noastre materiale primare.


45/47

)le pot fi atinse, mai mult sau mai putin usor, de to

oamenii care se antreneaza suficient folosind o te!nic

adecvata. *emeile sunt mai potrivite pentru aceasta, datori

ec!ilibrului lor stabil. (evazatorii, ca urmare a aspiratiei lo

foarte puternice catre lumina si dorintei permanente de

putea sa vada, au de asemenea o disponibilitate sporita

+::


46/47

pentru viziuni. 2ricine gndeste are darul celei de a dou

vederi si succesele sale depind la urma urmei numai d

rabdarea, stapnirea de sine si capacitatea de concentrare.

A patra treapta este etapa aestrului. 'aca o reglare d

catre constiinta a acestui oc!ean sufletesc si fixarea lu

asupra unui anumit obiect, ca ntr-un focar, constituie cara

teristica primelor trei trepte, cea de a patra este caracteriza

de perceptia spatiala.

Aceasta perceptie este simulata din toate partile.

stapnire perfecta a ei transforma omul n Adept - C

care nu mai are ce nvata", deoarece el vede tot ceea c

doreste, orice lucru asupra caruia vrea sa-si ndrepte oc!sufletului. )l nu mai este nevoit sa caute n carti pentru

nvata din experienta si cunostintele altora, nu mai trebu

sa faca deductii logice pe baza experientei celorlalti, cum

sunt nevoiti muritorii de rnd, cu perceptiile lor limitate

spatiu si timp, caci nimic nu va ramne ascuns celui de

treilea oc!i al unui Adept. Pentru a exemplifica stare

initiala pe aceasta treapta a viziunilor, vom prezenta trairi

luiP A3A' A F2EA(A('A1

Aerul din plamnii mei parca fusese extras cu o s

ringa nevazuta, iar corpul era perfect linistit, dar nu inacti

A urmat largirea extatica a constiintei mele. Puteam sa va

la multe mile distanta, vedeam clar pe malul opus al Eangelu

n stnga mea, dincolo de templu, toate mpre$urimi

asezarii 'as!/i (esGara. Peretii tuturor cladirilor era

luminosi si transparenti, vedeam prin ei oamenii miscnd p

cmpiile din departari. )ram fara suflare si trupul mi er

ciudat de linistit, dar puteam sa-mi misc liber minile

picioarele. 5imp de cteva minute am facut ncercari sa-m


47/47

nc!id si sa-mi desc!id oc!ii. Corpul meu parea facut din

tr-o substanta eterica, gata sa pluteasca n aer. Perfe

constient de tot ce era fizic n $urul meu, m-am orientat

am facut ctiva pasi, fara sa ntrerup aceasta viziune pre

fericita" (Autobiografia unuiyoghiri).

vindecarea psi - 3

Documents