ziarul flux, ed. 5 (978)

Sistemul bancar, anchetat pe exterior şi pe interior

Banca elveţiană HSBC şi-a ajutat clienţii să facă evaziune fi scală. În scandal este vizată şi Republica Moldova

Poşta Moldovei ABONAREA 20151 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2015ABONAREA 2015

14.02.2015

Noros, -4 4 0C

13.02.2015

Noros, -4 4 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................21.34061 Do lar ame ri can ............. 18.81811 Leu românesc ................. 4.81481 Ru blă ru sească ............... 0.2868Maxima zilei

8 pagini Preţ contractual

Dacă ar trebui să ne gândim la tot norocul pe care l-am avut

fără să-l merităm, n-am îndrăzni să ne plângem de nenoroc.

Jules Renard

Cursul valutar 13.02.2015

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 13 februarie 2015

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. doctori fără de arginţi Chir și Ioan

Elena Udrea, arestată în dosarul Microsoft. PDL, campanie electorală din banii de mită

Republica Moldova a coborât cu 16 locuri în clasamentul privind libertatea presei

„Marin Preda în arhivele Securităţii”

Deşi preţul de import al gazelor s-a redus, acestea ne vor costa totuşi mai mult

44

55

66

22

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ROMÂNIA

CLASAMENT

DOCUMENT

ACTUAL

GPF

Fondat în 1995 Nr. 5 (978)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Premierul desemnat, Iurie Leancă, nu a convins ieri deputaţii să acorde un vot de încredere nou-lui Cabinet de Miniștri și programului de activitate al acestuia. În favoarea Guvernului Leancă II s-au pronunţat doar 42 de aleși ai poporului, mini-mul necesar fi ind de 51.

În discursul său din cadrul ședin-

ţei în plen a Parlamentului, Iurie

Leancă a apelat la responsabilitatea

deputaţilor și la simţul lor patriotic,

îndemnându-i să-și asume „un an-

gajament foarte important, într-o

perioadă extrem de complicată” și

să voteze „foarte raţional și respon-

sabil”.

Leancă a invocat situaţia difi cilă

din regiunea noastră, „zguduită de

recesiune economică și de război”,

datoria politicienilor fi ind de a face

tot ce le stă în putinţă „pentru ca

cetăţenii Republicii Moldova să fi e

cât mai puţin afectaţi de criza din

regiune”. Iar votul parlamentarilor

ar fi trebuit să le ofere cetăţenilor

„certitudinea că pot avea încredere

în capacitatea clasei politice de a le

proteja interesele”.

Premierul desemnat a mai re-

marcat că a venit în faţa aleșilor

cu un cabinet format din profesi-

oniști, alături de care va reuși să

dea „un nou suflu realizării refor-

melor”.

Iurie Leancă, într-un context mai mult decât confuzTotodată, el a făcut referire și la con-

textul politic intern „destul de confuz”,

regretând că, deși există trei partide

proeuropene care deţin numărul ne-

cesar de mandate, „nu s-a reușit încă

formarea unei alianţe proeuropene ce

ar deţine majoritatea în Parlament”.

Continuare în pag. 3

Eşecul din Parlament, un deznodământ Eşecul din Parlament, un deznodământ fi resc ori un plan ocult al „Vlazilor”?fi resc ori un plan ocult al „Vlazilor”?

Criza medicamentelor, cauzată de mecanismul

defectuos de achiziţionare (citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

După un maraton diplomatic la După un maraton diplomatic la Minsk, a fost semnat un acord privind Minsk, a fost semnat un acord privind

încetarea ostilităţilor în Ucrainaîncetarea ostilităţilor în Ucraina

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5) (citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

13 FEBRUARIE 201522F L U XF L U X Actual

Cei doi funcţionari ar urma să răs-pundă la câteva întrebări, printre care – de ce au fost semnate atât de greu contractele între spitale și fi r-me, de ce Agenţia Medicamentului și spitalele n-au trimis Agenţiei de Achiziţii Publice propuneri de inclu-dere în lista neagră a agenţilor eco-nomici care nu-și respectă obligaţi-

unile contractuale și de ce se minte

că în spitale mai există cantităţi mici

de medicamente, pe când pacienţii

sunt obligaţi să le cumpere, infor-

mează e-sanatate.md.

„Trebuie să vedem ce se întâm-

plă, pentru că unele spitale procură

medicamente prin contracte de va-

loare mică și cu 300 de procente mai

scumpe. Totodată, ar fi bine să ni se

explice și mecanismul de rambursa-

re a banilor pentru pacienţii care au

cumpărat medicamentele”, a specifi -

cat președinta comisiei parlamenta-

re, Oxana Domenti.

Spitalele au început să se confrun-

te cu o criză de medicamente încă în

luna decembrie, Ministerul Sănătăţii

a reacţionat abia săptămâna trecu-

tă, după ce premierul Iurie Leancă

a declarat revoltat că a fost minţit.

Problema a fost generată aparent

de devalorizarea constantă a leului,

care i-a determinat pe unii agenţi

economici să nu-și onoreze contrac-

tele, iar pe alţii – nici să nu le semne-

ze. Deși aveau mecanisme de trage-

re la răspundere pentru neonorarea

contractelor, nimeni nu a recurs la

sancţiuni. Asta pentru că și directorii

instituţiilor medicale sunt de vină, ei

având datorii mari la companii, mai

precizează sursa.

Inefi cienţa mecanismului de achi-

ziţie a medicamentelor și produse-

lor de uz medical, lacunele existente

în planifi carea, selectarea și estima-

rea necesarului de medicamente de

către instituţiile medico-sanitare au

fost semnalate recent și de direc-

torul Centrului pentru Drepturile

Omului în Moldova (CpDOM), Ana-

tolie Munteanu.

În opinia lui, mecanismul de achi-

ziţionare a medicamentelor și pro-

duselor de uz medical pentru nece-

sităţile sistemului de sănătate este

unul defectuos și necesită a fi de

urgenţă îmbunătăţit. În condiţiile

defi citului de medicamente cu care

se confruntă toate spitalele din ţară

nu poate fi vorba despre garantarea

accesului pacienţilor la medicamen-

te inofensive și de calitate.

Ombudsmanul a subliniat că asi-

gurarea cu medicamente a deve-

nit o povară grea pentru pacienţi,

deoarece ei sunt nevoiţi să procure

la un preţ nu tocmai accesibil me-

dicamentele care trebuie să le fi e

asigurate de către instituţia medico-

sanitară publică. „Cel mai mult sunt

afectate persoanele social vulnera-

bile, cum ar fi bătrânii și familiile cu

venituri mici, care sunt în incapaci-

tate de a achiziţiona de sine stătă-

tor medicamentele”, atenţionează

Munteanu. Iar accesibilitatea redusă

la medicamente nu asigură acorda-

rea asistenţei medicale calitative și

în termene utile, astfel mărindu-se

durata medie de spitalizare, rata de

cronizare și invalidizare, precum și

cazurile de complicaţii și letalitate.

Directorul CpDOM mai atenţio-

nează că situaţiile de acest gen se

vor repeta și în anii următori, dacă

nu se vor efectua modifi cări în siste-

mul de achiziţie a medicamentelor.

FLUX

Deşi preţul de import al gazelor s-a redus, acestea ne

vor costa totuşi mai mult Ministerul Economi-ei a informat acum câteva zile că în trimestrul I al anului curent, Republica Moldova va achita cu circa 20 la sută mai puţin pentru gazele naturale importate din Federaţia Rusă.

Potrivit viceministrului Economiei, Valeriu Triboi, concernul rus Gazprom a informat SA MoldovaGaz că în conformitate cu clauzele sta-bilite în acordul bilateral privind formarea preţului la gazul importat, pentru trimestrul I al anului 2015 preţul de procurare a gazului natural livrat către Republica Moldova va fi de circa 311 dolari SUA pentru 1000 de metri cubi.

În ultimul trimestru al anului trecut, ţara noastră a achitat 376 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaze.

Chiar dacă s-ar părea că există premise pentru micșorarea tarifelor la gaze, preţul de import mai mic nu va determina însă o recalculare a pre-ţurilor pentru consumatori.

„În viitorul apropiat, SA MoldovaGaz nu intenționează să depună la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) cererea de reexaminare în vederea reducerii tarifelor la gazele naturale pentru con-sumatorii fi nali. Pentru aceasta, deocamdată, nu există temei”, a declarat pentru NOI.md șeful Serviciului de presă al instituției, Doina Deleu.

Și șeful Serviciului de presă al ANRE, Anatol Barbei, a precizat că, „deo-camdată, este prematur să sperăm la diminuarea neapărată a prețurilor la gaze. Furnizorul trebuie să-și analizeze cheltuielile pe anul trecut. Nu se poate să nu se țină cont și de deprecierea considerabilă a valutei naționale în raport cu dolarul SUA – ultima oară tarifele au fost reexa-minate în 2011, când cursul a fost de 11,9 lei pentru un dolar SUA, astăzi acesta a depășit valoarea de 18 lei și, judecând după aparențe, încă nu s-a ajuns la limită”.

Pe de altă parte, portalul de știri mold-street.com arată că preţul de import, calculat în lei, nu s-a redus, ci chiar s-a majorat substanţial. Ast-fel, dacă la 11 februarie 2014 o mie de metri cubi de gaze importate din Rusia costau aproximativ 5.040 lei, la 11 februarie curent acestea costă cu peste 14% mai mult, adică 5.788 de lei, chiar și cu ieftinirea de 20 la sută a gazului importat.

Motivul acestei majorări este deprecierea masivă a leului faţă de dolar. Iar în aceste condiţii am putea să ne așteptăm chiar la o creștere a tari-felor. Această probabilitate nu este exclusă de Aleksandr Gusev, preșe-dintele MoldovaGaz, care a menţionat pentru sursa citată că reducerea preţului de import „este nivelată de deprecierea leului”.

FLUX

Criza medicamentelor, cauzată de mecanismul defectuos de achiziţionare Criza medicamentelor, cauzată de mecanismul defectuos de achiziţionare Directorii de spitale cumpără medicamente de trei ori mai scumpe

Deputaţii din Comisia Sănătate, protecţie socială și familie au decis să-i cheme în Parlament pe ministrul în exerciţiu al Sănătăţii, Adrian Usatâi, și pe directorul CNAM, Mircea Buga, pentru a oferi explicaţii referitor la situaţia privind medicamentele și consumabilele în spitale. Membrii comisiei vor să afl e, inclusiv, de ce spitalele procură acum medicamente în cantităţi mici, dar mai scumpe cu 300 de procente faţă de preţul iniţial al achiziţiilor.

Așa cum s-a anunţat an-terior, experţii companiei americane Kroll au dema-rat săptămâna aceasta investigaţiile privind tranzacţiilor dubioase de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Aceștia au sosit marţi, 10 februarie, la Chișinău, urmând ca în aproxima-tiv o lună să facă publice rezultatele anchetei, a precizat serviciul de pre-să al Băncii Naţionale.

Acest moment a fost menţionat ieri în Parlament și de candidatul la funcţia de prim-ministru, Iurie Leancă, el fi ind iniţiatorul auditului internaţional. Acesta s-a pro-nunţat iarăși pentru desfășurarea unei ample anchete privind situaţia din sfera bancară, răspunzând întrebă-rilor deputaţilor.

„Situaţia din sfera bancară este extrem de îngrijoră-toare”, a apreciat Leancă, exprimându-și satisfacţia în le-gătură cu faptul că auditorii internaţionali și-au început activitatea în băncile cu probleme.

Experţii americani urmează să analizeze tranzacţiile care au fost efectuate între cele trei instituţii fi nanciare și să stabilească cine a stat în spatele acestor tranzacţii. Auditul urmează să stabilească unde au ajuns banii și să examineze posibilităţile de recuperare a acestora.

În mod surprinzător, chiar cu câteva zile înainte de sosi-rea experţilor americani, CNA și Procuratura Anticorupţie au iniţiat verifi cări în cadrul a două dosare care au în vizor Banca Socială și Banca de Economii. În data de 6 februarie au fost efectuate mai multe percheziţii în birourile unor membri ai consiliilor de administrare a celor două institu-ţii bancare, la unii agenţi economici, care au benefi ciat de credite, dar și la casa omului de afaceri Ilan Shor.

Potrivit procurorilor, suma prejudiciului doar în cazul BEM este evaluată la aproape 11 miliarde de lei.

Miercuri, 11 februarie, în cadrul acelorași dosare a fost audiat fostul șef al SIS, Ion Ursu, care a deţinut și funcţia de vicepreședinte al Consiliului de Administraţie al Băn-cii de Economii.

Potrivit PublikaTV, Ion Ursu a negat faptul că BEM a acordat credite dubioase care au avut consecinţe gra-ve.

„Credite care nu sunt acoperite de gaj. Asemenea credite nu s-au dat în perioada în care sunt membru al Consiliului. Banca de Economii nu are credite neperfor-mante eliberate în 2014. Nici în 2013”, a afi rmat fostul vicepreședinte al Consiliului de Administraţie al BEM, Ion Ursu, înainte de a fi audiat.

Procuratura Generală a iniţiat, la începutul lunii de-cembrie 2014, o anchetă penală în cazul situaţiei de la Banca de Economii și Banca Socială, privind tranzacţiile dubioase dintre aceste două instituţii fi nanciare.

Anchetatorii urmau să cerceteze în ce măsură mana-gerii Băncii de Economii și ai Băncii Sociale au respectat legislaţia fi nanciară și au asigurat buna funcţionare a ce-lor două instituţii.

La sfârșitul anului 2014, Banca Naţională a Moldovei a instituit regim de administrare specială la aceste două bănci, precum și la Unibank, pentru că, în noiembrie 2014, între acestea au avut loc o serie de tranzacţii dubi-oase în proporţii deosebit de mari. În consecinţă, situa-ţia lor fi nanciară s-a înrăutăţit.

În noiembrie trecut, printr-o decizie a Curţii Supreme de Justiţie, statul a reintrat în posesia pachetului majo-ritar de 56,13% al BEM. Asta după ce Guvernul l-a cedat în august 2013 și a ajuns să deţină doar un pachet de blocaj, de 33, 3 la sută, din hârtiile de valoare ale Băncii de Economii.

FLUX

Sistemul bancar, anchetat pe exterior şi pe interior

13 FEBRUARIE 2015 33 F L U XF L U XPolitic

Urmare din pag. 1În mesajul său, Iurie Leancă a lăsat

să se înţeleagă că nu mizează pe vo-tul fracţiunii comuniste, ci așteaptă susţinere din partea liberalilor, alături de care să formeze o majoritate parla-mentară proeuropeană, „pe care sper s-o creăm chiar azi, prin votul de în-vestire a Guvernului”.

Însă liberalii nu au fost prea recep-tivi la mesajul candidatului la funcţia de premier, chiar dacă acesta a consta-tat că nu are nicio diferenţă de viziuni cu „colegii din PL”.

Candidatul liberal-democraţilor a reiterat și în plenul Parlamentului că, în ce-l privește, își poate asuma res-ponsabilitatea „doar pentru conduce-rea unui guvern proeuropean”, pentru că fără o majoritate politică stabilă „nu vom putea susţine acest guvern”.

Este Leancă ipocrit ori doar naiv?Premierul desemnat a afi rmat și an-

terior, în cadrul unei emisiuni la postul naţional de televiziune, că nu crede într-un Guvern minoritar funcţional, care ar fi în stare să facă faţă multiple-lor provocări naţionale și regionale și să realizeze reformele complicate, „pe alocuri și dureroase, dar absolut necesare”. „Fără o majoritate stabilă și previzibilă, noi nu vom reuși”, a punc-tat el.

Exprimându-și regretul că nu s-a izbutit crearea „unei majorităţi con-fortabile, stabile din cele trei partide proeuropene”, Leancă a opinat că dacă reprezentanţii liberalilor vor vota pen-tru învestirea Guvernului, atunci „în maximum o lună-două va fi constitu-ită o nouă majoritate parlamentară PLDM-PD-PL”.

De asemenea, Iurie Leancă a decla-rat că nu ar fi o problemă să le ofere liberalilor câteva fotolii ministeriale în noul Executiv, pentru că ar fi mai sim-plu să înlocuiești unii miniștri propuși de PLDM și PD cu reprezentanţi ai PL, decât să fi e demis în câteva luni între-gul guvern minoritar.

Această abordare pare oarecum stranie, dacă nu chiar ipocrită. Cum să declari că nu crezi într-un Guvern mi-noritar și că nu-ţi poţi asuma respon-sabilitatea pentru acesta, după ce ai acceptat să fi i desemnat în calitate de candidat la șefi a unui astfel de Execu-tiv. Leancă nu poate să pretindă acum că nu știa despre ce fel de Cabinet este vorba, în momentul în care PD și PLDM au constituit o alianţă, declarând că își asumă „responsabilitatea guvernării” în Republica Moldova. Mai mult decât atât, comuniștii au votat, împreună cu cele două partide, pentru alegerea președintelui Parlamentului și alege-rea organelor de conducere a Legisla-tivului.

Cinstit și corect din partea lui Lean-că ar fi fost să nu accepte desemnarea. Doar că acesta a dorit să rămână în funcţie în orice condiţii, chiar și mai puţin onorabile.

Cu comuniştii s-a înţeles, dar nu l-au votatÎn alocuţiunea sa de ieri, candidatul

la funcţia de premier a specifi cat că nu are „o așteptare concretă” din partea deputaţilor PCRM, „pentru că mesaje-le pe care le-au transmis până acum colegii din fracţiunea comuniștilor sunt destul de confuze”. Menţionând că un vot pozitiv din partea opoziţiei

ar fi un semnal bun „atât pe plan in-tern, cât și extern”, un mesaj clar prin care opoziţia își demonstrează rolul său constructiv și un gest pe care l-ar aprecia.

Totuși, în ajun Leancă pare să fi avut oareșice așteptări. Miercuri, 11 februa-rie, după consultările candidatului la funcţia de premier cu fracţiunea PCRM din Parlament, Vladimir Voronin a de-clarat că s-au înţeles la toate capitole-le și că „trebuie de scos ţara din acest impas”.

Deși anterior comuniștii au spus că nu vor vota în niciun caz un Guvern în frunte cu Iurie Leancă, miercuri Voro-nin a părut mai conciliant, afi rmând că este vorba de Guvernul Republicii Moldova, nu al lui Leancă, și că, până la urmă, nu contează atât de mult nici programul de activitate al Executivu-lui, mult mai important fi ind „cine va executa acest program”.

De ce joi a contat totul, iar comuniștii au renunţat să mai scoată ţara din im-pas, iată întrebarea. Gurile rele zic că ar fi la mijloc o înţelegere cu șeful liberal-democraţilor, care nu-l vrea pe Leancă în funcţia de prim-ministru. Unii afi rmă că, de fapt, și liderul democrat Vladimir Plahotniuc își dorește un alt prim-mi-nistru. Dar aceste supoziţii sunt negate, evident, de toate părţile.

Liberalii votează doar un Guvern din care fac şi ei parteNu au dorit să pună umărul nici libe-

ralii, de al căror vot Iurie Leancă, după discuţiile avute și avansurile făcute în direcţia acestora, era aproape sigur.

„Zilele trecute am avut mai multe discuţii cu colegii din Partidul Libe-ral. Am dorit să înţeleg mai bine care sunt așteptările lor în ceea ce priveș-te viitorul Executiv și am constatat că ele nu se deosebesc aproape deloc de aspiraţiile pe care le avem și noi în Partidul Liberal Democrat sau de cele ale colegilor din Partidul Democrat. Mai mult – din punctul meu de vede-re, Programul de guvernare pe care îl prezint astăzi acoperă, în mare parte, așteptările și angajamentele electora-le ale celor trei partide proeuropene”, a menţionat candidatul în mesajul său din Parlament.

Doar că așteptările liberalilor sunt un pic altfel decât le-a sesizat Leancă. Încă acum câteva zile, șeful PL, Mihai Ghimpu, a specifi cat clar că dorește discuţii cu PLDM și PD, nu doar cu can-didatul desemnat, condiţionându-și votul de participarea liberalilor la gu-vernare.

Ghimpu le-a transmis liderilor celor două partide că trebuie să se reașeze la masa negocierilor, pentru că „guver-

nul are nevoie de sprijinul partidelor proeuropene și ca nu poţi să te apuci de reforme fără o majoritate parla-mentară”.

După votul eșuat de ieri, Mihai Ghimpu le-a povestit ziariștilor că s-a întâlnit în ajun cu vicepreședintele PD, Vladimir Plahotniuc, și cu premierul desemnat, Iurie Leancă, aceștia rugân-du-l să voteze noul Guvern.

Președintele PL a reiterat că liberalii își vor da votul doar pentru un Guvern din care vor face parte.

„Două partide, PLDM și PD, neavând majoritate parlamentară s-au pornit să guverneze ţara. Noi vom vota un Guvern din care vom face parte. A vota un Guvern înseamnă a-ţi asuma actul guvernării. Pentru mulţumesc frumos,

noi nu votăm. Situaţia în care se afl ă Moldova poate fi depășită doar prin reforme. Trebuie să te mai gândești și la oameni. Aceste reforme ne vor adu-ce sprijin politic și fi nanciar”, a menţio-nat liberalul citat de UNIMEDIA.

Sentimente şi resentimenteDupă eșecul de joi, premierul de-

semnat a declarat că a trăit „cel mai jenant moment” de la 2009 încoace. Totodată, Iurie Leancă a avut dovada clară că „alianţa minoritară nu avea ni-cio șansă de supravieţuire”, fi ind nevo-ie de un nou acord, care să constituie o majoritate parlamentară.

„Este inexplicabil de ce, după votul obţinut de trei partide proeuropene la 30 noiembrie, nu am reușit să clădim o majoritate funcţională bazată pe fundamente transparente. Ceea ce s-a întâmplat este expresia unei impoten-ţe politice evidente și greu de negat”, a afi rmat Leancă.

„De fapt, azi s-a demonstrat că jo-

cul netransparent cu comuniștii nu este funcţional. S-a văzut că nu există susţinere necondiţionată din partea acestora. Alianţa minoritară nu poate funcţiona cu randament și efi cienţă”, a mai spus acesta.

Cine-i vinovat şi ce-i de făcut?Leancă nu pare să renunţe, dar a

precizat că va mai candida o dată la funcţia de premier doar în cazul for-mării unei coaliţii PLDM, PD și PL. În context, el a chemat democraţii și li-beral-democraţii să reia negocierile cu liberalii, afi rmând cu mult optimism că în câteva zile s-ar putea ajunge la o „înţelegere”.

Întrebarea este dacă liderii celor două partide vor o astfel de „înţelege-re” și dacă sunt dispuse să renunţe la acordul semnat, pentru a se împărţi cu liberalii.

Șeful PLDM, Vladimir Filat, îi consi-deră responsabili pentru eșecul din Parlament mai mult pe reprezentan-ţii liberalilor, menţionând că a sperat la un vot din partea acestora. „Astăzi am avut un test la capitolul responsa-bilitate, pe care unii nu l-au trecut”, a apreciat Filat.

Președintele PD, Marian Lupu, a regretat eșecul „exerciţiului” de ieri, opinând că nu a prevalat interesul na-ţional, ci șantajul. În opinia acestuia, comportamentul „colegilor de la PL este inadecvat”.

Șeful democraţilor a precizat că vor continua discuţiile împreună cu cole-gii din PLDM, în baza acordului politic, pentru obţinerea votului în cea de-a doua tentativă de învestire a noului Guvern. Lupu speră că soluţia va fi gă-sită până săptămâna viitoare. El și-a exprimat convingerea fermă că „un Guvern proeuropean va fi învestit”.

Problema este cu cine-l vor învesti. Cu liberalii „inadecvaţi” ori cu comu-niștii?

După declaraţiile de ieri ale candi-datului desemnat, Leancă se pare că nu mai poate conta pe voturile depu-taţilor comuniști. Și ar fi culmea, dacă acesta ar accepta să mai treacă printr-un moment la fel de „jenant”, accep-tând să fi e iarăși la cheremul acestora.

Pe de altă parte, Voronin a menţio-nat că a așteptat până în ultima zi să vadă lista celor nominalizaţi la func-ţiile de miniștri, însă aceasta a fost prezentată foarte târziu. Astfel că unii dintre cei desemnaţi s-au dovedit, în opinia liderului comunist, neprofesio-niști ori lipsiţi de experienţă.

Prin urmare, am putea conchide că se vor purta discuţii cu comuniștii, fi ind introduse modifi cări în lista po-tenţialilor miniștri, dar și desemnând un alt candidat la funcţia de premier. Asta în cazul în care nu vor deveni mai cooperanţi liberalii.

Zilele următoare vor arăta cum se vor derula lucrurile. După încercarea nereușită de ieri, șeful statului ur-mează să vină cu o nouă nominaliza-re la funcţia de premier. Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a anunţat deja că vor fi reluate chiar astăzi consultările cu fracţiunile par-lamentare în vederea desemnării unui candidat pentru funcţia de prim-mi-nistru al Republicii Moldova.

Potrivit prevederilor constituţiona-le, dacă în termen de 45 de zile de la eșuarea numirii noului Executiv Parla-mentul nu acceptă candidatul propus de președintele ţării, Legislativul poa-te fi dizolvat, urmând să fi e organizate alegeri anticipate.

O altă prevedere a Legii Superme stipulează însă că șeful statului poate dizolva Parlamentul dacă timp de trei luni de la demisia fostului Guvern nu a fost ales un alt Cabinet de Miniștri.

În opinia fostului președinte al Cur-ţii Constituţionale, Victor Pușcaș, 10 martie este termenul limită până când poate fi învestit noul Guvern, pentru că vechiul Guvern și-a prezentat demi-sia la 10 decembrie: „Dacă până pe 10 martie nu va fi votat Guvernul, pe 11 martie președintele R. Moldova este în drept să iniţieze procedura de dizolva-re a Parlamentului”, a declarat Pușcaș pentru UNIMEDIA.

De altfel, socialiștii, care au decla-rat că nu vor vota niciun candidat la funcţia de premier, oricare ar fi aces-ta, consideră că singura soluţie reală în actuala situaţie politică este orga-nizarea alegerilor anticipate, care ar însemna aruncarea „la gunoi a tuturor oligarhilor”.

Doar că oligarhii ar putea avea altă părere.

Ioana FLOREA, FLUX

Eşecul din Parlament, un deznodământ Eşecul din Parlament, un deznodământ fi resc ori un plan ocult al „Vlazilor”?fi resc ori un plan ocult al „Vlazilor”?

13 FEBRUARIE 201544F L U XF L U X România

La începutul anilor 2000, deci după un de-

ceniu de postcomunism, exporturile Români-

ei vegetau în jurul a 10-11 miliarde dolari și se

părea că mai mult economia românească nu

putea da la extern. Acum – ne spun statisticile

ofi ciale pentru 2014 – exporturile din Româ-

nia au depășit 50 de miliarde de euro, respec-

tiv de peste 5 ori mai mult. Din păcate, nu se

poate spune nici acum că potenţialul maxim

de export al economiei românești ar fi com-

plet altul faţă de cel din urmă cu 15 ani, pentru

că știe și Grivei că peste 70% din livrările la ex-

port din România actuală nu sunt propriu-zis

românești, ci sunt realizate de companii străi-

ne, în special multinaţionale.

Bineînţeles că politicieni și analiști se vor re-

pezi să conteste un asemenea gen de a privi

lucrurile, pretinzând că, deși evident nu s-ar

putea nega că nu capitalul românesc generea-

ză grosul respectivelor exporturi, companiile

străine s-au inserat în „economia româneas-

că”, furnizează locuri de muncă pe piaţa ro-

mânească, plătesc impozite aici, iar încasările

lor valutare ajung în România. Nemaipunând

la socoteală că practic întreaga creștere eco-

nomică din ultimii ani este pusă pe seama

expansiunii exporturilor. A căror exporturi?!

Păi, a celor ale multinaţionalelor, căci pe cele

românești trebuie să le cauţi cu binoclul. Între

primii 100 de exportatori nu fi gurează decât 3

având capital românesc!

Este foarte important de precizat că este

vorba în principal de exporturile multinaţiona-

lelor, pentru că numai așa se poate evalua cu

ce se alege de fapt „economia românească” din

respectiva expansiune. Există curent impresia

că multinaţionalele vin în România, fabrică aici

mașini pe care apoi le exportă în lume, inclusiv

în ţările lor de origine. Pe baza acestei impre-

sii, se susţine că exporturile din România se

„modernizează”! Nimic mai fals. Conţinutul în

valoare adăugată al exporturilor din România

a scăzut sistematic, potrivit statisticilor, după

anul 2000, iar cel de materie primă și materiale

a crescut. Cu alte cuvinte, mai degrabă expor-

turile s-au „demodernizat”! De fapt, un semn

limpede că multinaţionalele cu activitate de

export au folosit România ca furnizor de ma-terii prime și ca bază de prelucrare cu valoare adăugată derizorie, altfel spus ca teren de ex-ploatare a salariilor mici. Deosebit de semni-fi cativă este situaţia din însăși industria auto, pe seama expansiunii căreia se articulează afi rmaţiile despre „modernizare”. Aceasta fur-nizează circa jumătate din exporturile multi-naţionalelor din România. Dar, vai!, numai vreo 30% sunt „mașini”, în timp ce grosul de 70% re-prezintă „componente” (volane, jenţi, accesorii de piele, plastic și cauciuc). Un minunat lohn auto, în nicio deosebire faţă de lohn-ul textil pe care îl înlocuiește. Nu este de mirare că va-loarea adăugată conţinută în exporturi scade, și nu crește, pe măsura expansiunii acestora!

Ilie ŞERBĂNESCUSursa: jurnalul.ro

Elena Udrea, arestată în dosarul Microsoft. PDL, campanie

electorală din banii de mită Înalta Curte de Casaţie și Justiţie (ICCJ) a decis, miercuri, 11 februarie, ca Elena Udrea, fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, să fi e arestată pentru 30 de zile. Instanţa a admis cererea de înlocuire a măsurii controlului judiciar, în dosarul Microsoft, cu măsura arestului preven-tiv și cererea DNA de arestare preventivă a Elenei Udrea pentru acuzaţia privind mita luată.

Anchetatorii susţin că Elena Udrea ar fi primit mită nouă mili-oane de euro pentru a interveni în procesul de încheiere a con-tractelor referitoare la licenţele Microsoft, iar banii ar fi venit prin intermediul fos-tului ei soţ, Dorin Co-coș. Informaţia apare în referatul procurori-lor anticorupţie pen-tru arestarea preven-tivă a Elenei Udrea în dosarul Microsoft,

care s-a judecat miercuri, la ICCJ, potrivit ziuanews.ro.Procurorii DNA au arătat că o parte din mita din dosarul Microsoft a ajuns

inclusiv la PDL, care a benefi ciat de plata unor materiale electorale din acești bani. „Din probatoriul administrat în cauză rezultă că inculpatul Sandu Ga-briel – ministru al Comunicaţiilor la data respectivă, a procedat la realizarea procedurii de achiziţie și la încheierea contractului de licenţiere ca urmare a presiunilor exercitate de Udrea Elena Gabriela – în calitate membru al Guver-nului și vicepreședinte PDL, precum și ca urmare a presiunilor exercitate de alte persoane din conducerea partidului.

S-a stabilit, de asemenea, că benefi ciari ai sumelor de bani din plăţile efec-tuate în baza contractului sunt printre alţii inculpatul Sandu Gabriel, inculpa-tul Cocoș Dorin și Partidul Democrat Liberal, care a benefi ciat de plata unor materiale electorale prin intermediul inculpatului Sandu Gabriel”, se menţio-nează în referatul procurorilor DNA, obţinut de Realitatea TV.

În schimbul banilor, Dorin Cocoș i-ar fi cerut Elenei Udrea să sprijine o hotărâre de guvern promovată de fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, astfel încât actul normativ să fi e aprobat în Guvern. DNA arată că re-spectiva hotărâre a trecut de Executiv cu ajutorul Elenei Udrea și al lui Emil Boc, premier al României la acea vreme. „Din probatoriul testimonial rezultă că pentru promovarea hotărârii de guvern nr. 460/2009 și alocarea bugetu-lui necesar, inculpatul Gabriel Sandu a benefi ciat de susţinerea ministrului Udrea Elena Gabriela, a primului ministru (....) și a lui (...)”, se menţionează în documentul DNA.

O altă acuzaţie de trafi c de infl uenţă la adresa Elenei Udrea se referă la fap-tul că aceasta a cerut suma de trei milioane de euro de la un om de afaceri, prin intermediul lui Dorin Cocoș. Omul de afaceri se ocupa de implementarea proiectului e-România. Procurorii DNA susţin că mita ar fi ajuns la Dorin Co-coș prin mai mulţi intermediari, iar o parte din bani a fost depusă în conturi bancare deschise pe numele fostului soţ al Elenei Udrea, în Dubai.

Decizia judecătorilor nu este însă defi nitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de trei zile.

Jurnalistul român Cristian Tudor Popescu consideră că este o premieră în justiţie când este denunţat un partid.

„După știinţa mea, niciodată în niște acte ofi ciale, în cazul de faţă ale Pro-curaturii României, nu a fost menţionat numele unui partid ca entitate im-plicată într-un proces de corupţie de mari dimensiuni. Au fost persoane din conducerea unor partide, grupări, dar niciodată un partid. În cazul de faţă avem un întreg partid și, dacă avem un partid, și unul dintre partidele mari ale României, atunci avem toate partidele din România”, a declarat jurnalistul pentru Digi24.

FLUX

Exporturile care nu aduc fericireaExporturile care nu aduc fericirea

O echipă de jurnaliști din Franța, SUA, Elveția și alte 46 de țări a realizat o anche-tă, pe baza unor documen-te obținute și analizate de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ), care relevă modul în care HSBC, a doua bancă importantă din lume, a folosit sistemul bancar din Elveția pentru a ascunde identitatea clienților săi și pentru a-i ajuta să facă evaziune fi scală.

Ancheta numită SwissLeaks a dezvăluit existența unui sistem de evaziune fi scală la scară largă pus la punct de fi liala elveţiană a băncii britanice HSBC în anii 2000 în bene-fi ciul clienților bogați, transmite Re-uters, citată de Agerpres.

Documentele bancare dovedesc o fraudă fi scală enormă, la scară glo-bală. Publicarea acestor cifre va pro-voca, fără îndoială, un cutremur în industria fi nanciară internațională.

Potrivit cotidianului Le Monde, care se bazează pe raportul Consor-ţiului, HSBC Private Bank a acceptat și chiar a încurajat o „fraudă gigan-tică la scară internațională” care se ridică, numai în perioada noiem-brie 2006 – martie 2007, la suma de 180,6 miliarde de euro, care au tran-zitat prin conturile a peste 100.000 de clienți și 20.000 de societăți off -shore.

Trafi canţi de arme, vedete, politicieni, regi, printre evazioniştiPe lista persoanelor care au fost

ajutate de HSBC să evite plata taxe-lor se numără organizații criminale, trafi canți de arme, familii regale și miliardari. Raportul ICIJ se bazează pe datele furnizate de un fost expert IT al băncii, Herve Falciani, care în 2008 a plecat de la HSBC cu o serie de informații confi dențiale.

Printre personalităţile care apar în dosar se numără Regele Moha-mmed al VI-lea al Marocului, fi ul fostului președinte francez Francois Miterand, actorul John Malkovich, umoristul francez Gad Elmaleh, prin-ţul Bahrainului Salman bin Hamad bin Isa Al Khalifa, Rami Makhlouf, văr și asociat al președintelui sirian Bashar al Assad, Vladimir Antonov, fost proprietar al unul club de fotbal din Anglia, Margulan Seisembayev,

bancher din Kazahstan, Li Xiaolin, fi ica fostului premier chinez Li Peng, faimos pentru rolul avut în masacrul din Piaţa Tiananmen, Joseph Fok, judecător la Înalta Curte de Justiţie din Hong Kong, dar și prinţul și prin-ţesa Michael of Kent, veri cu Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Și nu-mele lui Michael Schumacher este implicat în scandalul SwissLeaks, legăturile sale ducând la Bill Clinton, potrivit romaniatv.net.

Printre clienţi se mai numără foști sau actuali politicieni din Marea Britanie, Rusia, Ucraina, Georgia, Kenya, România, India, Liechtense-tein, Mexic, Liban, Tunisia, Republi-ca Democrată Congo, Zimbabwe, Rwanda, Paraguay, Djibouti, Sene-gal, Filipine sau Algeria.

Potrivit raportului, managerii băncii ar fi contactat ilegal mulți din-tre acești clienți, încurajându-i să-și ascundă banii în spatele unor fi rme off shore, în general înfi ințate în Pa-nama sau Insulele Virgine Britanice, mai ales după adoptarea Directivei Europene privind economiile ban-care, o taxă introdusă în 2005, infor-mează evz.ro.

Atât banca, dar și autoritățile po-litice și fi scale elvețiene, contestă însă aceste informații și folosirea lor, susținând că este vorba despre fur-tul unor date secrete.

În replică la informațiile publicate în raportul ICIJ, HSBC a recunoscut că problemele au fost provocate de ambiguitatea fostelor prevederi referitoare la cine este responsabil pentru plata taxelor: băncile priva-te elvețiene sau clienții lor. Cu toate acestea, banca subliniază că a înce-put „o transformare radicală în 2008 pentru a evita ca serviciile sale să fi e utilizate pentru a evita plata taxelor sau spălarea de bani”, se arată într-un comunicat al băncii elvețiene.

219 clienţi ai HSBC au legătură cu RomâniaPotrivit datelor publicate pe si-

te-ul Consorţiului Internaţional de Investigaţii Jurnalistice, 219 clienţi ai băncii britanice au legătură cu Ro-mânia, însă doar 5% dintre aceștia au pașaport sau naţionalitate româ-nă, transmite romania-actualitati.ro.

România se situează pe locul 39 în clasamentul ţărilor cu cele mai mari depozite la banca britanică, cu 1,3 miliarde de dolari, în 549 de conturi bancare.

Cel mai mare depozit asociat cu un client conectat cu România este de 829 de milioane de dolari. Iden-titatea clientului din România nu a fost făcută încă publică.

Moldova, cu aproape 23 de milioane de dolari ascunşiÎn dezvăluirile Consorțiul

Jurnaliștilor de Investigație fi gurea-ză și Republica Moldova, care se si-tuează pe locul 139 din cele 203 țări, conform sumei totale depozitate de clienți. Valoarea acestor conturi pe care banca le-ar fi ținut secrete este de 22,8 milioane de dolari, potrivit mold-street.com.

Ancheta arată că primul cont a fost deschis de un „moldovean” la HSBC din Elveția încă în 1989. Cel mai mare cont deținut de o persoa-nă care are legături cu Republica Moldova este în sumă de 20,9 mi-lioane de dolari. Mai mult, potrivit anchetei, unul dintre cei opt clienți care au legătură cu Republica Mol-dova are cetățenie moldovenească, însă identitatea lui nu îi este dezvă-luită, mai arată sursa.

FLUX

Banca elveţiană HSBC şi-a ajutat clienţii să facă evaziune fi scală. În scandal este vizată şi Republica Moldova

13 FEBRUARIE 2015 55 F L U XF L U XExterne

Comisiile parlamentare pentru libertăţi civile, afaceri externe și drepturile omului vor reîn-cepe ancheta privind presu-pusele transporturi și detenţii ilegale de prizonieri desfășu-rate de CIA în statele membre UE, inclusiv România. Anche-ta va fi reluată ca urmare a noilor dezvăluiri ale Senatului SUA privind utilizarea tortu-rii de către CIA, potrivit unei rezoluții adoptate miercuri, 11 februarie, de Parlament, citate de Mediafax.

Prin respectiva rezoluție, eurodeputații cer din nou statelor UE să verifi ce aceste acuzații și să îi urmărească penal pe cei vinovați.

Raportul Senatului SUA publicat în decembrie „dez-văluie fapte noi care confi rmă acuzaţiile conform căro-ra mai multe state membre ale UE, autorităţile acestora și funcţionari și agenţi ai serviciilor lor de securitate și de informaţii au fost complici la programul CIA de de-tenţie secretă și de predări extraordinare, uneori prin mijloace corupte bazate pe sume substanţiale de bani oferite de CIA în schimbul cooperării lor”, susţin euro-parlamentarii.

Potrivit unui comunicat al PE, această anchetă va presu-pune, printre altele, trimiterea unei misiuni parlamentare de strângere de informaţii în statele membre unde există acuzaţii că au fost centre secrete CIA de detenţie și culege-rea tuturor informaţiilor și probelor relevante privind po-sibile dări de mite sau alte fapte de corupţie în legătură cu programul CIA.

Totodată, Parlamentul European „invită SUA să anche-teze și să urmărească penal multiplele încălcări ale drep-turilor omului din cadrul programului CIA de predare și de detenţie secretă și să coopereze în ceea ce privește toate cererile din partea statelor membre ale UE referitoare la in-formare, extrădare sau căile de atac efi ciente pentru victi-mele programului CIA”.

Pe de altă parte, europarlamentarii „își exprimă preocu-parea privind obstacolele întâmpinate de anchetele par-lamentare și judiciare naţionale referitoare la implicarea anumitor state membre în programul CIA, abuzul privind secretul de stat și clasifi carea nejustifi cată a documentelor care au condus la încetarea urmăririi penale”. Ei reiterează solicitările adresate statelor membre de a investiga acu-zaţiile potrivit cărora, pe teritoriul lor, au existat închisori secrete în care erau deţinute persoane în cadrul programu-lui CIA, precum și să îi urmărească penal pe cei implicaţi în aceste operaţiuni.

De asemenea, Parlamentul European își exprimă „conster-narea cu privire la practicile de interogare” ale operaţiunilor antiteroriste ale CIA. Deputaţii subliniază „concluzia funda-mentală” a raportului Senatului american conform căreia „metodele violente aplicate de CIA nu au condus la obţine-rea unor informaţii care să împiedice alte atacuri teroriste”.

Acuzaţiile privind utilizarea de către CIA a statelor mem-bre UE, printre care România, Polonia și Lituania, pentru transportarea și detenţia ilegală a prizonierilor au fost an-chetate de comisia temporară a Parlamentului European creată în 2006. De atunci, europarlamentarii au cerut în mod repetat investigaţii aprofundate privind colaborarea statelor membre UE cu programul CIA de detenţie secretă și extrădare extraordinară.

Senatul american a prezentat în decembrie 2014 un ra-port de anchetă cu privire la tehnicile de „interogare în for-ţă” ale Agenţiei de spionaj CIA în perioada 2001-2009.

În versiunea publică a raportului sunt secretizate o serie de informaţii, inclusiv ţările în care ar fi existat închisori se-crete ale Agenţiei Centrale de Informaţii, scrie Washington Post, adăugând că detalii din document permit decodarea acestor centre de detenţie.

Conform cotidianului american, în raport sunt menţi-onate închisori din cinci ţări: Polonia, România, Lituania Afganistan, Thailanda, acestea fi ind desemnate prin culori. Astfel, presupusa închisoare secretă a CIA din România fi -gurează drept „detention site black”, pentru Polonia este folosit albastru, pentru Lituania violet, pentru Thailanda verde, iar pentru Afganistan, unde ar fi existat mai multe închisori, sunt folosite patru culori.

Documentul arată că în unele cazuri, CIA a oferit milioane de dolari unor ofi ciali pentru a permite deschiderea unor închisori CIA pe teritoriul ţărilor lor.

FLUX

O decizie de compromis a fost lua-tă cu privire la o zonă demilitarizată pe linia frontului, care era principalul punct de blocaj în cadrul negocierilor. Putin a precizat că forţele ucrainene își vor retrage armamentul greu din-colo de linia de front. Separatiștii se vor retrage, de asemenea, dincolo de linia frontului, așa cum a fost ea stabi-lită în septembrie, când a fost încheiat armistiţiul anterior, relatează Russia Today, citată de Mediafax.

Acordul reia punctele armistiţiului de anul trecut, inclusiv reforma po-litică în Ucraina pentru a asigura un statut special pentru regiunile sepa-ratiste și reglementarea situaţiei de la frontiere, a adăugat președintele rus.

Președintele Franţei, Francois Hollande, a confi rmat joi „un acord pri-

vind încetarea focului și o soluţionare politică globală” a confl ictului din es-tul Ucrainei. El a declarat că s-a ajuns la „un acord serios”, dar că nu există un consens în toate problemele.

Potrivit președintelui Ucrainei, Pe-tro Poroșenko, acordul presupune ca ţara sa să-și recapete controlul asupra graniţelor. El a mai arătat că Ucraina nu a fost de acord cu varianta federa-lizării și autonomie pentru regiunea Donbas. Totodată, liderul de la Kiev a precizat că toţi ostaticii vor fi eliberaţi în următoarele 19 zile, notează dc-news.ro.

Anterior, președintele ucrainean de-clara că Rusia a pus „condiţii inaccep-tabile” în cursul negocierilor de la Min-sk, după cum relata BBC News Online, citat de Ziarul Financiar.

Poroșenko a făcut această declara-ţie în timpul unei pauze în cadrul ne-gocierilor la care au participat, de ase-menea, șeful statului francez Francois Hollande și cancelarul german Angela Merkel.

Miniștrii de Externe rus Serghei La-vrov, german Frank-Walter Steinmeier și francez Laurent Fabius au discutat în paralel, după care s-au alăturat șefi lor de stat și de guvern.

Liderii „republicilor populare” de la Doneţk, Denis Pușilin, și Lugansk, Vla-dislav Deinego, s-au întâlnit separat cu reprezentanta OSCE, Heidi Tagli-avini, ambasadorul rus în Ucraina, Mihail Zurabov, și fostul președinte ucrainean Leonid Kucima.

Angela Merkel a declarat că nu-și face nicio iluzie și știe că există încă mari obstacole de depășit.

Și ministrul său de Externe a afi rmat că acordul de la Minsk nu este ceea ce și-a dorit Germania, dar este un pas necesar pentru o evoluţie pozitivă.

Cancelarul german Angela Merkel a mai declarat că președintele rus Vladi-mir Putin a fost nevoit să exercite pre-siuni asupra separatiștilor ucraineni

pentru ca aceștia să accepte acordul

de încetare a focului încheiat joi în

urma negocierilor de la Minsk, relatea-

ză Russia Today, citată de adevarul.ro.

După încheierea acordului de la Min-

sk, directorul general al FMI, Christine

Lagarde, a anunţat ieri, la Bruxelles, că

Ucraina va primi în următorii doi ani

fi nanţare în valoare de aproximativ 40

de miliarde de dolari, din care 17,5 mi-

liarde de dolari vor veni de la Fondul

Monetar Internaţional, transmite Reu-ters, citată de AGERPRES.

Echipa de experţi a Fondului Monetar Internaţional, afl ată la Kiev, a ajuns la un acord cu autorităţile ucrainene privind un nou împrumut de 17,5 miliarde de dolari de la FMI și resurse suplimentare de la comunitatea internaţională, a ex-plicat Lagarde, care a precizat că acordul trebuie aprobat de boardul FMI.

FLUX

După un maraton diplomatic la Minsk, a fost semnat După un maraton diplomatic la Minsk, a fost semnat un acord privind încetarea ostilităţilor în Ucrainaun acord privind încetarea ostilităţilor în Ucraina

După negocierile maraton, menite să găsească o soluţie politică la confl ictul din estul Ucrainei, care au început miercuri după-amiază, 11 februarie, și s-au încheiat abia joi, președintele rus Vladimir Pu-tin a anunţat că un acord a fost încheiat la Minsk pentru încetarea ostilităţilor. „Cred că am ajuns la un acord important. Am convenit asupra unui armistiţiu începând cu 15 februarie, la ora 00.00”, a declarat Putin, în urma negocierilor de la Minsk, între liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei și Franţei.

Republica Moldova a coborât cu 16 locuri în clasamentul

privind libertatea preseiAsociaţia Reporters sans frontières – Repor-teri fără frontiere (RSF) și-a publicat clasamen-tul anual privind liber-tatea presei în 2015. Acest clasament, folosit de ONU, de Banca Mon-dială și de o serie de state din întreaga lume, refl ectă gradul de liber-tate a presei de care benefi ciază jurnaliștii, mediile de informare și blogerii din 180 de ţări.

Republica Moldova se clasează pe locul 72, în scădere cu tocmai 16 locuri faţă de anul trecut. După cum menţionează sursa, de la locul 53 în jos până la 114, unde se regăsește și ţara noastră, este zona ţărilor unde libertatea presei cunoaște „probleme notabile”.

România se clasează pe un modest loc 52 din 180, în scădere cu 7 locuri faţă de anul precedent. Astfel, ţara vecină se afl ă pe ultimul loc al ţărilor unde libertatea presei este „satisfăcătoare”.

Clasamentul RSF scoate în evidenţă o deteriorare globală a libertăţii de informare în 2014. Factorii care au dus la această înrăutăţire a situaţiei sunt diverși: confl ictele armate, ameninţarea tot mai mare din partea unor actori sau entităţi nestatale, derapajele comise în timpul manifestaţiilor sau cele din timpul crizei economice și fi nanciare – libertatea presei regresează pe toa-te cele 5 continente. Două treimi din cele 180 de ţări analizate regresează în 2015 faţă de clasamentul din 2014.

Ţara în care există cea mai mare libertate a presei este ca și anul trecut Finlanda. Pe locul doi se clasează Norvegia – ţară care câștigă un loc faţă de 2014, și pe locul trei vine Danemarca, ţară ce face un salt calitativ de patru locuri. La extremitatea cealaltă a clasamentului, ca și anul trecut, se regăsesc Turkmenistanul, Coreea de Nord și Eritreea.

Chiar dacă zona „Uniunea Europeană și Balcanii” rămâne de departe cea mai bine clasată, ea înregistrează totuși cea mai importantă degradare faţă de 2014. Pe de o parte, din cauza derivelor înregistrate în anumite ţări și, pe de altă parte, din cauza incapacităţii mecanismelor europene de a stopa aces-te derive.

Zona „Africa de Nord – Orientul Mijlociu” este ultima în clasamentul RSF în ceea ce privește libertatea de informare, aici apărând de câţiva ani adevărate „găuri negre” informative și ţări în care nu există nicio informaţie indepen-dentă.

Printre involuţiile marcante ale anului, în Europa iese în evidenţă Italia. Ţara se clasează abia pe locul 73 din lume – adică exact în spatele Moldovei, în par-ticular din cauza ameninţărilor mafi ei, dar și a procedurilor pentru defăimare care au explodat. Islanda scade și ea în clasament din cauza înăspririi rapor-turilor dintre clasa politică și mass-media. „O cădere care se aseamănă cu un avertisment pentru această democraţie-model”, notează RSF.

Tot la capitolul scăderi regăsim Rusia, situată tocmai pe locul 152. În schimb Georgia urcă în clasament pentru al treilea an consecutiv, ajungând pe un loc aproape de cel ocupat înaintea războiului din 2008. Reformele au contribuit la această ameliorare, dar ţara rămâne mai departe marcată de o puternică polarizare a presei.

FLUX

Închisori CIA. Parlamentul European reîncepe ancheta în statele membre, inclusiv România

13 FEBRUARIE 201566F L U XF L U X Cultur=

Complex dintr-o vilă urbană şi o casă de raport

Monument de arhitectură, istorie și artă de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chi-șinău, alcătuit de Academia de Știinţe, amplasat pe strada Bernardazzi, 95-97 (numărul 95 este exclus).

Este un complex alcătuit din două imobile: vila (literul V) și o casă de raport (literul A).

Literul V. În martie 1899, nobilul Mihail Vikentie-vici Karcevskii a obţinut de la soţia asesorului, Pa-rascovia Andreevna Boguș, o porţiune de teren de la colţul cartierului mărginit de străzile Bernardazzi și Pușkin, pe care se afl a o casă veche, care a fost demolată. Pe acest loc, în 1901 este construită o vilă în stil oriental cu infl uenţa modernului. Autorul proiectului este arhitectul Alexei Șciusev.

Casa este amplasată la colţul cartierului, având un plan unghiular, ridicată într-un parter pe un so-clu înalt. Planimetria casei este soluţionată pentru două apartamente, cu intrările separate, direct din stradă, una dinspre strada A. Bernardazzi și alta – dinspre strada A. Pușkin, soluţionate identic prin antreuri centrale, cu evidenţierea în exterior prin câte un portal pe console. De o parte și alta a intră-rilor se afl au odăi, legate în anfi ladă. Apartamente-le aveau câte o intrare secundară din partea curţii. Paramentul clădirii este în zidărie aparentă, din piatră făţuită, cu detaliile arhitectonice cioplite și intarsie de ceramică.

Ambele faţade sunt soluţionate simetric, cu am-plasarea intrării în axa de simetrie. Faţada princi-pală, de pe strada A. Bernardazzi, are 5 axe, dintre care patru sunt goluri de ferestre, și unul de ușă, ca și faţada laterală, care are șapte axe compoziţiona-le, șase goluri de ferestre și unul de ușă. Decoraţia plastică este din arsenalul arhitecturii orientale, dar trecută prin viziunea stilului modern, cu golul ferestrelor în arc-potcoavă și ogivale. Un rol deco-rativ în compoziţia faţadelor revine balcoanelor mici, cu îngrădirea ajurată, din grilaj fi er forjat (o ieșire la balcon a fost astupată cu zidărie). Pereţii sunt fi nisaţi în partea superioară printr-o cornișă cu denticule și un parapet plin, înviorat de alternarea nișelor pătrate adâncite împodobite cu carouri din ceramoplastică azurie. Paramentul este separat de soclul din piatră spartă printr-un cordon sub forma plintei.

Literul A. În 1904, M. Karcevskii a cumpărat de la vecinul său din stânga, S. Kighel, un teren viran, pe care l-a alăturat sectorului său. În 1912, pe acest teren a fost construită o casă de raport. A suprave-gheat lucrările arhitectul Mitrofan Alexandru Ella-di, posibil autorul proiectului. Arhitectura clădirii a fost concepută în stil modern.

Imobilul a fost ridicat într-un parter, pe un de-misol înalt, pe un plan unghiular, conceput pentru patru apartamente. Două apartamente, cu soluţia planimetrică identică din câte trei odăi cu bucătă-rie, au intrările din stradă și din curte, grupate ală-turi, dar separate. În aripa alungită în adâncul curţii se afl ă câteva garsoniere cu intrări din curte.

Faţada principală este soluţionată simetric, cu trei rezalite, două laterale și unul central, în care se afl ă grupul intrărilor în apartamente. Schema compoziţională este subordonată la opt axe, dintre care șase goluri de ferestre și două de uși. Rezalitul central are o siluetă plastică, cu partea superioară a pereţilor înclinată, încununată de două tumbe și o terminaţie în segment de arc, sub care este incizată o compoziţie fl orală în spiritul arhitectu-rii modernului. Rezalitele laterale se evidenţiază printr-o înălţime mai mare. Arhitectura casei a fost soluţionată cu includerea unor forme din plastica decorativă a imobilului alăturat, cum ar fi carourile din ceramoplastică, conturul ogival al arcurilor de descărcare deasupra golurilor ferestrelor, denticu-lele de sub cornișă. Imobilul este unul din puţinele clădiri în stil modern, care au păstrat elementele de feronerie și tâmplărie (canaturile și tăbliile ușilor), caracteristice stilului.

Sursa: monument.sit.md

9.VII.19959.VII.1995Uneori sunt întrebat de către cineva, citi-

tor mai atent și mai pretenţios, de ce la cu-prinsul volumului „Spunerea de sine” sunt date doar numele interlocutorilor mei, nu și titlurile interviurilor. Explicaţia ţine de o mică, poate că chiar minusculă eroare de calcul a redactorului tehnic: pur și simplu, nu ajungea o singură pagină (nu fi lă!). Dacă dădeam și titlurile dialogurilor, aș fi avut nevoie exact de o singură pagină. Dar nu se mai putea adăuga pagina, în caz contrar de-pășindu-se standardul unei coli tipografi ce. Însă nu se mai putea nici elimina o pagină. Cartea paginată în cea mai riguroasă ordine era deja scoasă din computer și a reface ceva ar fi fost o intervenţie cam deranjatoare.

Însă aceasta nu ar avea vreo importanţă, dacă nu mi-ar aminti de un caz tragic. Pe multe cărţi de-ale noastre (pe ale mele, e drept, nu) a stat și semnătura pictoriţei Na-talia Tarasencu… Doamna însă nu mai e în viaţă, s-a sinucis!... Unii spun că din sărăcie. Nu a putut să-și împace demnitatea cu fă-râmiturile de pâine pe care, de altfel, nu le avea totdeauna. O fi rămas fără un câștig si-gur pentru un pictor de carte, odată ce anul trecut editura „Hyperion” nu a scos la lumină decât… o singură carte…

10.VII.199510.VII.1995Sâmbătă a sosit la Chișinău cel ce-și zice

prinţul Paul. Cu Ioana și un alai de vreo 20 de persoane. La USM s-au mai alăturat vreo 20-30. Prinţul vorbește destul de corosiv ro-mânește, în schimb vorbește mult. În timp ce era răs-fotografi at de fotograful și bodygu-ardul său, personal și zelos, începuse a-mi spune (mă prezentase Cimpoi) despre colec-

ţiile sale de cărţi – Blaga etc. – pe care le-a re-cuperat, prin procurare de nu mai ţin minte unde, deoarece Lupeasca nu se prea interesa de ele (aici l-am ajutat să găsească un termen adecvat, ce nu-i venea pe limbă). Fac cunoș-tinţă și cu prinţesa: bine clădită, osoasă, tip anglo-saxon; prinţul are ce strânge în braţe. Nu știu dacă majestatea feminină vorbește românește, însă, când făcurăm cunoștinţă, rosti cu „r” dur: „Cu marre plăcerre”.

Defi cienţe de organizare: Cimpoi a cam rămas singur la US. Vineri, s-au ciondănit la consiliu pe o cauză eternă: arendarea spaţi-ilor. Președintele invită prinţul în biroul său, unde avea două pahare (la US totdeauna nu ajung pahare…), o sticlă de apă minerală, una de fanta, însă abia de se așezară ei pen-tru informări și tratative, că hoarda năvăli în birou, supraîncărcându-l cu prezenţe întâm-plătoare. Din autocarul de Iași a fost adusă o damigeană de vin, niște sticle cu băutură tare… S-a propus să se re-deplaseze, corte-giul, în așa-numita sală arabă de la Muzeul de Literatură. Eu însă mi-am considerat mi-siunea îndeplinită, întorcându-mă, eliberat, acasă…

A. Burac mă amuză copios. Cică S. Saka, după ce cercetase niște liste de la întrunirea PEN de la Salonic, Grecia, i se plânse soţiei că el, președintele, fi gura al doilea după Andrei, plus – fără specifi carea că ar fi președinte. Bu-u-un! Apoi vin alte liste, cu numele ade-văraţilor participanţi la întrunire. (Saka nu a fost prezent la Salonic.) Andrei îl invită pe Saka la atelierul Lenuţei, să-i arate. „Vezi, Se-rafi me, aici e trecut primul Butnaru, eu sunt al doilea, dar nu mă supăr, precum ai făcut-o tu”. Într-adevăr, râsu-plânsu…

10.VII.199510.VII.1995Îi telefonez lui Nelu Oancea, punându-l la

curent că, în câteva zile, îi expediez manus-crisul pentru colecţia „Poeţi români contem-porani”. El, binevoitor, îmi spune că astăzi e

ziua Chișinăului: îi mai telefonase cineva. Poate Arcadie Suceveanu să se intereseze de corectură.

Așadar, posibil mâine să-l întâlnesc pe Ma-rius Herghelegiu, să-i încredinţez manuscri-sul și dialogurile cu Nicolae Breban și Eugen Uricaru, primul – pentru „România literară”, al doilea – pentru „Contemporanul”.

Am telefonat la B-ca Naţională”, de unde dna Lisnic m-a ajutat să concretizez datele publicării unor poeme. „În legătură cu acest eveniment” și „Elegie disco” văzuseră lumi-na tiparului pe 25 iunie, în „TM”, dar, precum spuneam, au fost excluse din prima mea car-te, apărând în volum abia în 1993 („Puntea de acces”). Ateismul „militant” nu admitea să se vorbească în poezie despre îngeri. Aceste două mostre le consider demne de a veni ca replică pentru unii răcani pirpirii în literatu-ră, care cred că modernismul, postmoder-nismul în Prutonistrenia a pornit odată cu dânșii. Fără exces de orgoliu, consider că la nivelul dezinvolt-temerar nu se ridică nici prea mulţi dintre nouăzeciști.

Nu știu unde mai există texte publice la-tinești în Chișinău, ba chiar în întreaga Pru-tonistrenie, însă unul se lăfăie pe „fruncea” unui chioșc medical cam sărăcăcios: Sanus populi suprema lex. Chioșc amplasat pe bu-levardul Mihai Viteazul colţ cu bulevardul Ștefan cel Mare, de unde, de obicei, iau tro-leibuzul nr. 23, spre Ciocana.

Îmi telefonează de la Cluj Mircea Vaida Graf Voievod (s-a… îngrafat), cerându-mi ajutorul să-l pun în posesia listei deputaţilor aleși în localităţile găgăuze. La rându-mi, mă ajută Nicon Pâslaru de la „Monitorul ofi cial” și Ion Hadârcă. Astfel, informaţia ajunge la destinaţie…

Azi am luat de la Popică nr. 6 al „Basarabi-ei”, în care public un grupaj de poeme.

Citesc în continuare „Amintirile” lui Șerban Cioculescu care, probabil, și ele îmi întreţin apetitul pentru creionările diaristice.

Leo BUTNARU

SPUNEREA DE SINE(Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

Volumul „Marin Preda în arhivele Securității”, care prezintă dosarul de securitate al mare-lui scriitor, va apărea în curând la Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă (FNSA) din România.

Criticul Eugen Simion, președintele FNSA, a precizat miercuri, 11 februarie, pentru AGERPRES că amplul volum reunește circa 500 de pagini de documente care atestă faptul că părintele „Moromeților” era ur-mărit zi și noapte, inclusiv în ca-mera conjugală.

„Să vezi ce-i acolo, de-nebunești. (...) Și în dormitor, dragă. Luni întregi, ani întregi îl urmăreau tot ce face, ce vorbește cu nevastă-sa. Omul ăsta a fost urmărit toată viața lui. Noi nici n-am știut. Se temeau de el și îl înregistrau zi și noapte”, a spus Simion.

Criticul a admis că printre nu-mele care l-ar fi turnat pe autorul „Vieții ca o pradă” la Securitate s-ar număra Mircea Ciobanu și Ion Caraion.

„Domn’le, toți au turnat de acolo de la editură (n.r. – Editura Cartea Românească, pe care Ma-

rin Preda a condus-o în perioada 1970-1980). (...) Sunt câțiva pe care eu i-am ghicit: Mircea Cioba-nu, de pildă, sau Caraion. E o listă întreagă. Sunt 20 de nume”, a mai spus Eugen Simon, menționând că realizatorul volumului nu a dorit să dea lista de nume a celor care l-ar fi turnat pe „monșer”.

Lucrarea este realizată de Ioana Diaconescu, având o prefață sem-nată de Eugen Simion.

Prin proporțiile și unicitatea creației sale epice, Marin Preda este unul dintre „clasicii” literatu-rii române contemporane.

A publicat povestiri, nuvele și numeroase articole în ziare și reviste ca „Timpul”, „Vremea”, „Evenimentul zilei”, „ Lumea”, „Revista literară” și altele. Edi-torial, a debutat cu volumul de nuvele „Întâlnirea din pămân-turi” (1948), carte care a adus o viziune distinct proprie asupra lumii rurale, anunțând nașterea unui mare prozator. Au urmat apoi nuvelele „Ana Roșculeț” (1949), „Desfășurarea””(1952, Premiul de Stat), „Ferestre în-tunecate” (1956), „Îndrăzneala” (1959), „Friguri” (1963); romanele „Moromeții” (I-II, 1955-1967, Pre-miul de Stat în 1955) – considerat operă fundamentală a literaturii românești postbelice, „Risipitorii” (1962), „Intrusul” (1968, Premiul

Asociației Scriitorilor din București), „Marele sin-guratic” (1971, Premiul pentru proză al Uniu-nii Scriitorilor), „Delirul” (1975), „Cel mai iubit dintre pământeni” (I-III, 1980) – ultima operă a scriitorului; eseurile și confesiunile din „Impo-sibila întoarcere” (1971, Premiul Asociației Scri-itorilor din București) și „Viața ca o pradă” (1977, Premiul pentru publicisti-că al Uniunii Scriitorilor); drama în trei acte „Martin Bormann” (1968).

Unele dintre romane-le sale au fost traduse în limbile franceză („Marele singuratic”, în 1975) și suedeză („Intrusul”, în 1976).

Scriitorul a tradus, singur sau în colaborare, din Albert Camus (ro-manele „Străinul”, „Ciuma”), F.M. Dostoievski („Demonii”).

A ocupat, de-a lungul anilor, mai multe funcții: corector la zi-arul „Timpul”, funcționar la Insti-tutul de Statistică (1942); secre-tar de redacție la „Evenimentul zilei” (1942); corector la ziarul „România liberă” (1945-1947); se-cretar de presă la Ministerul Informațiilor (1946); funcționar la Societatea Scriitorilor Români

(1947-1948); redactor (din 1952) și redactor-șef adjunct (1957-1958) la „Viața Românească”; vicepreședinte al Uniunii Scriito-rilor (din 1968); director al Edi-turii „Cartea Românească”, de la reînfi ințarea acesteia (1970).

A fost membru corespondent al Academiei Române – Secția de științe fi lologice, literare și artistice (ales la 1 mart. 1974), și membru titular post-mortem al acesteia (ales la 3 iul. 1990).

Marin Preda a murit la 16 mai 1980.

FLUX

Document: „Marin Preda în arhivele Securităţii”

13 FEBRUARIE 2015 77 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 119TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

LUNI, LUNI, 16 FEBRUARIE 16 FEBRUARIE

06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00

Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Tele-

shopping 10:30 Serial: Regina inimilor (r) 12:00 Serial: Îngeri

păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15

Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4949

17:05 Serial: Clona 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea

destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste

de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r)

01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă

în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

MARŢI, 17 FEBRUARIEMARŢI, 17 FEBRUARIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping

09:15 Serial: Trandafirul negru 10:15 Teleshopping 10:30

Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r)

13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger

sălbatic 16:45 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4950 17:05 Serial:

Clona 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului

20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viață

23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15

Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în

bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

MIERCURI, 18 FEBRUARIEMIERCURI, 18 FEBRUARIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și






Clona (sfârșitul serialului) 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial:

Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial:

Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară

perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă

(r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

JOI, 19 FEBRUARIE JOI, 19 FEBRUARIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și






Las Bravo, ep.1 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea





VINERI, 20 FEBRUARIE VINERI, 20 FEBRUARIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și




13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:00 Serial:

Înger sălbatic 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4953 17:00

Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea





SÂMBĂTĂ, 21 FEBRUARIE SÂMBĂTĂ, 21 FEBRUARIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă

09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru 10:15

Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial:

Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă

14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Dezvăluiri din lumea teleno-

velelor ep7, an 2 17:05 Serial: Las Bravo 18:15 Serial: Regina

inimilor 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de

viață 23:15 Serial: Teen Mom, ep.103, sezon 1 00:15 O seară

perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă

(r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

DUMINICĂ, 22 FEBRUARIE DUMINICĂ, 22 FEBRUARIE 05:45 Serial: Dragoste de viață (r) 06:45 Dezvăluiri din lumea

telenovelelor (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Videoclipuri

09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 11:15 Te-

leshopping 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping

13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15

Dezvăluiri din lumea telenovelelor ep.8, an 2 17:05 Serial:

Las Bravo 18:15 Serial: Regina inimilor 20:15 Serial: Îngeri

păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Teen

Mom, ep.104, sezon 1 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica

de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie

(r) 05:15 Doamne de poveste (r)


6.05 Baștina. Magazin agricol. 6.55,

7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00,

21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Desene

animate. „Sandocan”. 9.40, 18.50 Postcard Eurovision 2015. 9.45,

23.30 Emisiune pentru minoritățile naționale. 10.15 Știință și ino-

vare. 10.50 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu. 11.55, 17.55,

4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50

Pur și simplu. 13.10, 2.20 Serial. „AGRODOLCE”. 14.10 Miniserial.

„SÂNGELE ȘI TRANDAFIRUL”. 15.05 Documentar pentru copii.

„Povești despre animale”. 16.00 Art-club (rus). 16.30 Reporter

de gardă. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente

economice. 20.25 Documentar. „Nicolae Costin. In memoriam”.

21.25 Portrete în timp. Petru Ungureanu, scenarist și regizor de

fi lm. 22.20 Fotbal non-stop. 23.05 „Tot cu dansul mă mângăi...”.

MARŢI, 17 FEBRUARIEMARŢI, 17 FEBRUARIE6.05 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună

dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00,

22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.40,

18.50 Postcard Eurovision 2015. 9.45, 23.30 Emisiune pentru

minoritățile naționale. 10.15 Baștina. Magazin agricol. 11.00 Ac-

cente economice. 11.30 Documentar. „Global 3000”. 11.55, 18.00,

4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50

Pur și simplu. 13.10, 2.30 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 La noi în

sat. 14.45, 1.30 Fotbal non-stop. 15.30 Documentar. „360 grade

GEO: Sardinia, despre oameni și cai”. 16.25 Unda Bugeacului.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct.

21.25 Dialog social. 21.45 Grigore Vieru „Lumina curge nouă”. Ian

Raiburg. 22.20 În premieră. 23.20 Medalion muzical.

MIERCURI, 18 FEBRUARIEMIERCURI, 18 FEBRUARIE6.05 Unda Bugeacului. 6.40 Profi l de savant. 6.55, 7.05, 7.35,

8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00

ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Desene animate.

„Sandocan”. 9.40, 18.50 Postcard Eurovision 2015. 9.45, 23.30

Emisiune pentru minoritățile naționale. 10.15 Natura în obiectiv.

10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Pro-

gram de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.00

Serial. „AGRODOLCE”. 14.10 O seară în familie. 15.10 „De pe plaiuri

românești”. Selecțiuni. 15.45 Fii tânăr! 16.30 Svitanok. 19.00, 4.00

MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 21.25

„Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 21.45 Medalion muzical.

22.20 „Șue Paparude”. Muzică rock. 23.00 Documentar. „Arts 21”.

JOI, 19 FEBRUARIE JOI, 19 FEBRUARIE 6.05 Svitanok. 6.40 Tezaur. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună

dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00,

22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.40,

18.50 Postcard Eurovision 2015. 9.45, 23.30 Emisiune pentru

minoritățile naționale. 10.15 „De pe plaiuri românești”. Selecțiuni.

10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Pro-

gram de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.00

Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Cultura azi. 14.50 S.Beckett. „Ultima

bandă”. Spectacol. 15.40 Videoteca copiilor. 15.55 Părinți și copii.

16.30 Sub același cer. 19.00, 3.50 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55, 2.50 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25

Reporter de gardă. 22.20 „Lună amară”. Muzică rock. 23.10 „Un

sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

VINERI, 20 FEBRUARIE VINERI, 20 FEBRUARIE 6.05 Sub același cer. 6.40 Chișinăul de ieri și de azi. 6.55, 7.05,

7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00,

21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Desene

animate. „Sandocan”. 9.40, 18.50 Postcard Eurovision 2015. 9.45,

23.30 Emisiune pentru minoritățile naționale. 10.15 Dor. Program

muzical. 10.45 Tezaur. 11.00, 2.55 Moldova în direct. 11.55, 18.00,

4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45,

3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05, 1.35

Din folclorul internațional. 14.30 Cinemateca universală. 14.45

Erudit-cafe. 15.30 „Grigore Vieru - poet al neamului”. Spectacol

cu copiii din liceele mun. Chișinău. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40

Povestea. 19.55 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu. 21.25 Stil

nou. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Documentar. „La drum!”.

SÂMBĂTĂ, 21 FEBRUARIE SÂMBĂTĂ, 21 FEBRUARIE 6.05 Documentar. „Luis Sepulveda, scriitorul de la capătul lumii”.

7.00 Legendele muzicii. 7.10 Documentar pentru copii. „Povești

despre animale”. 8.00 Bună dimineața de weekend! Program

matinal. 9.55 Postcard Eurovision 2015. 10.00 Magazinul copiilor.

10.30 În ritm de dans. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 „Bună

dimineața, soare!”. Program dedicat aniversării a 80 de ani de la

nașterea poetului Grigore Vieru. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.10 Știri

pozitive. 13.25 Chișinăul de ieri și de azi. 13.40 Dialog social. 14.00

Volei. Campionatul Național. „Dinamo” (MAI Chișinău) - „Olimp”

(Ungheni). Transmisiune în direct. 16.05 Miniserial. „SÂNGELE ȘI

TRANDAFIRUL”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.10, 22.20 „Steaua de

vineri” spectacol literar-muzical dedicat aniversării a 80 de ani de

la nașterea poetului Grigore Vieru. Transmisiune în direct de la

Palatul Național „N.Sulac”. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 O seară în familie. 21.25, 5.30 Destine de colecție.

DUMINICĂ, 22 FEBRUARIE DUMINICĂ, 22 FEBRUARIE 6.05 Cinemateca universală. 6.20 Documentar. „360 grade GEO:

Armenia, fructele paradisului”. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00

Bună dimineața de weekend! Program matinal. 9.00 Domnului

să ne rugăm! Liturghia la Duminica Iertării. Transmisiune de la

Catedrala „Nașterea Domnului”. 10.00 Ring Star. Concurs muzi-

cal. 11.00 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de

pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.10

Aniversări. Sandu Grecu. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45

Tezaur. 15.00 Cântec, dor și omenie. Program muzical. 15.25

Documentar. „Epoca de aur a muzicii de fi lm”. 16.20, 22.20 Post-

carduri Eurovision 2015. 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi.

18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Prin muzică în

Europa. 21.20, 5.30 Descriptio Moldaviae. 23.00 Film. „SECRETE

DIN TRECUT” (Marea Britanie, 2008).


07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă,

doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial:

Trandafi rul negru (r) 13:00 Știrile PROTV 13:30 Teleshopping

13:45 Film: O noapte la muzeu (r) 15:45 Serial: Puterea desti-

nului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:45 Sunt celebru, scoate-mă de aici! prima ediție 22:30

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep

3, an 8 00:00 Serial: Nikita ep.12, an 2 01:00 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina

Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

MARŢI, 17 FEBRUARIEMARŢI, 17 FEBRUARIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-

shopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Trandafi rul negru

(r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Sunt celebru,

scoate-mă de aici! (r) 16:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00

Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Sunt

celebru, scoate-mă de aici! 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:05 Serial: CSI: New York ep.4, an 8 00:00 Serial: Nikita ep.13,

an 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară

perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

MIERCURI, 18 FEBRUARIEMIERCURI, 18 FEBRUARIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-












JOI, 19 FEBRUARIE JOI, 19 FEBRUARIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-












VINERI, 20 FEBRUARIE VINERI, 20 FEBRUARIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-





PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În

Profunzime cu Lorena Bogza 22:00 Sunt celebru, scoate-mă

de aici! 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară

perfectă (r) 01:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 02:30 Fa-

bricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă


SÂMBĂTĂ, 21 FEBRUARIESÂMBĂTĂ, 21 FEBRUARIE 07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT (prima

ediție) 10:45 Ce se întâmplă, doctore? (prima ediție) 11:15

Sunt celebru, scoate-mă de aici! (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05

Teleshopping 13:20 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 14:20

Film: Ninja în vacanță 15:50 Film: O duminică de pomină 17:30

Film: Tipul cel nou 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu

Speranța State 20:45 Sunt celebru, scoate-mă de aici! 22:45

Film: Luptătorul 00:45 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:30

O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu

Speranța State (r)

DUMINICĂ, 22 FEBRUARIE DUMINICĂ, 22 FEBRUARIE 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Tele-

shopping 10:15 După 20 de ani (prima ediție) 11:15 Sunt

celebru, scoate-mă de aici! (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05

Teleshopping 13:20 Apropo Tv (prima ediție) 14:15 Film: Tipul

cel nou (r) 16:15 Film: Bascheții fermecți 18:00 România, te

iubesc! (prima ediție) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv

cu Speranța State 20:45 Sunt celebru, scoate-mă de aici!

22:45 Film: 12 ani de sclavie 01:15 Știrile ProTv cu Speranța

State (r) 02:00 O Seară perfectă (r) 03:00 Fabricat în Moldova

- emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile

ProTv cu Speranța State (r)

ПОНЕДЕЛЬНИК, ПОНЕДЕЛЬНИК, 16 ФЕВРАЛЯ16 ФЕВРАЛЯ

05:00 Телеканал „Доброе утро”

07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный

приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45

„Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 15:00 „Primele știri”

(rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское”

17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами)

18:50 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым

21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера.

„Выстрел”. Многосерийный фильм 00:15 „Primele știri” (rus)

00:25 „Вечерний Ургант” 00:55 „Познер”

ВТОРНИК, 17 ФЕВРАЛЯ ВТОРНИК, 17 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele

știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri”

(rom) 12:15 Новости 12:45 „Выстрел”. Многосерийный фильм

15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50

„Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа

Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть

говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom)

21:45 „Время” 22:20 Премьера. „Выстрел”. Многосерийный

фильм 00:20 „Primele știri” (rus) 00:30 „Вечерний Ургант” 01:00

Ночные новости 01:15 „Структура момента”

СРЕДА, 18 ФЕВРАЛЯ СРЕДА, 18 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele











Ночные новости 01:15 „Политика”

ЧЕТВЕРГ, 19 ФЕВРАЛЯ ЧЕТВЕРГ, 19 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele











Ночные новости 01:15 „На ночь глядя”

ПЯТНИЦА, 20 ФЕВРАЛЯ ПЯТНИЦА, 20 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele





„Мужское / Женское” 16:55 „Человек и закон” с Алексеем

Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес”

21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „ДОстояние

Республики” 00:15 „Primele știri” (rus) 00:25 „Вечерний

Ургант” 01:10 Премьера. „Илья Кабаков. В будущее возьмут

не всех”. Фильм 2-й 02:05 Ия Саввина в фильме „История

Аси Клячиной, которая любила, да не вышла замуж” 03:35

Эштон Катчер в молодежной комедии „Где моя тачка, чувак?”

СУББОТА, 21 ФЕВРАЛЯ СУББОТА, 21 ФЕВРАЛЯ 06:00 Новости 06:15 Николай Рыбников, Алла Ларионова

в фильме „Седьмое небо” 09:00 „Умницы и умники”

09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping

10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Юрий Антонов. Право на

одиночество” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25

„Теория заговора” 13:20 „Команда 8”. Многосерийный фильм


„Команда 8”. Продолжение 17:20 „Угадай мелодию” 18:00 „Pri-

mele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20

„Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 19:15

„Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri”

(rom) 21:25 „Время” 21:50 Премьера сезона. „Танцуй!” 23:50

Евгений Евстигнеев, Александр Панкратов-Черный в фильме

„Зимний вечер в Гаграх” 01:20 Приключенческий фильм „Тело

Дженнифер” 02:55 Александр Фатюшин, Георгий Жженов в

детективе „Лекарство против страха” 04:25 Игорь Ясулович,

Александр Белявский в фильме „Зудов, Вы уволены!”

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 22 ФЕВРАЛЯ ВОСКРЕСЕНЬЕ, 22 ФЕВРАЛЯ 06:00 Новости 06:15 Татьяна Доронина в фильме „Старшая

сестра” 08:55 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping

10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45

„Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom)

12:10 Новости 12:20 Премьера. „Люди, сделавшие землю

круглой” 14:10 „Василий Лановой. Честь имею!” 15:00 „Pri-

mele știri” (rom) 15:10 Алексей Гуськов в фильме „Не покидай

меня” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с

субтитрами) 18:25 „Не покидай меня”. Продолжение 19:00

„Replica” 20:00 „Точь-в-точь” 21:00 „Sinteza săptămânii”

(rom) 21:40 „Время” 22:05 „Точь-в-точь”. Продолжение 00:05

Алена Бабенко, Алексей Петренко, Богдан Ступка в фильме

„Водитель для Веры” 02:00 Джеймс Кобурн в фильме

„Жесткие рамки” 03:40 Алла Демидова, Алексей Баталов в

фильме „Время отдыха с субботы до понедельника”

ПОНЕДЕЛЬНИК 16 ФЕВРАЛЯПОНЕДЕЛЬНИК 16 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США

1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 1 серия 11:00

Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США

2011 1 серия 12:15 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дело

Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25

Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 Кости. Детектив. США

2005 1 серия 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996

18:10 Обмани меня. Детектив. США 2009 1 серия 19:00 В поле

зрения. Фантастический детектив. США 2011 1 серия 19:50

Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Я, снова я и Ирэн.

Комедия. США 2000 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:35

Кости. Детектив. США 2005 1 серия 00:30 Я, снова я и Ирэн.

Комедия. США 2000 02:35 Știri.

ВТОРНИК 17 ФЕВРАЛЯ ВТОРНИК 17 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США




Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор.

15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 Кости. Детектив.

США 2005 1 серия 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США


В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 2 серия

19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Кости. Детектив.

США 2005 2 серия 21:40 UEFA Champions League. 21:45 UCL

“FC Shakhtar Donetsk - FC Bayern Munich „. 23:45 Новости.

00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:30 Откровенный

разговор. 01:30 Час суда с Павлом Астаховым. 02:20 Новости.

02:55 Час суда с Павлом Астаховым. 03:45 Matinal.

СРЕДА 18 ФЕВРАЛЯ СРЕДА 18 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США




Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25

Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 Кости. Детектив. США

2005 2 серия 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996

18:10 Обмани меня. Детектив. США 2009 3 серия 19:00 В поле

зрения. Фантастический детектив. США 2011 3 серия 19:50

Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Кости. Детектив. США

2005 3 серия 21:40 UEFA Champions League. 21:45 UCL “FC

Schalke 04 - Real Madrid CF”. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele

UEFA Champions League 00:30 Откровенный разговор. 01:30

Час суда с Павлом Астаховым. 02:20 Новости.

ЧЕТВЕРГ 19 ФЕВРАЛЯ ЧЕТВЕРГ 19 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США









19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Австралия.

Мелодрама. История. Австралия, США 2008 22:50 Unitatea

de Gardă. 23:00 Știri. 23:35 Австралия. Мелодрама. История.

Австралия, США 2008 00:25 Кости. Детектив. США 2005 4

серия

ПЯТНИЦА 20 ФЕВРАЛЯ ПЯТНИЦА 20 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США









19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 „Autostrada”.

21:35 Люди Икс. Фантастика. США 2000 22:50 Unitatea de

Gardă. 23:00 Știri. 23:35 Люди Икс. Фантастика. США 2000

(продолжение) 00:25 Кости. Детектив. США 2005 5 серия

СУББОТА 21 ФЕВРАЛЯ СУББОТА 21 ФЕВРАЛЯ 6:30 Новости. 7:00 Откровенный разговор. 9:00 „Autostrada”.

10:00 Прощание. Мелодрама. Россия 2013 11:55 Напряги

извилины. Комедийный боевик. США 2008 13:40 Вечно

молодой.Фантастика. США 1992 14:00 Новости. 14:30 Вечно

молодой.Фантастика. США 1992 (продолжение) 16:00

Люди Икс. Фантастика. США 2000 17:00 Știri. 17:10 Люди

Икс. Фантастика. США 2000 (продолжение) 18:00 Сладкий

ноябрь. Мелодрама. США 2001 20:00 Новости. 21:00 Гарфилд.

Семейная комедия. США 2004 23:00 Știri. 23:35 Мост. Детектив.

Швеция 2011 1 серия 00:45 Știri. 1:15 След. Детектив. Россия

2012 2:00 „Autostrada”. 2:50 Вести недели. 03:40 Откровенный

разговор. 5:20 Мост. Детектив. Швеция 2011 1 серия

ВОСКРЕСЕНЬЕ 22 ФЕВРАЛЯ ВОСКРЕСЕНЬЕ 22 ФЕВРАЛЯ 6:30 Новости. 7:00 Прощание. Мелодрама. Россия 2013

9:00 Magazin UEFA Champions League. 9:30 Откровенный

разговор. 11:45 Вечно молодой. Фантастика. США 1992 13:40

Гарфилд. Семейная комедия. США 2004 14:00 Новости. 14:25

Гарфилд. Семейная комедия. США 2004 (продолжение) 15:40

Сладкий ноябрь. Мелодрама. США 2001 17:00 Știri. 17:15

Сладкий ноябрь. Мелодрама. США 2001 (продолжение) 18:00

Напряги извилины. Комедийный боевик. США 2008 20:00

Новости. 20:35 Я, робот. Фантастика. США 2004 23:00 Știri.

23:30 Мост. Детектив. Швеция 2011 2 серия 0:40 Новости. 1:10

Я, робот. Фантастика. США 2004 3:10 Știri. 3:40 Откровенный

разговор. 05:20 Мост. Детектив. Швеция 2011 2 серия.

13 FEBRUARIE 201588F L U XF L U X Magazin

BerbecPot apărea neînțelegeri cu o persoană apropiată, prieten sau iubit, la mijlo-cul săptămânii. Cei care știu să citească printre rânduri și să înțeleagă anumite lucruri doar observându-le ar trebui să se folosească de aceste atuuri pentru a evita certuri mai puternice cu cei din jur.

TaurEste o perioadă bună pentru o viață socială cât mai activă, fi e că vrei să îți faci noi prieteni sau să îți lărgești ori-zonturile din punct de vedere carie-ristic. Începe o perioadă bună, în care este ideal să semnezi contracte de muncă sau să demarezi noi proiecte.

GemeniVrei să îți clădești un viitor bun, așa că te gândești cum poți face acest lu-cru. Dacă poți participa la cursuri sau workshopuri unde poți învăța lucruri noi, care îți pot ajuta cariera, atunci nu mai amâna momentul.

RacAcordă-ți câteva zile de relaxare, ca să te poți întoarce la treabă cu o min-te limpede și forțe proaspete. Orici-ne are nevoie de o pauză din când în când, iar dacă tu simți nevoia s-o iei acum, atunci acordă-ți acest lucru. După o scurtă vacanță, vei fi pregăti-tă să înfrunți noile provocări.

LeuTe concentrezi mai mult asupra vieții sociale. Dacă în ultima vreme ai în-cercat să le faci tuturor pe plac, este cazul să o iei mai ușor și să te pui și pe tine pe primul loc. Ai ocazia să creezi o legătură emoțională mai profundă cu o persoană la care ții mult.

FecioarăUrmează să cunoști câțiva oameni noi, care te vor umple de energie po-zitivă datorită gândirii lor frumoase. După câteva discuții de însemnătate cu noile cunoștințe, vei începe să vezi lucrurile cu alți ochi și chiar vei putea găsi soluții unor probleme mai vechi.

BalanţăNu te ascunde după deget mai ales când vine vorba de probleme de sănă-tate. Cum apar simptome, cum ar trebui să mergi la un specialist să afl i despre ce este vorba. Pezența planetei Saturn te încurajează să gândești practic, va apă-rea ceva la care nu te-ai așteptat și care ți se potrivește foarte bine.

ScorpionDacă nu știi ce să faci mai departe, e un semn clar că ar trebui să te re-tragi un pic din nebunia de zi cu zi și să-ți acorzi ceva timp de gândire. O idee bună este să ieși la aer și să te bucuri de natură, ca să te relaxezi și să-ți limpezești mintea.

SăgetătorPot apărea frustrări când alții par să nu îți ia în seamă părerile. Încearcă să nu pui totul la sufl et, ci, mai degrabă, încearcă să înveți să te îmbunătățești folosind critica celorlalți ca început. Problemele fi nanciare te pun în im-pas.

CapricornPlaneta Mercur îți aduce câștiguri fi nanciare și rezolvările unor pro-bleme: dacă ți-au întârziat banii sau dacă au fost neînțelegeri cu bani, acum se vor rezolva. Imaginația ta bogată te poate ajuta la locul de muncă!

VărsătorȘtii care sunt prietenii tăi adevărați, pentru că și-au dovedit loialitatea în mai multe rânduri, însă o persoană nouă va apărea în viața ta și îți poate deveni prieten în scurt timp: trebuie doar să-i acorzi o șansă.

PeştiÎți este greu să te ții de planurile pe care le-ai făcut, pentru că apar tot felul de situații neprevăzute. Nu te frustra din această cauză, ci lasă-le să apară și vezi unde vei ajunge până la urmă. Nu te opri din plănuit.

13-20 februarie13-20 februarieUn articol publicat pe site-ul BBC Travel enumeră 7 construcţii re-marcabile prea puţin cunoscute publicului, așezând pe primul loc Palatul Parlamentului din Bucu-rești, informează descopera.ro.

„Cu toţii am auzit de Colosseum, de Marele Zid Chinezesc și de Taj Mahal”, spune autorul articolului, pentru a atrage apoi atenţia că există multe alte minuni arhitecturale aproa-pe necunoscute publicului de călători, încă „nedescoperite” de mulţimile de turiști.

Jurnalistul a întocmit un Top 7 al construcţi-ilor monumentale mai puţin cunoscute ale lu-mii, pe baza sugestiilor primite de la utilizato-rii site-ului de „întrebări și răspunsuri” Quora.

Palatul Parlamentului din RomâniaPalatul Parlamentului din RomâniaPe primul loc este plasat Palatul Parlamen-

tului din România, descris drept cea mai mare și mai costisitoare clădire administrativă civilă din lume. Construit în anii 1980, în stil neoclasic, clădirea are 12 etaje (plus alte 8 niveluri subte-rane), aproximativ 3000 de camere și ocupă o suprafaţă de 330.000 de metri pătraţi. Conform autorului articolului, costul construcţiei s-ar fi ridicat la suma colosală de 3,3 miliarde de euro, iar bucureștenii au simţit „costul” și într-un alt mod: prin pierderea unei părţi considerabile a moștenirii arhitectonice a orașului, de vreme ce pentru ridicarea clădirii a fost demolată aproa-pe o cincime din centrul capitalei, incluzând cartiere istorice, peste 30 de lăcașe de cult și aproximativ 30.000 de case.

Celelalte construcţii incluse pe lista celor „7 minuni arhitectonice mai puţin cunoscute ale lumii” sunt:

Fortul Derawar, PakistanFortul Derawar, PakistanEste o fortăreaţă de proporţii impresionan-

te, cu 40 de bastioane ce ating 30 de metri înălţime, în mijlocul Deșertului Cholistan. Este puţin cunoscut nu numai străinilor, dar și pakistanezilor; accesul este difi cil, fi ind nece-sar nu numai un vehicul de teren pentru a stră-bate distanţa dintre orașul Bahawalpur și fort (o zi de mers cu mașina), ci și obţinerea unei permisiuni speciale din partea conducătorului local, pentru a vizita interiorul fortăreţei.

Marea Moschee din Djenne, MaliMarea Moschee din Djenne, MaliCea mai mare construcţie din pământ, tre-

cută pe lista UNESCO a Patrimoniului Mondial

în 1988. Este construită din cărămizi de argi-

lă uscate la soare și tencuită cu un amestec

pe bază de lut. În fi ecare an, localnicii repară

și consolidează clădirea, pentru ca aceasta să

reziste stricăciunilor provocate de apă în ano-

timpul ploilor.

Chand Baori, IndiaChand Baori, IndiaÎn statul indian Rajasthan, o spectaculoasă

scară cu 13 niveluri, cu o ameţitoare arhitectu-

ră de 3.500 de trepte, coboară la o adâncime

de aproximativ 30 de metri, până la un bazin

cu apă verde ca smaraldul. Construită de re-

gele Chanda din dinastia Nikumbha, cândva

între 800 și 900 e.n., este pe cât de frumoasă,

pe atât de utilă; datorită structurii zidurilor,

temperatura din adânc este mai scăzută decât

la suprafaţă – fapt important în peisajul arid și

fi erbinte din Rajasthan.

Stari Most, Bosnia-HerzegovinaStari Most, Bosnia-Herzegovina„Podul Vechi” din Mostar sau Stari Most

este construit din 456 de blocuri de piatră de

provenienţă locală; a fost edifi cat în 1566, sub

conducerea arhitectului otoman Mimar Hajru-

din, și reprezintă unul dintre cele mai remar-

cabile exemple de arhitectură islamic din Bal-cani. Distrus în anii 1990, în cursul războiului civil din regiune, a fost reconstruit, refacerea lui durând aproape 10 ani.

Marele Zid IndianMarele Zid IndianA doua construcţie de acest gen din lume,

ca mărime, după Marele Zid Chinezesc (și mult mai puţin cunoscut decât acesta) Kumbhal-garh sau Marele Zid al Indiei, situat în statul Rajasthan, are, pe alocuri, o grosime de 4,5 metri, se întinde pe o lungime de 36 km și are 7 porţi fortifi cate. Construirea lui a fost po-runcită de Rana Kumbha, o căpetenie locală, în 1443, pentru a apăra fortul său, situat pe o colină.

Moscheea Șeicului Lotfollah, IranMoscheea Șeicului Lotfollah, IranConstruit în orașul Isfahan, între anii 1603 și

1619, în cursul domniei Șahului Abbas I, ele-gantul edifi ciu a fost numit după socrul șahu-lui, șeicul Lotfollah, un foarte preţuit cărturar al islamului. Armonioasa construcţie, cu minu-natele ei decoruri de mozaic, este neobișnuită prin faptul că nu are minarete și curte interioa-ră, caracteristice moscheilor, poate pentru că nu a fost menită să fi e un edifi ciu religios de uz public, ci un lăcaș de cult destinat femeilor din haremul șahului.

FLUX

O clădire din România – pe lista celor O clădire din România – pe lista celor „7 minuni arhitectonice necunoscute”„7 minuni arhitectonice necunoscute”

Dacă până acum aruncai usturoiul încolțit, acum e timpul să nu mai faci asta. Usturoiul încolțit de cinci zile are un nivel mai mare de antioxidanți decât usturoiul proaspăt, se arată într-un studiu recent.

Poate părea ciudat, dar are sens dacă te gândești că ma-gazinele și restaurantele oferă clienților semințe, nuci, cereale încolțite, pentru că germina-rea îmbunătățește conținutul nutrițional al vegetalelor. Acest studiu arată că același lucru este valabil și pentru usturoi.

Iată ce se întâmplă: “Plantele sunt foarte sensibile la atacul bac-teriilor, al virusurilor, și insectelor în timpul procesului de germina-re”, spune autorul studiului, dr.

Jong-Sang Kim. “Acest lucru le

determină să producă o varieta-

te de substanțe chimice numite

phytoalexins, pentru a se apăra.

Cele mai multe dintre acestea

sunt toxice pentru microorganis-

me și insecte, dar benefi ce pentru

sănătatea umană”.

Încolțit sau nu, usturoiul este în-totdeauna o alegere bună. În am-bele situații, benefi ciem de efectele alicinei, despre care studiile au ară-tat că poate încetini ateroscleroza, reduce tensiunea arterială și scade riscul anumitor tipuri de cancer.

Doctorulzilei.ro

FARMACIA NATURII

Ce trebuie să știi despre usturoiul încolţit

Palatul Parlamentului din RomâniaPalatul Parlamentului din România

Marele Zid IndianMarele Zid IndianStari Most, Bosnia-HerzegovinaStari Most, Bosnia-HerzegovinaFortul Derawar, PakistanFortul Derawar, Pakistan

ziarul flux, ed. 5 (978)

Documents