Cazul BEM. Cine, când şi pentru cine a pregătit lovitura de graţie?

(citiţi pag. 6)(citiţi pag. 6)

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

Poşta Moldovei ABONAREA 20151 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2015ABONAREA 2015

6.12.2014

Noros, -3 0 0C

5.12.2014

Noros, -5 -1 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................18.64921 Do lar ame ri can ............. 15.97621 Leu românesc ................. 4.00341 Ru blă ru sească ............... 0.2182Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

Când un om curajos ia atitu-dine, coloana vertebrală a celorlalţi se înţepenește.

Billy Graham

Cursul valutar 5.12.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 5 decembrie 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Ap. Filimon, Onisim și Arhip; Sf. Mc. Cecilia

A-politice//Greaţa

Franţa a devenit primul stat occidental din UE care recunoaşte Palestina

Scandal diplomatic SUA–Ungaria

Republica Moldova – zero progres în combaterea corupţiei

55

88

99

22

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

OPINII

EXTERNE

EXTERNE

ACTUAL

GPF

Fondat în 1995 Nr. 45 (970)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Aceiaşi eroi, aceeaşi piesă. Aceiaşi eroi, aceeaşi piesă. Noua AIE începe negocierileNoua AIE începe negocierile

Cele trei partide cu

pretenţii proeurope-

ne care au acces în

Legislativ, PL, PLDM și

PDM, au hotărât, ieri,

să pună de o nouă

Alianţă. Liderii forma-

ţiunii au decis în ca-

drul unei întrevederi

să constituie majori-

tatea parlamentară și

să creeze grupurile de

experţi care vor lucra

la elaborarea progra-

mului de guvernare

a noii coaliţii pentru

următorii patru ani.

Continuare în pag. 3

Desfi inţarea sistemului de partide prin atomizare

Trei străini în Executivul

ucrainean (citiţi pag. 9)(citiţi pag. 9)

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

„Necuratul scos pe uşă afară va reveni prin geam” sau cazul Renato Usatâi

(citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

Rusia renunţă la South Stream şi se reorientează către Turcia

5 DECEMBRIE 201422F L U XF L U X Actual

Suntem martorii trecerii la o nouă etapă în evoluția siste-mului de partide în Republica Moldova, dar și în țările din imediata noastră vecinătate. Este vorba despre pulveriza-rea partidelor mari, cu rădăcini adânci, care mai reprezintă un garant al stabilității sistemu-lui politic existent. O astfel de tendință poate fi urmărită în Ucraina, în Republica Moldova, dar și în România, unde „par-tidele tradiționale” sunt supu-se unui atac intern și extern, însoțit de lozincile luptei „cu corupția” sau luptei cu „tre-cutul comunist”. După două decenii de încercări nereușite de a înlocui partidele mari, cu rădăcini în trecutul socialist, cu alte partide mari, din rândul intelectualității liberale, fac-torii externi au adoptat o altă tactică: fărâmițarea întregului sistem de partide.

Aparent, această tendință ar avea efecte pozitive, întrucât ar oferi o posibilitate pen-tru reformarea radicală a întregii clase po-litice și reconstrucția statului după principii noi. Însă moneda are și o altă față: lipsa unui centru dur sporește riscurile instabilităților și crizelor politice. Dezechilibrarea siste-mului este urmată de frământări îndelun-gate, până la cristalizarea unor jucători politici puternici, pe principiul selecției naturale. Există doar o singură condiție: ca-pacitatea de dialog între actorii politici și lipsa unor factor externi, care ar fi interesați în menținerea permanentă a unor jucători mici, lipsiți de orice capacitate de a lua de-cizii politice autonome, decisive pentru politica internă și externă, fără a fi supuși infl uențelor din afară. Fără conștientizarea și asumarea intereselor naționale, fără o ca-pacitate de dialog cu oponenții politici, cla-sa politică moldovenească nu va fi capabilă să depășească această criză.

E mai ușor să dirijezi și să joci cu 7 partide, dintre care niciunul nu are posibilitatea de a infl uența viața politică, fără a se coaliza cu alte 3-4 formațiuni, decât să mizezi pe 2-3 lideri politici, conectați la anumite grupuri de interese monolite. Pulverizarea partide-lor tradiționale și înlocuirea lor cu o multi-tudine de „partide de buzunar” este echi-valentă cu lichidarea întregului sistem de partide. Un astfel de stat devine incapabil să mai funcționeze fără un protectorat ex-tern. Pe tabla de șah a spațiului politic apar mai mulți jucători, iar partidele de șah care se joacă devin anevoioase, fără sorţi de a reuși să fi e dus la bun sfârșit vreun proiect. E un proces similar demonopolizării în sfera economică și delăsării vieții politice pe sea-ma unui „laissez-faire” politic. În condițiile imposibilității de a avea o temelie politică

puternică, niciun guvern nu va putea rezista

fără o masivă susținere din afară.

În situaţia unei guvernări externe, meto-

da atomizării vieții politice și slăbirea tutu-

ror actorilor politici, ar putea avea efectul

scontat pe un anumit termen. Cu toate aces-

tea, un astfel de model suportă și niște ris-

curi majore: țara devine mult mai vulnera-

bilă la schimbările pe plan internațional, iar orice schimbare survenită în relațiile dintre marile puteri regionale și mondiale ar putea provoca confl icte locale majore sau insta-urarea unor regimuri autoritare, pe fonul inexistenței unor instituții politice durabile și a unei administrații centrale puternice.

Octavian RACU

„Indicele de Percepere a Corupţiei 2014 arată că dezvoltarea economi-că este imposibilă, iar eforturile de combatere a corupţiei devin sterile atunci când liderii politici și funcţio-narii de rang înalt abuzează de pute-re pentru a profi ta de fonduri publi-ce în interese personale”, a declarat în cadrul lansării Jose Ugaz, preșe-dintele Transparency International.

Într-un comunicat al Transparency International Moldova se menţio-nează că în ultima perioadă au fost adoptate mai multe legi anticorup-ţie menite să asigure independenţa judecătorilor și să înfăptuiască tes-tarea integrităţii agenţilor publici. A fost introdusă o componenţă nouă de infracţiune – îmbogăţirea ilicită, care va permite confi scarea extinsă a averilor dobândite prin acte de co-rupţie. Au fost majorate sancţiunile

pentru fapte de corupţie și extinsă până la 15 ani interdicţia de a ocupa funcţii publice pentru cei condam-naţi pentru corupţie. De asemenea, a fost iniţiată revizuirea cadrului legal privind declararea averii și a intereselor personale și activitatea Comisiei Naţionale de Integritate.

Însă în pofi da acestor încercări de ameliorare a cadrului legal, popula-ţia nu a simţit îmbunătăţiri radicale în prevenirea și combaterea corupţi-ei, inclusiv din cauza informării insu-fi ciente de către guvernanţi privind derularea reformelor. Totodată, în-târzie aplicarea în practică a actelor legale anticorupţie adoptate deja, iar reforma în sectorul justiţiei încă întâmpină rezistenţă din partea re-prezentanţilor acestui sector. Chiar dacă recomandările GRECO (Grupul de state împotriva corupţiei a Consi-

liului Europei) privind transparenţa

partidelor politice și a campaniilor

electorale au fost dezbătute pe larg

cu societatea civilă și Comisia de la

Veneţia, totuși aprobarea acestora

a fost amânată pe o perioadă nede-

terminată. Cum, de altfel, este tergi-

versată și reforma organelor Procu-

raturii. Nici învinuirile de corupţie

lansate de elitele politice nu au avut

fi nalitate.

IPC este un indice agregat care re-

fl ectă nivelul perceperii corupţiei în diferite ţări ale lumii. La calcularea acestui indice se iau în considerare opiniile experţilor privind corup-ţia în sectorul public, indicele fi ind apreciat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifi că corupţie to-tală, iar „100” – lipsă totală de corup-ţie. Astfel, IPC 2014 are la bază 12 studii efectuate de instituţii interna-ţionale notorii, dintre care 8 au fost folosite în cazul Moldovei.

România se clasează pe locul 69, cu un scor de 43 de puncte (ca și anul trecut), la egalitate cu Brazilia, Bulgaria, Grecia, Italia, Senegal și Swaziland.

În fruntea clasamentului IPC 2014 se situează Danemarca, cu un scor de 92 de puncte, Noua Zeelandă – cu 91 de puncte și Finlanda – cu 89 de puncte. La polul opus se afl ă Co-reea de Nord și Somalia, cu 8 puncte fi ecare. Corupţia a crescut în China, Turcia și alte ţări cu o creștere eco-nomică puternică, avertizează or-ganizaţia nonguvernamentală. Mai mult de două treimi din cele 175 de ţări incluse în clasamentul IPC 2014 au un scor mai mic de 50 de punc-te, ceea ce indică asupra existenţei unor probleme în prevenirea și com-baterea fenomenului corupţiei. Me-dia IPC pentru ţările UE este de 64 de puncte, iar pentru ţările CSI – 29 de puncte.

FLUX

Republica Moldova – zero progres în combaterea corupţieiChiar dacă guvernanţii ne asigură că fac reforme și lup-tă de zor cu corupţia, în realitate Republica Moldova a rămas la fel de coruptă ca și până acum, iar pe parcursul ultimului an, ţara noastră nu a înregistrat progrese în acest sens. Potrivit studiului Indicele Perceperii Corup-ţiei 2014 (IPC), lansat miercuri, 3 decembrie, la Berlin, de Transparency International, Moldova a înregistrat în 2014 un scor al IPC de 35 de puncte, plasându-se pe locul 105 din 175 de state incluse în clasament, alături de Bolivia, Mexic și Niger. Pentru comparaţie, în 2013 scorul IPC a fost același, Republica Moldova fi ind pe locul 102 din 177 de ţări.

Desfi inţarea sistemului Desfi inţarea sistemului de partide prin atomizarede partide prin atomizare

5 DECEMBRIE 2014 33 F L U XF L U XPolitic

Urmare din pag. 1Ce vor discuta aceste grupuri de

experţi contează însă mai puţin. Pentru că miza cea mare este forma-rea noului Cabinet de Miniștri, altfel spus, împărţirea ministerelor și a al-tor instituţii de stat. Anume funcţii-le vor fi negociate la sânge de către șefi i celor trei partide, pentru asta se vor da lupte și se vor trage sfori, nu pentru „viitorul european” ori pen-tru „suveranitate, independenţă și statalitate”. Spunem asta pentru că știm eroii și le cunoaștem năravurile.

Putem doar să sperăm că în cadrul actualelor negocieri, Marian Lupu va evita să mai vorbească despre valori și principii, că Mihai Ghimpu nu va mai pretinde pârghii și își va lăsa așii acasă, iar Vladimir Filat nu va mai încerca să afl e cine este poli-ticianul nr.1 în ţară.

Fără îndoială, sloganele și declara-ţiile de intenţie formulate în cadrul campaniei electorale nu vor consti-tui impedimente majore în cadrul acestor discuţii. Declaraţiile și pro-misiunile de aceea și se fac în cam-panie, ca să fi e uitate după. Cum ar fi , bunăoară, „Moldova fără sărăcie”, „Schimbarea până la capăt” și altele. Din primele declaraţii pe care le-au făcut șefi i celor trei formaţiuni înda-tă după comunicarea rezultatelor scrutinului, ne putem da seama că acestea vor putea fi „armonizate” cu un pic de efort.

Fără pretenţii şi condiţiiAstfel, șeful PLDM, Vladimir Filat,

declara cu patos: „Trebuie să dăm asigurări că vom oferi un Guvern proeuropean, care să asigure parcur-sul european al ţării. Avem nevoie de mai multă viteză și, mai ales, respon-sabilitate”. Iar pentru asta, a spus el, va face coaliţie cu Partidul Democrat și (chiar) cu Partidul Liberal.

Ceea ce trebuie reţinut din discur-sul liberal-democratului este că ar putea să negocieze orice, în afară de „viitorul european și procesul de integrare europeană a Republicii Moldova”. Filat și-a întărit această aserţiune prin nu mai puţin patetica promisiune că nu vine cu alte condi-ţii „la etapa actuală”, pentru că „nu funcţiile contează acum”. Însă cât de curând vom ajunge și la etapa la care vor conta.

Marian Lupu, și el cu gândul la viitoarea coaliţie, a formulat totuși câteva condiţii, însă deloc materi-ale. Doar izvorâte din sentimente patriotice și grijă pentru ţară. Astfel, sumar, condiţiile democraţilor sunt: Suveranitate, independenţă și stata-litatea ţării, neutralitatea, neadmite-rea divizării pe criterii etnice și altele de acest gen.

Mai mult decât cooperant s-a ară-tat și Mihai Ghimpu, care ne-a che-mat pe parcursul campaniei electo-rale să mergem cu PL în NATO. Acesta a dat ascultare îndemnului șefului PD la „înţelepciune și fl exibilitate” și a dat asigurări că este gata să re-nunţe, „temporar”, la acest obiectiv, „dacă Rusia își retrage armata”. Însă bănuim că liberalii vor renunţa și în cazul în care armata rusă rămâne tot acolo unde este acum.

Sentimente şi resentimenteÎn pofi da acestei disponibilităţi

pentru cooperare și a dezinteresului afi șat, negocierile (cele reale, nu cele de faţadă) vor fi anevoioase, pentru că fi ecare speră să obţină mai mult decât i se cuvine și fi ecare poartă câte o piatră în sân.

Mihai Ghimpu a rămas, până la urmă, cu oareșice resentimente, pe care le-a sonorizat în discursul său inaugural, și anume că foștii săi co-legi de coaliţie (acum și actuali) „au făcut totul ca PL să nu crească”. Să mulţumească Domnului și nouă, că altfel nu mai aveau acum acest rezultat, a decretat Ghimpu ca un avertisment.

Și cât de greu îi va fi liberalului să-și calce pe inimă, dacă doar în sep-tembrie el se jura că „nu va mai repe-ta greșelile din 2009” (și din 2010?) și nu se va mai așeza în niciun caz la masa negocierilor alături de Vladi-mir Filat, pentru că nu mai vrea „să se fure bănci și aeroportul”. Iată însă că trebuie să se așeze, pentru că „vo-tul a hotărât”.

Liberalii au mai formulat câteva obiective pentru viitoarea guver-nare, unul dintre ele fi ind modifi -carea Constituţiei. Și aici credem că vor găsi susţinere din partea aliaţi-lor. Mai greu va fi cu lozinca „Dorin Chirtoacă – prim-ministru”. De fapt, nu greu, ci imposibil. Prin urmare, această dorinţă a lui Ghimpu de a-l încadra în câmpul muncii pe nepo-tul Dorin va fi trecută cu vederea.

Cine va conduce Guvernul?Dar ce să vorbim acum de Chirtoa-

că, dacă chiar Filat și-a văzut spul-berat visul de a reveni în fotoliul de prim-ministru, după ce partidul pe care-l conduce nu a mai repetat sco-rul înregistrat în alegerile anticipate din 2010. În ciuda tonului sigur pe care l-a afi șat șeful PLDM după ale-geri, nici el nu va fi cel care va bea șampania, pentru că ar trebui să se întâmple o minune mai mare decât accederea lui Dodon în Parlament cu peste 20 la sută, pentru ca Filat să mai ajungă premier.

Mai mult decât atât, s-ar putea ca Partidul Democrat să pretindă această funcţie, chiar dacă premi-erul Leancă părea să fi e agreat de toate părţile. Se știe însă că Plahot-

niuc îl vrea pe fi nul Andrian Candu,

actualul ministru al Economiei, în

fruntea Guvernului.

Iar democraţii vor ști să obţină

ceea ce vor, chiar dacă acum nu mai

au posibilitatea, ca acum patru ani,

să negocieze la două capete, pentru

că pe stânga nu există un partid care

ar fi obţinut un rezultat comparabil

cu cel pe care l-au avut comuniștii

la alegerile precedente. Iar o alianţă

PD, PSRM, PCRM ar fi greu de imagi-

nat.

Însă acum și diferenţa de mandate

dintre PD și PLDM este mai mică, iar

șeful democraţilor a accentuat repe-

tat că în actualul scrutin, Partidul

Democrat este singura formaţiune

din fosta coaliţie care a crescut. Prin

urmare, este în drept și să pretindă

mai mult.

Astfel, avantajul de câteva man-

date nu le va fi de prea mult folos

liberal-democraţilor în disputa pen-tru ministere și portofolii. Pentru că democraţii vor fi sprijiniţi la nevoie de Ghimpu, care nu are niciun motiv să uite șicanele pe care i le-a făcut MAI-ul controlat de Filat primarului Chirtoacă, nici faptul că i-a „refor-mat” partidul pentru a-l scoate de la guvernare.

Luptele între „fraţi” nu se vor da doar pentru funcţia de prim-minis-tru. Există și ministere de mare inte-res care vor pune probleme la parta-jare. Cu siguranţă, având acum mai puţine mandate de deputat, libe-ral-democraţii ar putea rămâne fără unul sau două dintre cele șapte mi-nistere pe care le au acum. Liberalii ar putea să pretindă, de exemplu, la cel de Interne, pentru a face „ordine” pe acolo. Rămâne de văzut și dacă își vor cere înapoi Ministerul Transpor-turilor, care este acum la democraţi.

Și ar mai fi o problemă la mijloc, aparent, fără soluţie. Dacă PD și PLDM vor împărţi funcţiile de pre-mier și de spicher, indiferent care și la cine va ajunge, ce li se va da liberalilor, adică lui Ghimpu. Să nu ne imaginăm că acesta a încetat să mai creadă că ar merita niște funcţii, după ce a „cedat” totul acum patru ani. Și dacă ne amintim bine, bătrâ-nul liberal pretindea că postul de procuror general i-ar veni mănușă.

Sunt aceiaşi şi sunt la felExistă și alte instituţii pentru care

potentaţii zilei s-ar putea da unii pe alţii „cu capul de asfalt”. O întrebare ar fi dacă va mai controla Filat Vama. Sau dacă vor rămâne în continuare

pe mâna lui Plahotniuc Moldtele-

com, Registru, Agenţia Antimono-

pol și altele. Pentru că ar fi naiv să

credem că dacă actualii-vechii gu-

vernanţi s-au pocăit și ne-au spus că

vor învăţa din propriile greșeli (ar fi

prea simplu să fi e doar greșeli) ori

că europenii i-au îndemnat să dea

dovadă de transparenţă și să nu mai

recurgă la înţelegeri secrete, aceștia

vor renunţa să-și mai subordoneze

Procuratura, Centrul Anticorupţie,

Comisia de Integritate și alte insti-

tuţii importante. Și dacă vor dori să

ofere anumite structuri, cum ar fi

Comisia Electorală Centrală ori Cur-

tea de Conturi, de exemplu, opozi-

ţiei, așa cum recomandau anterior

organismele internaţionale. Dar să

nu ne facem iluzii și să nu ne dorim

prea mult.

Cu ceva timp în urmă, președintele

de onoare al democraţilor Dumitru

Diacov se lamenta resemnat că dacă

va trebui, se va negocia și cu Ghim-

pu, preferând, probabil, ca acesta să

nu treacă pragul electoral: „Dacă va

trebui să negociem cu Ghimpu, vom

negocia, nu avem încotro, deși este

mai complicat, pentru că Ghimpu e

cam gălăgios, mie personal nu-mi

place că el se consideră curat, iar pe

restul murdari”. El este ca și toţi cei-

lalţi, a decretat el cu convingere. Și

acest lucru pare esenţial. Ei sunt ace-

iași și toţi sunt la fel. Deci, există o

șansă minimă că lucrurile vor evolua

altfel decât până acum. Prin urmare,

dacă ieri ni s-a spus că grupurile de

lucru își încep activitatea, înseamnă

că pe undeva, prin tenebre, liderii au

început deja împărţeala comândului.

Ioana FLOREA, FLUX

Aceiaşi eroi, aceeaşi piesă. Aceiaşi eroi, aceeaşi piesă. Noua AIE începe negocierileNoua AIE începe negocierile

Universitatea Populară oferă:Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe

Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri:

• traininguri • seminare• mese rotunde • prezentări • conferinţe de presă • evenimente

corporative etc.• zile de naştere

Servicii suplimentare:• Asigurarea suportului tehnic (sonorizare,

proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport fl ipchart, pupitru etc.).

• Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje:• Amplasarea sediului UP – centrul

municipiului Chişinău• Preţuri accesibile• Posibilitatea de negociere• Locuri de parcare

Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/ziTarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.Reduceri pentru arenda de lungă durată.

Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

5 DECEMBRIE 201444F L U XF L U X Opinii

Cum va fi peisajul de după alegeri? Se va

deosebi radical de ceea ce am avut ante-

rior? Mă tem că în plan structural nu se va

schimba mai nimic. Când vorbesc de planul

structural mă refer la felul în care politicienii

și cinovnicii autohtoni își înţeleg menirea

propriei profesii, la modul concret în care își

exercită puterea.

Eu iată ce vreau să spun. Tranziţia aberan-

tă-nemiloasă a început aici la sfârșitul anilor

’80, iar peste o lună vom păși deja în anul

2015! Prin urmare, ne-am bălăcit prea multă

vreme în mocirla decăderii morale. A venit

demult timpul să schimbăm macazul.

Dacă guvernanţii proiectaţi duminică pe

piscurile puterii nu-și vor modifi ca nici acum

obișnuinţele, mă tem că nu mai ajungem în

lumea civilizată nici peste un secol. Dacă nici

acum nu vor fi învinse corupţia-mișmașul-cu-

mătrismul, degeaba mai avem alegeri libere.

Și de fapt, există un singur indiciu clar care

ne poate convinge că lucrurile se mișcă într-

o direcţie bună. Acest indiciu e băgarea în

pușcărie a oamenilor cu funcţii importante

care au furat ca-n codru, care au dat și au luat

mită, care au făcut trafi c de infl uenţă. Dacă

nici acum nimeni dintre acești titani ai tran-

ziţiei nu va ajunge după gratii, putem să ne

luăm adio de la reforme și primenire. Aștept,

pe durata anului 2015, trezirea din hiberna-

re a justiţiei moldovenești, aștept arestarea

sus-pomeniţilor titani.

Adică aștept o utopie, aștept ceea ce nu se

va întâmpla niciodată. Dar orice om trebuie

să aibă un vis, nu-i așa?

Iulian CIOCAN

Sursa: europalibera.org

În acest scurt articol, voi încerca să înţeleg cauzele popularităţii sur-prinzătoare a lui Renato Usatâi și a partidului său.

Cu câteva zile înainte de alegeri, a apărut un fi lm-investigaţie realizat de echipa de la RISE România – R. Moldova, în care R. Usatâi apare în postura unei persoane implicate în scheme criminale și mafi ote de spă-lare de bani, atacuri raider, comenzi de asasinate, corupţie de proporţii înalte etc. Conform ultimului sondaj BOP, IPP, partidul lui Renato Usatâi („Patria-Rodina”) ar fi trebuit să ob-ţină în alegeri în jur de 8% din vo-turi, ceea ce e o cifră enormă pentru un personaj controversat, cu o pre-staţie politică mediocră, dar foarte generos în fi nanţarea concertelor cu vedete de lux și în campanii de binefacere.

Renato Usatâi nu folosește instru-mente inedite pentru a-și cuceri popularitatea: toate partidele din Republica Moldova s-au afi rmat, în funcţie de posibilităţile fi nanciare ale fi ecăruia, prin show-uri media-tice, concerte în PMAN și campanii de binefacere. Discursul său justiţiar adresat concurenţilor săi electorali („tăţ’ așa zîș politicieni o să ajungă la pușcărie după șe-a ajiunji Renato Usatâi în parlament…”) i-a crescut cu siguranţă autoritatea. Imaginea sa de „băiet de a’ nostru”, cu dare de mână, cu un discurs semijustiţiar, se-micriminal – direct, aproape violent și cu un puternic accent suburban i-a amplifi cat cu siguranţă „charisma” în rândurile unui segment de popula-

ţie care nu se regăsește în discursul politicienilor mainstream din RM.

Fără îndoială, Renato Usatâi nu este de departe politicianul de care are acum nevoie Republica Moldo-va pentru a ieși din criză. Filmul fă-cut de echipa Rise nu a făcut decât să dea credibilitate unor bănuieli existente în privinţa carierei reale a acestei personalităţi. Câteva lucruri, aparent secundare, care apar la iveală în acest fi lm ar trebui puse în contextul prestaţiei sale din această campanie electorală, culminând cu decizia CEC de retragere a Partidului „Patria” din procesul electoral.

Primul lucru surprinzător în acest caz este popularitatea crescândă a lui Usatâi, în ciuda noutăţii apariţiei lui în scena politică moldoveană și în ciuda strategiei lui deloc inovatoare de a și-o câștiga (prin concerte cu vedete și campanii de caritate). Care este așadar cheia popularităţii aces-tui personaj cunoscut de dată recen-tă și, în plus, tot mai controversat?

Explicaţia acestei „charisme” nu stă în meritul intrinsec al persona-jului. Am mai spus-o: acesta nu are în aparenţă nimic din datele unui politician de succes: nici discurs, nici reputaţie, nu dă nici impresia unor competenţe deosebite, nimic – un personaj destul de șters, cam bădă-ran de felul său pentru un politician mediu (chiar și la noi) și, în plus, bâc-sit de bani de o provenienţă dubioa-să.

Dezlegarea misterului populari-tăţii lui Usatâi rezidă în eșecul ră-sunător al guvernării 2009-2014 (și

de dinainte) în a asigura oamenilor percepţia unei guvernări corecte, de bună-credinţă, interesată de bunăs-tarea populaţiei (nu doar a politicie-nilor înșiși). Pe fundalul cazurilor de corupţie, trafi c de infl uenţă și dela-pidare de fonduri la nivel înalt, apă-rute în presă în legătură cu guverna-rea 2009-2014, discursul justiţiar al lui Usatâi („o să-i bag pi tăţ la pușcă-rie”) și promisiunea unei guvernări autoritare de tipul lui Lukașenko întăresc în sânul alegătorilor spe-ranţa de restabilire a unei „ordini” pierdute odată cu căderea URSS, pe scurtătură, pe căi autoritare, ocolind mecanismul birocratic, scindat între un stat de drept în gestaţie și mul-tiplele sfere informale de infl uenţă.

Puterea reală de infl uenţă a lui Usatâii, nefi ind la guvernare, dar uzând de pârghii instituţionale (jus-tiţia moldovenească), susţinerea din partea Moscovei (prin personaje de talia lui Rogozin și de oameni de afa-ceri apropiaţi Kremlinului) și discur-sul său favorabil minorităţii rusofo-ne și apropierii de Uniunea Vamală, toate acestea puse cap-coadă nu fac decât să-i confi rme „autoritatea” cu care acest personaj se proclamă învestit. Un alt candidat „justiţiar” – Sergiu Mocanu (și partidul său „Anti-Mafi e”) pare mult mai puţin dotat la capitolul capacitate de infl uenţă. În plus, acesta nu are un discurs foar-te clar din punct de vedere identitar și geopolitic (singurul său program este, se pare, „jos oligarhii”, mesaj nu prea credibil odată ce este fi nanţat tot de niște oameni de afaceri, care aspiră și ei la „treuca” guvernării).

Formula succesului lui Renato Usatâi nu constă deci în originalita-tea campaniei, pe fi ecare element în parte al acesteia, nici pe meri-tele sale intrinseci, ci în agregarea elementelor din care Usatâi și-a construit campania: concerte cu ve-dete de lux, spectacole de caritate, discurs justiţiar faţă de guvernanţii actuali, orientare promoscovită și pro-Uniunea Vamală, toate aces-tea consolidate de o putere reală de infl uenţă, datorită capacităţii lui Usatâi de a uza de pârghii informale de infl uenţă instituţionale (în cadrul unui sistem coruptibil, controlat, în fond, de liderii partidelor de la

guvernare) și de susţinerea tot mai evidentă a Moscovei. Dar factorul decisiv în această formulă de succes îl oferă golul de legitimitate creat de discreditarea partidelor și personali-tăţilor politice de la guvernare.

În concluzie, Renato Usatâi este un politician devenit popular peste noapte nu datorită meritelor sale, ci pe fundalul prestaţiei slabe a guver-nării AIE (1 și 2), a neîncrederii și de-cepţiei ridicate în rândul populaţiei și a acuzaţiilor grave de implicare a liderilor acestei guvernări în afaceri ilicite (uzând de instrumente și re-surse publice). Partidul lui Usatâi a fost interzis, dar locul său va putea fi preluat oricând, în orice moment de criză (care ar putea să revină în viitorul apropiat). Dacă forţele ve-nite acum la guvernare vor dori să evite confruntarea cu un asemenea partid și personalitate publică, scoa-terea din cursă a acestuia sau închi-derea sa la pușcărie ar fi inefi cientă și contraproductivă (necuratul scos pe ușă afară va reveni în scurt timp prin geam), pe lângă problemele de legitimitate democratică pe care asemenea măsuri represive le-ar pu-tea pune.

Pentru a diminua atractivitatea populară a unor asemenea persona-

je și a unor asemenea forţe politice (populiste, autoritare și cu reputaţie interlopă), viitoarea guvernare va trebui:

1) să fi e corectă în actul său de guvernare faţă de populaţie și ale-gători, de la început până la capătul procesului de guvernare;

2) să-și concentreze capacităţile spre o administrare efi cientă în fo-losul majorităţii populaţiei RM (nu al unor interese private);

3) să construiască un sistem judi-ciar corect și autonom, capabil să monitorizeze echidistant activităţile sociale și economice din RM;

4) în fi ne, să articuleze un discurs și niște politici inteligente și integra-toare vizavi de grupurile etnoling-vistice din RM și faţă de orientările identitare și simpatiile geopolitice importante din societatea moldove-nească, creând un cadru politic, civic și identitar coerent și incluziv pentru întreaga populaţie a Republicii Mol-dova.

Petru NEGURĂ

Sursa: platzforma.md

http://www.platzforma.md/dracul-scos-pe-usa-afara-va-reveni-prin-geam-sau-cazul-

renato-usatii/

„Necuratul scos pe uşă afară va reveni „Necuratul scos pe uşă afară va reveni prin geam” sau cazul Renato Usatâiprin geam” sau cazul Renato Usatâi

Așa cum se știe, partidu-lui lui Renato Usatâi i s-a retras, pe ultima sută de metri ai campaniei electo-rale, dreptul de a candida în alegerile parlamentare din RM din 30 noiembrie 2014. Dacă nu ar fi fost această interdicţie, par-tidul lui Usatâi ar fi ajuns în Parlament, așa cum îi prevesteau toate sondaje-le, iar confi guraţia locuri-

lor în viitorul Legislativ ar fi putut fi cu totul alta decât este acum.

Peisaj după alegeri

Strigătele, sloganurile și promisiunile

electorale au încetat. S-a așternut liniș-

tea. E posibil să mai existe nemulţumiri

după anunţarea rezultatelor defi nitive,

dar vacarmul electoral asurzitor s-a

stins. S-a terminat coborârea în popor

și apropierea de nevoile oamenilor.

Politicienii revin în dimensiunea lor

oarecum paralelă.

5 DECEMBRIE 2014 55 F L U XF L U XOpinii

A-A-POLITICEPOLITICE//Greaţa//Greaţa

Cam asta se întâmplă cu mine azi: nu mai am „cântece”. Dar scriu pen-tru ca să demonstrez ceea ce afi r-mam acum câteva săptămâni: există viaţă și după alegeri! Pe de altă par-te, tocmai acum pot să scriu liber, li-niștit, sincer, fără să fi u suspectat că fac jocul cuiva.

Timpul adevăruluiCunosc această situaţie din spaţiul

care îmi este mai familial: cel literar. E de ajuns să-ţi expui niște obiecţii faţă de un op mai puţin inspirat sau chiar de-a dreptul prost, că îţi sare în cap tot staff ul autorului: ce ai, domnule, cu omul? E inutil să spui că te-ai referit la carte și nu la om. Ţi se răspunde cu înjurături, etichete și atac la persoană. Sau ţi se recunoaș-te – în cel mai bun caz – adevărul re-plicilor, dar ţi se spune că nu e cazul să le spui.

Așa era și în electorală. Toţi știau că avem de a face adesea cu niș-te impostori, ticăloși sau criminali, după caz, dar toţi te somau să taci, că nu e timpul să divulgi acest secret de stat: se poate folosi de acest ade-văr dușmanul etern și compromiţi parcursul glorios al ţării spre culmile civilizaţiei.

Dar dacă nu e timpul în campania electorală (care este, cum ziceam cu altă ocazie, un moment al adevăru-lui), atunci când oare e timpul?

Ar fi nostim să spunem adevărul abia acum. Să dăm publicităţii tot ce se cunoaște despre „concurenţii electorali” (de stânga, de dreapta, fără deosebire) și în vreo lună de zile să avem deschise dosare pentru fi e-care al doilea deputat, ori, cel puţin, pentru grangurii mai mășcaţi. Fiţi pe pace, nu se va întâmpla! Pentru că tocmai ei sunt – deja cu voia noastră – cei cu pâinea și cuţitul, cu poliţia și justiţia. Și nici măcar nu le putem re-proșa nimic: i-a ales poporul. Timpul adevărului s-a strecurat invizibil pe

alături de noi, de dragul „viitorului luminos”.

„Mă ţin de nas şi merg la vot”„Mă ţin de nas și merg la vot”, scrie

(îndeamnă!) pe blogul său o cunos-cută ziaristă. „Azi votaţi-i,/ de mâine înjuraţi-i!” – își rimează îndemnul, pe o reţea de socializare, un tânăr poet. „Ieși mâine la vot, dă Moldovei un șut în fund”, glumește oarecum me-taforic-sofi sticat altcineva.

„Scriu cu greaţă acest editorial. Pentru că vreau să cer concetăţeni-lor noștri proeuropeni […] să mear-gă duminică la vot și să dea cu greaţă creditul lor de încredere unor parti-de proeuropene care nu le merită votul” – scrie un istoric-politolog.

„Celor care s-au dezamăgit de ac-tuala și precedenta guvernare le dau dreptate. […] Nu vă plac ăștia? Păi, nici nouă. Avem multe pretenţii la ei. Dar e unica variantă. Să continuăm drumul nostru european. Spre civi-lizaţie și bunăstare. Iar pe parcurs – ne vom lămuri și cu cei care acum nu ne plac…” – scrie un comentator politic.

„Chiar dacă votăm împotriva cui-va, chiar dacă nu suntem entuzias-maţi de alegerea noastră, noi votăm pentru niște valori spre care mer-gem fi e cu curaj, fi e din inerţie” – nu-anţează situaţia un blogger.

Aș putea să continui, dar mă opresc aici. Puteţi să marcaţi citatele și să le introducem ca pe cuvinte de acces pe motoarele de căutare, ca să vă convingeţi că autorii lor există. Dar nu ei contează: așa gândeam toţi, dezamăgiţi profund de clasa politică, dar responsabili pentru soarta ţării.

Despre „votăm răul cel mic” nu mai zic nimic, lumea nici măcar nu mai percepe sensul cuvântului „rău”, îl consideră familiar. E un fel de mar-că naţională. Micile trădări, micile

ticăloșii, micile imperfecţiuni, mici-le slăbiciuni umane, micile păcate, micile gafe, micile infracţiuni, mi-cile furturi, micile nepăsări, micile servicii ilegale sau criminale, micile concesii… – toate fac din noi un mic monstru incurabil, de care se va feri toată lumea.

Nu văd remediul terapeutic pen-tru noi. Poate doar o dureroasă in-tervenţie chirurgicală.

E necesară deratizarea, depara-zitarea și aerisirea spaţiului public. Ideal ar fi să se constituie o adevăra-tă societate civilă, independentă de politic.

Dar asta ţine de domeniul visului. Trebuie să ne delimităm spaţiul nos-tru, public sau particular, în care să reducem imixtiunile politice. Exact așa cum delimităm spaţiul siguran-ţei personale. Aplicând un fel de „Metoda Sartre”.

Un grup reprezentând „societatea civilă”, recunoscând că ţara o conduc mafi oţii, propune… să-i alegem încă o dată. Cică ei (mafi oţii) ne vor duce în Europa, iar Europa le va pune că-tușe (!). Autorii acestei „soluţii” ne au de proști pe noi ori pe guvernanţi? Ori cineva i-a prostit în asemenea hal chiar pe ei?

În fi ne, un grup de organizaţii so-lide, reprezentând și ele „societatea civilă”, ne îndeamnă să ieșim la vot… pentru că așa trebuie: „Noi, repre-zentanţii societăţii civile, nu avem iluzii privind calitatea clasei politi-ce din Republica Moldova și ne-am asumat responsabilitatea s-o pena-lizăm public ori de câte ori au fost încălcate angajamentele europene ale guvernanţilor. Totodată, este evi-dent că numai formarea operativă, după scrutinul din 30 noiembrie, a unei coaliţii care și-ar asuma univoc angajamentul de a guverna ţara în conformitate cu prevederile Acordu-lui de Asociere cu UE ne va permite să păstrăm stabilitatea internă și să purcedem calm la munca de zi cu zi de implementare a standardelor eu-ropene în toate sferele vieţii”. Acesta este efortul intelectual și civic ma-xim, înţeleg eu.

Bine, noi „suntem în temă”, știm ce se întâmplă. Dar ce-o fi gândit lumea despre noi? Ce-i cu ţara asta, ce-i cu tipii ăștia, cărora li-i greaţă și

totuși merg la vot, ţinându-se de nas și votându-și călăii? Masochism civic și politic.

Forţarea perspectivei optimisteUn semn bun, după mine, e prăbu-

șirea mitului cu sperietoarea „refe-rendumului” lui Dodon. L-a speculat nu numai liderul socialist sau patro-nii lui de la Moscova, ci și guvernan-ţii noștri, cerșindu-ne necondiţionat voturile „pentru Europa”. Până și ajutorul pe care i l-a acordat justiţia noastră selectivă, eliminându-l pe aventurierul Usatâi, nu l-a ajutat să ia majoritatea, nici măcar împreună cu „eurocomuniștii” lui Voronin.

Au dispărut alegătorii fi deli. Mul-tă lume a ezitat între a alege pe ci-neva sau pe altul. E un început de normalitate: pentru a învinge, tre-buie să-ţi cucerești alegătorul. Sigur că nu prin siluirea acestuia ori prin specularea cu pericolul extern. Dar tendinţa (încercarea de a convinge alegătorul) e salutară. Până și cele mai odioase personaje, în timp ce își gâtuiau adversarii, zâmbeau mieros electoratului, îl ademeneau cu acte „fi lantropice”.

Un alt semn bun, dintr-un context mai complex, e ceea ce s-ar numi… libertatea de a fi român. Până și par-tidul condus de cel care „din punct de vedere politic” vorbește „limba moldovenească” a pledat pentru alegerea unui candidat (fi e și de stânga) la președinţia României. Iar vizita, fi e și neofi cială, a lui Klaus Iohannis la Chișinău (anticipată de votul masiv al basarabenilor pentru un președinte modern, european) a fost de un fi resc… promiţător al unei normalităţi. Acum, că avem un model, poate se mișcă ceva și în mintea noastră cea de pe urmă.

Cel mai rău lucru pe care îl pot face

moldovenii este să se pună pe… aș-teptatul paradisului european. Eu-ropa ne-o construim singuri. Fiecare pe cont propriu. Miza pe niște poli-ticieni pe care i-ai votat cu greaţă este improductivă. Șansele depind numai de noi.

Final cu SartreJean-Paul Sartre, care debutase în

1934 cu romanul Greaţa, refuzase Premiul Nobel, motivând că nu vrea să fi e asociat în nici un fel cu vreo instituţie. I-aș numi gestul „depoli-tizare personală absolută”. În fi nalul romanului lui Sartre, eroul, pentru care libertatea și singurătatea sunt indispensabile, se gândește că solu-ţia cea mai bună e să scrie o istorie. Un fel de altă istorie.

Cam asta ar trebui să facă fi ecare dintre noi: să-și construiască viaţa așa cum găsește de cuviinţă. Limi-tând imixtiunea politicului în viaţa particulară. Reducând sfera lui de in-fl uenţă. Ţinându-ne cât mai departe de politicieni. Făcând tot ce e posibil ca să depindem cât mai puţin de ei. Nu lingușindu-i, ci ignorându-i.

Rămâi în relaţii bune cu ei, ca oa-meni. Dar fără a te lăsa infl uenţat de ei. Fără a-i sluji.

P.S. Urmăream reacţiile oamenilor în timpul numărării voturilor. Per-spectivele arătând trist, toţi își mân-cau mâinile că nu au făcut sufi cient de mult pentru a convinge lumea să voteze pentru partidele „proeu-ropene”. Și nimeni nu i-a blestemat niciodată pe cei care au gestionat defectuos treburile publice. De ce ne-am mira că ne vor conduce și în continuare aceleași clanuri? Popo-rul este suveranul absolut, el decide cine să-i fi e stăpânul.

Mircea V. CIOBANU

Sursa: jurnal.md

Are Grigore Vieru un catren pe care lumea îl consideră un fel de Ars poetica, un fel de crez artistic: „Noros, ori clar ca o amiază,/ Eu sunt poetu-acestui neam/ Și-atunci când lira îmi vibrează,/ Și-atunci când cântece nu am”. Sincer, mie nu-mi place această obligativitate: să scrii, dintr-un fel de datorie sacră, chiar și atunci când nu ai inspiraţie.

Partidul Comuniștilor, marele perdant al alegerilor parla-mentare din 30 noiembrie, nu-și va accepta cu resemna-re înfrângerea. Șeful PCRM, Vladimir Voronin, a anunțat, marţi, 2 decembrie, că va ataca rezultatele alegerilor la Curtea Constituțională. Totodată, va cere să fi e demiși membrii Comi-siei Electorale Centrale și să fi e tras la răspundere președintele CEC, Iurie Ciocan.

Voronin a precizat că organul electoral central nu a exclus din cursa electorală Partidul Comunist Reformator, deși a exis-tat o decizie a Curţii de Apel privind sus-pendarea deciziei Ministerului Justiţiei de înregistrare a respectivei formaţiuni. Ho-tărârea Curţii a fost motivată de faptul că simbolica PCR, „ciocanul, spicul de grâu și steaua” sunt asemănătoare simbolicii Par-tidului Comuniștilor (PCRM) – „secera, cio-canul și cartea”.

„Este o farsă fără precedent comporta-mentul CEC. Să nu execuţi decizia fi nală a Curţii de Apel, în care ţară poate să se facă așa ceva?” s-a indignat Voronin.

Comuniștii consideră, și au dreptate pro-babil, că au fost lipsiţi de aproape șase la sută din voturi, faţă de cele 17,48% acumu-late, care au ajuns, prin confuzie, la partidul-clonă creat în mod intenţionat în acest scop. Iar acest tertip pus la cale de guvernare, ca și retragerea partidului lui Renato Usatâi

din cursă, le-a asigurat majoritatea așa-zise-lor partide proeuropene.

„De fapt, duminică noi nu am avut alegeri, ci un referendum la care am decis pe care di-mensiune trebuie să se dezvolte Republica Moldova. Noi nu credem că acest Parlament va fi funcțional și suntem predispuși ca în zi-lele următoare să luăm decizia și să ne pre-gătim pentru noile alegeri parlamentare”, a mai adăugat liderul PCRM.

Amintim că, în ajunul alegerilor, șeful Delegației EU la Chișinău, Pirkka Tapiola, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu neexecutarea deciziei Curţii de Apel, preci-zând că „subiectul a fost discutat de către ambasadorii tuturor statelor membre ale UE la Chișinău”.

„Este o chestiune ce ține de statul de drept și de implementarea deciziilor judecătorești”, a spus Pirkka Tapiola într-un interviu pentru INFOTAG. Autorităţile însă s-au sinchisit prea puţin de îngrijorările ambasadorilor.

De altfel, se pare că Bruxellesul ar fi agreat o alianţă postelectorală mai largă din care ar face parte și PCRM, care a re-nunţat în ultima perioadă la retorica an-tieuropeană, după ce anterior s-a debara-sat de unii membri de partid cu vederi mai radicale.

Ce-i drept, șeful comuniștilor a declinat categoric posibilitatea unei astfel de coaliţii, afi rmând că: „Nu putem să facem coaliție cu cei care au fost 5 ani la guvernare. Compro-mis între victimă și călău nu poate exista”. Mai ales că, a presupus Voronin, peste un an ar putea avea loc alegeri anticipate.

Ieri, președintele Partidului Comuniștilor a avut o întrevedere ofi cială cu șeful Dele-gaţiei Uniunii Europene la Chișinău, Pirkka Tapiola, în cadrul căreia cei doi au discutat inclusiv despre rezultatele alegerilor parla-mentare din 30 noiembrie. Deocamdată, nu cunoaștem la ce concluzii au ajuns.

FLUX

Comuniştii nu recunosc rezultatele alegerilor şi cer demisia preşedintelui CEC

5 DECEMBRIE 201466F L U XF L U X Economic

Conducerea BEM a fost suspen-dată, fi ind instituită o administrare specială, după o decizie a Curţii Su-preme de Justiţie în acest sens, care a fost luată joi, 27 noiembrie.

„Noi am stabilit încă de joi seara detaliile, după ce am făcut anumite proceduri. Banca de Economii a re-venit sub controlul statului încă joia trecută. Acum este important că sta-tul deține 56,13 % din capitalul BEM. Astfel, vă anunț că în acest moment, statul deține pachetul majoritar la BEM. Este o procedură fi rească ce are drept scop protejarea BEM”, a explicat Drăguţanu.

Totodată, guvernatorul BNM a precizat că la moment, proceduri-le de preluare a administraţiei BEM sunt în derulare. Administrarea specială a fost instituită și la Banca Socială, deoarece între cele două in-stituţii bancare au avut loc anumite tranzacţii.

Mai mult decât atât, Dorin Drăgu-ţanu a avertizat că în timpul apro-piat, Banca de Economii ar putea fi supusă unor ample verifi cări, care ar putea implica și anumite instituţii de drept.

„Vreau să vă anunţ că am dispus inițierea unor verifi cări ample. În urma acestor verifi cări, vom stabili dacă este cazul să sesizăm instituțiile de drept. Dincolo de stabilitatea Băncii de Economii, ne interesează cum a fost gestionată banca în ulti-mul an”, a punctat guvernatorul.

O decizie optimă, opina anterior guvernatorulAmintim că statul a pierdut con-

trolul asupra BEM după ce Guvernul a decis să nu participe la emisia su-

plimentară de acţiuni care s-a des-fășurat între 7 și 29 august 2013, în urma căreia capitalul statutar al băncii a fost majorat cu 80,249 mili-oane de lei. Statul, care până atunci deţinea pachetul majoritar de 56 la sută din acţiuni, a rămas cu un pa-chet de blocaj de 33,3 la sută.

La vremea respectivă, guverna-torul BNM, Dorin Drăguţanu, și mi-nistrul Finanţelor, Anatol Arapu, au susţinut că cedarea pachetului de control deţinut de stat la BEM a fost soluţia optimă, dacă nu chiar singu-ra posibilă, pentru redresarea situ-aţiei de la instituţia bancară. Statul nu a dispus de mijloacele fi nancia-re necesare pentru recapitalizarea BEM, în timp ce acţionarii minoritari au venit cu propunerea de acordare a unui credit concesional băncii și s-au angajat să răscumpere credite-le neperformante, a explicat Arapu.

Guvernatorul BNM a menţionat că au existat și alţi pretendenţi la pachetul de acţiuni de la BEM, însă numai compania cu capital străin „Sisteme Informaţionale Integrate” a întrunit toate condiţiile legale. În situaţia în care „aceste cereri nu au fost perfectate în conformitate cu normele în vigoare, ele au fost resti-tuite fără a fi examinate”, a precizat Drăguţanu.

În același timp, înalţii funcţionari și-au declinat orice responsabilitate, menţionând că această soluţie a fost una dintre cele trei recomandate de Comisia parlamentară care a investi-gat situaţia de la BEM, iar Guvernul a ţinut cont de aceste recomandări. Amintim că alte două variante de depășire a situaţiei de la Banca de Economii, propuse de comisie în data de 11 iunie 2013, au fost naţi-onalizarea și majorarea capitalului

statutar al debitorilor băncii.

Mai multe recomandări şi doar o singură posibilitate?

Toate cele trei re-comandări au fost acceptate unanim de către parlamentari, inclusiv de cei din opoziţie. Însă Comisia pentru desfășurarea concursurilor comer-ciale și investiţionale în vederea privatizării proprietăţii statului a ales anume varianta cedării pachetului de control și a propus re-alizarea unei emisiuni suplimentare închise de acţiuni a Băncii de Economii, la care statul nu a participat,

menţinându-și doar pachetul de blocaj de 33,3%.

Deși autorităţile au declarat că soluţia aleasă a fost una optimă, au existat și alte recomandări din partea unor organisme fi nanciare internaţionale. Astfel, Abdoulaye Seck, reprezentantul Băncii Mondi-ale în Republica Moldova, a dezvă-luit atunci că instituţia respectivă i-a recomandat Guvernului moldovean să ia parte la capitalizarea BEM și să nu cedeze cele aproximativ 23 la sută din acţiuni, până la privatizarea băncii: „Am recomandat Guvernu-lui, care mai era pe atunci acţionar majoritar la Banca de Economii, să întreprindă măsurile necesare, îm-preună cu Banca Naţională, pentru

majorarea capitalului social la BEM. Am recomandat, de asemenea, Exe-cutivului să ia parte la capitalizare, până la redresarea situaţiei fi nanci-are a instituţiei și abia apoi să o pre-gătească pentru privatizare”.

Ofi cialul a mai precizat că a venit încă în luna martie cu recomandări către BEM și Guvern, în vederea afl ă-rii unei soluţii bune pentru proteja-rea intereselor deponenţilor.

Revenire sau povară?După declaraţia de luni a guver-

natorului BNM, fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruță, s-a arătat destul de alarmat, cerându-i șefului statului să convoace Consi-liul Suprem de Securitate în proble-ma Băncii de Economii. Comentând pe blogul său această situaţie, Ne-gruţă constată că așa-zisa revenire a băncii în proprietatea statului în-seamnă, de fapt, o enormă povară.

În scrisoarea adresată președinte-lui Timofti, ex-ministrul opinează că viciile de procedură admise la mo-mentul când statul a pierdut contro-lul asupra BEM au făcut parte dintr-un scenariu pregătit din timp, pentru ca, în funcţie de conjunctură, CSJ să poată lua o anumită decizie. „Re-spectiv, cred că cineva a pregătit din timp o lovitură de graţie pentru altci-neva, ambii fi ind parte a scenariului iniţial”, a concluzionat Negruţă.

„Dacă e să gândim logic, de ce BNM n-a impus administrare specia-lă înainte de decizia CSJ? Sau altfel, de ce decizia CSJ a fost mai întâi și doar apoi administrare specială im-pusă de BNM? Doar BNM avea sufi ci-ente motive să facă asta cu mult mai

înainte, chiar înainte de campania electorală. Iar decizia CSJ se vede de la o poștă că e „boţită” în grabă și conţine multe lacune. Sigur, dacă ele mai contează pentru cineva.

Dacă BNM impunea administrare specială, ca prim pas, acţionarii care au intrat în posesia băncii, iniţial în 2011, prin atac raider, și, mai apoi, în august 2013, după acea „capitali-zare” fără participarea statului, erau consideraţi cei care au administrat prost și inefi cient BEM, iar gaura de aproximativ 11 miliarde de lei era responsabilitatea lor. Cu toate con-secinţele pe care le revin”, argumen-tează Veaceslav Negruţă.

În modul în care s-a procedat însă, noi, ca ţară, am avea o mare pro-blemă: „acei noi veniţi/aduși acţio-nari în 2011 și în 2013 pot ataca în instanţă internaţională și pot avea pretenţii și pot cere despăgubiri de la stat, de la Republica Moldova, că le-a naţionalizat proprietăţile con-trar voinţei lor. Dacă era invers, iniţi-al decizia BNM, apoi decizia CSJ – nu puteau fi pretenţii și recompense pentru „investiţia” pierdută”, a mai explicat fostul demnitar.

Cineva şi-a făcut alte planuri în legătură cu BEMAceleași îngrijorări le împărtă-

șește și expertul Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piaţă, care consideră că această decizie a CSJ este utilizată în cali-tate de pretext, „pentru că e una nu numai legată de modul în care interacționează anumite cercuri

infl uente, dar vizează și țara de origine a acestor acționari, și anu-me Federația Rusă. Pentru că este, evident, un gest care va supăra cercurile de infl uență din Federația Rusă care au participat la această achiziție de emisie suplimentară”.

Într-un interviu pentru Europa Li-beră, el admite că soluționarea aces-tui caz ar fi fost așteptată cu mult înaintea alegerilor, „pentru a fi un factor suplimentar, un instrument de agitație politică, dar a fost valo-rifi cat practic în ultima zi lucrătoare înainte de alegeri și nu a avut efec-tul scontat. Cert e că problemele cu aceste cercuri de infl uență vor con-tinua. Poziția Federației Ruse va fi , probabil, una „supărată”, dar este o decizie asumată de noua guvernare. Cât și de unele cercuri de infl uență care au fost lezate sau presate în ul-tima perioadă sau chiar deposedate de mai multe active”.

Expertul consideră că banca este în pericol și că ar exista planuri de reprivatizare sau revânzare a aces-teia: „Banca este în pericol. Pentru că, după cum spuneam, problema lichidităților în anul 2013 a fost soluționată nu prin emisia supli-mentară și pierderea cotei statului, ci prin faptul că cineva, nu se știe cine, a împrumutat circa 600 de milioane de lei, care este o soluție temporară pentru Banca de Economii și aceste înțelegeri făceau parte din transmi-terea acestei proprietăți. Dar eu nu văd niciun sens pentru stat să dețină această cotă în Banca de Economii, pentru că odată cu deținerea cotei, va deține și problemele legate de gestiunea acestei bănci. Ea ar putea fi privatizată unei bănci cu renume din sistemul bancar internațional. Dar bănuiesc și presupun că există alte planuri de reprivatizare sau re-vânzare a acestei cote către altcine-va. Și e ceva ce noi cred că vom afl a foarte curând”.

Ar mai fi niște întrebări în legă-tură cu avertismentul guvernato-rului Drăguţanu de a iniţia „ample verifi cări” și de a sesiza instituţiile de drept. Impresia este că el a fost adresat direct liderilor PLDM, pen-tru că anume aceștia au condus Gu-vernul care a derulat tranzacţiile de la BEM. Avertismentul ar putea avea însă un scop pur profi lactic, menit să facă PLDM-ul mai cooperant în cadrul negocierilor pentru un nou Executiv.

Ioana FLOREA, FLUX

Cazul BEM. Cine, când şi pentru Cazul BEM. Cine, când şi pentru cine a pregătit lovitura de graţie?cine a pregătit lovitura de graţie?

În dimineaţa de 1 decembrie, noutăţile așteptate de la Comisia Electorală Centrală au fost trecute cumva pe planul doi, pentru că atenţia publicului buimăcit încă după scrutin a fost captată de guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, care a anunţat că Banca de Economii a revenit în proprietatea statului.

5 DECEMBRIE 2014 77 F L U XF L U X

Merită remarcat că, în avântul

lor colonialist, „eliberatorii econo-

mici” din Vest n-au manifestat nici

urmă de răbdare, deși nimeni nu le

lua piaţa. Și au făcut un lucru simi-

lar cu tăierea propriei crăci de sub

picioare. Vestul n-a folosit decât

într-o mică măsură, pentru extracţia

de sevă economică din Est, investi-

ţii – ceea ce ar fi creat aici locuri de

muncă, dezvoltare și produse căro-

ra Vestul să le ofere debușee într-o

complementaritate economică pe

termen lung – ci bănci. Acestea au fost înzestrate cu bani pentru achi-ziţii întru acapararea pieţei bancare estice și creditare spre crearea arti-fi cială de consum. Capitalul bancar occidental a extras profi turi uriașe într-o perioadă scurtă, dar astfel a lichidat și bruma de economisire din Est și potenţialul de dezvoltare pe termen lung al acestuia. Și cu-rând, Vestul însuși, atacat și de criza declanșată de operaţiunile de tip cazino în care se implicaseră la ele acasă aceleași bănci, a pus capăt fi -nanţării Estului pentru consum și l-a aruncat poate pentru decenii într-o lâncezeală care este exact contrară interesului vestic de a se baza pe Est în competiţia cu Asia. Cei din centrul

Europei care apucaseră perioada iniţială din postcomunism, în care Vestul a folosit instrumentul clasic investiţional, s-au ales cu ceva și au fost implicaţi în angrenajul occiden-tal, devenind un fel de ateliere în sistemul centru-periferie. Cei din Est – în frunte cu România și Bulgaria – afl aţi în mărginime, care au prins în plin doar perioada instrumentului bancar al expansionismului vestic, au ajuns colonii în cel mai de jos sta-diu, acela de anexă de consum, cu perspective de dezvoltare complet închise. România este un exemplu copleșitor: aceeași subdezvoltare, aceeași poziţionare în coada Euro-pei, prăbușire la jumătate a locurilor de muncă, niciun segment de piaţă

sub control autohton, nicio poziţie strategică în mâna românilor, nicio pârghie de dezvoltare la dispoziţie.

Pentru România, anii scurși de la căderea comunismului – puţini la număr la scară istorică – au constitu-it perioada celei mai teribile aserviri economice de tip colonial, necunos-cută vreodată prin amploare, pro-funzime și viteză. Caracterul aproa-pe excepţional derivă din faptul că această „colonializare” s-a înfăptuit fără războaie sau ocupaţii de către forţe de intervenţie străine. Cei care au bunul-simţ de a nu nega statu-tul actual de colonie al României, deși ezită să-l denumească așa, dar vor să absolve de vreo vină puteri-le colonialiste occidentale plasează

anatema doar asupra clasei politice

românești, care n-a fost capabilă să-

și administreze și gestioneze cum

se cuvine ţara, inclusiv vânzându-o

pe nimic altora. Acestora trebuie

să li se spună răspicat că economia

României a intrat în colimatorul for-

ţelor colonialiste occidentale numai

atunci când au decis acestea (prac-

tic de la începutul anilor 2000) și nu

când a dorit clasa politică româneas-

că și că acţiunea de acaparare eco-

nomică a României a fost declanșată

și desfășurată bine ticluit, fără posi-

bilităţi de opţiune, sub condiţionări-

le admiterii ţării în NATO și UE.

Ilie ŞERBĂNESCU

Sursa: jurnalul.ro

Important

Postcomunismul, virajul colonial Postcomunismul, virajul colonial (III)(III)

Afl at într-o vizită în Turcia la începutul acestei săptămâni, președintele rus Vladimir Pu-tin a anunţat că ţara sa renun-ţă la proiectul South Stream. El a afi rmat că, în locul South Stream, Rusia se va orienta spre livrarea de gaz către Tur-cia, prin intermediul unei alte conducte care traversează Marea Neagră.

Astfel, Gazprom va construi, alături de compania Boru Hatlari Ile Petrol Tasima din Turcia, un gazoduct capabil să livreze 63 de miliarde de metri cubi de gaz din-spre Rusia spre Turcia, relatează Bloom-berg, citat de Mediafax.

Gazprom va putea folosi însă o parte din investiţiile făcute deja pentru South Stream, a declarat Alexei Miller, directorul general al gigantului rus. Acesta a precizat că aproximativ 14 miliarde de metri cubi de gaz, adică 20% din capacitate, vor fi li-vrate Turciei, al doilea cel mai mare client european al Gazprom, după Germania, re-stul fi ind trimis către ţările din Balcani.

Gazprom a cheltuit 487 de miliarde de ruble (9,4 miliarde dolari) în ultimii trei ani pentru proiectul South Stream și pentru renovarea conductelor de pe teritoriul Ru-siei, care urmau să fi e conectate la South Stream.

De asemenea, Rusia va crește livrările cu 3 miliarde de metri cubi pe an către Turcia, oferind statului condus de Erdogan și o reducere de 6% a preţului începând cu 1 ianuarie.

Construirea gazoductului South Stream ar fi oferit concernului rus Gazprom o rută directă, pe sub Marea Neagră, care să oco-lească Ucraina, pentru furnizarea de gaz către ţările din sudul și centrul Europei. Uniunea Europeană s-a opus acestui plan, întrucât avantajul Ucrainei faţă de Rusia ar fi dispărut.

În acest context, renunţarea la proiectul de 45 de miliarde de dolari reprezintă cel mai recent semn al faptului că legăturile economice dintre Rusia și Europa rămân tensionate, în condiţiile în care criza din Ucraina continuă.

Luni, 1 decembrie, la fi nalul întâlnirii dintre Putin și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care a avut loc la Ankara, liderul de la Kremlin a declarat că Rusia nu poate continua realizarea proiectului de gazoduct ruso-italian South Stream din cauza opoziţiei Bulgariei.

„Consider că poziţia Comisiei Europene nu a fost constructivă. Dacă Europa nu do-rește realizarea acestui proiect, atunci el

nu va fi realizat”, a subliniat președintele rus.

Proiectul a fost suspendat în momentul în care Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acordurile bi-laterale pe care Rusia le are cu ţările prin care urmează să treacă gazoductul, printre care Austria, Bulgaria, Ungaria și Slovenia.

Comisia a apreciat că aceste înţelegeri încalcă legislaţia Uniunii Europene, care stipulează că gazoductele nu pot aparţine companiilor care se ocupă cu extracţia ga-zelor naturale.

Gazprom deţinea 50% din South Stream Transport, care urma să construiască gazo-ductul. Ceilalţi acţionari erau grupul itali-an Eni, cu o participaţie de 20%, EDF din Franţa și Wintershall din Germania, fi ecare cu o participaţie de câte 15%.

După anunţul făcut de Putin, și directo-rul grupului rus Gazprom, Alexei Miller, a confi rmat că a pus cruce proiectului de ga-zoduct South Stream.

„Proiectul este închis. Asta este”, a decla-rat Miller reporterilor.

Șeful Gazprom a mai adăugat că con-ducta de gaz care va pleca din Rusia, va tranzita Turcia și se va opri la granița Gre-ciei. Viitoarea conductă va asigura accesul Rusiei la piețele Europei de Sud.

Ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, a precizat că viitoarea conductă va avea un punct special de racordare la granița turco-elenă, deschis pentru racor-darea tuturor țărilor sud-europene, potri-vit RussiaToday.ro

Abandonarea de către Rusia a proiectu-lui gazoductului South Stream confi rmă necesitatea diversifi cării surselor de apro-vizionare ale Uniunii Europene, a transmis marți Comisia Europeană, informează AFP.

„Decizia Rusiei de a opri proiectul South Stream și modul în care aceasta a fost lua-tă confi rmă cât de importantă este pentru Europa diversifi carea surselor de aprovi-zionare”, a declarat vicepreședinta Comi-

siei responsabilă cu bugetul, bulgăroaica Kristalina Georgieva, la o zi după anunțul făcut de președintele rus Vladimir Putin.

Efectele renunţării la South Stream asu-pra Moldovei

Renunţarea la South Stream va avea efect și pentru Republica Moldova, care-și va prelungi astfel statutul de ţară de tran-zit a gazului rusesc. Potrivit mold-street.com, în cazul realizării proiectului South Stream, tranzitul de gaze prin Moldova spre statele din Balcani s-ar fi redus în ju-mătate deja către 2017, iar către anul 2020 ar fi ajuns la cota zero.

Pentru Ucraina, pierderile anuale, în ca-zul realizării South Stream, erau estimate la circa două miliarde de dolari, iar pentru Republica Moldova – la aproximativ 50-60 de milioane.

Pe de altă parte, referindu-se la impactul pe care l-ar putea avea decizia Moscovei asupra ţării noastre, fostul director ANRE, Victor Parlicov, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că autorităţile noas-tre nu mai au mult timp ca să mai meargă pe proiecte simbolice de genul Iași-Un-gheni, pentru că problema necesită o re-zolvare cardinală. „Asta – a menţionat ex-pertul – înseamnă, în primul rând, discuţii la nivel diplomatic, iar ulterior până la nivel tehnic să fi e realizat proiectul de asigurare a posibilităţilor tehnice de pompare a ga-zului prin gazoductele de tranzit care merg din Rusia, Ucraina, Moldova, România, Be-larus, Turcia și Grecia în regim revers, deci din Turcia și Grecia înspre Ucraina.”

„Dacă până acum puteam spune că nu va avea loc South Stream-ul, nu trebuie să ne facem griji, putem să facem proiecte simbol de genul Iași-Ungheni, să ne con-centrăm pe simboluri și pe monumente, acum trebuie să ne apucăm de lucru. Pen-tru că, de altfel, în 2018 ne trezim cu con-diţii impuse unilateral și puţine puteri de a negocia”, a punctat Parlicov.

FLUX

Rusia renunţă la South Stream şi se reorientează către Turcia

Arhitect: există riscul să admirăm Chişinăul

istoric doar de pe fotografi ile de epocă

Chișinăul este un oraș frumos, chiar dacă unii con-testă acest lucru. Doar că frumuse-ţea capitalei noastre este umbrită de o serie de abateri grave de la regulile urbanismului și arhitecturii, a declarat specialistul în urbanism și arhitectură, Sergiu Popovici, pentru News-Moldova.

Până la „primarii Moldovei independente” Chișinăul s-a dezvoltat cu respectarea strictă a normelor urba-nistice. Fiecare element al orașului își avea rostul său în peisajul general, exista o adevărată armonie. Pro-porţiile, de asemenea, erau respectate, susţine Sergiu Popovici.

Potrivit arhitectului, la ora actuală fi ecare proprietar de teren sau de construcţie face orice vrea în Chișinău, fără a ţine cont de specifi cul sectoarelor. Marea tra-gedie este că această tendinţă se manifestă tocmai în partea istorică a Chișinăului, care este o mare comoară pe care autorităţile nu vor sau nu sunt în stare cel puţin să o conserve.

„Este necesară luarea de măsuri urgente pentru a stopa distrugerea orașului istoric, sunt necesare multe alte măsuri. Dar autorităţile parcă ar fi din altă lume. Deși totul este absolut clar, se procedează contrar logi-cii și bunului-simţ. Aceasta deoarece toţi caută să pro-fi te de unele oportunităţi pe care le oferă capitala, dar prea puţini sunt cei care înţeleg cât este de importantă participarea tuturor la conservarea valorii istorice a Chișinăului, precum și la dezvoltarea lui continuă, co-rectă, frumoasă și creativă, dar, mai ales, conformă cu vocaţia și specifi cul municipiului Chișinău. Este nevoie de o strategie clară pentru dezvoltarea Chișinăului. În caz contrar există riscul ca această bijuterie a noastră să mai poată fi admirată doar de pe fotografi ile de epo-că”, a punctat Sergiu Popovici.

FLUX

5 DECEMBRIE 201488F L U XF L U X Externe

Parlamentarii francezi au votat, marţi, 2 decem-brie, pentru recunoaște-rea statului „Palestina”, Franţa fi ind astfel a doua țară occidentală care recunoaște acest stat, după Suedia, dar fi ind primul stat occidental din UE, menţionează ziuanews.ro

Membrii Adunării Naţionale, Ca-mera inferioară a Parlamentului Franţei, s-au pronunţat cu o largă majoritate în favoarea recunoaș-terii statului „Palestina”, în scopul

declarat de „a obţine o soluţionare defi nitivă” a confl ictului israeliano-palestinian.

Deputaţii francezi s-au pronunţat cu 339 de voturi în favoarea recu-noașterii statului palestinian; 151 de parlamentari au votat împotrivă, iar 16 s-au abţinut de la vot.

Rezoluţia are o valoare simbolică, fără a implica angajamente pentru Guvernul de la Paris. Însă după cum menţionează Al Jazeera, votul de marţi ar putea să crească presiunea politică internă asupra guvernului francez, de a fi mai activ în privinţa statului palestinian.

Votul deputaţilor francezi în fa-voarea recunoașterii „Palestinei” va îndepărta „perspectivele de a se

ajunge la un acord de pace”, a reacţi-onat Ambasada Israelului din Paris, citată de AFP, potrivit Mediafax.

„Acest vot transmite un mesaj gre-șit liderilor și popoarelor din regiu-ne”, a adăugat Ambasada Israelului.

De cealaltă parte, autoritatea Pa-lestiniană a salutat votul Adunării Naţionale din Franţa în favoarea re-cunoașterii „Palestinei”, îndemnând Guvernul de la Paris să adopte ace-eași atitudine.

„Mulţumim poporului francez și cerem Guvernului de la Paris să transpună în practică decizia Par-lamentului”, a reacţionat Hanane Ashraui, membră a conducerii Orga-nizaţiei pentru Eliberarea Palestinei.

FLUX

Un tribunal din Egipt l-a achitat, sâmbăta trecută, pe fostul președinte Hosni Mubarak de acuzaţia de com-plicitate la crimă în cazul manifestan-ţilor uciși în timpul protestelor care au dus la răsturnarea sa de la putere în 2011, informează roma-nia-actualitati.ro.

Mubarak, care a condus ţara timp de trei dece-nii, a fost achitat și într-un dosar de corupţie legat de exporturile de gaze în Israel.

Potrivit BBC, sala de judecată a răsunat de urale la citirea sentinţei.

Fostul președinte egiptean rămâne însă în în-chisoare pentru o pedeapsă de trei ani pentru de-turnare de fonduri publice.

Instanţa i-a achitat și pe cei șapte foști respon-sabili ai serviciilor de securitate, judecaţi împreu-nă cu Mubarak pentru reprimarea revoltei popu-lare în care au murit peste 800 de oameni.

Acuzaţiile împotriva fi ilor lui Mubarak, Alaa și Gamal, au fost, de asemenea, abandonate, din ca-uza prescrierii faptelor.

Pe de altă parte, circa două mii de persoane au protestat la Cairo față de achitarea fostului președinte Hosni Mubarak. Poliția a folosit tunuri de apă și gaze lacrimogene pentru a dispersa

manifestanții. Cel puțin două persoane au murit, iar alte nouă au fost rănite în aceste confruntări, potrivit Reuters.

Procurorul general al Egiptului a decis să facă apel împotriva exonerării lui Mubarak de acuzațiile de complicitate la uciderea a sute de manifestanți în timpul revoltei din 2011, a anunțat marți, 2 decembrie, Parchetul, notează AGERPRES.

„Procurorul general a decis să facă apel în fața Curții de Casație” împotriva deciziei tribunalului din Cairo care l-a exonerat sâmbătă pe Mubarak, a precizat Parchetul într-un comunicat.

Curtea de Casație, cea mai înaltă jurisdicție de drept penal din Egipt, poate acum fi e să confi rme verdictul, fi e să-l anuleze. În cazul unei anulări, ea însăși ar urma să examineze cazul, în conformita-te cu legislația egipteană.

FLUX

HERMAN VAN ROMPUY va primi aproape un milion

de euro din partea UE

Suma de 730.000 de euro reprezintă prima de plecare și pensia, pe care le va primi fostul șef al Consiliului European, până în 2017, scrie publicația britanică „The Telegraph”, citată de evz.ro.

Herman Van Rompuy va avea dreptul să primească acești bani fără a face nimic, fondurile fi ind alocate din bugetul plătit de contribuabilii UE, subliniază autorul articolului, care amintește că Rompuy și-a încheiat, la 1 decembrie, mandatul de „președinte al Europei”.

Ex-președintele va primi 168.000 de euro pe an, 55% din salariul său de bază, până în decembrie 2017, ca sprijin pentru reintegrarea sa în viața „de după” birocrația instituțiilor europene.

De asemenea, Van Rompuy va mai încasa și o primă de 26.500 de euro, iar la vârsta de 67 de ani va primi o pensie pe viață din partea UE, în va-loare de 65.600 de euro anual, ceea ce va face ca el să câștige, de fapt, în următorii trei ani, peste 700.000 de euro.

„Alocația de tranziție” nu presupune ca Rompuy să presteze nicio mun-că, iar banii vor intra sub incidența noilor taxe reduse ale UE, mult mai mici decât cele din țara sa natală, Belgia.

Potrivit unui ofi cial european, condiţiile acordării pensiilor și indemni-zaţiilor sunt stabilite de toate statele membre ale Uniunii, printr-o decizie a Consiliului European, notează Mediafax.

Aceste prime sunt defi nite ca „prețul pentru independența totală” pe care ofi cialii UE trebuie să o primească. În următoarele 18 luni de la în-cheierea mandatului de președinte al Consiliului European, Van Rompuy trebuie să ceară permisiunea înainte de a accepta să lucreze în altă parte. Această regulă are ca scop prevenirea unor situaţii de confl ict de interese.

FLUX

Franţa a devenit primul Franţa a devenit primul stat occidental din UE care stat occidental din UE care

recunoaşte Palestina recunoaşte Palestina

Fostul preşedinte Hosni Mubarak, achitat de un tribunal egiptean

Putin: Sistemul global antirachetă este o ameninţare Crearea unui sistem global de apărare antirachetă este „o ameninţare pentru toată lumea”, care „oferă iluzia invincibilităţii”, a declarat ieri președintele rus Vladimir Putin în discursul său anual privind starea naţiunii, susţinut în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului, relatează Moscow Times, citată de gandul.info.

În opinia președintelui rus, cea mai sensibilă problemă în ceea ce privește securitatea internaţională a fost decizia Statelor Unite „de a abandona Tratatul de apărare împotriva rachetelor balistice în 2002”.

Desfășurarea scutului anti-rachetă reprezintă o amenin-ţare chiar pentru Statele Unite și pentru ţările europene care au acceptat să îl găzduiască, a menţionat Putin, citat de Rus-sia Today în pagina online.

Scutul antirachetă „constituie o ameninţare nu doar pentru securitatea Rusiei, ci pentru întreaga lume, în vederea unei posibile destabilizări a echilibrului strategic al puterilor. Consider că este periculos chiar și pentru SUA, deoarece creează o ilu-zie periculoasă a invulnerabilităţii și consolidează tendinţa deciziilor unilaterale, adesea eronate”, a adăugat el.

Putin a adăugat că, deși nu vrea să se angajeze într-o nouă cursă a înarmării, Rusia își va asigura apărarea chiar și în „condiţiile (globale) actuale”.

Fiecare națiune are dreptul inalienabil la propria cale de dezvoltare, inclusiv Ucraina, a mai declarat în discursul său președintele rus Vladimir Putin.

Economia Ucrainei are nevoie de ajutor pentru aplicarea reformelor, dar parte-nerii din Occident nu se grăbesc să facă aceasta, a afi rmat liderul de la Kremlin.

Criza din Ucraina nu este decât un pretext pentru a impune sancţiuni Rusiei, oc-cidentalii doresc de mult timp să frâneze marșul Rusiei, a mai declarat Putin în cadrul discursul, potrivit AFP, citată de economica.net.

Președintele rus a mai afi rmat că Rusia nu vrea să abandoneze relaţiile cu Statele Unite și Europa, dar încearcă, de asemenea, să dezvolte legături cu America Latină și Asia de Est.

FLUX

5 DECEMBRIE 2014 99 F L U XF L U XExterne

Rada Supremă de la Kiev a votat marţi, 2 decem-brie, componenţa noului Guvern al Ucrainei con-dus de premierul Arseni Iaţeniuk.

Printre cei 19 miniștri se numără și

trei străini, care au primit chiar marţi

dimineaţă cetăţenia ucraineană,

printr-un decret semnat de preșe-

dintele Petro Poroșenko.

Astfel, în fotoliul de ministru al

Finanţelor a fost desemnată ameri-

canca Natalia Jaresko. Șef la Econo-

mie va fi lituanianul Aivaras Abra-

mavicius, iar georgianul Aleksandr

Kvitașvili va ocupa funcţia de mi-

nistru al Sănătăţii. În noul Guvern

există și câţiva demnitari care și-au

păstrat funcţiile. Vorbim aici de mi-

nistrul Apărării, Stepan Poltorak, și

cel de Externe, Pavlo Klimkin.

Decizia a fost adoptată cu 288 de

voturi pentru și unul împotrivă.

Natalie Jaresko este o americancă

de origine ucraineană care a lucrat

pentru Departamentul de Stat al SUA. De asemenea, ea este cofonda-tor și director al fondului de investi-ţii Horizon Capital care operează în Ucraina, Republica Moldova și Bela-rus, potrivit capital.ro

Letonul Aivaras Abramavicius este manager al fondului de investiții suedez East Capital la Riga, iar Aleksander Kvitașvili a fost ministru al Sănătății în Georgia.

Rusia a reacţionat la aceste numiri, afi rmând că instalarea unor cetăţeni străini în fruntea unor ministere din Ucraina este „o dovadă clară” a inge-rinţelor externe.

„Această decizie arată că indepen-denţa Ucrainei este foarte limitată”, a declarat președintele Comitetului pentru probleme CSI și relaţii cu di-aspora din cadrul Dumei de Stat din Rusia, Leonid Sluţki, citat de agenţia Tass.

În opinia lui Sluţki, toate numirile în funcţii de stat „se fac după ordine-le coordonatorilor occidentali”.

„Iniţial, vicepreședintele (ameri-can Joe) Biden i-a dat sfaturi (candi-

datului la postul de premier Arseni)

Iaţeniuk, iar mai apoi autorităţile

de la Kiev au început să doneze ce-

tăţenie ucraineană pentru intrarea

în noul Guvern. Este clar cine sunt

marionetele și cine sunt păpușarii”,

a adăugat el.

Sluţki și-a exprimat regretul că

„președintele Poroșenko nu a găsit

în ţara sa persoane potrivite pentru

funcţii în Guvern”.

FLUX

Trei străini în Executivul ucraineanTrei străini în Executivul ucrainean

Anchetă de proporţii în Germania împotriva EADS

Procurorii din Munchen au percheziţionat fi rma subsidiara Airbus, fosta EADS, după ce au apărut suspiciuni că ofi cialii companiei ar fi mituit autori-tăţi din România și Arabia Saudită pentru a obţine contracte în valoare de trei miliarde de euro, infor-mează protv.ro.

Rezultatele anchetei ar putea fi folosite și în dosarul DNA de la Bucu-rești.

Filiala din Germania a EADS a fost percheziţionată de procurorii de la Parchetul din Munchen. Primele documente au fost ridicate încă de luna trecută, iar presa germană a anunţat miercuri, 3 decembrie, că există sus-piciuni de corupţie legate de mai multe contracte încheiate de gigantul european în Arabia Saudită și România. Valoarea afacerilor ajunge la trei miliarde de euro.

DNA din România a pus și ea umărul la ancheta procurorilor din Mun-chen. Printr-o comisie rogatorie, procurorii români au trimis o serie de documente din mega dosarul de corupţie EADS. Ofi cialii români nu dau însă, deocamdată, nicio informaţie despre acest caz.

În România, contractul semnat cu EADS pentru securizarea frontierelor este secretizat. De aici și suspiciunile procurorilor anticorupţie. „În același dosar care vizează și licențele Microsoft sunt verifi cate și contractele de-numite de presă EADS”, a spus Laura Codruţa Kovesi, procurorul-șef DNA, citat de digi24.ro.

Dosarul EADS vizează mai mulţi foști miniștri și oameni de afaceri, cer-cetaţi deja în dosarul Microsoft. Procurorii DNA au anunţat în luna iulie că au deschis o anchetă referitoare la contractul încheiat prin atribuire directă între Ministerul de Interne și fi rma germană EADS. Afacerea a fost parafată pentru 650 de milioane de euro, însă nu erau detaliate soluţiile tehnice, echipamentele și serviciile ce urmau să fi e livrate. Ulterior, valoa-rea contractului ar fi fost majorată cu 200 de milioane de euro.

În urmă cu doar o lună, ediţia germană „Huffi ngton Post”’ dezvăluia sub semnătura unui jurnalist român că iniţiatorii acestui contract ar fi fost Ioan Rus, Ion Ţiriac, Elena Udrea și câţiva ofi ciali cu notorietate din Ger-mania, cum ar fi Gerhard Schroeder, Bodo Hornbach și Klaus Mangold. Cu toţii au negat orice implicare.

FLUX

Autorităţile ucrainene au

anunţat miercuri, 3 de-

cembrie, că un accident s-a

produs săptămâna trecută

la o centrală nucleară din

sud-estul Ucrainei, fără a

prezenta vreo ameninţare

privind emisii de materii

radioactive sau pentru

securitatea regiunii.

„Nu există nicio ameninţare. In-

cidentul s-a produs la cel de-al trei-

lea reactor al centralei nucleare din

Zaporojia, la sistemul electric. Nu

are nicio legătură cu reactorul. Este

vorba despre un scurtcircuit”, a in-

format ministrul ucrainean al Ener-

giei, Volodimir Demcișin, citat de Mediafax.

Scurtcircuitul s-a produs vinerea trecută, provocând întreruperea electricităţii în regiunea învecinată.

„Nu există emisii (radioactive) și nici probleme cu reactorul. Inciden-tul nu este în niciun fel asociat cu reactorul. Toate eforturile sunt con-centrate pe repararea sistemului”, a precizat Demcișin, anunţând că centrala va reveni la o funcţionare deplină vineri.

Un comunicat publicat pe site-ul centralei a indicat anterior că reac-torul numărul 3 a fost deconectat de la reţea până pe 5 decembrie și că nivelul radiaţiilor din jurul centralei este „neschimbat”.

Centralele nucleare reprezintă 44 la sută din producţia energetică a Ucrainei, potrivit Agenţiei Internaţi-onale a Energiei Atomice.

Avaria de la Centrala nucleară din Zaporojie nu reprezintă o ameninţa-re pentru Moldova, afi rmă reprezen-tanţi ai autorităţilor de mediu, citaţi de PublikaTV.

„În acest caz nu s-a produs nicio scurgere de materie radioactivă, deci, nu putem vorbi despre un accident nuclear propriu-zis. E posibil să aibă loc o poluare la nivel local, dar cred că în următoarele zile o să afl ăm că și la nivel local nu a existat o depășire a normelor în vigoare”, a precizat vice-ministrul Mediului, Dorin Dușciac.

FLUX

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Budapesta a fost convocat miercuri, 3 decembrie, la Ministerul ungar de Exter-ne, după ce senatorul republican John McCain l-a făcut pe premierul Viktor Or-ban „dictator neofascist”, potrivit Reuters.

John McCain a făcut această afi rmaţie marţi, în Sena-tul american, când a criticat decizia Administraţiei Oba-ma de a o desemna ambasador la Budapesta pe Colleen Bell, o producătoare de telenovele fără experienţă în domeniul diplomatic.

„Nu sunt împotriva numirilor politice… Înţeleg regu-lile jocului, dar aici avem o naţiune care este pe punc-tul de a-și ceda suveranitatea unui dictator neofascist ce are relaţii bune cu Vladimir Putin, iar noi o trimitem ambasador pe producătoarea (serialului) The Bold and The Beautiful”, a declarat senatorul McCain, potrivit Me-diafax.

În replică, șeful diplomaţiei ungare Peter Szijjarto i-a cerut senatorului McCain să respecte opţiunile alegă-torilor ungari și să nu-și formuleze opiniile despre po-litica internă ungară doar pe baza articolelor din presă. Ministerul ungar al Afacerilor Externe a respins miercuri aceste acuzaţii, califi cându-le drept „nefondate”, și a de-nunţat afi rmaţiile lui McCain ca fi ind „inacceptabile”.

„Guvernul ungar consideră acest lucru inacceptabil și respinge cu fermitate comentariile senatorului John Mc-Cain referitoare la premierul ungar și la relaţiile dintre Ungaria și Rusia”, a declarat secretarul de stat Levente Magyar, într-un comunicat.

În timpul votului pentru confi rmarea lui Bell, marţi, Senatul a aprobat într-un fi nal nominalizarea sa în func-

ţia de ambasador la Budapesta, cu 52 de voturi pentru și 42 împotrivă. Postul de ambasador al SUA la Budapesta este vacant din iulie 2013.

Relaţiile dintre SUA și Ungaria trec prin momente ten-sionate în ultima perioadă. Diplomaţia americană a de-plâns o „evoluţie negativă” a Ungariei, o ţară membră a NATO, și a declarat indezirabili în SUA șase ofi ciali ungari suspectaţi de corupţie, printre care și șefa Fiscului.

Președintele Barack Obama a nominalizat-o în noiem-brie 2013 pe Colleen Bradley Bell, o producătoare de televiziune de la Los Angeles, pentru funcţia de amba-sador al Statelor Unite în Ungaria. Bell lucrează din 2010 ca producătoare pentru Bell-Phillip Television Producti-ons Inc.

FLUX

Scandal diplomatic SUA–Ungaria

Accident la o centrală nucleară din Ucraina

5 DECEMBRIE 20141010F L U XF L U X România

Să revenim însă la datele atestate documentar. În 2004, România era după privatizări de mari unităţi fă-cute fără exigenţe economice, după retrocedări ce au speculat lacunele legislaţiei, cu o democraţie în care se credea că distribuirea pungilor ţine locul dezbaterii și cu corupţie în progres. Prin guvernele Isărescu și Năstase, ţara încheiase capitolele de negociere a aderării la Uniunea Eu-ropeană, deschisă în 1999, și avea, din 1996, promisiunea președintelui american și susţinerea franceză pen-tru a intra în NATO. Climatul creat de atacul teroriștilor islamici asupra New York-ului și Washington-ului a grăbit intrarea, ca și pentru multe alte ţări.

Nu este cazul să evocăm ceea ce s-a petrecut în decada următoare. Mai important este ceea ce rămâne în urma ei. Dacă facem compara-ţie cu pașii altora și luăm în seamă oportunităţile, au fost, se poate spune, ani irosiţi. România a atins cel mai jos procent de lucrători, probabil din epoca ei modernă. Salvarea, în multe privinţe, a venit oarecum indirect, de la cea mai în-tinsă emigraţie înregistrată vreo-dată. Investiţiile externe, vitale în raport cu fi ravul potenţial indigen de capitalizare, au rămas modeste. Proiectele de infrastructură s-au tâ-rât, iar rezultatele sunt cele ale unei administraţii neputincioase. Venitu-rile au stagnat în mediocritate. Edu-caţia și sănătatea s-au prăbușit în dezorientare. Nici un proiect major nu a fost lansat. După câţiva ani de la recensământ, nu se știe nici măcar câţi cetăţeni are statul. Proliferarea celor mai slab pregătiţi în roluri de decizie a înfl orit. Nicio dezbatere crucială nu a avut loc. Corupţia s-a extins spre vârf și în lărgime, chiar sub deviza „luptei contra corupţiei”. Învrăjbirea din societate s-a adân-cit – bugetari contra privaţi, tineri contra mai puţin tineri, activi contra pensionari etc. –, fi ind încurajată de o administrare stearpă. Prezenţa ex-ternă – dincolo de autofl atări media-tizate – a fost mimetică și propriu-zis nu avea cum să conteze.

Din această situaţie se pleacă în aceste zile. Pentru un nou început, pe care formula „stop, și de la ca-păt!” îl anunţă, se pot trage învăţă-minte din tranziţia românească, din

reformele altor ţări, din istorie. Dar dacă este ca România să izbutească acum, atunci va trebui asumată lec-ţia decadei ce se încheie. Despre ce este vorba?

În defi nitiv, situaţia în care sun-tem s-a creat mergându-se pe o rută pavată de anumite fapte: decidenţi slab pregătiţi; politică înţeleasă ru-dimentar; desconsiderarea moralei și a culturii; îmbrăţișarea unei „drep-te” pe care nimeni nu o mai practică; amăgirea cu poze în politica exter-nă.

Nu este vorba de a căuta acum nod în papură. Nu este vorba nici de vitejii la urmă, căci astfel de evalu-ări am exprimat, la rândul meu, pe parcurs (detaliat în Andrei Marga, România actuală. Diagnoză, Eikon, Cluj-Napoca, 2011). Nu este vorba de a imputa rateurile dinadins doar unei părţi, căci, așa cum s-a putut vedea în ultimii ani, regimul și-a îm-prumutat trăsăturile până și unor oponenţi afi șaţi. Este vorba doar de luciditate și de privirea cu răspunde-re în ceea ce este.

Ocolit cu neîncredere de oameni de valoare, regimul ce se încheie a apelat la cine a putut. Au deve-nit decidenţi, de care depindeau domenii întregi, unii care fuseseră marginalizaţi în 1997, căci nu știau să facă reforma, alţii pentru că pu-seseră osul la victoria formală, alţii pentru că nu concep să nu apuce ceva, alţii pentru a nu se mai lăsa loc liber – aproape toţi conduși de ideea că în viaţa publică vorbele și driblingurile sunt de ajuns. Regi-mul s-a dotat în faţă cu inși de mâna a doua, a treia sau mai rău. Când se va face, precum în alte ţări, analiza pregătirii efective a celor care au luat decizii (căci, la noi, diplomele au ajuns să nu mai spună mare lu-cru!), va fi o surpriză să se vadă cum s-au croit mersul lucrurilor și, de fapt, soarta oamenilor.

Dar chiar regimul a adus o optică proprie. Pentru a înlătura rivali ceva mai valoroși din propriile rânduri, s-au pus în joc devize și mai costi-sitoare: „să nu mai fi e persoane din vechile guvernări”, „să fi e tineri”, „să fi e de ai noștri, dacă se poate copii, soţiile, nepoatele etc.”. În vreme ce alte ţări își foloseau cu grijă compe-tenţele și energiile, regimul opera o segregare. Aceasta o relua în fapt pe

cea de după 1948 și nu avea cum să ducă la alte rezultate decât propa-gandistice.

Oriunde întâlneai refl ecţia asupra situaţiei, se puneau întrebări. „De ce ţara voastră, care are atâţia oameni pricepuţi, preferă demnitari atât de nepregătiţi?”. „Cum se explică am-ploarea amatorismului?”. Nu va fi un nou început dacă nu se restabilește importanţa valorii persoanelor. La un inventar, toate sunt importante – și opţiunea politică și militantis-mul, desigur. Dar atunci când este vorba nu de funcţionarea partide-lor, ci de organizarea unei societăţi și, mai ales, de performanţele ei pe pieţele globalizate, nu contează nici afi nitatea politică, nici vârsta, nici bi-ografi a, nici proptelele, ci pur și sim-plu priceperea și devoţiunea. Altfel

spus, va fi de făcut o vastă corectură de direcţie – anume, deschiderea spre cetăţeni și cetăţenii efectiv pre-gătiţi, ca parte a normalizării stărilor de lucruri. România nu are cum să iasă din marasmul ultimei decade fără a normaliza, de la început, se-lectarea decidenţilor.

În anii ’90, angajarea în politica naţională mai presupunea ceva de genul unui program scris, a cărui re-alizare să fi e verifi cabilă. Nu contau doar abilitatea de a trage sforile în spatele scenei și trucurile campani-ilor electorale. Proiectele scrise nu numai că au fost părăsite sub pre-textul acţiunilor „concrete”, dar s-a îmbrăţișat înţelegerea politicii ca bătălie oarbă a persoanelor. În plus, s-a dezvoltat convingerea că „așa este politica”, pe care până și unii oponenţi au ajuns să o împărtășeas-că. În vreme ce alte ţări s-au îngrijit de propășire prin politici chibzuite și concepute cu asistenţă specializată și cu răspundere, România a apucat direcţia unei „politici de vorbe” și de nesfârșite ciondăneli, în detrimentul muncii serioase.

Această politică va trebui curma-tă fără întârziere. Va trebui acceptat că forţa priceperii precedă puterea reală și că mai importantă decât ocuparea de funcţii este competen-ţa funcţiilor. În faţa a orice altceva, trebuie puse regândirea probleme-lor și soluţiile noi, care au șansa adu-cerii de rezultate. Politica vizează, prin defi niţie, accesul la decizii, dar, în mod normal, acesta se câștigă du-rabil și cu rezultate certe de capete-le care văd mai larg și mai adânc. S-a văzut, confuzionarea valorilor para-lizează ușor corpul politic și face ca apatia să nu fi e departe.

Sunt de pus în valoare, în orice caz, persoane care au analize proprii verifi cate (la distanţă de oralitatea veleitară ce abundă în jur) și cunosc ţara, persoane care nu au cauţionat politici eronate și știu ce înseamnă

un ideal. Calibrul profesional și civic al persoanelor condiţionează mai mult decât orice transformările de-mocratice.

S-a ajuns să se creadă că schim-barea opiniei de pe o zi pe alta, in-strumentarea instituţiilor statului, promovarea în roluri a rudelor și acoliţilor etc. sunt politică. Sau că sintagmele „eu decid că...”, „eu îmi doresc…” ţin de democraţie. Cine amintește că „statul modern este organizat pe baze morale” riscă să fi e taxat. În vreme ce, în alte socie-tăţi, s-a înaintat spre aducerea sub control civic a acţiunii decidenţilor, România a luat-o pe calea descon-siderării a ceea ce nu slujește dar-winiana luptă pentru căpătuire. „Aranjamentul a bătut, într-adevăr, regulamentul”.

Regimul și-a atras de la început o mână de titraţi, care au devenit ochiul curţii. Fiecare din această alianţă s-a folosit de cealaltă parte. S-a creat titratul fi nanţat să elabore-ze rapoarte și articole convenabile și, la nevoie, să lovească oponenţii, înăuntru și în afara ţării, prin reţele obscure. Lovirea lui Adrian Marino rămâne emblematică. Dincoace de toate, însă, nici regimul nu s-a in-festat de scrupule culturale în urma acestei alianţe, nici opere veritabile ieșite din noul mecenat nu se văd. În schimb, a proliferat categoria inte-lectualilor fără operă, care dau sen-tinţe de șuetă într-o parte sau alta, mărind confuzia deja endemică și subminând orice pas înainte.

Regimul a invocat cultura, dar dispreţul gramaticii spune aproape totul. Cultura nu este ceva doar de etalat la ocazii, ca ornament. În mod normal, cultura este felul de a gân-di, evalua și acţiona. S-a văzut iarăși, prin efecte, că sectarismul nu duce departe și că interesul public este servit abia de deschiderea fără reţi-neri a culturii spre societate, înăun-trul unui pluralism al viziunilor.

Se confi rmă din nou, pe de altă parte, că mijloacele folosite la de-mantelarea socialismului oriental nu dau rezultate (cum au observat perspicace O’Donnell și Schmitter) atunci când este vorba de articularea unei democraţii. Un astfel de scop nu scuză nicidecum orice mijloc.

Regimul se laudă cât de „la dreap-ta” a fost. În fapt, însă, nimeni în ţările comparabile nu revendică o astfel de „dreaptă” – dreapta trecerii peste noapte de la „socialiști”, la „po-pulari”, ce ia legile ca instrumente îndreptate contra oponenţilor, con-fecţionează partide în culise și des-consideră valoarea, o dreaptă care, la drept vorbind, nu are de partea ei multe exemple, în afara, orice s-ar spune, celor din funeștii ani treizeci.

România are nevoie, în fapt, de o matură politică de centru. Eti-chetele „stânga”-„dreapta” se pot folosi dacă li se dă conotaţie preci-să. Altfel, îndepărtează discuţia de ceea ce este nemijlocit de făcut în România – o cuprinzătoare punere în mișcare a energiilor și resurselor prin democratizare. Desfi gurata de-mocraţie a ultimului deceniu nu se vindecă decât prin democraţie pur și simplu, o democraţie curată.

Au început să devină publice me-moriile ultimilor ani (vezi, doar ca un exemplu, Hillary Clinton, Hard Choi-ces, Simon and Schuster, New Yok, 2014), în care, pe sute de pagini, nu este vreun cuvânt despre gonfl aţii jucători internaţionali de la noi. În fapt, România nu s-a valorifi cat în de-ceniul ce se încheie, nici măcar atât cât permite ponderea ei geopolitică. Iar când se vor deschide înregistrările se va vedea faţa care abia se bănuie a pretinsei manifestări externe. Alian-ţele benefi ce în care a intrat România în anii nouăzeci ar fi avut nevoie și la noi de minţi luminate care să le pună în lucru în benefi ciul românilor.

„Politica de vorbe” dinăuntrul ţării a avut însă corespondentul în „politica externă de poze”. Nu numai că și în exterior priceperea a fost în-locuită cu descurcarea și conceperea cu găselniţa, dar regimul nu a avut nici măcar gândul de a face din poli-tica externă ceea ce ar trebui să fi e: o acţiune care sprijină eforturile unei ţări ce are nevoie ca de aer de dez-voltare, modernizare și înfruntare cu succes a globalizării. Este timpul ca veleitarul „eu știu deja mai bine decât...” să fi e înlocuit cu efortul de analiză competentă și de profi lare creativă a ţării în societatea globală a timpului nostru.

Andrei MARGASursa: cotidianul.ro

Lecţia anilor irosiţiLecţia anilor irosiţiAtunci când a examinat ceea ce s-a petrecut în jurul anului 2008, unul dintre cei mai buni istorici ai zilelor noastre nu a ezitat să vorbească de „marea degenerare” (vezi Niall Fergu-son, The Great Degeneration. How Institutions Decay and

Economies Die, Allan Lane, London, 2012). La noi, nu a avut loc așa ceva, căci ce să mai „degenereze”?

5 DECEMBRIE 2014 1111 F L U XF L U XCultur=

Conacul urban ZotiMonument de arhitectură de în-semnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe, amplasat pe strada Alexandru cel Bun, 38 (colţ cu str. Armenească)

Este un important element urbanistic și monument al istoriei arhitecturii, tip de clă-dire caracteristic pentru arhitectura urbană aristocratică de la jumătatea secolului al XIX-

lea. Proprietar originar era Mihail Constantin Zoti, deputat al Dumei în anii ’80 ai secolului al XIX-lea, grec după origine, activist al co-munităţii grecești din Chișinău. Conacul său fi gura în actele notariale în anii 1852–1865. În 1940 era arendat de o Școală primară, as-tăzi este sediul Centrului educaţional pentru copii. Clădirea a suferit în anii celui de al Doi-lea Război Mondial.

Conacul este așezat în zona de jos a străzii, într-un front compact, ocupând o parcelă de la capătul unui cartier, mărginită de străzile Armenească și strada Octavian Goga.

În componenţa proprietăţii imobiliare in-trau 4 construcţii.

Clădirea principală este casa de locuit cu două niveluri, amplasată la colţul cartierului, mărginită de străzile Alexandru cel Bun și Ar-menească. Faţadele, în urma reconstrucţiei postbelice, au pierdut din decoraţia plastică iniţială, eclectică, cu elemente de baroc: ritm egal al ferestrelor, lesene între ferestre, la parter decorate cu bosaje, la etaj – cu cane-luri. Nivelurile sunt despărţite de un cordon cu decor în meandru, ferestrele au ancadra-mente și panouri. Partea superioară a pereţi-lor este fi nisată printr-o cornișă cu denticule. Golurile ferestrelor de la parter sunt umbrite de frontoane decorative, la etaj – de formă curbă. De-a lungul străzii Armenească a fost alipită o aripă într-un singur nivel, cu un de-cor simplu.

O altă casă de locuit este construită în mijlocul curţii, în spatele căreia, spre est, a fost plantată grădina. Ea este unită, prin con-strucţii cu caracter gospodăresc (grajdul și remiza pentru trăsuri), cu a treia clădire, ali-niată la linia roșie a străzii Alexandru cel Bun. Faţada are un ritm egal al ferestrelor, cornișe simple cu denticule, elemente reluate din arhitectura conacului, dar executate fără ele-ganţa prototipului.

Sursa: monument.sit.md

12.I.199512.I.1995Dialogul cu Mircea Ciobanu a ieșit cam mare,

ar trebui să mai reduc din el. În varianta fi nală, probabil nu vor intra lucruri ce ies de sub cloșca urii, precum e și următorul pasaj, „salvat”, deci, și atestat doar aici, deoarece, de obicei, eu nimicesc maculatoarele, manuscrisele. Zice intervievatul, care avusese multe difi cultăţi, cât fusese direc-tor la editura „Cartea Românească”, difi cultăţi de care e responsabil, fi rește, și Ministerul Culturii: „Iar dacă Dumnezeu îmi va da posibilitatea, poa-te că am să-l trag în judecată pe Marin Sorescu, la propriu, pentru crimă împotriva spiritualităţii ro-mânești. Pe el, pe dl Tomuș, pe dl Ungheanu și pe mulţi alţii. Dar să știţi, nu într-o sală de judecată. E vremea să-mi adun puterile. Mă voi gândi o zi și la ei. În ziua aceea am să le fac procesul”. (Să aibă oare dreptate M. C.?)

Întreb: „Dar dacă dă Domnul să se schimbe condiţiile spre bine, v-aţi întoarce la editură?

Mircea Ciobanu: „M-aș întoarce la o editură în care, ieșind pe hol, nu mi-ar da posibilitatea să văd aceleași chipuri de odinioară. Vreau să se refacă trupul suferind al culturii românești. Dar el se va reface fără acești oameni, fără Sorescu, fără Ungheanu, fără Tomuș și fără toţi cei care și-au în-chipuit că adevărata cultură se face pornind de la politică”. (Nu, nu, făr Sorescu, Tomuș… Nu, nu…)

Hai să încercăm a ne amuza la începutul anu-lui, pentru că, cine știe, la sfârșitul lui am putea avea motive să plângem. Iar motivul de amu-zament s-ar referi tot la fi nele acestui an, care e, calendaristic, al porcului și, prin urmare, pentru a-l comenta, după ce va trece, s-ar potrivi un exemplu, pe care Camus îl aduce în „Caiete”: „Peer Gynt le povestește concetăţenilor săi că diavolul a făgăduit mulţimii că va imita întocmai grohăitul porcului. Diavolul apare și se execută. Dar la ieși-rea de la spectacol, ereticii pun lucrurile la punct. Unii găseau că vocea e prea piţigăiată, ceilalţi că e prea studiată. Toţi regretau exagerările de efect și totuși, guiţările auzite erau ale unui godac pe care diavolul îl ţinea sub mantie și-l ciupea”.

Așadar, vom comenta cum a guiţat anul 1995… Deocamdată, la începutul lui, porcul sapă cu râtul tranșee…

Moment ludic. Dacă noţiunea de azil nu ar pro-veni de la latinescul asylum (loc de salvare), ci de la azi, am putea zice că pe lângă azi-l mai există și ieri-l (salvare în ziua de ieri) și mâine-l (în ziua de mâine). Evident, putem vorbi și de alaltăieri-l…

Mărturiseam mai demult că sunt, posibil, pe poteca ce m-ar reinstala complet în credinţă, re-aducându-mă la Divinitate, dându-mi o certitudi-ne în prezenţa Ei. Însă, ori că mă mișc prea încet spre împlinire și obţinere de certitudine, ori că avea totuși dreptate Melville, scriind despre con-tinua incertitudine sacră ce ţine mereu în suspen-sie oamenii și popoarele.

Dar nici această suspensie nu trebuie să ne facă să cedăm în sufl etul nostru mai mult loc în-doielilor, decât sentimentelor de posibilă atinge-re a certitudinii…

Tot întru elucidarea unei stări atât de vagi, pes-te câteva pasaje de alt ordin, Camus reţine gândul lui Hawthore despre – cum să-i zicem? – doctrina, concepţia aceluiași Melville: „Nu credea și nici nu se putea mulţumi cu necredinţa”.

Apoi să vezi cum se leagă lucrurile: până acum o oră, am recitit, cum fac totdeauna îna-inte de dactilografi ere, manuscrisul dialogului cu Octavian Paler (vreo 80 de pagini! L-a depășit până și pe bietul, acum, Ioan Alexandru. Vor ieși circa 38-40 de pagini dactilografi ate, 2 coli edi-toriale); deci, la un moment dat, dl Paler afi rmă următoarele: „Eu nu ascund că, într-un fel, ma-estrul meu de conștiinţă este Camus, în scrisul căruia nu am descoperit niciun fals niciodată și asta reprezintă dovada că arta este ceva foarte serios, foarte grav, foarte dramatic și foarte tra-gic, uneori, în faţa căreia trebuie să venim cât

mai lipsiţi de prejudecăţi și de vanităţi. Stupide, în ultimă instanţă”.

Eu, apropiindu-mă de fi nalul „Caietelor”, la această recitire a lor după 20 de ani, aș avea, de asemenea, să spun ceva despre Camus. Nu-l con-sider maestrul meu, însă într-o bună parte îmi regăsesc atitudinile faţă de viaţă și artă în con-cepţiile sale. Repet, deloc integral. Dar le regă-sesc. Când mă gândeam doar că trebuie să găsesc dispoziţie-timp ca să recitesc „Caietele”, mai că simţeam în intimitatea mea un freamăt de mis-ter; cu adevărat, simţeam o învolburare tainică. Dar acum trebuie să recunosc cu sinceritate că, parţial, după recitire, încerc și puţină dezamăgire. Eram pregătit pentru mai mult, însă, cel puţin în acest moment, sunt sigur că o altă recitire a „Caie-telor” nu-mi voi mai propune-o. Pare-se, am înţe-les din ele ce a fost de înţeles (cât sunt eu în stare să o fac), am stors toată savuroasa acreală a lămâi-lor sau cojilor de lămâi ale existenţialismului, care s-au putut găsi prin fl orilegiul de note și citate din acest volum de 26 de coli de tipar. (A mai fost și bucuria de a „colabora” și cu alte două personali-tăţi: traducerea îi aparţine lui Modest Morariu, iar lector de carte a fost Mircea Ivănescu.)

Oricum, dacă nu chiar dezamăgire, încerc o stare de blândă înceţoșare a conștiinţei, dacă e cazul să apreciez decalajul dintre ceea ce aștep-tam de la respectiva recitire și ceea ce mi-a oferit ea. Dar, sigur, trebuie să recitesc cât mai multe din lucrările lui Camus, chiar dacă ele ar putea fi la cote emotive și instructive pe care mi le-a oferit-neoferit „Caietele”.

Așadar, parţial, m-aș putea considera un camusian. Dar foarte parţial. Oricum, cu mult mai mult decât ceea ce înseamnă un cititor, chiar foar-te bun; doar un cititor al lui Camus.

În câteva săptămâni de mari jertfe, prin îm-potrivire barbarilor bandiţi din Kremlin, poporul cecen a devenit celebru. Și martir. Celebru pentru toate celelalte popoare, mult mai numeroase, dar tot pe atât de lașe. Și chiar dacă bandiţii îl vor învinge, poporul cecen va rămâne ca un simbol al demnităţii și neîngenuncherii. Secolul nostru se încheie cu un luminos simbol refl ectat într-o oglindă de sânge. Și cu o lecţie incredibilă și cu destule lovituri date peste râtul hidos al imperia-liștilor. Nu cred ca rușii să-și mai poată reveni vre-odată din rușinea în care se bălăcesc încă. Nu cred să-i ocolească nici blestemul Celui de Sus. Cocina rămâne cocină… Pfu!

Albert Camus: „…niciodată n-am văzut foarte bine în mine însumi. Dar totdeauna am urmat in-stinctiv o stea invizibilă.

Există în mine o anarhie, o dezordine îngro-zitoare. Creaţia mă costă chinuri cumplite, căci e vorba de o anumită ordine și toată fi inţa mea re-fuză ordinea. Dar fără ea aș muri risipit”.

În dialogul cu Octavian Paler avem un mic moment de discordie egal cu buna înţelegere. Eu zic că Daudet ar fi lansat, la 1884, noţiunea de in-telectual, iar distinsul meu convorbitor afi rmă că respectiva noţiune vine de la Zola, când acesta, la 1894, îl apăra pe Dreyfus. Ei bine, să nu mai între-băm cine are dreptate, odată ce Camus notează în „Caiete”: „Noţiunea (și realitatea) de intelectual datează din secolul al XVIII-lea” (p. 391), adică din o mie șapte sute și cine mai știe cât, care e cu totul altceva faţă de 1884 sau 1894…

Încă nu știu dacă aș fi un adept al postmoder-nismului, din considerentul că nimeni nu știe cu certitudine (și cu dovezi), dacă există sau ba o ata-re direcţie în literatura contemporană. Și nu știu în ce măsură reușesc ca stilul meu să fi e rafi nat, ales, emotiv prin doza de inteligenţă pe care o poate ordona copios-armonios, însă zău că m-aș declara un adept și un profesator al… post-aticis-mului.

Delacroix spunea despre talentul original: „ti-miditate și uscăciune la început, largheţe și ne-glijenţă în detalii la sfârșit”. (De ce nu? Aș putea cădea sub incidenţa acestei judecăţi.)

Nu este de acuzat cel care a spus: patria mea este limba română, dacă ar recunoaște că, în 1950, Albert Camus scria în „Caiete”: „Da, am o patrie: limba franceză”.

12.II.199512.II.1995La Adunarea generală a scriitorilor din Româ-

nia (3-4 februarie) îl reîntâlnesc pe Adam Puslojić.

Îmi arată pălăria „sa” neagră: „E darul pe care mi

l-a făcut Geo Bogza”. Într-adevăr, parcă l-aș fi vă-

zut, într-o poză, pe maestrul Bogza purtând exact

această pălărie cu borurile cam pleoștite.

Motivele prezenţei lui Adam la București sunt

mai multe, însă, în ordinea priorităţilor, cred că e

așteptarea deciziei de a fi primit în rândul mem-

brilor Academiei Române. „Dacă nu sunt acceptat

acum, nu mai consimt să se revină altă dată la

candidatura mea”, zice româno-sârbul, care, face

ce face, și iar vorbește despre Nichita Stănescu.

Alt motiv: peste câteva zile, împreună cu Srîba

Ignatovijć, lansează la sediul USR volumul triplu

al revistei de literatură „Savremenik” (Contempo-ranul, fără – ideea europeană), dedicat integral

literaturii române. Printre cei 60 de poeţi am fost

ales și eu. „Bătrâne, te-am inclus tocmai cu trei po-

eme. Numai tu și încă doi autori sunteţi prezentaţi

atât de amplu. Ca un clasic!”, face explozivo-volu-

bilo-gesticulano Adam. Îmi mai dedică un poem,

pe care îl scrie ad hoc în restaurantul de la parte-

rul USR, de faţă cu Anghel Dumbrăveanu, Maria-

na Ștefănescu, traducătoarea, Vasile Spinei, Virgil

Mihaiu ș. a. Prozopoemul se numește „Bufniţa mă

privește. Lui Leo Butnaru” și este acesta:

„Așa a fost în gară

un zeu în genunchi,

îmbrăcat în restul cămășii de la Belgrad.

Unde am fost eu, atunci

îmbrăcat sau gol de tot,

îmbrăcat în Dumnezeu,

gol în mama mea.

Rămân aici, la tine,

bătrâne Enkidu.

București, azi,5.II.1995, Adam Puslojić”.

În poemul cu două versuri de excepţie – „îm-

brăcat în Dumnezeu,/ gol în mama mea” – se re-

feră la cămașa lui Nichita Stănescu, pe care aces-

ta, sosind la Chișinău, i-a dăruit-o taximetristei

care l-a adus la hotelul „Codru”. Iar titlul „Bufniţa

mă privește” este sugerat de un portret, pe care

Nichita i l-a făcut lui Adam în vara anului 1976,

înainte de a veni la Chișinău, în faţa acelui portret

desenând și o bufniţă care privește în ochii priete-

nului româno-sârb.

Al motiv al afl ării lui Adam la București. Tot

zilele acestea el va lansa la librăria „Sadoveanu”

volumul său de versuri, scris direct în românește,

„Plâng, nu plâng”, din care îmi dă trei poeme pen-

tru a le publica în Interriverania.

(Ba nu, am greșit: portretul i-a fost făcut după

ce Stănescu vizitase Chișinăul, deoarece, citesc

dedicaţia pe care mi-o face Adam pe exemplarul

xeroxat al portretului: „Fratelui nostru Leo Butna-

ru – un eu, Adam, privit de noi, Nichita! Atunci,

după vizita celebră a lui la Chișinău! Bufniţa mă

privește!” Apropo, îmi vorbește despre materialul

lui Serafi m Saka publicat în „Contrafort” nr. 23,

dedicat, parţial, lui Nichita. Vorbe bune.)

Îmi spune că ar vrea să traducă o selecţie din

poezia basarabeană. Urează să tratăm proble-

mele legate de sosirea sa la Chișinău, cazare, pro-

gram, găsind de cuviinţă de a-i contacta pe Mihai

Cimpoi și Arcadie Suceveanu, ca să cunoască și

ei oferta. Se discută în principiu. Urmează ca, îm-

preună cu Arcadie, să adunăm versurile din care

Adam să-și facă selecţia. Nu o antologie, ci un fl o-

rilegiu. Poate că sosește în aprilie sau mai.

Adam s-a arătat oarecum dezamăgit de reac-

ţia ne-explozivă a lui Cimpoi la disponibilitatea

sa de a veni la Chișinău pentru proiectata selecţie

de poezie. Poate că Mihai era cam obosit sau de

unde Adam e mereu predispus de a emite și de a

recepţiona gesturi largi, sonore, cu care l-a alintat

Nichita… Cine știe…

Leo BUTNARU

REFACEREA TRUPULUI SUFERIND AL CULTURII (Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

5 DECEMBRIE 20141212F L U XF L U X Cultur=

Dacă anul acesta Academia americană a anunţat un nu-măr record de 83 de lungme-traje, reprezentând tot atâtea ţări ale lumii, intrate în cursa pentru Oscarul categoriei „cel mai bun fi lm într-o limbă stră-ină alta decât engleza”, unde reprezentantul României a fost desemnat „Câinele japo-nez”, de Tudor Cristian Jurgiu, la gala Globul de Aur 2015 sunt eligibile pentru nomi-nalizare în secţiunea similară

doar 53 de pelicule, iar ţara noastră este reprezentată de „Brâncuși din eternitate”, o producţie Artis Film România, în regia lui Adrian Popovici.

În ceea ce privește gala Globurilor de Aur, trofee decernate de Asociaţia Pre-sei Străine de la Hollywood (Hollywood Foreign Press Association/ HFPA), condiţii-le impuse producţiilor și co-producţiilor intrate în cursa pentru nominalizare sunt ca

cel puţin 51% din dialoguri să fi e într-o altă limbă decât en-gleza, ca fi lmele să fi fost lan-sate în ţara sau ţările de ori-gine între 1 noiembrie 2013 și 31 decembrie 2014 și să fi avut parte de o proiecţie ofi -cială pentru membrii votanţi HFPA. Pot intra în competiţie și producţii americane vorbi-te în limbi străine, iar partici-parea fi ecărei ţări în această categorie nu este limitată la un singur titlu pe an așa cum se întâmplă la Oscaruri.

Filmul lui Adrian Popovici intră în competiţie cu alte 52 de lungmetraje, multe fi ind semnate de regizori renumiţi, precum Zhang Yimou, Paolo Virzì, Pawel Pawlikowski, An-drei Zviaghinţev, Jean-Pier-re și Luc Dardenne, Roman Polanksi, Claude Lelouch, Kornél Mundruczó și Nuri Bil-ge Ceylan.

Nominalizările pentru Glo-burile de Aur vor fi anunţate pe 11 decembrie, iar gala de decernare a premiilor va avea loc pe 11 ianuarie 2015.

Trei perioade de timp, trei povești, trei planuri și trei personaje construiesc intriga fi lmului „Brâncuși din eterni-tate”, care zugrăvește perso-nalitatea marelui sculptor de origine română Constantin Brâncuși. Povestea principa-

lă este cea despre Brâncuși

în perioada lui de maturitate

fi zică și creativă. Este perioa-

da care urmează sosirii lui la

Paris, perioada prieteniei cu

Amedeo Modigliani, dar și a

relaţiei cu Martha, unul dintre

modelele lui, poate chiar mo-

delul lui preferat. A doua po-

veste este cea a lui Marin Etu,

un student la Arte plastice, în

București, în perioada instau-

rării regimului comunist. Din cauza unor critici aduse uno-ra dintre membrii Academiei Române care au refuzat moș-tenirea pe care Brâncuși ar fi vrut s-o lase statului român, el este condamnat la 13 ani de detenţie. După ce este eli-berat, Securitatea îl obligă să falsifi ce multe din lucrările lui Brâncuși. A treia poveste îl are în centrul ei pe Milarepa, un mare învăţat ce a trăit în seco-lul al XII-lea în Tibet. Milarepa e evocat de multe ori de Brân-cuși, mare admirator al învă-ţăturilor sale, dar și de Marin Etu, care, în timpul detenţiei, datorită unui coleg de celulă, ajunge să afl e multe despre viaţa lui Milarepa. Acesta este liantul dintre sculptorul Brân-cuși și falsifi catorul Marin Etu.

Rolurile principale sunt in-terpretate de Ioan Andrei Io-nescu (Constantin Brâncuși), Iulia Verdeș (Martha), Ale-xandru Potocean (Marin Etu) și Claudiu Bleonţ (Milarepa). Adrian Popovici a transpus pe ecran un scenariu scris de re-gretatul Radu Aneste Petres-cu, Ioan Cărmăzan și Pascal Ilie Virgil. Filmul este produs de Cornelia Paloș și regizorul Adrian Popovici, care sem-nează și muzica, alături de Vladi Cnejevici.

Sursa: adevarul.ro

Filmul „Brâncuşi din eternitate”, eligibil pentru o nominalizare la Globul de Aur

Lungmetrajul „Brâncuși din eternitate”, de Adrian Popovici, se numără printre cele 53 de producţii cinematografi ce din întreaga lume considerate eligibile pentru o nominalizare la premiile Globul de Aur 2015, la categoria „cel mai bun fi lm într-o limbă străină”.

Eu mă afl u acum foarte aproape de Dumnezeu, şi nu îmi mai trebuie

decât să întind o mână spre El, ca să îl pipăi!... Îl voi aştepta pe bunul

Dumnezeu în Atelierul meu...Constantin BRÂNCUŞI

G`ndul s=pt=m`nii

Ce fac în clipele de faţă. Scriam și

în jurnal: transcriu un interviu luat

mai demult lui Bogdan Creţu (vorbim

acolo despre rostul studiilor superioa-

re într-o vreme când prosperă acefalii

lipsiţi de scrupule și despre plictisul

amabil al Bucureștiului apropo de Ba-

sarabia) și, intermitent, mă uit pe Iepu-rii nu mor. Mă uit mult în urma atâtor

altora. Dar nu mă simt deloc frustrat:

o carte te găsește când crede ea de

cuviinţă. Cărţile au în sensul acesta un

fl er aparte, un soi de instinct de-al lor,

livresc, și știu, pe obscure căi de celu-

loză, când trebuie să apară – și adesea

să se instaleze! – în viaţa ta.

Scris, deci, și citit în duminica asta

ploioasă, cu laptopul pe genunchi,

asediat din toate părţile de-un ogheal (termenul e de la mâca, Dumnezeu s-o

odihnească) gros; cu căștile pe urechi

(ascult Gherila, na!) și sorbind, din cana

impozantă de alături, câte o înghiţitu-ră de cafea. Așa pot să treacă și o mie de ani, nu-mi pasă. Scris, citit, cafea sunt piesele din care poţi meșteri cât ai zice pește o capsulă atemporală. Ce fi gură o să facă veacurile ce vin când ne vor descoperi, sub straturi succe-sive de amintiri, scriind în continuare, febril, și citind cu aceeași fascinaţie…

*Cu ce m-am procopsit: un  semn de

carte de la Savatie Baștovoi, ieromona-hul de geniu (nu săriţi că știu demult să-mi adecvez determinativele, plus că vă puteţi edifi ca și înșivă, cetind).

Las pentru vremuri mai faste po-vestea conjuncturii și descrierea cir-cumstanţelor (care cere – vă rog să mă credeţi – mână de ceasornicar și răbdare din aia, benedictină, amănun-tele, unul mai insolit decât altul, priso-sind: o ambianţă de basm, impregnată de o caldă și cumva familiară arhaici-tate; mergeţi la Geanta cu cărţi, o libră-rie cum nu s-a mai văzut, ca să vă con-vingeţi). Ce spun, deocamdată, este că  semnul mi-a picat din prima tronc la inimă și, de cum l-am căpătat, mare minune, lectori dumneavoastră, mai abitir m-a încercat gustul dulcii zăba-ve. Am umblat așa, un pic ţanţoș, ca un copil căruia mama i-a cumpărat în fi ne jucăria râvnită, cu  semnul  în  Cronicile incomode, deschizându-le ostentativ în troleu, să mă pizmuiască frecătorii de iphone. Mă rog, s-ar zice, un semn de carte, o manufactură acolo, ce mare lucru. Păi, trebuie că e mare de vreme

ce catalizează ardoarea lecturii și îi re-stituie până și celui hârșit starea aceea febrilă, când poţi da gata – împotriva tuturor necazurilor – câte o carte pe zi. Un semn de carte, așadar, cu efect tera-peutic, bun de pus în farmacii ca leac în contra indolenţei și, totodată, ca sti-mulent de curiozitate și refl exie…

*Nu mai știu pe unde ar putea fi . Și

nici de unde o am. Voi fi cumpărat-o într-o vară, prin optzecii secolului tre-cut, când revenisem în vacanţă, de la Reni, unde, într-un mod batjocoritor, era un magazin de carte românească? Sau, cine știe, de pe undeva din capita-lă… Nu mai contează. Fapt e că Prefa-ţa de atunci a lui Caraion mi-ar fi prins acum teribil de bine. Mă refer la ediţia din optzecii secolului trecut a poe-melor lui Arghezi, în două volume, cu prefaţa, spuneam, absolut savuroasă, a eseistului. Prefaţă în care evoca, în-tre altele, și câteva gafe antologice, ba ce spun eu! – homerice, din alea care fac destin și distorsionează defi nitiv perspectivele. O caut și revin poate cu citatele inerente, ca să vă demonstrez că se întâmplă și pe la case mai mari. Să vă demonstrez, de fapt (și să încerc astfel să mai îmblânzesc și din propria conștiinţă), că a gafa e fi resc, e dialec-tic, că boroboaţa ortografi că ori punc-tuaţională face parte dintr-o strategie ontologică, că e o cireașă pervertită de pe tort într-o lume care altfel te-ar plictisi de moarte…

Ghenadie NICU, pentru FLUX

NOTE DE PRIVITOR

StăriStări

5 DECEMBRIE 2014 1313 F L U XF L U XPrograme

6.05 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05,

7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00,

7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00,

17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Legenda lui

Zorro”. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Magazinul copiilor.

10.50 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu (reluare). 11.55, 18.00,

2.55 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.50, 3.50

Pur și simplu. 13.10 Desene animate. „Alba ca Zăpada și cei șapte

pitici”. 14.10 Palatul Național „Nicolae Sulac” la 40 de ani. Concert

festiv. 15.45 Profi l de savant. 16.00 Reporter de gardă. 16.25, 17.15

Handbal. „Olimpus-85” (USEFS) – „Zntu-Zas” (Zaporojie, Ucraina).

Transmisiune în direct. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55

Accente economice. 20.25 Vectorul European. 21.25 ARTelier. 22.20

Săptămâna sportivă. 23.05 Muzica compozitorilor moldoveni. 0.00

Film. „MANOLETE” (Spania, 2008). 1.35 „... pe-ai Țării umeri dalbi...”

Spectacol. 2.35 Știri pozitive. 4.35 La noi în sat. 5.15 Tezaur. 5.30

Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md

14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping

18.00 Știrile Euro TV 18.25Market 9000.md 18.30

Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile

Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00

Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55

Market 9000.md

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

(r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r)

10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune

interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping

13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30

Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4879 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune in-

terzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:00

Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r)

01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai

iubirea (r) 05:15 Doctorul case (r)

07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45

Serial: Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca

ep.7, an 5 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping

14:00 Serial: Trandafi rul negru, ep.60 15:15 Film: Raţiune și simţire,

partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00

Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Pro-

funzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00

MasterChef, ed.20 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30

O seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală

04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15

Новости 12:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 15:00

„Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское /

Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой

18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами)

18:50 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым

21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Соблазн”.

Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний

Ургант” 01:15 „Познер” 02:05 Ночные новости 02:20 Премьера.

Любовь Толкалина, Дмитрий Марьянов в лирической комедии

„Как выйти замуж за миллионера-2” 03:05 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1995 10:00

Откровенный разговор. 11:00

Știri. 11:10 Час суда с Павлом Астаховым. 12:10 След. Детектив.

Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00

Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом

Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10

Друзья. Комедия. США 1995 17:40 История о нас. Комедийная

мелодрама. США 1999 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:40 Бэтмен. Фантастический боевик. США 1989 22:50 Unitatea

de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2012

Сезон II 12 серия 00:30 След. Детектив. Россия 2012 01:30 Știri.

02:00 Бэтмен. Фантастический боевик. США 1989 03:55 Matinal.

05:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 12 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:30 TÉLÉTO-

URISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE

DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ

7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE

PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 ÉPICERIE FINE 10:33 ÉCHO-LOGIS

11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:17 EN VOYAGE ! EX-

PRESS 11:33 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 11:59 UN GARS, UN CHEF !

12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 LES APPRENTIS DU

REBUT GLOBAL 13:38 À TOI POUR TOUJOURS : LA PETITE HISTOIRE DU

MARIAGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES

AILES 16:53 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:35 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:06 FLASH INFO 18:08 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE

EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26

MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:40 ENQUÊTES RÉSERVÉES 20:30 ENQUÊTES

RÉSERVÉES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:03

ÉCHAPPÉES BELLES 23:32 LES ANIMAUX STARS DES ZOOS 0:00 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45

L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 UN ÉTÉ INOUBLIABLE 2:21 ANAÏS 2:38 ARTE

REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO

6.15 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35,

8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30,

8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00,

22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 4.35 ARTelier. 9.45, 23.30 Настоящее время.

10.15 Accente economice. 10.45 Baștina. Magazin agricol. 11.30

Videoteca copiilor. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program

de divertisment. 12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10 La noi în

sat. 13.55 Documentar. „Global 3000”. 14.50 Săptămâna sportivă.

15.35 Documentar. „360 grade GEO: uleiul de argan, aurul alb al

Marocului”. 16.30 Gagauz ogea. 17.15 Desene animate. „Legenda

lui Zorro”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în

direct. 21.25 Dialog social. 21.45 Cântec, dor și omenie. Program

muzical. 22.20 În premieră. 23.20 Legendele muzicii. 0.00 Film. „UN

ALT ÎNCEPUT” (SUA, 2005). 1.45 Săptămâna sportivă. 2.30 World

Stories-lumea în reportaje. 5.05 Muzica compozitorilor moldoveni.

5.30 Vectorul European.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00Concert 12.55 Market 9000.

md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian

16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile

Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Slujba biblică

apostolică și profetică 19.00 Serial 20.00 Muzică 20.30 Știrile Euro

TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00

Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55

Market 9000.md

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

(r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona

10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune

interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping

13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30

Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4880 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune

interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori

22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară

perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15

Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul case (r)

07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45

Serial: Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca

ep.8, an 5 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping

14:15 Serial: Trandafi rul negru, ep.61 15:15 Film: Raţiune și simţire,

partea a II a 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45

MasterChef, ed.21 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial:

Homeland: Rețeaua terorii ep.9, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 00:30 O seară perfectă (r) 01:30 Fabricat în Moldova –

emisiune muzicală 03:30 Apropo TV (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina

Obreja (r) 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости

12:45 „Соблазн”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri”

(rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское”

17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50

„Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым

21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Соблазн”.

Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний

Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 „Структура момента” 02:15

Премьера. Любовь Толкалина, Дмитрий Марьянов в лирической

комедии „Как выйти замуж за миллионера-2” 03:00 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США

1 9 9 5 1 0 : 0 0 И с то р и я о н а с .

Комедийная мелодрама. США 1999 11:00 Știri. 11:10 История

о нас. Комедийная мелодрама. США 1999 (продолжение) 12:10

След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой

Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25

Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия

2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1995 17:40 Долгий

поцелуй на ночь.Боевик. США 1996 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00

Новости. 20:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 13

серия 21:40 UEFA Champions League. 21:45 UCL “Juventus Torino

– Atletico Madrid „. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Cham-

pions League 00:45 Сериал 01:30 Новости. 02:00 Дела семейные

с Еленой Дмитриевой. 02:50 Откровенный разговор. 03:40 Ma-

tinal. 05:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 13 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:27 LITTORAL 5:54

C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOUR-

NAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH

INFO 10:07 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:33 JARDINS KRÉOLS 11:00

FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD

11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09

CHRONIQUES D’EN HAUT 13:38 TOUS À SKI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:02 ENQUÊTES RÉSERVÉES 15:52 ENQUÊTES RÉSERVÉES 16:40 DANS LA

PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO

18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:40 BARACK

OBAMA, AU COEUR DE LA MAISON BLANCHE 20:35 BARACK OBAMA, AU

COEUR DE LA MAISON BLANCHE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56

MÉTÉO 22:00 UNITÉ 9 22:45 UNITÉ 9 23:31 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO

1:00 MAGAZINE 2:38 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

6.05 Gagauz ogea. 6.40 Profi l de savant.

6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața!

7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI.

9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Le-

genda lui Zorro”. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Natura în

obiectiv. 10.50, 4.30 Moldova în direct. 11.55, 3.00 Cine vine la noi?

Program de divertisment. 12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10,

1.10 O seară în familie. 14.15 Palatul Național „Nicolae Sulac” la

40 de ani. Concert festiv. 15.45 Fii tânăr! 16.30 Русский мир.

18.00 Dosar Public. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.30 Gala Premiilor

ONU în domeniul Drepturilor Omului. Transmisiune de la Palatul

Republicii. 20.30 „Tot cu dansul mă mângâi”. Ansambluri de dans

popular din RM. 21.25 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.20

Avangaraj. 0.00 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 1.10 O seară în

familie. 2.10 Cuvintele credinței. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.

md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV

18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial

20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md

23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro

TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV.

Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară per-

fectă (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial:

Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial:

Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Tele-

shopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea

(r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4881 18:00 O seară perfectă 19:00

Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial:

Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra

00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară

perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul case (r)

07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, docto-

re? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r)

11:45 Serial: Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial:

Dădaca ep.9, an 5 13:00 Știrile PROTV 14:00

Teleshopping 14:15 Serial: Trandafi rul negru, ep.62 15:00 Film:

Singurul supravieţuitor, partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara

Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu 20:45 Visuri la cheie, ed.5 22:30 Știrile Pro Tv

cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Homeland: Rețeaua terorii ep.10, an

2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă

(r) 01:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 03:30 România,

te iubesc! (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară

perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Pri-

ma Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15

Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri”

(rom) 12:15 Новости 12:45 „Соблазн”. Многосерийный фильм

15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50

„Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа

Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть

говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom)

21:45 „Время” 22:20 „Соблазн”. Многосерийный фильм 00:25

„Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 Ночные

новости 01:30 „Политика” 02:20 Премьера. Любовь Толкалина,

Дмитрий Марьянов в лирической комедии „Как выйти замуж

за миллионера-2” 03:05 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США

1995 10:00 Долгий поцелуй на ночь.Боевик. США 1996

11:00 Știri. 11:10 Долгий поцелуй на ночь.Боевик. США 1996

(продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00

Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35

Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья.

Комедия. США 1995 17:40 Жутко громко и запредельно близко.

Драма. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40

В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 14 серия 21:40 UEFA

Champions League. 21:45 UCL “Barcelona – Paris Saint-Germain

„. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League

00:45 Сериал 01:30 Новости. 02:00 Дела семейные с Еленой

Дмитриевой. 02:50 Откровенный разговор. 03:40 Matinal. 05:40

В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 14 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:27 CHRONIQU-

ES D’EN HAUT 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30

TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00

LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38

WARI 10:05 FLASH INFO 10:07 AL DENTE 10:35 UNE BRIQUE DANS

LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:32 ÉPICERIE FINE

11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH

INFO 13:10 JARDINS KRÉOLS 13:37 LE TOUR DU MONDE DES ARTS

MARTIAUX 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 ÉCHAPPÉES BEL-

LES 16:40 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE

/ MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE

19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ

19:39 MYSTÈRE AU MOULIN ROUGE 21:15 NOUVO 21:30 LE JO-

URNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:59 LE GRAND TOUR 0:00 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45

L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:58 JUSQU’AU BOUT DU MONDE 2:30 TEMPS

PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO

6.05 Русский мир. 6.40 Chișinăul de ieri

și de azi. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună

dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00,

21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene

animate. „Legenda lui Zorro”. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15

Vectorul European. 10.50, 4.30 Gala Premiilor ONU. 11.50 Dosar

Public. 12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10 Cultura azi. 13.55

„... pe-ai Țării umeri dalbi...” Spectacol. 14.55, 1.50 În premieră.

15.55 Părinți și copii. 16.30 Documentar. „Euromaxx”. 18.00, 3.00

Cine vine la noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER.

19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din

„35”. 21.25 Reporter de gardă. 22.20 Tamara Ciobanu: 100 de ani

de la naștere. Concert festiv. 0.00 Serial. „SIMULATORII”. 1.05 „Tot cu

dansul mă mângâi”. Ansambluri de dans popular din RM. 1.30 „Un

sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 5.30 În ritm de dans.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine

12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10Film

artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV

18.25 Market 9000.md 18.30 Slujba biblică aposto-

lică și profetică 19.00 Serial 20.00 Muzică 20.30 Știrile Euro TV 21.00

Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare

23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00

Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

(r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona

10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune

interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping

13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30

Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4882 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune

interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori

22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară

perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15

Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul case (r)

07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, docto-

re? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r)

11:45 Serial: Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial:

Dădaca ep.10, an 5 13:00 Știrile PROTV 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Trandafi rul negru, ep.63 15:00 Film:

Singurul supravieţuitor, partea a II a 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara

Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Ninja: Răzbunarea 22:30 Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Homeland: Rețeaua terorii

ep.11, an 2 00:30 O seară perfectă (r) 01:30 Fabricat în Moldova –

emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu

Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15

Новости 12:45 „Соблазн”. Многосерийный фильм 15:00 „Pri-

mele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское

/ Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии

Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят”

с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время”

22:20 „Соблазн”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri” (rus)

00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 „На ночь

глядя” 02:15 Премьера. Любовь Толкалина, Дмитрий Марьянов

в лирической комедии „Как выйти замуж за миллионера-2”

03:00 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1996 10:00

Жутко громко и запредельно близко. Драма. США 2011 11:00

Știri. 11:10 Жутко громко и запредельно близко. Драма. США

2011 (продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00

Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35

Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья.

Комедия. США 1996 17:40 Постель из роз. Мелодрама. США

1996 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Бэтмен

возвращается. Фэнтези. США 1992 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00

Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 15 серия

00:30 Сериал 01:30 Știri. 02:00 Бэтмен возвращается. Фэнтези.

США 1992 04:00 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив. США

2012 Сезон II 15 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:30 UNE BRIQUE

DANS LE VENTRE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30

TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00

LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS

DE BABETTE 10:34 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02

CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES

11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH

INFO 13:11 L’ASSIETTE BRÉSILIENNE 13:38 LA DIFFÉRENCE 14:30

LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 FORTIER 15:48 FORTIER 16:39 DANS

LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00

FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT

RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JO-

URNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:39 SIGNÉ

MIREILLE DUMAS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO

22:00 LA FAUTE À FIDEL 23:36 CHÂTEAU MOUTON ROTHSCHILD

0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:37 200

MILLIONS DE CRITIQUES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO

8 DECEMBRIE 9 DECEMBRIE 10 DECEMBRIE 11 DECEMBRIE Luni Marţi Miercuri Joi

5 DECEMBRIE 20141414F L U XF L U X Programe

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecDeși toate gândurile te duc în-spre viitorul carierei tale, în adâncul sufl etului visezi la va-canţe, relaxare și un loc de mun-că ce te-ar face, mai degrabă, fe-ricită, decât bogată.

TaurFamilia poate fi o sursă de ferici-re acum, mai ales că urmează să primești și o veste bună. Ai șan-sa să îţi găsești un loc de muncă bun, ce te poate satisface și din punct de vedere fi nanciar.

GemeniRelaţiile cu cei din jur te aju-tă să câștigi mai multă încrede-re în tine. Urmează un sfârșit de săptămână distractiv. Totuși, nu amesteca treburile personale cu cele de la muncă.

RacAr trebui să ai mai multă grijă de sănătatea ta, pentru că în ultima vreme te-ai lăsat un pic pe plan secund. Astrele te încurajează să găsești soluţii simple și bune pentru a te întoarce la forma fi zi-că de altădată.

LeuAlinierea planetară îţi aduce mult romantism și distracţie cu cei dragi. Ai și probleme de re-zolvat, însă stresul se disipează atunci când petreci timpul cu ci-neva pe care îl iubești.

FecioarăÎţi dorești să mai petreci timpul cu familia ta și chiar s-ar putea să ai parte de câţiva oaspeţi de departe, ce vor rămâne alături de tine o perioadă. S-ar putea să faci planuri, liste și să te apuci de pregătiri.

BalanţăComunici sănătos cu cei din jurul tău și reușești să te faci înţelea-să. E o bună oportunitate să arăţi lumii întregi de ce ești în stare și dacă folosești instrumentele po-trivite vei avea și mult succes.

ScorpionMarte e în sectorul comunicării, iar asta înseamnă că îţi vei dori să spui niște lucruri pe care le ţii în tine de prea multă vreme. Ar putea fi un moment bun, însă ai grijă cum transmiţi mesajul.

SăgetătorTe simţi în elementul tău. Cineva îţi va cere ajutorul pentru a pune în aplicare o idee bună. Cât des-pre fi nanţe, ar trebui să-ţi faci un plan pentru lunile ce urmează, pentru că sunt destul de costisi-toare.

CapricornAnalizează-ţi un pic evoluţia și fă-ţi un plan de bătaie pentru viitorul apropiat. Prioritizează obiectivele și ţine-te de treabă pentru succes garantat!

VărsătorTimpul e perfect să-ţi extinzi ori-zonturile sociale și să cunoști cât mai mulţi oameni noi. Săptămâ-na viitoare ar putea apărea și ocazia să te îndrăgostești.

PeştiDacă te gândești de ceva vreme să încerci ceva nou din punc-tul de vedere al locului de mun-că, atunci poţi face asta chiar în această săptămână, întrucât as-trele îţi sunt alături.

5-12 decembrie5-12 decembrie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 1425TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

6.05 Muzica compozitorilor moldoveni. 6.25

Documentar. „Arts 21”. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15,

8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25,

13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene ani-

mate. „Legenda lui Zorro”. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Destine

de colecție. 10.50, 4.30 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine

la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10

Avangaraj. 14.20 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 14.40 Erudit-cafe.

15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Documentar. „Almanah cinemato-

grafi c”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Povestea. 20.00 Bună seara! Talk show

cu Mircea Surdu. 21.55 Stil nou. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Tot cu dansul mă

mângâi”. Ansambluri de dans popular din RM. 0.00 Film. „BELLE EPOQUE”

(Spania, 1992). 1.45 Documentar. „Lumea după Anish Kapour”. 2.40 Tezaur.

5.35 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula

sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00

Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30

Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile

Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market

9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30Film artistic

02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian

06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial: Cu-

nuna de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă (r)

09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r)

11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri

păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30

Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4883 18:00 O seară

perfectă 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45

Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra

00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă

(r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul case (r)

07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Tran-

dafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.11, an 5 13:00

Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tranda-

fi rul negru ep.64 15:00 Film: Părinte înainte de vreme 17:00 Știrile ProTV

cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Vocea României, ed.14 01:00 Știrile ProTv

cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă (r) 02:30 În Profunzime cu

Lorena Bogza (r) 04:00 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 05:15 O

seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45

„Соблазн”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20

Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 16:55 „Человек

и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10

Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55

„Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:15 „Время” 21:45 „Moldova

are Talent 2” 23:35 „ДОстояние Республики” 01:55 „Primele știri” (rus)

02:05 „Вечерний Ургант” 02:50 „Городские пижоны”. Премьера. „Как

Чарли Чаплин стал бродягой” 03:50 Стив Мартин, Дэнни Гловер в

фильме „Большой каньон”

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1996 10:00

Постель из роз. Мелодрама. США 1996 11:00 Știri. 11:10 Постель из роз.

Мелодрама. США 1996 (продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия

2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости.

14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия.

США 1996 17:40 Мосты округа Мэдисон. Мелодрама. США 1995 19:50

Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 „Autostrada”. 21:35 Анализируй

то. Криминальная комедия. США 2002 22:50 Unitatea de Gardă.

23:00 Știri. 23:30 Анализируй то. Криминальная комедия. США 2002

(продолжение) 00:40 Сериал 02:10 Новости. 02:40 Дела семейные с

Еленой Дмитриевой. 03:25 Știri. 03:55 Matinal. 05:40 Сериал

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:20 MÉTÉO 5:25 EN

VOYAGE ! EXPRESS 5:39 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:54 C DANS L’AIR

7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:05 FLASH

INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 JARDIN VU

PAR... 11:00 FLASH INFO 11:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 11:34 AL

DENTE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07

FLASH INFO 13:11 À LA VIE, À LA MODE 13:37 360° - GÉO 14:30 LE

JOURNAL DE LA RTBF 15:01 JUSQU’AU BOUT DU MONDE 16:40

DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN

FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26

MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:41 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS

20:30 LES CARNETS DE JULIE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56

MÉTÉO 21:59 ENQUÊTES RÉSERVÉES 22:49 ENQUÊTES RÉSERVÉES

23:39 LES PEUPLES DES MONTAGNES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS

0:27 COMME SI C’ÉTAIT HIER 0:33 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 LES NUITS D’ALICE 2:38 QUESTIONS À

LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

3:50 MÉTÉO 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05 Documentar. „Lumea după Anish Kapo-

ur”. 7.00 Legendele muzicii. 7.10 Desene

animate. „Alba ca Zăpada și cei șapte pitici”.

8.00 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 9.00 Domnului să ne

rugăm! Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău

cu prilejul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei. 10.00 Știință și inovare.

10.30 Un pas spre sănătate. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Festi-

valul-concurs „Tamara Ciobanu”. Gala laureaților. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.10

Știri pozitive. 13.25 Formația „Millenium”. Concert. 15.10 Chișinăul de ieri

și de azi. 15.25 Chișinăul de ieri și de azi. 15.40 Acordul de Asociere de

la „A” la „Z”. 16.00 Documentar. „Eurobox”. 16.30 Documentar. „Bijuterii

arhitecturale”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Dialog

social. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O

seară în familie. 21.25, 5.30 Dor. Program muzical. 22.20 Film. „TIMPURI

SCHIMB+TOARE” (Franța, 2006). 0.00 Fii tânăr! 0.45 Avangaraj. 1.50

Serial. „SIMULATORII”. 4.30 Bună seara! Talk show.

07.00 Desene animate 09.00 Slujba biblică apostolică și

profetică 09.30 Film artistic 11.00 Teleshopping 11.15

Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30Market 9000.

md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără

măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Concert

18.00 Știrile Euro TV. Reluare 18.15 Serial 19.00 Emisiune muzicală.

Melodia ta 20.00 Descoperă formula sănătății 20.25 Market 9000.md

20.30 Știrile Euro TV. Reluare 20.55 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30

Market 9000.md 22.35 Muzică 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.35 Film

artistic 01.00 Film artistic 02.30 Film indian 05.30 Concert 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare

06:00 Serial: Terra nostra (r) 06:45 Serial: Cunu-

na de lacrimi (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45

Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping 09:15

Serial: Clona 10:15 Teleshopping 10:30 Serial:

Pasiune interzisă (r) 11:30 Serial: Regina inimilor (r) 12:30 Teleshopping

13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial:

Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4884 17:30 Serial:

Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Regina inimilor 20:30

Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra

00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă

(r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul case (r)

07:00 Știrile PRO TV – Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă,

doctore? 11:15 Videoclipuri 11:30 În Profunzime

cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile PRO TV 13:15

Teleshopping 13:30 Film: Matusa Madea în acțiune, partea a II a 14:45

Vocea României (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța

State 20:45 Film: Singur acasă 2: Pierdut în New York 23:15 Film: Aurul

negru 01:45 O seară perfectă (r) 02:45 Știrile ProTv cu Speranța State

(r) 03:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv

cu Speranța State (r)

06:00 Новости 06:15 Комедия „Зубная фея 2”

09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря”

10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак”

11:05 Премьера. „Милла Йовович. Русская душой” 12:00 „Primele

știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Идеальный ремонт” 13:35 „И

все таки я люблю…” Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri”

(rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 „И все таки я люблю…”

Многосерийный фильм. Продолжение 16:55 „Кто хочет стать

миллионером?” с Дмитрием Дибровым 18:00 „Primele știri” (rus)

18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Ледниковый период”

21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 22:00 „Сегодня вечером” с

Андреем Малаховым 23:45 „Что? Где? Когда?” 00:55 „Primele știri”

(rus) 01:05 Егор Бероев, Екатерина Вилкова, Виктор Раков в фильме

„Рейдер” 02:40 Сьюзан Сарандон, Голди Хоун в комедии „Сестрички

Бэнгер” 04:10 Артур Смольянинов, Валерий Приемыхов в фильме

„Кто, если не мы”

6:30 Новости. 7:00 Откровенный

разговор. 9:00 „Autostrada”. 10:00

История дельфина. Семейный. США 2011 12:15 Мосты округа

Мэдисон. Мелодрама. США 1995 14:00 Новости. 14:10 Мосты округа

Мэдисон. Мелодрама. США 1995 (продолжение) 14:45 Телохранитель.

Боевик, Драма. США 1992 17:00 Știri. 17:10 Анализируй то.

Криминальная комедия. США 2002 19:05 След. Детектив. Россия

2012 20:00 Вести недели. 21:00 Жена путешественника во времени.

Фантастика. США 2008 23:00 Știri. 23:30 След. Детектив. Россия 2012

1:10 Вести недели. 2:00 „Autostrada”. 2:55 Дела семейные с Еленой

Дмитриевой. 5:40 Сериал

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:28 MEDITERRA-

NEO 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:27 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU

CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 OUTRE-Zapping 10:05 FLASH INFO 10:07 MADEMOISELLE ZAZIE 10:14

MADEMOISELLE ZAZIE 10:21 ZOOBABU 10:23 BRIGADE ANIMO 10:36 LA

BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:44 LA PETITE GÉANTE 10:56 LA PETITE

GÉANTE 11:08 LANFEUST QUEST 11:31 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES

11:42 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE

12:32 AMÉRIKOLOGIE SPÉCIAL BRÉSIL 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE

FINE 13:30 PARDONNEZ-MOI 14:00 36,9° 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 17:00

MAGAZINE 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO

18:03 200 MILLIONS DE CRITIQUES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE

PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:25 L’INVITÉ 19:34 TERRIENNES 19:39 MAGAZINE

21:28 FRÈRES D’ARMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:59

HIER ENCORE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS

6.05 Cinemateca universală. 6.20 Docu-

mentar. „360 grade GEO: călugării budiști

din Kalmâkia”. 7.15 Cuvintele Credinței.

8.00 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 10.00 Ring

Star. Concurs muzical. 11.00 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 12.00

Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00

ȘTIRI. 13.10 Recital. Nicu Alifantis. 13.40 Chișinăul de ieri și de azi.

14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Documentar.

„Bijuterii arhitecturale”. 15.30, 19.55 „Secunda care sunt eu”. Maria

Mocanu. Serată omagială. 16.30 World Stories-lumea în reportaje.

17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane

pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 21.25, 5.35

Descriptio Moldaviae. 22.20 Film. „ARTA SEDUCȚIEI” (SUA, 2003).

23.55 Erudit-cafe. 0.40 Film. „BELLE EPOQUE” (Spania, 1992). 3.30

Casa mea. 4.30 O seară în familie.

07.00 Desene animate 09.00 Slujba biblică aposto-

lică și profetică 09.30 Muzică 10.00 La altitudinale.

Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30

Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Tele-

shopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md

18.00 Știrile Euro TV. Reluare 18.15 Serial 19.00 Emisiune muzicală.

Melodia ta 20.00 Descoperă formula sănătății 20.30 Știrile Euro TV.

Reluare 20.55 Market 9000.md 21.00 Film artistic 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00

Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Serial: Terra nostra (r) 06:45 Serial: Cu-

nuna de lacrimi (r) 07:45 O seară perfectă (r)

08:45 Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping

09:15 Serial: Clona (r) 10:15 Teleshopping

10:30 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:30 Serial: Regina inimilor (r)

12:30 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial:

Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.4885 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă

19:30 Serial: Regina inimilor 20:30 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial:

Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00

Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea

(r) 05:15 Doctorul case (r)

07:00 Știrile PRO TV – Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00

Film: Nebunia zeilor 13:00 Știrile PROTV 13:05 Te-

leshopping 13:20 Apropo Tv 14:15 MasterChef (r)

16:00 Visuri la cheie (r) 18:00 Romania, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Casino Royale 00:00

Film: Oamenii viitorului 01:45 O seară perfectă (r) 02:45 Știrile ProTv

cu Speranța State (r) 03:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală

06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

06:00 Новости 06:15 „Виталий Соломин.

Между Ватсоном и Зимней вишней” 07:20

„Армейский магазин” 08:55 „Здоровье”

10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:35 „Пока все дома” 11:25

„Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30

„Теория заговора” 13:30 „Черно-белое” 15:00 „Primele știri” (rom)

15:15 Алиса Фрейндлих, Лариса Гузеева, Никита Михалков

в фильме „Жестокий романс” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15

Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Replica” 20:00 „DA

sau NU” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное

„Время”. Информационно-аналитическая программа 23:20

„Большие гонки”. Финал 01:00 „Primele știri” (rus) 01:15 „Толстой.

Воскресенье” 02:10 „Нерассказанная история США”. Фильм

Оливера Стоуна 03:10 Премьера. „Великое ограбление поезда”.

Часть 2-я

6:30 Știri . 7:00 Откровенный

разговор. 9:00 Știri. 9:30 Magazin

UEFA Champions League. 10:00 Istorii incredibile. 10:30 След.

Детектив. Россия 2012 11:40 Телохранитель. Боевик, Драма.

США 1992 14:00 Новости. 14:10 История дельфина. Семейный.

США 2011 16:20 Жена путешественника во времени. Фантастика.

США 2008 17:00 Știri. 17:10 Жена путешественника во времени.

Фантастика. США 2008 19:00 След. Детектив. Россия 2012 20:00

Новости. 20:35 Гран Торино. Драма. США, Германия 2008 23:00

Știri. 23:30 Сериал 0:40 Новости. 1:10 Гран Торино. Драма.

США, Германия 2008 3:20 Știri. 3:50 Дела семейные с Еленой

Дмитриевой. 05:40 Сериал

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:30 DOCUMENTAI-

RE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ

7:18 TERRIENNES 7:21 MÉTÉO 7:25 WARI 7:55 REFLETS SUD 8:52 ET SI...

VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO

10:07 MADEMOISELLE ZAZIE 10:14 MADEMOISELLE ZAZIE 10:21 ZOOBABU

10:23 BRIGADE ANIMO 10:36 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:44 LA

PETITE GÉANTE 10:56 LA PETITE GÉANTE 11:08 LANFEUST QUEST 11:31

TACTIK 12:01 RIDING ZONE 12:30 PROGRAMME COURT 12:48 QUOI DE

NEUF DOC ? 13:00 FLASH INFO 13:02 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE

13:10 INTERNATIONALES 14:00 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30

LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 MAGAZINE

18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE

PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:30 L’INVITÉ

19:40 PARIS, UNE HISTOIRE CAPITALE 20:35 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 LA DILETTANTE 0:00 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:56

LA FAUTE À FIDEL 2:31 MONSIEUR L’HERMITTE 2:53 FOOT! 3:22 FOOT! 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 KIOSQUE

12 DECEMBRIE 13 DECEMBRIE 14 DECEMBRIE Vineri Sâmbătă Duminică

5 DECEMBRIE 2014 1515 F L U XF L U X

Mămăliga este, fără doar și poate, unul dintre simbolurile naţionale ale românilor și un aliment nelipsit de pe mesele noastre atât de sărbători, cât și în perioadele de post.

Porumbul este bogat în acizi grași nesaturați (85-90%), conține mul-te hidrocarburi, amidon, albumine, foarte multe vitamine din grupa B, vitamina E, vitamina K, fi er, fosfor, magneziu, zinc, potasiu și fi bre. Chiar dacă prin fi erbere își pierde din substanțele nutritive, peste 60% dintre acestea se păstrează.

Are efect împotriva stresului, fi ind bogat în vitaminele din gru-pa B, mai ales în vitamina B1, care acționează asupra funcționării sistemului nervos, a mușchilor, a inimii și asupra producției de globule roșii. Prin conținutul de vitamina E, ne protejează împo-triva artritei, scade nivelul coles-terolului reducând astfel riscul de ateroscleroză și, implicit, de infarct. Ajută și la procesul de re-înnoire al celulelor. Mai mult, făi-na de porumb conține și potasiu,

necesar pentru buna funcționare a mușchilor și a inimii.

Gastrita hiperacidă și ulcerul sunt ameliorate de consumul de mămă-ligă caldă în loc de pâine, mălaiul având, pe lângă efectul de reducere a acidității, și o acțiune ușor calman-tă, sedativă.

Carbohidrații cuprinși în porumb dau energie și nu permit depunerea grăsimii. Un consum moderat poate duce chiar la scăderea în greutate. Datorită bogăției în fi bre, porumbul reglează tranzitul intestinal. Este și un bun diuretic și, consumat în mod regulat, poate preveni retenția de apă în organism.

Specialiștii germani în biologie celulară vegetală de la Universita-tea din Köln au descoperit recent prezența în boabele de porumb a unor substanțe derivate ale acizilor arahidic și palmitic, extrem de im-portante pentru sănătatea organis-mului. Substanțele cu pricina sunt, din punct de vedere chimic, acizi grași, ceto-acizi, rezultați din oxida-rea acidului palmitic și arahidic.

Consumul de mămăligă reglează concentrația de glucoză în sânge, fi ind de folos diabeticilor. Mămăli-ga este adjuvant în detoxifi erea or-ganismului și curățirea intestinelor.

Efectul detoxifi ant al substanțelor

din porumb ușurează efortul fi ca-

tului de neutralizare a substanțelor

toxice, reducând considerabil riscul

la insufi ciențe și ciroze hepatice.

Porumbul nu conține gluten,

deci poate fi consumat și de cei

cu intoleranță sau boală celiacă și

înlocuiește cu succes orezul, grâul și

alte cereale cu gluten. Ajută în preve-

nirea cancerului la plămâni datorită

conținutului mare de beta-crypto-

xanthin. Protejează vederea, dato-

rită zeaxantinei pe care o conține.

Ajută la menținerea capacităților

cognitive și încetinește procesul de

îmbătrânire a creierului cu până la

10%, datorită conținutului mare de

tiamine. Ajută la întărirea sistemului

imunitar și la prevenirea cancerului

de colon. Infl uențează în bine sta-

rea de spirit. Vindecă răceala prin

conținutul de vitamina A. Femeile

gravide își pot asigura doza necesa-

ră de acid folic.Doctorulzilei.ro

Diverse

Mămăliga, o alternativă sănătoasă Mămăliga, o alternativă sănătoasă cu mai puţine calorii decât pâinea!cu mai puţine calorii decât pâinea!

FARMACIA NATURIIRodia,

benefi cii extraordinare

Rodia este unul din cele mai pu-ternice fructe antioxidante, în com-poziţia ei găsindu-se de trei ori mai mulţi antioxidanţi decât în vinul roșu sau în ceaiul verde. Rodia con-ţine antioxidanţi puternici precum polifenoli, tanini și antocianini, esenţiali pentru sănătatea inimii și a organismului.

Este o sursă grozavă de vitamine și minerale. Rodia conţine vitamina A, vitamina B5, vitamina C și E, vi-tamina K, acid folic, dar și minerale importante pentru organism pre-cum calciu, potasiu, magneziu, fi er.

În același timp, antioxidanţii conţinuţi de rodie împiedică apa-riţia procesului de îmbătrânire pre-matură. Prin urmare, rodia este re-comandată chiar și în tratarea bolii Alzheimer.

Rodia are proprietăţi antiinfl a-matorii și, din acest motiv, prote-jează împotriva astmului, a dureri-lor în gât, a diareei și a altor boli.

Rodia este un fruct minunat de care pot benefi cia femeile însărci-nate. Este bogată în acid folic, vita-mină esenţială în diviziunea celula-ră și indispensabilă în procesul de dezvoltare a fătului.

Întărește sistemul imunitar și are proprietăţi anticancer. Rodia este un aliment extraordinar, efi ci-ent împotriva cancerului de sân, a cancerului de prostată și a celui de piele.

Scade nivelul de colesterol rău din sânge (LDL) și crește nivelul de HDL (colesterol bun) din organism, reducând riscurile altor factori car-diaci. Astfel, rodia poate contribui la vindecarea și prevenirea bolilor cardiovasculare, dar și a diabetu-lui și a artritei. Totodată, consumul constant de rodie împiedică depu-nerile de colesterol de pe artere.

Reduce și menţine în cote nor-male tensiunea arterială și îmbună-tăţește circulaţia sângelui la inimă.

Sucul de rodie crește apetitul, astfel încât poate fi folosit cu succes în cazul copiilor, pentru stimularea apetitului.

Previne apariţia ateroscleroziei și are efecte benefi ce în tratarea acestei boli. Într-un studiu efectuat asupra unor pacienţi cu ateroscle-roză și cărora li s-a administrat suc de rodie, s-a observat că plăcile de aterom au fost reduce cu 30% com-parativ cu alte sucuri.

Contribuie la detoxifi erea și la eliminarea toxinelor din organism.

Graţie conţinutului său ridicat de vitamina C (o singură rodie con-ţine 40% din doza zilnică de vitami-na C recomandată), rodia contribu-ie la întărirea sistemului imunitar.

Protejează împotriva depresiei și a osteoporozei.

Rodia conţine o cantitate semni-fi cativă de fi bre care ajută la o bună funcţionare a sistemului digestiv și la reglarea digestiei.

Garbo.ro

CUM TRATEZI BUZELE USCATE ŞI CRĂPATEDe îndată ce intrăm în sezonul rece, începem să auzim din ce în ce mai multe persoane din jurul nostru că se plâng de buzele uscate și crăpate. Cu toate acestea, nu e deloc difi cil să tratezi această problemă… Uite ce poţi face pentru ca buzele tale să nu se mai usuce, să nu se mai crape și, implicit, să eviţi durerea și usturimea!

Exfoliază-ţi buzeleExfoliază-ţi buzeleToată lumea știe că în sezonul rece este foarte impor-

tant să folosim un balsam hrănitor și protector pentru buze. Dar pentru ca balsamul să aibă efectul dorit, e ne-cesar ca buzele să fi e exfoliate în prealabil. Iar această operaţiune e simplă – atunci când te speli pe dinţi, folo-sește periuţa de dinţi pentru a-ţi masa delicat buzele și pentru a îndepărta pielea uscată. Durează 30 de secun-de, iar efectul e garantat!

Folosește un balsam de bună calitateFolosește un balsam de bună calitateDincolo de ruj sau de gloss, e necesar să folosești un

balsam cu vitamine, hrănitor, care să hidrateze buzele, nu să le coloreze. Pune accent pe acest lucru, dacă vrei ca buzele tale să fi e frumoase și să nu te mai confrunţi cu crăpături și usturimi.

Nu-ţi mai umezi buzele cu limbaNu-ţi mai umezi buzele cu limbaAtunci când buzele ţi se usucă din cauza frigului, apli-

că balsam. Dacă le umezești cu limba nu faci altceva de-cât să le usuci și mai rău. Probabil că îţi va lua ceva până te vei obișnui cu acest lucru, dar vei remarca diferenţa!

Nu-ţi mai rupe pieliţele de pe buzeNu-ţi mai rupe pieliţele de pe buzeDacă rupi acele pieliţe uscate, nu faci altceva decât

să afectezi și mai tare buza și să îi provoci sângerări. Iar durerea și usturimea se vor accentua atunci când vei ieși afară, în frig. Dacă îţi exfoliezi și îţi hidratezi corect buze-le, vor dispărea și acele pieliţe enervante.

Unica.ro

În sezonul rece, outfi t-urile se adap-tează fi resc temperaturii exterioare. Stilul vestimentar se menţine, dar se metamorfozează pentru a-ţi asigura confortul și în cele mai friguroase zile. Rochia tricotată este unul din atu-urile principale pe care le ai la îndemână în această perioadă.

Pentru că nu vrem sub nicio formă să renunţăm la piesele noastre prefera-te pe timp de iarnă și să ne „izolăm” în pantaloni pe tot parcursul sezonului, cel mai înţelept este să profi tăm de tendinţele momentului, ce pro-movează tricotajele sub orice for-mă, pentru a crea outfi tul dorit.

Dacă avem pulo-vere, fuste, până și pantaloni, de ce nu am apela la

rochia tricota-tă pentru ţi-nutele de zi?

R o c h i a t r i c o t a t ă este must ha-ve-ul sezonului rece, iar modelele pe care le ai la dispo-ziţie în această peri-oadă îţi vor satisface negreșit gusturile.

Propunerile actuale ating absolut toate for-

mele și, prin urmare, ori-cine își poate găsi rochia ideală.

Texturile sunt de la cele mai groase la tricotaje foarte subţiri, fi ne. Ochiurile tricota-

te sunt fi e foarte fi ne, fi ne de dimensiuni mari, ce conferă o

oarecare transparenţă rochiei.

Vei găsi deopotrivă rochii vesele, cu print-uri specifi ce sezonului de iarnă – desene cu fulgi de nea, oameni

de zăpadă, reni, dar, în egală măsură, și rochii

sobre, cu un design ce urmează fi del li-nia corpului.

Astfel, pen-tru cele ce vor să poarte o rochie trico-tată la birou, de exemplu, o rochie pix este ideală. Poart-o cu o pe-reche de cizme cla-sice, cu toc mediu sau înalt, iar pe deasupra poţi adăuga și o jachetă sau o vestă tip sacou, dintr-o tex-

tură mai rigidă.Rochiile în stilul anilor ’60 sunt

foarte în vogă sezonul acesta, iar tu poţi găsi o adaptare tricotată a aces-teia. Îţi recomandăm să o porţi cu o pereche de stilettos cu toc mic, însoţi-

te de un dres negru opac 100%.Dacă preferi stilul comfy-sport,

atunci o rochie tricotată stil pulover su-pradimensionat este perfectă pentru

tine. O poţi purta cu cizme joase, fi e ele overknee sau clasice, cu bocanci

sau cu cizme îmblănite. Este varianta ideală pentru ţinutele relaxate de weekend și are avantajul că o poţi combina oricând cu o pereche de colanţi sau de pantaloni skinny pentru a o utiliza drept bluză.

One.ro

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STIL

Rochia tricotată – cel mai bun partener al iernii

5 DECEMBRIE 20141616F L U XF L U X Magazin

De la dagherotip la selfi e: Istorie a De la dagherotip la selfi e: Istorie a fotografi ei la muzeul mexican MODO fotografi ei la muzeul mexican MODO

Detalii despre ciudatul Mecanism Antikythera, considerat cel mai

vechi calculator din lumeUn studiu recent oferă detalii neașteptate despre Me-canismul Antikythera, considerat cel mai vechi calen-dar astronomic și strămoșul calculatorului analog.

Descoperit pe o epavă în largul coastelor Greciei, în anul 1901, ciudatul obiect a fost datat ca având o vechi-me de peste 2.000 de ani.

Cu ajutorul lui, grecii puteau calcula cu precizie eclipsele, mișcarea planete-lor și puteau stabili datele la care erau organizate Jocurile Olimpice.

Acum, Christian Carman, istoric la Universitatea Quil-mes din Argentina, și fi zicia-nul James Evans de la Universitatea Puget Sound din SUA au analizat în detaliu fragmente din acest dispozitiv.

Astfel, ei au afl at că mecanismul a funcţionat prima dată cu o sută de ani înainte de data calculată iniţial. Mai exact, calculatorul fusese pornit pe 12 mai 205 î.e.n.

Cercetătorii au afl at acest lucru comparând mișcările mecanismului cu documentele babiloniene care înregistrau eclipsele.

Deocamdată, nimeni nu știe cine și când a construit acest dispozitiv. Cert este că mecanismul este mult mai avansat pentru perioada din care datează.

Un alt detaliu interesant afl at în urma acestui studiu este că mecanis-mul nu se bazează pe trigonometria grecească, așa cum credeau iniţial experţii.

Primele inscripţii datează din jurul anilor 100-150 î.e.n., perioadă în care trigonometria grecească nu exista. Este posibil ca tehnologia să se fi bazat pe alte matematici, probabil pe cea babiloniană, cred cercetătorii.

Sursa: descopera.ro

Muzeul MODO din Mexic a inaugurat miercuri, 3 de-cembrie, o expoziție a isto-riei fotografi ei în care sunt prezentate de la fețele rigide ale primelor portre-te, la fotografi i îndrăznețe selfi e, sau de la primele aparate foto istorice, la cele mai revoluționare camere digitale, relatează EFE, citată de AGERPRES.

Cu ajutorul celor 900 de imagini, 150 de camere și 500 de accesorii și obiecte, expoziția intitulată „175 ani

de obiecte fotografi ce, de la daghe-

rotip la selfi e” propune o retrospec-

tivă a artei fotografi ce comparând

diferitele tehnologii care s-au succe-

dat de-a lungul timpului, a declarat

la conferința de presă Antonio Soto,

responsabilul expoziției, alături de

Eugenia Macías.

Expoziția este marcată de la înce-

put până la capăt de două nume: cel

al lui Louis Daguerre, care a dat star-

tul acestei arte cu primul aparat foto

din lemn, și al lui Steve Jobs, al cărui

nume este legat de explozia telefoa-

nelor inteligente.

Una din întrebările pe care le ri-

dică această expoziție este ce se va

face în viitor cu toate aceste imagini

care se produc, cum vor fi păstrate

sau expuse și cum se construiește

memoria individuală și cea socială,

notează organizatorii. Fotojurna-

lismul, căruia i se dedică una din

secțiile expoziției, este unul din do-

meniile care trebuie să țină cel mai

mult seama de acest aspect.

Expoziția, deschisă până la 31

martie, se prezintă ca „interacti-

vă” vizitatorilor, cărora li se cere să

împărtășească pe rețelele de soci-

alizare fotografi ile realizate de ei în

timpul parcurgerii exponatelor și

pozele care le-au marcat anul 2014.

FLUX

O înregistrare video fi l-

mată cu ajutorul dronei

arată zone abandonate

din Detroit, fabrici-

le, teatrele și străzile

pustii ilustrând decli-

nul economic și starea

de faliment a orașului

american.

Videoclipul, fi lmat de John

Marton și produs de Devan

Joseph, conţine imagini cu

fabrica Packard Automotive,

Teatrul Eastown și fabrica

Fisher Body, scrie Business

Insider.

Primăria orașului Detro-

it a cerut în iulie anul trecut

protecţia sub legea falimen-tului în SUA, solicitarea fi ind acceptată în decembrie de tribunal. Acesta este cel mai mare faliment al unei muni-cipalităţi din istoria Statelor Unite, datoriile fi ind estimate la 18-20 de miliarde de dolari. Ca urmare a declinului econo-mic, în oraș se afl ă zeci de mii de clădiri și terenuri abando-nate.

Administratorul Detroit în procesul de faliment, Kevyn Orr, se așteaptă ca orașul să iasă din faliment spre sfârși-tul verii sau în toamna acestui an.

Sursa: mediafax.ro

Detroit, oraşul afl at în cel mai mare faliment din istoria SUA

Grădina și atelierul artistei mexicane Frida Kahlo vor fi re-create în grădina botanică din New York, în 2015, cu prilejul unei rare expoziţii consacrate artistei și legăturii sale cu natura, potrivit jurnalul.ro.

Expoziţia “Frida Kahlo: Art, Gar-den, Life” va fi prima în peste 25 de ani dedicată exclusiv pictoriţei Frida Kahlo la New York. Programată în perioada 16 mai - 1 noiembrie 2015, expoziţia va fi dedicată “angajamen-tului pictoriţei cu natura în ţara sa natală”. Vizitatorii vor putea descoperi o versiune regândi-tă a studioului și grădinii sale din locuinţa artistei – “Casa Azul” din cartierul Coyoacan al capitalei Mexico City. Casa era renumită pentru coloristica sa, fi ind vopsită complet în albastru cobalt.

Expoziţia va cuprinde deopotrivă pânze și desene ale ar-tistei, decedată la 13 iulie 1954 la vârsta de 47 de ani, după zeci de ani de suferinţă ca urmare a accidentului de auto-buz din 17 septembrie 1925, în urma căruia a fost supusă unor numeroase intervenţii chirurgicale. A rămas celebră în special pentru autoportretele pe care le-a realizat și pentru modul cum a integrat na-tura în picturile sale.

Includerea de plante și elemente ale naturii în opera lui Kahlo poate fi observată pe parcursul întregii sale cariere, dar perioada cea mai intensă din acest punct de vede-re este cea a anilor 1940

și 1950, când sănătatea sa s-a deteriorat, iar artista era tot mai des obligată să stea acasă, menţionează gandul.info.

Expoziţia din 2015 de la New York, îngrijită de specialis-ta în artă mexicană Adriana Zavala, „va celebra energia și sofi sticarea culturii mexicane” și va oferi o privire „în pro-funzime a operei lui Kahlo”, a declarat Gregory Long, repre-zentant al Grădinii Botanice.

Frida Kahlo, al cărei talent nu a fost recunoscut decât după moartea sa, face as-tăzi parte dintre artiștii la-tino-americani cel mai bine cotaţi. În 2006, pictura sa “Roots” (1943) a fost vân-dută la licitaţie pentru suma de 5,6 milioane de dolari.

În ultimii ani, operele lui Kahlo au fost din ce în ce mai căutate de muzee de top. Chipul Fridei Kahlo apare pe bancnota mexi-cană de 500 de peso, iar povestea sa a fost subiectul unui fi lm biografi c premiat cu Oscar, în 2002.

FLUX

Expo Frida Kahlo la New York