Biserica a toată Rusia, stăpână peste „Moldavia” de limbă română

Patriarhul rus îi traduce pe moldoveniDe la oberprocuror la oberpatriarh…Falsa independenţă bisericească Uzurparea, ca metodă „ortodoxă”Patriarhul Kiril faţă cu limba română

Lupu a vrut „să ne motiveze”, dar nu l-au lăsat aliaţii

Președintele interimar Marian Lupu zicea mai deunăzi că și-ar dori o întâlnire cu liderii partidelor din Alianţa de guvernământ, înainte de alegerile locale din 5 iunie. Dar nu o întâlnire oarecare, ci una mai în văzul lumii și a televiziunilor. Nu pentru orgoliul personal, că lui îi ajun-ge și o ședinţă foto cu președintele Obama, ci pentru a-i da populaţiei indecise și inconștiente un semnal frumos și foarte pozitiv.

1 EURO..............................16.86861 Do lar ame ri can ............. 11.65601 Leu românesc ................ 4.07821 Ru blă ru sească ............... 0.4171Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

“Cuvintele nu sunt un joc de artifi cii, ele sunt arme care pot

ucide sau înălţa.”

Gabriel Ţepelea

Cursul valutar 3.06.2011

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 3 iunie 2011

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

3.06.2011

Soare, 18 31 0C

4.06.2011

Soare, 16 30 0C

) Sf. Mari Împăraţi și întocmai cu Apostolii Constantin

și mama sa Elena

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana CiofuDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20111 lună 3 luni 6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari) 15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei

FLUX EUROPEANEUROPEAN

ABONAREA 2011ABONAREA 2011

Satul Bulboaca are nevoie de un nou manager

Mihai Eminescu, scriitorul preferat de cei mai mulţi dintre români

Biciuşca şi zăhărelul UE pentru guvernarea de la Chişinău

Sudul republicii ar putea deveni o gaură neagră a economiei moldoveneşti

55

44

22

33

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

SOCIAL

EMINESCIANA

ACTUAL

INTERVIU

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 1108TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

(citiţi pag. 6)(citiţi pag. 6)

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 20 (800)

EDI|IA DE VINERI

Dintre Dodon şi Chirtoacă, eu îl aleg pe Buşilă Dintre Dodon şi Chirtoacă, eu îl aleg pe Buşilă

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

DOSARUL COMUNISMULUI

Engels: Românii trebuie să dispară de pe faţa pământului. Larry Watts la Chişinău

Un copil spulberat la o trecere pietonală sau despre complicitatea criminală

dintre taximetrişti şi poliţişti

Radu BELIGAN:

„Aici a fost cel mai bun public

dintre toate”

Un accident îngrozitor s-a petrecut în dimineaţa zilei de luni, 30 mai, chiar în apropierea redacţiei ziarului FLUX. La intersec-ţia străzii Nicolae Iorga cu Mihai Kogălniceanu, un taxi (automobil de marca DACIA, plăcuţă de înma-triculare: K AO 122), care circula cu viteză mare pe contrasens (pe pista desti-nată transportului public de pe strada Kogălnicea-nu), l-a lovit în plin pe un copil care traversa strada regulamentar, la trecerea de pietoni.

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 9)(citiţi pag. 9)

(citiţi pag. 8)(citiţi pag. 8)

(citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

3 IUNIE 20112 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

Dintre Dodon şi Chirtoacă, eu îl aleg pe Buşilă

De ce nu Chirtoacă De ce nu trebuie votat can-

didatul PL, Dorin Chirtoacă, la

funcţia de primar general al

municipiului Chișinău la alege-

rile de duminică? Răspunsul este

simplu: pentru că acesta nu știe,

nu poate să administreze orașul,

pentru că timp de 4 ani nu a

făcut nimic, deţinând această

funcţie, cu excepţia unor beţii,

petrecute în fastuosul său birou

de primar general, în compania

unor domnișoare cochete și a

unor băieţași în pantalonași

scurţi. Altceva? Nimic, absolut

nimic. Doar vorbă multă, decla-

raţii și promisiuni sterile. Este

adevărat, ceva tot s-a făcut în

mandatul edilului liberal Chir-

toacă: s-a mai furat din greu,

ca în codru. Numai la reparaţia

străzii Alba Iulia cât bănărit a

intrat în buzunarele unor șme-

cherași! Deocamdată, nu știm

dacă respectivele hoţii s-au fă-

cut cu sau fără știrea și concursul

lui Chirtoacă, acesta lăsându-se

folosit în mod dezonorant de cei

pe care tot el i-a promovat sau

i-a menţinut în funcţii. Răspun-

sul la această întrebare îl vom

afl a, probabil, după schimbarea

puterii. Căci așa e la noi, matra-

pazlâcurile unei guvernări devin

cunoscute opiniei publice doar

după ce aceasta este debarcată

de opoziţie.

Singurul lucru pe care îl pu-

tem prezenta drept realizat cu

brio de Dorin Chirtoacă în cei

4 ani de mandat este compro-

miterea până la capăt a ideii de

schimbare, a speranţei că tinerii

pot guverna altfel decât foștii

nomenclaturiști sovietici, deghi-

zaţi astăzi în democraţi, liberali,

socialiști. Chirtoacă confi rmă o

dată în plus justeţea zicalei „Nu

tot ce zboară se mănâncă”.

De ce nu Dodon Unii dintre susţinătorii lui

Dodon ar putea aduce mai multe

argumente în favoarea acestuia. Bunăoară, spre deosebire de

Chirtoacă, candidatul comuniș-

tilor la funcţia de primar general al municipiului Chișinău, Igor

Dodon, este un bun administra-

tor, un bun economist. Dodon a demonstrat, în mandatul său de

ministru al Economiei în guver-

nele Tarlev și Greceanâi, că știe a administra cu chiverniseală,

și lucrul acesta îl recunosc toţi.

Chiar și oponenţii lui Dodon ar ști cum să scoată orașul din mize-

ria în care l-a adus Chirtoacă. Mai mult, putem afi rma că Dodon nu

are tentaţia de a băga mâna în

buzunarul statului. El nu a făcut lucrul acesta atunci când a deţi-

nut funcţia de ministru al Eco-

nomiei. Dacă ar fi avut această tentaţie și ar fi pus-o în aplicare,

bănuim că acum puterea ar fi

scos la suprafaţă eventualele furtișaguri ale lui Dodon pentru

a-l compromite. Puterea nu are

ce să-i incrimineze, nu a scos la iveală nici măcar un dosar cusut

cu aţă albă, cum se obișnuiește să se procedeze pe la noi atunci când lipsește „kompromatul”.

Lumea spune că Dodon o duce bine-mersi, că îi merg bine afacerile personale, chiar dacă nu sunt trecute pe numele său, și nici el nu ar fi prea lacom ca să nu se mulţumească cu ceea ce are și să vrea să-și sporească averile pe seama statului. Aces-tea fi ind constate, s-ar părea că Dodon este candidatul perfect la funcţia de primar general al municipiului Chișinău. Și asta chiar dacă este comunist cu acte în regulă. Toţi știu că Dodon nu împărtășește nici măcar cât e negru sub unghie ideologia lui Marx și Engels, că s-a înscris în rândurile PCRM doar pen-tru a candida din partea celui mai mare partid de opoziţie și, eventual, pentru a prelua de la Vladimir Voronin șefi a acestei formaţiuni încă nereformate. Totuși, eu nu aș vota pentru Igor Dodon la alegerile din 5 iunie, așa cum nu voi vota nici pentru Dorin Chirtoacă.

Rezervele mele sunt legate de un șir de ieșiri „moldoveniste” ale

lui Dodon. În mod cu totul inex-plicabil, chiar în debutul acestei campanii electorale locale, Igor Dodon s-a apucat să promo-veze teoria moldovenismului exclusivist și agresiv, inventată de Kremlin în timpul dictaturii staliniste, ai cărei promotori pre-tind că moldovenii, ca identitate etnică, nu ar fi români.

Toţi cei care resuscită și exaltă problema identităţii etnice în Republica Moldova sunt pasibili de a fi consideraţi dușmani ai binelui comun. Cei care doresc binele acestui popor nu se apucă să-l împartă în două tabere, în moldoveni și români, pentru a le contrapune. Iată că Igor Dodon s-a apucat de trebușoara aceasta. Nu cred că a făcut-o din convin-gere. S-ar putea ca fi nanţatorii campaniei sale electorale, care se afl ă undeva în Răsărit, să-i fi cerut să agite niţel fl amura teoriei mol-doveniste pentru a le mângâia niște orgolii mai vechi.

În alt context, ușurinţa cu care Dodon a acceptat să se înroleze ca mercenar, fi e și temporar, în absurdul război identitar, nu ar fi constituit o mare scofală, putând

fi trecută cu vederea. Dar acum, când rușii, împreună cu nemţii, s-au apucat să ne impună un nou plan Kozak, să federalizeze Re-publica Moldova pentru a o sub-ordona Tiraspolului, avem obli-gaţia să fi m foarte atenţi pe cine alegem în funcţia de primar al capitalei. Dacă Dodon a acceptat să facă fi guraţie „moldovenistă” în războiul identitar, menţinut la Chișinău din mijloace fi nanciare venite din străinătate, cine ne poate da asigurări că acest Do-don, deja în funcţia de primar general al municipiului Chișinău, nu va accepta să facă jocul ruși-lor și al nemţilor în chestiunea transnistreană? Și apoi, pentru nimeni nu constituie un secret că cercurile din străinătate care promovează moldovenismul în Republica Moldova sunt tot aceleași care doresc și federa-lizarea ţării noastre. Dacă Igor Dodon a acceptat să ia parte la prima diversiune, s-ar putea ca acesta să accepte să participe și la a doua. Iată de ce eu nu l-aș vota pe Dodon.

Mai există și factorul Filat. Este evident că premierul Filat

este o marionetă în mâinile nemţilor și rușilor, pe care aceș-tia se pregătesc să o folosească împotriva intereselor funda-mentale ale Republicii Moldova. Dacă mai ţinem cont și de „încăl-zirea” relaţiilor dintre PLDM și PCRM, atunci venirea lui Dodon în fruntea capitalei ar putea să sporească șansele adepţilor federalizării, adică a transnistri-zării Republicii Moldova.

Dacă nu s-ar lăsa antrenat în războiul identitar fratricid, Igor Dodon ar putea deveni un ve-ritabil lider naţional, capabil să consolideze societatea în jurul său. Așa însă, el riscă să ajungă doar liderul unei tabere belige-rante împotriva alteia, într-un război în care nu are de câștigat nici una dintre părţi, ambele pierzând, adică pierzând socie-tatea în ansamblu.

De ce da Buşilă Dacă nu-l votezi pe Chirtoacă

și dacă nu-l votezi nici pe Dodon, atunci pentru cine îţi dai votul? - mă vor întreba, probabil, unii dintre cititorii acestui text. Le-gitimă întrebare.

Eu am să-l votez pe Radu Bușilă.

Există mai multe argumen-te în favoarea acestei opţiuni electorale, dar nu voi invoca decât două. Prima: Deși este tânăr ca și Dorin Chirtoacă, spre deosebire de acesta, Radu Bușilă este omul faptei, nu al declara-ţiilor sterile și al promisiunilor neîndeplinite. Dacă va ajunge primar, Radu Bușilă nu va sta cu mâinile în sân timp de 4 ani de zile, ci, zi de zi, va acţiona cu tenacitate și competenţă pentru a realiza în practică programul său electoral, punându-se în interesul cetăţeanului, nu al grupurilor oligarhice. A doua: Spre deosebire de Igor Dodon, de Radu Bușilă poţi fi sigur că nu va face jocul străinilor, că nu se va apuca să legitimeze teoria stalinistă a moldovenismului și nici să federalizeze Republica Moldova. Și prin asta am spus totul despre Radu Bușilă.

Cât despre ceilalţi candidaţi, ceilalţi nu contează. Nici nu merită să le pomenim numele în context.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Numărul din luna mai 2011 al revistei germane „DGAPanalyse kompakt”, editată de Societatea Germană pentru Politică Exter-nă (Deutsche Gesellschaft für Auswärtige Politik), inserează un articol cu privire la Republica Moldova, semnat de cercetătorul Stefan Meister de la Centrul pen-tru Europa Centrală și de Răsărit al Fundaţiei Robert Bosch. Au-torul titrează: „A turning point for Moldova? A challenge for the EU and Moldova” (Un punct de cotitură pentru Moldova? O pro-vocare pentru UE și Moldova).

Articolul ne-a atras atenţia pentru fi neţea și exactitatea observaţiilor făcute de Stefan Meister pe marginea realită-ţilor politice de la noi, fapt pentru care găsim potrivit să prezentăm pentru citi-torii noștri câteva dintre ideile autorului.

Sprijin acordat în avans, pe încredereStefan Meister face o scurtă trecere

în revistă a sprijinului fi nanciar acordat ţării noastre, precizând că „Republica Moldova a decis să se deschidă către Uniunea Europeană, fi ind recompen-sată în schimb cu un sprijin fi nanciar mai consistent. În afara unui credit de 100 de milioane de euro din partea UE, Republica Moldova a primit 580 de mili-oane de dolari de la FMI, în anul 2009, precum și o sumă totală de 1,9 miliarde de euro din partea mai multor parteneri (cum ar fi Comisia Europeană, Banca Mondială, FMI și Statele Unite) pentru programul său de reforme „Să regândim Moldova” (Re-Think Moldova)”.

După doi ani de retorică, AIE nu a implementat reforme fundamentaleDecepţiile și rezervele partenerilor

occidentali ai Chișinăului nu au întârziat să apară, așa cum era și fi resc, remarcă Stefan Meister. Analistul german subli-niază lipsa unui progres real în imple-mentarea unor reforme fundamentale, arată cauzele acestei situaţii și susţine: „Cu toate acestea, punerea în aplicare a reformelor în condiţiile unor capa-cităţi limitate ale aparatului birocratic rămâne o mare provocare pentru noul guvern. După doi ani de retorică nouă

practicată de coaliţie, nu au fost imple-mentate reforme fundamentale. Inca-pacitatea de a alege un nou președinte, din cauza impasului cu PCRM și a inte-reselor divergente din sânul coaliţiei, a împiedicat orice progres real. Interesele personale ale liderilor coaliţiei ar trebui să fi e subordonate intereselor ţării. Pe de altă parte, ţara are nevoie de mai mult sprijin din partea UE, pentru a fi în măsură să-și modernizeze administraţia. UE ar trebui să pună un accent mai mare pe creșterea capacităţilor instituţionale și să ajute guvernul moldovean să înţe-leagă modul în care funcţionează UE”.

Corupţia persistă, statul de drept nu funcţioneazăUnele dintre problemele persistente

în Republica Moldova sunt, în opinia lui Stefan Meister, statul de drept nefunc-ţional și corupţia. De aceea, analistul german susţine: „De asemenea, având experienţă în lupta contra corupţiei și a consolidării statului de drept, Bruxel-lesul ar trebui să ofere expertiza sa în ambele domenii”.

UE cere reforme în schimbul anulării regimului de vize„Pentru Guvernul Republicii Moldova

obţinerea dreptului de călătorie fără vize în interiorul UE constituie o miză-cheie în faţa propriilor cetăţeni pentru

implementarea reformelor economice și politice”, remarcă Stefan Meister, ca imediat să precizeze: „UE ar trebui să profi te de această opţiune, recurgând la stimulente mai bune pentru a deter-mina Guvernul Republicii Moldova să implementeze reformele. Eliminarea vizelor de călătorie ar putea contribui, de asemenea, la soluţionarea confl ic-tului transnistrean, deoarece ar face Republica Moldova mai atractivă pentru locuitorii din Transnistria”.

Nici un rezultat concret în soluţionarea diferendului moldo-rus din TransnistriaÎn legătură cu înţelegerile ruso-ger-

mane privind federalizarea Republicii Moldova, cercetătorul german arată că acestea nu au adus, deocamdată, nici un fel de rezultat palpabil. „Iniţiativa ger-mană lansată la Meseberg în iunie 2010, având drept scop să facă din cazul Trans-nistriei un test pentru cooperarea dintre UE și Rusia, constituie un pas într-o direc-ţie corectă, însă nu a dat, până în prezent, nici un rezultat concret”, remarcă Stefan Meister. El nu întârzie să arate și cauzele acestei stări de fapt: „Rusia nu dorește progrese în soluţionarea confl ictului transnistrean, întrucât, într-un asemenea caz, ar trebui să renunţe la unul dintre instrumentele sale de infl uenţă asupra politicii din Republica Moldova”.

Rusia insistă pe menţinerea statu-quoului şi a sferei sale de infl uenţăÎn continuare, Sfefan Meister con-

stată cu mult realism: „Cât privește UE, este necesar ca aceasta să ia mai în serios Republica Moldova și confl ictul transnistrean, transformând cazul într-un adevărat test pentru acest anga-jament. Un asemenea pas presupune necesitatea ca UE și ţările sale membre să fi e consecvente în negocierile lor cu Rusia, chiar dacă acestea riscă o con-fruntare cu Moscova. Atât timp cât UE va accepta modul în care Rusia folo-sește confl ictele din spaţiul postsovietic pentru păstrarea statu-quoului și men-ţinerea sferei sale de infl uenţă, nici o schimbare nu se va produce astfel”.

Zona de liber schimb trebuie să producă efecte măsurabileRevenind la relaţiile dintre Bruxelles și

Chișinău, analistul german opinează: „UE ar trebui să dezvolte în continuare instru-mentele sale, cu scopul de a produce efecte măsurabile. În cazul Republicii Moldova acest lucru înseamnă începerea negocierilor pentru o zonă aprofundată și cuprinzătoare de liber schimb (ZACLS) și recompensarea reformelor prin deschi-derea sectorului agricol european pentru produsele moldovenești. Introducerea liberei circulaţii a călătorilor și construi-rea unor relaţii instituţionale privilegiate ar trebui, de asemenea, să facă parte din pachet. Bruxellesul ar trebui să pună în cele din urmă mai mare accent pe spri-jinul acordat societăţii civile, îmbunătă-ţind accesul la programele UE, cum ar fi cele privind schimburile culturale și edu-caţionale, serviciile de voluntariat și de asistenţă în vederea organizării efective a societăţii civile”.

UE pune condiţii şi va sancţiona lipsa progresului în implementarea reformelorAsistenţa și sprijinul UE nu pot fi

obţinute decât în schimbul îndepli-

nirii unor condiţii clare, iar lipsa de progres real în promovarea reforme-lor urmează a fi sancţionată, este de părere Stefan Meister. Punând punc-tul pe i, acesta remarcă principial: „Pe de altă parte, Bruxellesul ar trebui să sancţioneze mai clar ţările care nu implementează reformele anunţate. În timp ce s-au înregistrat progrese în negocierile dintre Republica Moldova și există întârzieri în punerea în aplicare a unor reforme majore de către actuala coaliţie de guvernământ din Republica Moldova”.

Riscul derapajelor spre trecutul totalitar, sub AIEAnalistul german face, în acest con-

text, trimitere la precedentul și lecţia ucraineană. „După cum arată alternanţa la guvernare din Ucraina în urma ale-gerilor din 2010, principala provocare pentru actuala guvernare din Repu-blica Moldova constă în stabilizarea instituţională împotriva derapajelor spre trecutul totalitar și în implementa-rea unor reforme cardinale de natură să schimbe efectiv regulile de joc”, susţine Stefan Meister. „Principalele sarcini ale procesului guvernamental de reformă constau în a face posibilă competiţia politică, a crește gradul de indepen-denţă a mass-media și a consolida soci-etatea civilă”, mai atrage atenţia analis-tul german.

Recurs la o metodă verifi cată: biciuşca şi zăhărelulAici însă, Stefan Meister recurge

la o abordare cât se poate de francă și spune fără ocoliș: „UE ar trebui să intensifi ce sprijinirea acestui proces, precum și să aplice procedeul biciuș-tii și zăhărelului (carrots and sticks)”. Biciușca și zăhărelul UE ar avea rostul lor clar, în opinia analistului german: „Aducerea societăţii moldovenești în acest proiect major de reformă ar însemna desprinderea de moștenirea sovietică, de natură să-i permită Repu-blicii Moldova să avanseze în mod real către o societate europeană deschisă și pluralistă”.

Vlad CUBREACOV, FLUX

„Termocomul” şi… termofrigiderul

Stimaţi cititori, citiţi vă rog cu atenţie fraza de mai jos, dar fără a încerca să înţelegeţi ceva, pentru că acest lucru este imposibil. „În prima zi de vară, SA „Termocom” își informează consumatorii că vara nu e un frigider în care să depozităm căldura și solicită achitarea restanţelor”. Ha-ha-ha! Pe bune, chiar așa spune comunicatul de presă al „Termocomului”.

Cei de la „Termocom” au inventat ceea ce încă nimeni nu a reușit până acum: TERMOFRIGIDERUL! Să mai zică acum cineva că româ-nul nu s-a născut inventator! Totuși, nasc și la Moldova oameni! Și nu oareșice oameni, ci numai și numai oameni deștepţi și ingenioși de mama focului.

Deci, „Termocomul” „își informează consumatorii că vara nu e un frigider”. Păi, e atât de prost acest „Termocom” de crede că clienţii săi ar putea avea impresia că vara e un frigider? Vara este unul dintre cele patru anotimpuri ale anului, iar frigiderul este un aparat electrocas-nic. Cum ar putea cineva să confunde un anotimp cu un aparat elec-trocasnic? Și apoi vara este foarte cald, iar în frigider este frig, că de aia e frigider. Și dacă în frigider e frig, cum am putea depozita în el căldură?

Să nu se supere nimeni, dar e cam dus cu pluta „Termocomul” nostru. Și o spunem cu toată seriozitatea, pentru că fraza de mai sus trădează starea facultăţilor intelectuale ale celor care conduc respec-tiva instituţie.

Când am văzut că ne vine pe poșta electronică un comunicat de la Serviciul de presă al „Termocomului”, ne-am bucurat, crezând că admi-nistraţia instituţiei a catadicsit, în sfârșit, să ne răspundă la întrebările formulate în ediţia trecută a ziarului FLUX, în materialul de investigaţie „Secretele „Termocomului”. Dar iată că, în loc să răspundă public unor acuzaţii privind modul de cheltuire a banilor într-o instituţie publică municipală, ciceronii de la „Termocom” se dedau unor agramaţii cu pretenţie de sentinţă fi losofi că. Și lucrul acesta se întâmplă în timp ce o bună parte dintre chișinăuieni, consumatori ai energiei termice de la „Termocom”, au ajuns la sapă de lemn din cauza facturilor venite de la furnizorul municipal de căldură.

Pentru că, deocamdată, nu avem un răspuns ofi cial la informaţi-ile prezentate de noi vinerea trecută, cerem din nou explicaţiile pe care ni le datorează administraţia „Termocom”, în frunte cu directorul Mihail Cernei. Ba mai mult, cerem să vină cu explicaţiile de rigoare și primarul general Dorin Chirtoacă, care l-a instalat pe Mihail Cernei în respectiva funcţie. Altfel, cum le poţi cere consumatorilor, unii dintre ei având un venit mizerabil de doar câteva sute de lei pe lună, să achite fracturile, dacă administraţia „Termocom” folosește în mod neraţional și în interes propriu respectivele resurse fi nanciare.

Întrebările la care conducerea „Termocomului” refuză să răspundă se referă la un șir de cheltuieli exagerat de mari din contul întreprin-derii, implicit din buzunarele consumatorilor, pe care și le-a permis noul director Mihail Cernei, imediat după instalarea sa în fruntea întreprinderii. Iată care sunt întrebările noastre, domnilor Cernei și Chirtoacă:

- Este adevărat că directorul Mihail Cernei și-a procurat din banii întreprinderii o mașină de serviciu pentru uz personal, mai exact o limuzină de lux marca Scoda Superb, care a costat întreprinderea fali-mentară SA „Termocom” aproape 500 de mii de lei?

- Este adevărat că Cernei a dispus să fi e procurate, pentru dotarea propriului birou și a celor ale adjuncţilor săi, covoare scumpe și mobilă nouă, care au costat, de asemenea, sume impunătoare de bani?

- Este adevărat că, pentru a nu mai fi nevoit să ia masa la una dintre cele 5 cantine din preajma sediului „Termocom”, Cernei și-a construit propria cantină, scoţând în acest scop din contul întreprinderii și din buzunarele consumatorilor încă peste 500 de mii de lei?

- Este adevărat că noul director a dispus extinderea și dotarea punctului medical din incinta instituţiei, care a costat încă peste 700 de mii de lei?

- Cu ce scop au fost efectuate un șir de „deplasări de serviciu”, extrem de costisitoare, tot din contul consumatorilor de căldură, la Kiev, Moscova, Lvov, Praga, Danemarca ș.a.?

- Și, nu în ultimul rând, de ce a fost nevoie de adoptarea, la ordinul expres al noului director, a Regulamentului privind secretul comercial la SA „Termocom”, care prevede secretizarea practic a tuturor activi-tăţilor întreprinderii, iar angajaţii acesteia au fost forţaţi să semneze angajamentul că nu vor divulga nici unul dintre „secretele” stabilite de noul regulament al lui Mihail Cernei? Or, acest Regulament încalcă fl agrant Legea cu privire la energetică Nr.1525-XIII din 19.02.98, mai exact Articolul 16, care se referă la transparenţa deciziilor ce vizează obiectivele energetice de interes public.

Sperăm că următorul comunicat de presă venit de la „Termocom” va conţine explicaţiile solicitate de noi, dar nu va relata, spre dezola-rea noastră și a consumatorilor, despre nu mai știm care invenţie, cum ar fi , bunăoară, cuptorul de congelat pe timp de iarnă.

FLUX

Președintele interimar Marian Lupu zicea mai de-unăzi că și-ar dori o întâl-nire cu liderii partidelor din Alianţa de guvernă-mânt, înainte de alegerile locale din 5 iunie. Dar nu o întâlnire oarecare, ci una mai în văzul lumii și a televiziunilor. Nu pentru orgoliul personal, că lui îi ajunge și o ședinţă foto cu președintele Obama, ci pentru a-i da populaţiei indecise și inconștiente un semnal frumos și foar-te pozitiv.

„Alegătorii cu viziuni demo-cratice au nevoie de o motivare cât mai puternică, de încredere în reprezentanţii lor politici, care să-i mobilizeze pentru a participa activ la alegerile din 5 iunie”, le-a spus Lupu colegi-lor săi, evident, prin intermediul presei. Potrivit interimarului, iniţiativa sa pornește de la argu-mentul că cetăţenii așteaptă să vadă solidaritate în cadrul coali-ţiei de la guvernare. Și dacă asta așteaptă, asta să le dăm, că nu ne costă nimic. În schimb, foloasele ar putea fi impresionante.

De ce să nu-i oferi electoratului o imagine de faţadă, fără cusur și fără fi suri, dacă de asta are nevoie? Nu de salarii decente, nu de locuri de muncă, nu de preţuri rezona-bile, nu de guvernare responsa-bilă, nu de schimbările promise, ci

de o poză dulce cu cei trei bărbaţi ai neamului, cu ura de pe chipuri ușor retușată și cu rictusuri care să treacă drept zâmbete binevo-itoare. Adică, uitaţi-vă ce frumoși și ce prietenoși suntem, pătrun-deţi-vă și motivaţi-vă. Votaţi-ne, pentru că alţii mai buni decât noi nu există. Nu contează că între două scrutine ne bălăcărim și ne fl ocăim de ne zboară penele, nu contează că ne tragem unul altuia preșul de sub picioare și suntem gata să ne omorâm pentru func-ţii, putere, interese și infl uenţă.

Să nu zici că este culmea cinis-mului și făţărniciei. Cel care se vrea cu orice preţ președinte de ţară, care se pretinde mare ocro-titor al normelor de drept, politi-cian responsabil și cu gândul la popor, își îndeamnă colegii de la guvernare să-i mintă pe cetăţenii acestei ţări pe care pretind că o guvernează. Pentru că nici vorbă de reconciliere și renunţare la interese economice, la interesele de partid, la vânzoleala dezgustă-toare pentru putere. Toate aces-tea rămân în vigoare, dar vor con-tinua după alegeri, după ce vor mai pune mâna pe o halcă bună de putere, pe care vor încerca să o rupă unul de la celălalt cu și mai multă înverșunare.

Lupu a punctat foarte clar că lupta se duce pentru sufl etele indecișilor. De „conlucrarea” de-a dreptul uluitoare din cadrul AIE ar trebui să fi e impresionaţi, în primul rând, „cei care încă mai sunt păcă-

liţi de comuniști, dar, mai ales, cei care iau decizia de vot în ultimele zile”, a precizat el. Adică, de ce să-i păcălească comuniștii, dacă-i putem păcăli noi. Că știm cum se face, pentru că ne-am școlit și noi prin „universităţile” comuniștilor. Arătăm un pic de „conlucrare”, le vorbim despre principii, valori și vectorul european și-i băgăm ușor „într-o zonă de refl ecţii” din care să nu mai iasă decât la alege-rile următoare.

Și încă un gând strălucit al ilustrului politician trebuie remar-cat, pentru că el demonstrează toată esenţa găunoasă a politici-enilor care ne guvernează. „Dacă așteptaţi politici de susţinere din partea statului, este fără perspectivă să susţineţi opozi-ţia sau să staţi acasă. Mai ales că aveţi o alternativă – Partidul Democrat – care promovează aceste politici în actuala putere de stat”, le-a transmis președin-tele democrat alegătorilor.

Ce a sugerat, de fapt, Marian Lupu? El a spus foarte clar că la împărţitul banilor către autorită-ţile locale se va ţine cont de care și cum a votat, de la ce formaţiune politică este primarul unei locali-tăţi sau alta. Adică, fi nanţarea localităţilor republicii se va face pe criterii politice, fapt reproșat și de deputaţii comuniști la vota-rea bugetului pentru anul 2011. Chit că la vremea lor, comuniștii au procedat exact la fel. Dar, ne întrebăm, asta să fi e schimbarea?

Altă guvernare, aceleași metode? Or, inclusiv pentru aceste excese a fost criticată guvernarea comu-nistă și debarcată de la putere. Ei, dar lui Marian Lupu i se iartă, pentru că el altceva nu a văzut și nici nu știe să facă. Pentru că afl area îndelungată într-o func-ţie-cheie în perioada guvernării comuniste nu putea să nu lase o amprentă adâncă în conștiinţa și mentalitatea acestuia.

Însă, mai nou, am afl at că premierul Vladimir Filat i-a dat o veste tristă președintelui inte-rimar. Acesta nu vrea să se întâl-nească cu Lupu, mai ales, a pre-

cizat el, că șeful liberalilor nici nu este pe acasă. Fiecare cu treburile și cu alegerile sale, a dat de înţeles premierul.

Moralist și preocupat de grija ţării precum este, Filat i-a zis lui Lupu că nu prea au de ce ieși împreună pe la televiziuni. Trebuie să facem lucruri palpa-bile, a spus liderul PLDM, suge-rându-le, în context, democraţi-lor să-și retragă candidatul din cursa pentru primăria capitalei, în favoarea candidatului liberal, așa cum au procedat ei cu Victor Bodiu.

Deci, poza de familie fericită

nu va fi realizată. Cel mai trist din această cauză pare să fi e liberalul Mihai Ghimpu, care tare n-ar vrea să-și închipuie cumva cetăţenii că Alianţa este pe ducă, chiar-chiar „aproape de cimitir”. Și cine vrea să ajungă la cimitir, fi e el și unul politic?

În ceea ce-l privește pe Lupu, acesta, cel puţin, are conștiinţa datoriei îndeplinite. Și dacă elec-toratul dezgustat nu va vota așa cum își doresc guvernanţii, interi-marul va fi împăcat. El, cel puţin, a vrut să ne „motiveze” și să ne „mobilizeze”. Dar nu a putut.

Ioana FLOREA, FLUX

Lupu a vrut „să ne motiveze”, dar nu l-au lăsat aliaţiiLupu a vrut „să ne motiveze”, dar nu l-au lăsat aliaţii

Biciuşca şi zăhărelul UE pentru guvernarea de la Chişinău

MICA PUBLICITATECitare publică

Judecătoria Călărași solicită prezentarea cetăţeanului Bobeico Victor (cu ultimul domiciliu în satul Horodiște, raionul Călărași) pentru data de 05 iulie 2011, ora 10:00, la ședinţa judiciară (orașul Călărași, strada Alexandru cel Bun, 153, biroul 1) în calitate de pârât pe cauza civilă privind desfacerea căsătoriei, intentată la cererea reclamantului Baier Zinaida. În caz de neprezentare, cererea va fi examinată în lipsa Dumneavoastră.

Judecător Grigore Daşchevici

3 IUNIE 2011 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Interviu

- Ce s-a discutat și ce s-a de-cis în cadrul conferinţei? Ce atitudine au luat autorită-ţile în această chestiune?

- În temei, am pus în faţa conducerii autonomiei pro-blema privind necesitatea revenirii la un organ vamal cu împuterniciri depline pe teritoriul Găgăuziei, adică a Biroului Vamal, așa cum a fost până în anul 2006. În plus, am discutat și aspecte privind actuala conducere a Vămii, deoarece, odată cu numirea în funcţie a noului șef, situaţia de aici s-a schimbat într-o direcţie extrem de negativă. Astfel, procedurile vamale au devenit mai greoaie, a crescut nemotivat durata vămuirii. Tot în această perioadă, a fost cre-at și un așa-zis terminal, care constă din niște îngrădituri, unde transportul este mânat și închis ca într-un soi de capca-nă. În asemenea condiţii, pro-prietarii acestor transporturi psihologic devin mai maleabili și mai cooperanţi, adică este mai ușor să „lucrezi” cu ei.

Crearea acestui terminal nu-și are rostul și este absurdă din punctul de vedere al jude-căţii sănătoase. Desigur, vama trebuie să-și îndeplinească funcţiile. Am putea înţelege menirea acestui terminal dacă ar fi vorba despre un depozit vamal, unde ar putea fi des-cărcate mărfurile ce prezintă anumite probleme, pentru a fi supuse unei verifi cări, unui control suplimentar. Însă nu există un asemenea depozit, nu există spaţii unde ar putea fi descărcată marfa, nu sunt ha-mali, nu există tehnică specială pentru manevrarea încărcătu-rilor. Din acest motiv, sunt de-teriorate utilajele costisitoare. De exemplu, unui coleg de-al meu, conducător al unei fabrici de vinuri, i-au fost distruse aici echipamente italiene foarte scumpe, în momentul când acestea au fost reîncărcate din-tr-o mașină în alta. Cu o situa-ţie similară m-am confruntat și eu. Nemaivorbind de faptul că transporturile sunt reţinute aici zile în șir. Ultima dată, de exemplu, mașina mea a stat în terminalul respectiv în jur de o săptămână.

La vămi noi, tot noi- Au reacţionat în vreun fel autorităţile la demersul dumneavoastră?

- Noi am expediat docu-mentele adoptate în cadrul Conferinţei Uniunii Întreprin-zătorilor din Găgăuzia nu doar conducerii autonomiei, ci și celei a Serviciului Vamal, dar, din păcate, reacţia a fost destul de anemică. Nu pot să-mi explic din ce motive. Auzisem că ar fi pregătite niște demersuri în vederea transferării Vămii la Comrat. Dar toată chestiunea a luat o turnură foarte interesan-tă și nu este clar la moara cui am turnat noi apă. Problema este că șeful Postului Vamal, Pala-marciuc, o persoană extrem de controversată, care s-a discredi-tat pe unde a muncit anterior, a preluat iniţiativa noastră și s-a inclus foarte activ în lupta pen-tru revenirea Biroului Vamal la Comrat. Și este explicabil de ce. Or, acesta speră la o ascensiune pe scară profesională. Astfel în-cât, este greu de presupus cum se vor întoarce lucrurile.

Aşteptăm investiţii străine, dar nici de cele interne nu ne pasă- Ce urmăresc, de fapt, oa-menii de afaceri din Găgă-uzia?

- Noi ne dorim o dezvoltare dinamică a regiunii, ne dorim o intensifi care a activităţii in-vestiţionale. Am să vă aduc un exemplu. La timpul respectiv, o companie turcă a realizat lucrări de construcţie a apeductului de la Ceadâr-Lunga. Este greu de imaginat câte obstacole au avut de înfruntat aceștia pentru a introduce temporar pe terito-riul nostru tehnica necesară îndeplinirii lucrărilor. Repre-zentanţii companiei, care au executat lucrări de construcţie în mai multe ţări ale lumii, au afi rmat că a fost pentru prima dată când au întâmpinat astfel de probleme. Și pot fi aduse numeroase exemple de acest fel. Poate că în alte regiuni ale republicii, investitorii străini, companiile occidentale activea-ză cu mai mult succes. În ceea ce privește sudul însă, nu am prea cunoscut asemenea exemple în ultimii ani, poate doar în afara câtorva care activează în zonele economice libere.

- Cu ce problemele concrete se confruntă întreprinză-torii locali care, în virtutea activităţii pe care o des-fășoară, au tangenţe cu vama?

- Există o hotărâre a Gu-vernului Republicii Moldova potrivit căreia activele materi-ale importate, incluse de către agentul economic în capitalul statutar al întreprinderii, sunt scutite de TVA și taxe vama-le, evident, cu respectarea anumitor condiţii legale. Și anume aici este marele inte-res al aceluiași Palamarciuc și al Vămii de la Cahul. Aceste utilaje aduse în ţară și pe care întreprinzătorii noștri încear-că să le includă în capitalul statutar înseamnă, de fapt, investiţii interne importante. Și s-ar părea că ar trebui să-i susţinem pe oamenii noștri de afaceri, să dezvoltăm investi-ţiile interne, să nu așteptăm doar investiţii din exterior. Dar anume aici apar cele mai mari probleme, sunt create tot felul de obstacole și căutate clenciuri, chiar dacă importu-rile sunt efectuate în condiţii-le legii și sunt respectate toate formalităţile. De cele mai multe ori, anume oamenilor de afaceri din Găgăuzia le este refuzat dreptul de a benefi cia de aceste scutiri. În schimb, cazurile de „vămuire” cu în-lesniri a unor mașini de teren dintre cele mai scumpe, cred că sunt destule în Republica Moldova. Deciziile în acest sens nu le ia Palamarciuc, nu le ia șeful Biroului Vamal Cahul, pentru a nu-și asuma o responsabilitate personală în acest sens. În schimb, la Cahul a fost creată o comisie care

decide cine poate beneficia de prevederile respectivei ho-tărâri de Guvern. Astfel încât nici nu ai pe cine te plânge, doar verdictul a fost dat de un organ colegial și, deci, nimeni nu este responsabil.

Dacă critici, îţi faci duşmani şi probleme- Consideraţi că probleme-

le pe care le aveţi personal

au legătură cu luările dum-

neavoastră de atitudine

împotriva conducerii Pos-

tului Vamal?

- Nu încape nici o îndoială că este anume așa. Încă în toamna anului trecut, Vama a organizat o întâlnire cu între-prinzătorii din regiune, la care am participat și eu. La respec-tiva întâlnire, am formulat unele opinii critice cu privire la activitatea Postului Vamal, inclusiv a respectivului termi-nal. Și vreau să precizez că nu au fost critici dure, nu am atins chestiuni de corupţie sau alte aspecte mai profunde care se întâmplă acolo. M-am referit doar la aspecte de organiza-re, la unele aspecte care mie mi s-au părut incorecte. Cu toate acestea, în urma acestei luări de atitudine, m-am ales cu o mulţime de dușmani, și anume de atunci am început să mă confrunt cu probleme în activitatea mea de între-prinzător.

„Undă verde” pentru unii şi încălcări căutate „cu lumânarea” pentru alţii- Colegii dumneavoastră menţionau faptul că sunt prejudiciaţi, îndeosebi, agricultorii din regiune.

- Este așa și am să vă aduc câteva exemple în acest sens. Cunosc un investitor străin care activează la noi în do-meniul agriculturii. Acesta a introdus în ţară, pentru folosinţă temporară, tehnică agricolă, inclusiv tractoare scumpe, produse de firme cunoscute. Dar tehnica este tehnică și uneori se mai de-fectează. S-a defectat, de exemplu, cutia de viteză a tractorului. Pentru a o repa-ra, în perioada de garanţie, cutia de viteză ar trebui de-montată, dusă la întreprin-derea producătoare și adusă înapoi. Credeţi că se poate? Nici vorbă! Nu poţi să scoţi din ţară doar piesa defectă, ci tot tractorul, iar apoi să-l reintroduci, respectând toate procedurile vamale. Credeţi că respectivul tractor va mai fi adus înapoi, îi trebuie cuiva asemenea bătaie de cap? Nu pot să învinuiesc pe cineva concret de această situaţie, pentru că există o instrucţiu-ne a Departamentului Vamal în acest sens. Ne-am adresat

în repetate rânduri autori-tăţilor cu această problemă, a existat și o încercare de iniţiativă legislativă, care însă s-a pierdut pe undeva, prin cabinetele funcţionarilor.

Sau, un alt exemplu. Cineva importă piese de schimb pen-tru tehnica agricolă, să zicem, din Ucraina. La verificarea unor astfel de încărcături, șeful Postului Vamal preferă să par-ticipe personal. Este vorba de sute de denumiri, de piese de dimensiuni mai mari sau mai mici. Și în toată această încăr-cătură este găsită, de pildă, o piesă pe a cărei etichetă scrie că nu a fost produsă în Ucraina, ci, să presupunem, în Belarus. Înţelegeţi că există cooperare între întreprinderi, un anumit element poate fi făcut în altă parte. Și ce se întâmplă în acest caz? Importatorul nu achită o amendă pornind de la costul respectivei piese, ci amenda este calculată în proporţie de 40 până la 100 de procente din valoarea integrală a măr-fii. Iată de ce, anume aceste încărcături sunt verifi cate cu o deosebită minuţiozitate, pentru că vameșul care va depista astfel de „încălcări” are mari perspective de a fi apre-ciat și promovat. În schimb, întreprinderile sunt ruinate și sunt puse în situaţia de a-și suspenda activitatea. Iată de ce, foarte mulţi importatori sunt nevoiţi să treacă acum prin chinurile unor procese de judecată care durează luni de zile.

Sau, o altă situaţie. În ulti-mul timp, mai multă lume se îndeletnicește cu creșterea păsărilor. Puii de rasă, care au doar 24 de ore, sunt procuraţi din Ungaria. Imaginaţi-vă că mașinile care transportă acești pui trebuie să treacă absolut aceleași proceduri, la fel ca și cele care transportă, să zicem, niște piese de schimb sau alte articole, adică, să intre pe teritoriul terminalului, să staţioneze acolo, pe arșiţă, nu se știe cât timp. Dincolo de alte aspecte, acest mod de a pro-ceda mi se pare de-a dreptul inuman.

Pe de altă parte, există anu-mite fi rme privilegiate care, nu doar că nu intră pe teritoriul terminalului, dar nici măcar nu se apropie de postul vamal. Acestora doar li se ștampilează documentele și li se creează „coridorul verde”.

Controlul va-mal, mai de-parte de ochii lumii- Din câte știu, în preajma postului a existat o zonă pentru controlul vamal, care urma să fi e dezvolta-tă. De ce s-a renunţat la re-spectiva zonă în favoarea

terminalului? Cine a avut nevoie de asta?

- Clădirea Vămii a fost con-struită recent, este un edifi ciu frumos, în care statul a investit mijloace bănești substanţiale. La proiectarea zonei adiacente a fost prevăzută și o platformă, sufi cient de încăpătoare pen-tru această vamă. Dar de ce a fost necesară lichidarea ei? Probabil, din mai multe con-siderente. În zona respectivă, transportul care așteaptă să teacă procedurile vamale ar fi la vedere. Anumiţi conducă-tori, trecând pe acolo, s-ar fi putut interesa la un moment dat de ce vămuirea mărfurilor durează cu săptămânile, ar fi putut afla de nemulţumirile întreprinzătorilor, de unele ne-reguli. De aceea, s-a considerat că este mai bine ca procedurile respective să fi e operate mai departe de ochii lumii.

Avem nevoie de specialişti sau de oameni docili?- Reorganizarea anunţa-tă de Serviciul Vamal se face simţită la postul de la Comrat? Mă refer la re-încheierea contractelor de muncă cu angajaţii.

- Are loc, mai degrabă, o împărţire a oamenilor în ai voștri și ai noștri. Eu urmăresc activitatea vămii de la Comrat încă de la înfi inţarea ei, acum aproape douăzeci de ani. Vama a fost, practic, primul organ al autorităţilor centrale de stat din regiunea noastră. Anume noi, oamenii de afaceri, am insistat ca aceasta să fi e înfi in-ţată. În acest răstimp, aici s-au format specialiști foarte buni, care au acumulat experienţă de muncă substanţială. Dar unde sunt aceștia acum? Au fost împrăștiaţi pe la alte pos-turi vamale, prin alte raioane. Am în vedere, anume specia-liști care cunosc procedurile de perfectare a importurilor și exporturilor, nu de verifi care a transporturilor și bagajelor. În schimb, aici au fost adu-naţi oameni docili, care pot fi manevraţi după bunul plac al cuiva, care vor face tot ce li se va cere.

- Dumneavoastră afi rmaţi anterior că în ultima pe-rioadă s-a redus fl uxul de mărfuri care tranzitează Postul Vamal Comrat. În ce măsură s-a diminuat aces-ta?

Întreprinzătorii preferă mai bine să-şi abandoneze afacerile, decât să aibă de a face cu vama- Din păcate, am impresia

că nu s-a prea făcut o astfel

de analiză de către serviciile

abilitate ale autonomiei gă-

găuze, care ar trebui să urmă-

rească situaţia, să cunoască

și să analizeze informaţiile

privind volumul fi zic al impor-

turilor și al exporturilor. Dacă

ne vom referi la importuri, aici

s-a produs o ușoară diminu-

are. Astfel, dacă în perioada

1 ianuarie – 1 mai 2009 au

fost înregistrate un număr de

212 declaraţii la Postul Vamal

Comrat, în perioada similară

din 2010 numărul lor a fost

de 213, în aceeași perioadă

a anului 2011 au fost înregis-

trate 193 de declaraţii vamale.

Însă aceste cifre ar trebui

privite în contextul în care pe

republică cifra a crescut cu

aproximativ 30 la sută. Mai

mult ca atât, din anul acesta

a fost permisă vămuirea măr-

furilor importate din China la

Postul Vamal Comrat, ceea ce

reprezintă un volum destul de

impunător. Cu toate acestea,

numărul declaraţiilor rămâne

în continuare redus. Asta se

întâmplă, cred eu, întrucât,

din cauza unor numeroase

probleme cu care se confrun-

tă, importatorii preferă să se

înregistreze la alte posturi va-

male. Oamenii încep să caute

diverse scheme tenebroase

sau abandonează afacerile

care presupun contactul cu

postul nostru vamal. Vămui-

rea, în condiţiile legii, este și

așa foarte costisitoare, dat

fiind că asta include plăţi

importante către stat, plăţi

pentru serviciile de brokeraj

vamal, pentru staţionarea în

terminal (câte 240 de lei pen-

tru fi ecare transport, pentru

fi ecare zi de staţionare). Dar,

în afară de aceasta, niciodată

nu ai siguranţa că vameșul

nu va majora nejustificat

valoarea în vamă a mărfuri-

lor, după bunul său plac. Și

asta, chiar dacă toate actele

de însoţire a mărfii sunt în

perfectă ordine. Ce altceva

poate face importatorul, care

are transportul blocat în in-

teriorul terminalului, decât

să ajungă la o „înţelegere” cu

vameșul? În plus, majorarea

valorii mărfurilor înseamnă

o creștere a plăţilor vamale

și, implicit, o îmbunătăţire a

indicilor raportaţi de postul

vamal.

Consider că aceste pro-

bleme care împiedică dez-

voltarea dinamică a sudului

republicii ar trebui să intre ur-

gent în vizorul autorităţilor, a

organelor de drept și ar trebui

tratate cu toată seriozitatea,

pentru că altfel, regiunea riscă

să se transforme într-o gaură

neagră a economiei moldo-

venești.

Ioana FLOREA, FLUX

Sudul republicii ar putea deveni o gaură neagră Sudul republicii ar putea deveni o gaură neagră a economiei moldoveneştia economiei moldoveneşti

Întreprinzătorii din Găgăuzia au spart tăcerea și și-au exprimat des-chis nemulţumirea faţă de activitatea Postului Vamal Comrat și a „inovaţi-ilor” impuse de șeful postului, Igor Palamarciuc. Anterior, aceștia le-au adresat o scrisoare autorităţilor cen-trale și regionale, în care au relatat despre neregulile de aici, despre abu-zurile, corupţia și birocraţia cu care se confruntă agenţii economici care au afaceri în domeniul importurilor și ex-porturilor. Președintele Consiliului de conducere al Uniunii întreprinzătorilor din Găgăuzia, Victor Cârmâzî, a vorbit despre aceste probleme în cadrul unei emisiuni la postul local de televiziune TV2 și în publicaţia „Vesti Gagauzii”, aducându-i acuzaţii serioase șefului Postului Vamal Comrat al Biroului Va-mal Cahul, Igor Palamarciuc.

Numele lui Igor Palamarciuc a fi gurat în mai multe scandaluri de corupţie din cadrul sistemului. Astfel, acesta a fost pomenit și de ofi ţerul Serviciului Vamal din Moldova, Veaceslav Balacci, în contextul preluării de către noua conducere a unei scheme frauduloase de importare a cărnii, pusă la punct încă pe timpul guvernării comuniste.

În opinia lui, schimbarea șefului Pos-tului Vamal Comrat, în a cărui sub-ordine activează SRL „Carne Sud”, se înscrie în schema respectivă.

Potrivit relatărilor omului de afaceri Victor Cârmâzî, în anii 2005-2007, perioadă în care Igor Palamarciuc era șef de secţie la Vama Cahul, acolo a fost pus la punct un sistem bine orga-nizat de colectare a „dărilor” și scheme de contrabandă. Aproximativ 50-60 la sută din totalul telefoanelor mobile de pe piaţă, în acea perioadă, erau introduse în ţară prin contrabandă. În opinia lui Victor Cârmâzî, Biroul Va-mal Cahul ocupa un loc important în organizarea acestei scheme, care era una destul de simplă: încărcătura era introdusă pe la Cahul, marfa urmând să tranziteze, chipurile, teritoriul Republicii Moldova și să iasă din ţară pe la Postul Vamal Briceni. În realitate, marfa rămânea pe teritoriul republicii, unde și era comercializată.

Conform informaţiilor noastre, în urma scandalului de la Cahul, Pala-marciuc a depus cerere de plecare „be-nevolă” din sistem, ca, de altfel, și șe-ful de atunci al Biroului Vamal Cahul,

Veaceslav Lupu. Dar au fost reangajaţi

mai târziu, când în funcţia de director

al SVM a venit Viorel Melnic, Igor Pala-

marciuc fi ind numit inspector la Vama

Chișinău. După instalarea actualei

conduceri a SVM, Palamarciuc a ajuns

șef adjunct la Postul Vamal Varniţa,

dar se pare că și acolo a fost implicat

într-o serie de scandaluri, fapt pentru

care, probabil, a fost avansat și trimis

pe post de șef la Comrat. Și cum rela-

ţiile de rudenie sunt ceea ce caracte-

rizează SVM, mai menţionăm că Igor

Palamarciuc este fi nul de cununie al

lui Veaceslav Lupu, superiorul său de

la Cahul, iar până nu demult – șef la

Vama Leușeni și actualmente adjunct

la Vama Chișinău.

În data de 16 aprilie, a avut loc Con-

ferinţa Uniunii Întreprinzătorilor din

Găgăuzia, la care, între alte proble-

me, a fost discutată și situaţia privind

organul vamal din Găgăuzia. Despre

starea de lucruri la Postului Vamal

Comrat și problemele cu care se con-

fruntă oamenii de afaceri am discutat

cu președintele Uniunii Întreprinzăto-

rilor din regiune, Victor Cârmâzî.

3 IUNIE 20114 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIEminesciana

CO

NC

UR

SC

ON

CU

RS

Câştigă un abonament Câştigă un abonament la ziarul FLUXla ziarul FLUX

NumePrenumeAdresa

Telefon

Recunoaşteţi personajul?Persoana din imagine este:

Datele participantului la concurs:

Dragi cititori,Dragi cititori,

Redacţia FLUX continuă con-cursul care constă în identifi -carea unor personaje publice după siluetele pe care le pu-blicăm în ziar. Vă reamintim că cei care doresc să participe la concurs trebuie să decupe-ze talonul, să-l completeze, să indice răspunsul corect și să-l expedieze prin poștă la adresa: Redacţia FLUX, stra-da Nicolae Iorga, 8, Chișinău, Republica Moldova.

Concursul se desfășoară pe o perioadă de trei luni, iar câștigătorii vor fi desemnaţi în funcţie de numărul de răs-punsuri corecte. Învingătorii vor avea parte de surprize plăcute și vor câștiga și un abonament la ziarul FLUX.

Vedeţi alăturat numele celor care, până în momentul de faţă, ne-au trimis răspun-suri corecte. În următoarele ediţii vom anunţa numele celor care au dat răspunsuri corecte, ajunse, între timp, la redacţie. Deci, fi ţi cu ochii pe noi, pentru a vedea cine sunt câștigătorii. Și continuaţi să decupaţi taloanele din ziar, să identifi caţi personajul și să-l expediaţi la redacţie. Succes!

Redacţia FLUX

CONCURS

Recunoaşteţi personajul?

Concursul continuăDragi cititori,Concursul „RECUNOAȘTEŢI PERSONAJUL”

continuă. Până în momentul de faţă au trimis RĂSPUNSURI CORECTE pe adresa redacţiei FLUX următorii noștri cititori fi deli (în ordinea alfabeti-că a numelui): ARSENI Diana din Zăicana, Criuleni (1 răspuns); BABAIANU Ana din Pelinei, Cahul (5 răspunsuri); BACALU Maria din Sărata Veche, Fălești (7 răspunsuri); BALAN Andrei din Târșiţei, Telenești (4 răspunsuri); BEZMAN Tatiana din Chișinău (2 răspunsuri); BOTEZ Lina-Mihaela din Pleșeni, Cantemir (5 răspunsuri); BOTEZ Mihai din Pleșeni, Cantemir (1 răspuns); BRÂNZILĂ Tudor din Șișcani, Nisporeni (1 răspuns); CAPRIAN Ion din Jora de Mijloc, Orhei (5 răspunsuri); CÂȘLARI Constantin din Glinjeni, Fălești (1 răspuns); CEBAN Elizaveta din Bulbocii Noi, Soroca (7 răspunsuri); CEBOTARU Olga din Ocniţa, Ocniţa (8 răspunsuri);

CHISTOL Taisa din Chircani, Cahul (4 răspunsuri); CIUBARA Cornelia din Zăicani, Râșcani (1 răs-puns); COLUN Oxana din Verejeni, Telenești (1 răspuns); CONOGHEORGHE Vladimir din Slobozia Mare, Cahul (1 răspuns); COSTIN Eremia din Pă-ulești, Călărași (6 răspunsuri); CREŢU Constantin din Cahul (7 răspunsuri); FĂRÂMĂ Eugenia din Chișinău (6 răspunsuri); FLORESCU Liuba din Târ-șiţei, Telenești (1 răspuns); FORŢU Gheorghe din Manta, Cahul (3 răspunsuri); GABATIUC Maria din Baimaclia, Cantemir (1 răspuns); GÂLCĂ Oleg din Albineţul Vechi, Fălești (1 răspuns); GURĂU Andrei din Brânzeni, Edineţ (4 răspunsuri); JELDACOV Neli din Chișinău (2 răspunsuri); JUNCU Marine-la din Cihoreni, Orhei (7 răspunsuri); JURAVELI Alina din Cuzmenii Vechi, Fălești (2 răspunsuri); LAȘCU Ecaterina din Chiștelniţa, Telenești (1 răspuns); LUȘMANSCHI Denis din Codru, Chiși-nău (5 răspunsuri); MANOLE Elena din Stăuceni,

Chișinău (4 răspunsuri); MARIAȘ Vasile din Clocușna, Ocniţa (1 răspuns); MATVEICIUC Anatol din Chișinău (8 răspunsuri); MÂRZA Marcu din Iabloana, Glodeni (3 răspunsuri); MI-TROFAN Iuliana din Racovăţ, Soroca (2 răspunsuri); MOCANU Teodora din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCANU Veronica din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCĂNEŢ Aculina din Cristești, Nisporeni (6 răspunsuri); NICU-LA Diana din Câșliţa-Prut, Cahul (3 răspunsuri); OBOROCEANU Mihail din Selemet, Cimișlia (7 răspunsuri); OSIPOV Gherman din Piatra Albă, Ialoveni (5 răs-punsuri); PALADI Galina din Petreni, Drochia (1 răspuns); RAŢĂ Axenia din Ţânţăreni, Telenești (4 răspunsuri); SAVA Stepan din Coșcodeni, Sângerei (9 răspunsuri); SCHWETZ Vasile din Curchi, Orhei (2 răspunsuri); SOŢENCO Ștefan din Chișinău (6 răspunsuri); SEMENCIUC Victo-ria din Arionești, Dondușeni (6 răspunsuri); STAMATI Mihail din Ciutești, Nisporeni (5 răspun-suri); ŢURCAN Valentina din Pe-treni, Drochia (1 răspuns); URSU Nadejda din Vorniceni, Strășeni (5 răspunsuri); UZUN Ion din Colibași, Cahul (1 răspuns); UZUN Tatiana din Colibași, Ca-hul (1 răspuns); VECHIU Raisa din Suhuluceni, Telenești (9 răspunsuri); VERBIŢCHI Alexan-dru din Ungheni (5 răspunsuri); ZAPOROJAN Ion din Nimereuca, Soroca (5 răspunsuri).

Aceștia sunt doar partici-panţii la concurs care au trimis răspunsuri corecte. Unii dintre participanţi au trimis atât răs-punsuri corecte, cât și răspun-suri greșite. Alţi participanţi ne-au trimis răspunsurile fără decupajele din ziar. Doar răs-punsurile corecte, trimise cu decupajele din ziar, sunt luate în calcul la stabilirea câștigă-torilor. La această etapă ne-au trimis cele mai multe răspunsuri corecte următorii participanţi la concurs: CEBOTARU Olga din Ocniţa, Ocniţa (8 răspunsuri), VECHIU Raisa din Suhuluceni, Telenești (9 răspunsuri) și SAVA Stepan din Coșcodeni, Sânge-rei (9 răspunsuri). Concursul „RECUNOAȘTEŢI PERSONAJUL” se afl ă pe ultima sută de metri. Silueta publicată astăzi în FLUX este a unsprezecea și penultima dintr-un total de 12 siluete. În ediţia următoare (10 iunie) vom publica ultima siluetă, după care, la expirarea unui termen de 14 zile rezervate expediţiei poștale, redacţia va anunţa câștigătorii în ediţia de vineri, 24 iunie. Tot în ediţia din 24 iunie vom publica toate cele 12 siluete cu numele corecte ale personajelor. Surprizele plăcute vă așteaptă! Nu veţi regreta! Câștigaţi împreună cu FLUX!

Redacţia FLUX

Mihai Eminescu, scriitorul preferat de cei mai mulţi dintre români

Mihai Eminescu este scriitorul preferat al românilor, arată

un sondaj realizat de Insti-tutul Român pentru Eva-luare și Strategie (IRES), realizat în perioada 15-19 aprilie. Potrivit studiului, 10% dintre respondenţi au spus că le place să-l citească pe Eminescu, acesta fi ind urmat în topul

scriitorilor preferaţi de Alexandre Dumas (7%),

Mihail Sadoveanu (6%), Ma-rin Preda (4%) și Ion Creangă

(3%).Totodată, 9% dintre cei intervievaţi au susţinut că nu au un scriitor

preferat, iar procentul coincide cu cel al respondenţilor care nu au nici o carte preferată.

Mihai Eminescu este indicat drept scriitor preferat mai mult de res-pondenţii cu vârsta între 51 și 65 de ani și de cei care au ca pregătire școlară cel mult gimnaziul, Alexandre Dumas este preferat de generaţia 36-50 de ani, de cei care au liceul/școala profesională și locuiesc în Tran-silvania și Banat, iar cei cu vârsta între 51 și 65 de ani, cei care locuiesc în Moldova și au liceul sau școala profesională îl preferă pe Mihail Sado-veanu. Marin Preda este preferat de respondenţii de peste 65 de ani, de cei care locuiesc în zona de Sud a ţării, se mai arată în studiu.

Potrivit sondajului, pe Ion Creangă îl preferă cei fără școală sau cu cel mult gimnaziu și care locuiesc în Moldova. Din galeria scriitorilor români, cititorii îi mai preferă pe Liviu Rebreanu, Ion Luca Caragiale, Adrian Pă-unescu, Nichita Stănescu, Camil Petrescu sau George Coșbuc.

În sondajul IRES se mai arată că aproape 80% dintre români spun că nu au nici un scriitor român contemporan preferat. Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu, Dan Puric, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor și Mircea Dinescu obţin fi ecare câte un procent dintre preferinţele parti-cipanţilor la studiu.

Aproape jumătate dintre participanţii la studiu (46%) declară că citesc poezie. Preferinţa pentru acest gen se regăsește, mai degrabă, în rândul femeilor (53,2%), a celor cu rezidenţa în mediul rural (52%) și a locuitorilor din Moldova (51,4%). Dintre cititorii de poezie, cei mai mulţi (48%) îl preferă pe Mihai Eminescu. La mare distanţă urmează în topul preferinţelor Adrian Păunescu (6%), George Coșbuc (3%), Ion Minulescu și Nicolae Labiș (2%).

Sondajul a fost realizat în perioada 15-19 aprilie, pe un eșantion de 1.237 de indivizi, cu un subeșantion de 960 de subiecţi, respectiv 78%, care au declarat că citesc. Sondajul are o marjă de eroare de plus-minus 2,8% și a fost realizat prin metoda CATI.

Sursa: AGERPRES

Biserica și școala, atâta cer românii din Austro-Ungaria pe sama lor și, prin aceasta, și-au cerut păstrarea naţionalităţii și nimic mai mult. În deju-decarea lucrurilor acestei lumi și, mai ales, în seco-lul nostru, ne-am deprins a aplica o singură măsură, aceea a interesului mate-rial, a stăpânirei asupra puterei fi zice; și cu toate acestea oamenii, chiar cei mai materialiști, lucrează fără să vreie, ba fără să știe, pentru un scop mai înalt. Această conștiinţă o are poporul, n-o are câteodată omul cult.În zadar am căuta în lume poporul

care să trăiască numai pentru câștig material ca atare, la toate vom găsi că acest câștig este numai mijloc, ni-ciodată scop; chiar la rasa evreiască, a cărei lege nu admite nemurirea sufl e-tului și este deci inferioară celorlalte legi ale pământului, chiar la evrei, zic, unde se pare că ochii sunt aţintiţi

la câștig material, vedem răsărind o idee mai înaltă.

Din acest punct de vedere privită, cestiunea, pentru un popor ca cel românesc, devine simplă. Nu velei-tăţile unei vieţi de stat mai mult sau mai puţin precare, nu deșertăciunea zgomotului în istorie este lucrul pe care-l voim. Oamenii de care se vor-bește mai puţin și popoarele item sunt cele mai fericite. Dar ceea ce voiesc românii să aibă e libertatea spiritului și conștiinţei lor în deplinul înţeles al cuvântului. Și fi indcă spirit și limbă sunt aproape identice, iar limba și naţionalitatea asemenea, se vede ușor că românul se vrea pe sine, își vrea naţionalitatea, dar aceasta o vrea pe deplin.

Și nu sunt așa de multe condiţiile pentru păstrarea naţionalităţei. Cei mai mulţi oameni nu sunt meniţi de a-și apropria rezultatele supre-me ale știinţei, nu [sunt meniţi] de a reprezenta ceva, dar fiecare are nevoie de un tezaur sufl etesc, de un razăm moral într-o lume a mizeriei și durerei, și acest tezaur i-l păstrează limba sa proprie în cărţile bisericești și mirene.

În limba sa numai i se lipesc de sufl et preceptele bătrânești, istoria părinţilor săi, bucuriile și durerile semenilor săi.

Și chiar dacă o limbă n-ar avea dezvol-tarea necesară pentru abstracţiunile supreme ale minţii omenești, nici una însă nu e lipsită de espresia concretă a simţirei și numa în limba sa omul își pricepe inima pe deplin.

Și într-adevăr, dacă în limbă nu s-ar refl ecta chiar caracterul unui popor, dacă el n-ar zice oarecum prin ea: ,,așa voiesc să fi u eu și nu altfel”, oare s-ar fi născut atâte limbi pre pământ? Prin urmare simplul fapt că noi românii, câţi ne afl ăm pe pământ, vorbim o singură limbă, ,,una singură” ca ne-alte popoare, și aceasta în oceane de popoare streine ce ne încungiură, e dovadă destulă și că așa voim să fi m noi, nu altfel.

Vedem dar că cestiunea noastră se simplifi că din ce în ce. Românii voiesc a li se garanta uzul public al limbei lor pe pământurile în cari locuiesc și vom vedea că toate mișcările pe cari le-au făcut, în acest senz le-au făcut.

Faţă cu această cerere întâlnim însă în amândouă părţile Imperiului aus-tro-ungar o rezistenţă necalifi cabilă prin obrăznicia ei.

Constatăm mai înainte de toate că românii nu sunt nicăiri coloniști, venituri, oamenii nimărui, ci pretutin-denea unde locuiesc sunt autohtoni, populaţie nepomenit de veche, mai veche decât toţi conlocuitorii lor. Căci dacă astăzi se mai ivește câte un neamţ singular care caută să ne aducă de preste Dunăre, nu mai întrebăm ce zice un asemenea om, ci ce voiește el. Nici mai este astăzi cestiunea originei noastre, abstrăgând de la împre-jurarea că o asemenea interesantă cestiune nu este de nici o importanţă. Daci sau romani, romani sau daci: e indiferent, suntem români și punc-tum. Nimeni n-are să ne ‘nveţe ce-am fost sau ce-am trebui să fi m; voim să fi m ceea ce suntem — români. A mai discuta asupra acestui punct sau a crede că frica de ruși ne-ar ademeni să ne facem nemţi sau vice-versa sau, cum cred ungurii, că de frica acestor doi ne-am putea găsi flataţi să ne

contopim cu naţia maghiară, toate acestea sunt iluzii de școală; limba și naţionali-tatea românească vor pieri deodată cu românul materi-al, cu stingerea prin moarte și fără urmași a noastră, nu prin desnaţionalizare și re-negaţiune.

A persecuta naţionalita-tea noastră nu însemnează însă a o stinge, ci numai a ne vexa și a ne învenina împo-triva persecutorilor. Ș-apoi ni se pare că nici un neam de pe faţa pământului nu are mai mult drept să ceară respectarea sa decât tocmai românul, pentru că nimene nu este mai tolerant decât dânsul.

Singure ţările românești sunt acelea în care din vremi străvechi fi ecare au avut voie să se închine la orice dumne-zeu au vroit și să vorbească ce limbă i-au plăcut. Nu se va găsi o ţară în care să nu se fi încercat de a face pro-zeliţi din conlocuitorii de altă lege ori de altă limbă; hugenoţii în Franţa, maurii în Spania, polonii faţă cu rutenii, ungurii cu românii — toţi au încercat a câștiga pentru cercul lor de idei populaţiile conlocuitoare și aceasta prin presiune, cu de-a sila; românul privește c-un stoicism neschimbat biserica catolică, atât de veche în Moldova, și nu i-a venit în minte să silească pe catolici de a de-veni orientali; lipovenii fug din Rusia și trăiesc nesupăraţi în cultul lor pe pământul românesc, apoi armenii, calvinii, protestanţii, evreii, toţi sunt faţă și pot spune dacă guvernele ro-mânești au oprit vro biserică sau vro școală armenească, protestantă sau evreiască. Nici una.

Ni se pare deci că pe pământurile noastre strămoșești, pe care nimene nu le stăpânește jure belli, am avea dreptul să cerem să ni se respecte

limba și biserica, precum le-am res-pectat-o noi tuturor.

Ce se va zice însă când vom arăta că pe pământ românesc, în Bucovina, sub sceptrul austro-ungar, sinagoga evreiască are mai multă autonomie decât biserica românului? Căci dacă evreul are rabin, și-l alege singur, dacă are școală jidovască, își caută singur de dânsa. Dar dacă îi trebuiește românului preot, îl numește (mediat) guvernul de la Viena; dacă biserica lui are avere, o administrează tot guver-nul de la Viena; dacă are școală, pro-fesorii sunt numiţi tot de guvernul de la Viena. Și cu toate acestea Bucovina n-au fost luată cu sabia, ci din contra prin bună învoială și cu condiţia ca starea de lucruri în trebile bisericești și politice să rămână intactă.

CURIERUL DE IAŞI, noiembrie 1876

„[Românii sunt] un popor fără istorie… destinaţi să piară în furtuna revoluţiei mondiale… [ei sunt] suporteri fanatici ai contrarevoluţiei și [vor ] rămâne astfel până la extirparea sau pierderea caracterului lor naţional, la fel cum propria lor existenţă, în general, reprezintă prin ea însăși un protest contra unei măreţe revoluţii istorice… Dis-pariţia lor de pe faţa pământului ar fi un pas înainte.” (Frederich Engels, Neue Rheinische Zeitung, ianuarie 1848)

Având la bază o asemenea „fundamentare ideologică” ne explicăm mai ușor și de ce românii (oarecum bine descifraţi de clasicul pe atunci în viaţă) nu au aderat nicicum la marile idei ale revoluţiei bolșevice, dar și de ce ei au fost și au rămas „oaia neagră” a lagărului comunist după ce fericirea a fost coborâtă și la noi de pe tancurile pe care le folosea ca vehicul privilegiat... Ar mai rămâne de comentat „dispariţia de pe faţa pământu-lui” a românilor, dar tragem nădejde că aici proorocul se va fi înșelat.

Eticheta lui Engels i-a infl uenţat, probabil, și pe cei care după 1944 se autointitulau pu-blic fraţii noștri sau oricum prieteni neabătuţi și împreună cu care formam structura de granit a blocului comunist.

La blocul de granit, structura zidului comunist al păcii, dar, mai ales, la fisurile apărute în sectorul său românesc se referă monumentala lucrare pe care ne-a dăruit-o istoricul american Larry L. Watts.

Folosind un număr impresionant de docu-mente, cele mai multe din arhivele serviciilor secrete ale ţărilor membre ale Tratatului de la

Varșovia, cu precădere provenind de la STASI, dar și din arhive americane, domnia sa reu-șește să contureze un tablou, credem foarte realist, ce înfăţișează o Românie „lucrată ca un stat inamic” în interiorul lumii comuniste și prezentat, printr-o complexă operaţiune de dezinformare, ca un „cal troian”, plasat chiar de Kremlin în interiorul spaţiului advers.

Iată, ca exemplu, un fragment din carte, din care afl ăm ce susţinea Goliţân, un de-fector sovietic ce s-a bucurat de credibilitate la Londra și Washington. El afi rma prin anii ‘60: „confl ictul chino-sovietic este o înșelă-torie și independenţa României o minciună”, adăugând ulterior, la începutul anului 1968, că „Dubcek și revoluţia cehoslovacă au fost regizate, toate acestea având același scop, acela de a determina SUA să ofere ajutor Chinei, României și Cehoslovaciei”.

Autorul tratează, între altele, despre „car-tea naţională și naţionalistă” pe care o jucau deopotrivă în scopuri opuse atât Bucureștiul, cât și Moscova, marginalizarea României, prăpastia dintre o politică externă bazată pe principiile dreptului internaţional și una internă, care, mai ales în anii ‘80, a readus ţara în epoca stalinistă și i-a exasperat pe români, dar și despre contribuţia României la scoaterea Chinei din izolare, recunoașterea RFG sau medierea procesului de pace din Orientul Mijlociu.

Dan MANOLACHE, ziaristionline

Mihai Eminescu: Niciun neam de pe faţa Mihai Eminescu: Niciun neam de pe faţa pământului nu este mai tolerant decât românulpământului nu este mai tolerant decât românul

DOSARUL COMUNISMULUI

Engels: Românii trebuie să dispară de pe faţa pământului. Larry Watts la Chişinău

O statuie a poetu-lui Mihai Eminescu, realizată de artistul plastic botoșănean Marcel Mănăstirea-nu, a fost dezvelită la Odesa (Ucraina), cu prilejul celei de-a 17-a ediţii a “Deniilor eminesciene”.

Lucrarea, amplasată în faţa Consulatului României la Odesa, a fost fi nanţată de primăria municipiului Boto-șani și donată Consulatului României la Odesa.

“În același loc a mai fost un bust al lui Eminescu, care a fost furat în 1994. Iată că s-a reușit, după atâta timp,

realizarea unui nou bust al marelui poet român”, a decla-rat, miercuri, 1 iunie, pentru AGERPRES, directorul Direc-ţiei pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Naţional Botoșani, Dănuţ Huţu, care a participat la ceremonia de dezvelire a bustului.

La evenimentul care a avut

loc marţi, 31mai, a luat parte și ambasadorul României în Ucraina, Cornel Ionescu.

Tot marţi, la Odesa, a fost dezvelit și sfinţit un mo-nument dedicat ostașilor români căzuţi în Al Doilea Război Mondial amplasat în interiorul cimitirului ger-man.

Statuie a lui Mihai Eminescu, dezvelită la Odesa

3 IUNIE 2011 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Atitudini

Pentru a salva de la distrugere orașul istoric, municipiul Chișinău are nevoie de un nou centru administrativ, comerci-al și de afaceri, care ar putea fi amplasat într-o zonă neexplorată până în prezent, cum ar fi cea din regiunea râului Bâc. Această propunere a fost lansată luni, 30 iunie, în-tr-o conferinţă de presă de către candidatul PPCD la funcţia de primar general al municipiului Chișinău, Radu Bușilă. Candidatul PPCD la funcţia de

primar al Chișinăului a adus și un șir de argumente în favoarea proiectului său: „Specialiștii din domeniu ne confirmă că zona istorică protejată suportă nu numai o presiune a indiferenţei și nepăsării birocratice și politice, ci și o presiune urbanistică reală. În limitele actuale, Chișinăul istoric nu poate face faţă funcţiei de cen-tru metropolitan al aglomeraţiei urbane de peste 1,5 milioane de locuitori. Transformarea necesară ar însemna modifi carea structurii urbane prin schimbarea tramei stradale, trasarea unor noi bu-levarde, dar și lărgirea celorlalte coridoare de transport. Vom clădi oare un „New York moldovenesc” pe ruinele Chișinăului istoric? Exemplele orașelor europene probează o altă opţiune: Riga a desfășurat un concurs internaţio-nal de planifi care a Centrului nou pe locul fostului depou, pe alt mal al râului Daugava,decât Riga isto-rică. Vilnius construiește un Cen-tru nou pe malul drept al râului Neris. Și în Milano se construiește un Centru nou în zona fostelor teritorii industriale, la fel se proce-dează în Sankt Petersburg și Mos-cova. Pentru Chișinău, ariile de-a lungul malului stâng al Bâcului corespund ideal dezvoltării unei zone metropolitane moderne, a unui Nou Centru, Chișinău City, cu funcţii administrative și de afaceri. O viziune de dezvoltare pentru această zonă, un master-plan, a și fost elaborat încă în 2007 de o echipă internaţională pluridisciplinară, cu participarea unor instituţii profesionale de prestigiu ca Politehnica din Mila-no, Universitatea din Barcelona și fi liala SOM din Londra”.

Totodată, Radu Bușilă a con-statat că „punerea în aplicare a acestui master-plan, care vizează dezvoltarea teritoriului urban de-a lungul râului Bâc, elaborat cu acceptul Primăriei municipiului Chișinău, este o soluţie durabilă de dezvoltare a capitalei, dar și de conservare și reabilitare a Chișinăului istoric”.

În Republica Moldova sunt circa 16 mii de copii cu dizabilităţi, dintre care în municipiul Chișinău – peste 2 mii de copii. Primăria municipiului Chișinău nu are o strategie complexă de susţinere a copiilor cu nevoi speciale și a familiilor acestora. Direcţia municipală de protecţie a dreptu-rilor copilului, practic, ignoră această cate-gorie de copii, asigurând doar un număr redus de copii cu dizabilităţi cu servicii sociale și medicale necesare. Asemenea servicii sunt iniţiate și promovate doar de câteva asociaţii obștești, însă capacitatea acestora este extrem de mică faţă de nu-mărul mare de potenţiali benefi ciari.

Autorităţile publice locale nu asigură durabilitatea Centrelor de recuperare exis-tente, acestea confruntându-se cu diverse probleme în activitatea lor:

- Datorii la plata serviciilor comunale;- Lipsa încăperilor pentru activitate,

chiar dacă municipalitatea dispune de suficiente spaţii neutilizate (Centrul de reabilitare medicală Hypocrates de 10 ani nu a obţinut spaţiu necesar);

- Insufi cienţă fi nanciară pentru servicii de calitate (Centrul de sănătate mintală din sec. Buiucani, singurul în municipiul Chișinău, care are în evidenţă peste 600 de copii cu tulburări mintale, nu dispune de surse sufi ciente pentru medicamente, acordându-le copiilor cu dizabilităţi psi-hice doar un tip de medicament din cele patru tipuri necesare).

Cele mai stringente probleme ale copii-lor cu dizabilităţi sunt lipsa banilor pentru tratamentul periodic, lipsa terenurilor de joacă adaptate nevoilor speciale ale aces-tora, insufi cienţa centrelor ocupaţionale, inexistenţa rampelor de acces în locurile publice, neasigurarea cu scaune rulante, intoleranţa din partea societăţii etc.

Radu Bușilă și echipa de consilieri ai PPCD își propun să schimbe radical atitudinea Pri-

măriei municipiului Chișinău faţă de copiii cu dizabilităţi. În acest sens, el a propus un set de soluţii concrete și realizabile:

Vom evalua situaţia copiilor cu dizabi-lităţi și a serviciilor existente pentru aceș-tia în raza municipiului Chișinău și vom întocmi un Program municipal destinat necesităţilor copiilor cu nevoi speciale.

Vom reforma activitatea Direcţiei municipale pentru protecţia drepturilor copiilor, astfel încât această instituţie să extindă gama de servicii pentru toţi copiii cu dizabilităţi.

Vom crea o reţea de Centre de reabili-tare medicală și socială în toate sectoarele municipiului, contractând serviciile ONG-urilor de profi l.

Vom susţine înfi inţarea unor noi ONG-uri în domeniul dat, acordându-le gratuit spaţiile neutilizate din cadrul patrimoniu-lui Primăriei.

Vom amenaja spaţii publice de odihnă și joacă, dotate cu echipamente care cores-pund necesităţilor copiilor cu dizabilităţi.

Vom instala rampe de acces pentru copiii cu dizabilităţi locomotorii și-i vom asigura cu scaune rulante.

Vom constitui echipe mobile pluridis-ciplinare pentru îmbunătăţirea îngrijirii medicale la domiciliu a copiilor cu dizabi-lităţi severe.

Vom asigura durabilitatea proiectelor destinate copiilor cu nevoi speciale prin susţinerea fi nanciară ulterioară a activităţii acestora.

Aceste acţiuni vor fi realizate prin:- Parteneriatul public-privat;- Cooperarea cu donatorii externi, acce-

sarea proiectelor europene;- Cooperarea cu instituţiile centrale:

Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Protecţiei Sociale, Avocatul Parlamentar al Copiilor.

Biroul de presă al PPCD

- Domnule Miron, care sunt cele mai stringente probleme ale locu-itorilor din satul Bulboaca?

- O problemă extrem de impor-tantă pentru localitatea noastră este grădiniţa din sat, care a fost construită acum 10 ani și care, nu știu din ce ca-uză, nu a mai fost dată în exploatare. Deși este o grădiniţă construită în stil modern, la etapa actuală, aceasta se ruinează. Am încercat prin diferite metode să soluţionăm această pro-blemă, am adresat și demersuri către Parlament, am invitat-o la faţa locului și pe doamna Zinaida Grecianâi și, cu părere de rău, problema a rămas ne-rezolvată. Am făcut multe demersuri pentru a reabilita această grădiniţă sau, cel puţin, să folosim materialele de construcţie care sunt acolo, pentru că dacă nu vor fi luate măsuri în acest sens, până la urmă, totul va fi furat. A existat chiar și o ofertă din partea unei fi rme din Canada care s-a arătat dispusă să cumpere acest edificiu, oferind un preţ destul de bun, pentru a construi acolo o miniîntreprindere de asamblare a utilajelor electrice de iluminat. Oferta lor includea și posibi-

litatea de a deschide circa 50 de locuri de muncă. Totodată, aceștia s-au ară-tat dispuși să deschidă în preajmă o școală profesională, care să organize-ze cursuri de croitorie pentru circa 40 de persoane. Am făcut demersuri în acest sens atât din partea Consiliului raional, cât și din partea autorităţilor locale, însă, din păcate, Parlamentul a refuzat să aprobe tranzacţia. În programul meu electoral am stipulat necesitatea soluţionării până la capăt a acestei probleme. Vom încerca fi e să reabilităm grădiniţa, fi e să utilizăm acest edifi ciu în alte scopuri. Este vor-ba de un teritoriu foarte mare, bine poziţionat și e păcat să stea părăsit fără vreun rost. Sunt convins că aceas-tă problemă poate fi soluţionată, este nevoie doar de voinţă și interes în acest sens. De aceea, voi insista în continuare ca această problemă să fi e soluţionată. Or, în condiţiile crizei de astăzi nu putem să ne permitem ca ceea ce există deja să se piardă sau să fi e lăsat de izbeliște, ci să folosim măcar ceea ce avem, dacă nu există posibilităţi sufi ciente de a construi ceva de la zero.

O altă problemă importantă în opinia mea o constituie și faptul că în Bulboaca nu există un local unde să fi e organizate manifestări socio-culturale. În perioada sovietică, aici activa un cămin cultural, însă, în momentul de faţă, acesta nu mai funcţionează. Singurul loc unde astăzi pot fi organizate astfel de manifestări este o sală de la școala din sat. Această sală este mică și nu permite organizarea unor manifes-taţii mai ample, la care să participe multă lume. Chiar și o adunare a satului nu avem unde să o organi-zăm, nemaivorbind de un concert, la care să fi e invitaţi diverși artiști. Această problemă mă frământă de mult timp. Eu, fi ind consilier raional, pe parcursul a patru ani, am încercat să soluţionez această problemă, dar nu am reușit, pentru că depindem de Parlament, care trebuie să ia o decizie în acest sens.

În altă ordine de idei, vreau să mai menţionez că am înfi inţat, cu ceva timp în urmă, o asociaţie a oameni-lor de afaceri, pe care am numit-o „Lumina”, prin intermediul căreia am

încercat să rezolvăm și alte probleme cu care se confruntă comunitatea noastră. Iar una din preocupările asociaţiei a fost iluminarea străzilor din Bulboaca. Este vorba, în primul rând, de arterele principale din lo-calitate, cum ar fi drumul care duce spre școală. Pentru copii acest lucru este extrem de important, mai ales iarna, când se întunecă devreme, iar elevii sunt nevoiţi să meargă spre casă pe întuneric. De aceea, iluminarea cel puţin a arterelor cen-trale este o altă preocupare a mea pe care vreau să o duc la îndeplinire. Am avut o ofertă în acest sens din partea unor investitori japonezi, dar, întrucât liniile electrice nu se afl ă în jurisdicţia primăriei, nici acest proiect nu a fost aprobat. Însă sper ca, pe viitor, un astfel de proiect să fi e totuși implementat.

O altă problemă extrem de seri-oasă cu care se confruntă locuitorii satului Bulboaca este cea privind sta-rea extrem de proastă a drumurilor. Din păcate, astăzi există drumuri care aproape pe întreg parcursul anului sunt acoperite cu noroi, ceea ce îi afec-tează foarte mult pe localnici. Mă miră faptul că, până în prezent nu s-a în-treprins nimic în acest sens, deoarece consider că pentru a menţine aceste drumuri într-o stare satisfăcătoare nu este nevoie de foarte mulţi bani.

- În afară de problemele pe care le-aţi enunţat, ce alte proiecte v-aţi propus să realizaţi, în cazul în care veţi fi ales primar?

- Îmi doresc foarte mult să ame-najez un parc în centrul satului, în special pentru mamele cu copii, care, în momentul de faţă, nu au unde să se plimbe. Am găsit și un loc foarte potrivit în acest sens – vizavi de pri-mărie. Și în acest caz nu este vorba de mari investiţii financiare, sunt convins că putem realiza acest lucru cu puterile proprii.

Eu sunt născut în acest sat, și pă-rinţii, și bunicii mei s-au născut și au trăit tot aici. De aceea, mă doare su-fl etul când nimeni nu se preocupă să schimbe în bine viaţa oamenilor din această localitate. Satul Bulboaca a fost cândva centru raional, aici există foarte mulţi agenţi economici, spre deosebire de alte sate din Republica Moldova, care pot aduce o contribuţie esenţială la dezvoltarea localităţii. Ceea ce se cere de la autorităţile locale este însă să arate o mai mare des-

chidere faţă de acești cetăţeni, să le acorde sprijin și să-i încurajeze. Spun acest lucru deoarece, la ora actuală, se creează impresia că autorităţile locale au întors spatele cetăţenilor.

Această situaţie nu mai poate fi tolerată, de aceea mizez pe sprijinul oamenilor din satul nostru cărora le pasă de viitorul lor și al copiilor noș-tri, iar având suportul lor, sunt sigur că vom reuși să facem foarte multe lucruri bune pentru comunitatea din Bulboaca.

DE 1 IUNIEPPCD a criticat autorităţile pentru

indiferenţa pe care o manifestă faţă de copiii cu dizabilităţi

În cadrul unei conferinţe de presă, organizată miercuri, 1 iu-nie, de Ziua Internaţională a Copilului, cu genericul „Copiii cu dizabilităţi – ignoraţi de autorităţi”, susţinută de candidatul PPCD la funcţia de primar general al municipiului Chișinău, Radu Bușilă, și candidaţii PPCD la funcţia de consilieri mu-nicipali, Elena Catâșev și Valentina Șerpu, a fost abordat un subiect privind cea mai dezavantajată categorie de copii – cei cu dizabilităţi, aceștia fi ind cei mai expuși riscului de a fi mar-ginalizaţi și izolaţi social.

Radu Buşilă lansează ideea edifi cării unui Nou Radu Buşilă lansează ideea edifi cării unui Nou Centru administrativ şi de afaceri „Chişinău City”Centru administrativ şi de afaceri „Chişinău City”

Satul Bulboaca are nevoie de un nou managerInterviu cu Mihai Miron, candidat la funcţia de primar al satului Bulboaca, raionul Anenii Noi

Satul Bulboaca este așezat pe râul Bâc și e situat la 8 km de orașul Anenii Noi și la 46 km de Chișinău. Potrivit legendei, pe vremuri, apa râului Bâc forma în aceste locuri niște vârtejuri foarte adân-ci, numite de localnici bulboace, de la care a și provenit denumi-rea acestei localităţi. Astăzi, satul Bulboaca este centru de comu-nă și are o suprafaţă totală de 25,58 de kilometri pătraţi, fi ind cuprinsă într-un peri-metru de 34.14 km. În anul 1997, populaţia satului Bulboaca a fost estimată la 6230 de cetăţeni, iar în 2004, conform datelor recen-sământului, aceasta s-a redus la 5095 de oameni. În Bulboaca sunt înregistrate 1666 de gospodării casnice.

Așa arată grădiniţa din BulboacaAșa arată grădiniţa din Bulboaca

La conferinţa de lansare a aces-tui proiect, alături de Radu Bușilă, a participat și președintele PPCD, Victor Ciobanu, care a prezentat o analiză a situaţiei în care se afl ă astăzi Chișinăul istoric.

Problema Chișinăului istoric, cu amplasamentul cuprins între străzile Alexe Mateevici–Constan-tin Stere–Alexei Șciusev–Mihai Viteazu–Sf. Andrei–Ivan Zaichin–Albișoara–Izmail–Ștefan cel Mare și Sfânt–Ciuflea–București–Lev Tolstoi–Izmail, și starea deplorabilă a monumentelor de cultură, istorie, arhitectură și arheologice din teri-toriul municipiului arată evidenta insensibilitate culturală sau chiar lipsa de cultură generală a unor politicieni și funcţionari publici, dar și lipsa de responsabilitate în exer-citarea obligaţiunilor de serviciu și reaua-voinţă a acestora.

Încă trei edifi cii „asasinate”În Republica Moldova, Chișinăul

este singurul oraș istoric protejat de stat. Capitala dispune de cea mai numeroasă colecţie de edifi cii cu valoare de monument: 977. Cu toate acestea, Chișinăul istoric este pe cale de dispariţie. Doar în perioada anilor 2006-2011 au fost șterse de pe faţa pământului 40 de monumente ocrotite de stat. Alte 17 edifi cii, declarate prin lege drept monument, se ruinează pe zi ce trece. Aceeași soartă ingrată o au și vestigiile arheologice. Practica condamnării la demolare a câte un monument pe lună, din cele

incluse în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, continuă: chiar în ultimele luni încă trei edifi cii au fost ”asasinate” sub privirile nepăsătoare ale instituţiilor statului de drept.

Nici un factor de decizie nu a reacţionat în nici un fel la demolarea şi ruinarea monumentelorConstatăm, cu regret, că din

considerente politicianiste, lipseș-te cu desăvârșire un dialog între administraţia publică centrală și cea municipală pe probleme de conservare a patrimoniului. Încerca-rea consilierilor PPCD din CMC de a iniţia un grup de lucru interinstitu-ţional cu participarea Ministerului Culturii, Primăriei și Academiei de Știinţe a fost trecută la index în mod abil. Or, în cadrul administraţiei publice municipale nu există nici o structură specializată în protejarea, restaurarea și punerea în valoare a patrimoniului istoric, arhitectural și arheologic al capitalei.

Opinia publică este scandalizată de inactivitatea guvernelor, a Primă-riei capitalei și a Procuraturii Gene-rale și municipale în faţa acţiunilor de vandalizare continuă a Chișină-ului istoric sub toate administraţi-ile de la declararea independenţei încoace. Nici o instituţie abilitată, nici un factor de decizie nu a reac-ţionat în nici un fel la demolarea și

ruinarea monumentelor, la acţiunile de condamnare refl ectate în câteva sute de articole, emisiuni radio și TV, la protestele stradale și luările de atitudine ale grupurilor civice și ONG, orientate spre salvgardarea fondului istoric urban al capitalei Republicii Moldova.

În același timp, Republica Mol-dova a semnat și ratificat o serie de convenţii internaţionale, inclu-siv Convenţia Consiliului Europei pentru protecţia patrimoniului ar-hitectural al Europei și Carta UNES-CO/ICOMOS a protejării orașelor istorice, prin care statul nostru s-a angajat ca în politicile sale, „ pentru a fi eficace, conservarea orașelor istorice și a zonelor istorice urbane trebuie să fie parte integrantă și coerentă a politicilor de dezvoltare economică și socială și a celor de urbanism și amenajarea teritoriului la toate nivelurile”.

În opinia mea, situaţia limită în care se afl ă actualmente Chișinăul istoric ne dictează următoarele acţiuni:

- Instituirea, prin hotărâre de Guvern, a unui moratoriu la modifi -carea tramei stradale istorice, pro-iectarea și amplasarea construcţiilor noi, schimbarea configuraţiei și destinaţiei urbanistice a parcurilor și scuarurilor în zona protejată de categorie naţională a Chișinăului istoric până la aprobarea Planului Urbanistic Zonal al Chișinăului is-toric și Regulamentului urbanistic pentru această zonă.

- Crearea de către Guvernul Republicii Moldova a Fondului de revitalizare a Chișinăului istoric.

- Aderarea și promovarea de către Guvern a ”Cartei reabilitării integra-te a Chișinăului istoric”, propusă de Comitetul ”Chișinău 2011”, în vede-rea păstrării vii a moștenirii culturale a capitalei Republicii Moldova.

- Constituirea, în cadrul ad-ministraţiei publice municipale Chișinău, a Serviciului municipal al monumentelor, structură responsa-bilă de elaborarea și implementarea politicilor de conservare, restaurare, promovare culturală și economică a Chișinăului istoric.

- Instituirea poliţiei de patri-moniu.

- Iniţierea unei anchete publice în cadrul structurilor administraţiei publice centrale și locale, a Procu-raturii Generale și municipale în cazurile de neglijenţă, abatere și încălcare a prevederilor legislaţiei în vigoare în materie de conserva-re a Chișinăului istoric. Cei găsiţi vinovaţi vor fi trași la răspundere administrativă sau penală.

- Elaborarea unui set de legi euro-conforme în materie de conservare a patrimoniului istoric, cultural, arhi-tectural naţional, inclusiv a Strategiei naţionale a patrimoniului cultural.

- Organizarea unui grup de lucru interinstituţional permanent pe probleme de conservare a Chișină-ului istoric, format din reprezentanţi ai Ministerului Culturii, Primăriei municipiului Chișinău, Academiei de Știinţe și ai societăţii civile.

- Realizarea corectării Strategiei de dezvoltare CHIȘINĂU 2025 în spiritul principiului dezvoltării durabile „Spaţiul istoric – Spaţiul natural – Spaţiul integrat”.

Victor CIOBANU:

Chişinăul istoric, pe cale de dispariţie

3 IUNIE 20116 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIŞocant

Potrivit martorilor oculari, impactul a fost atât de puternic încât victima a fost aruncată în sus, după care a căzut pe capota mașinii, fi ind apoi pro-iectată la vreo 7-9 metri pe as-falt, tocmai în cealaltă parte a străzii. Puţin a lipsit ca victima să ajungă sub roţile mașinii. Că lovitura a fost năprasnică, se poate constata după cum a fost deformată capota ma-șinii de la impactul cu corpul copilului. În primele minute de după impact, victima, se pare, un elev de vreo 10 ani de la liceul „Prometeu”, s-a afl at în stare de inconștienţă, după care și-a recăpătat cunoștinţa, fi ind transportată la spital cu un echipaj de la urgenţă.

Este evident că acest acci-dent îngrozitor și revoltător nu s-ar fi produs dacă taximetris-tul ar fi circulat regulamentar, nu ar fi depășit limita admisă de viteză și s-ar fi asigurat că nu e nimeni pe trecerea de pi-etoni. Însă nu doar acest șofer este vinovat. De accidentul care s-a produs pe 30 mai, la intersecţia străzilor Nicolae Iorga cu Mihail Kogălniceanu, sunt responsabile, în mare parte, și autorităţile.

În primul rând, este evident că autorităţile nu exercită un control adecvat asupra acti-vităţii fi rmelor de taxi, asupra regimului de muncă și modului de remunerare a taximetriștilor. Venitul taximetriștilor constitu-ie banii rămași după ce aceștia achită toate plăţile către pro-prietarul mașinii, deţinătorul licenţei și a fi rmei de taxi. Dacă un taximetrist nu s-a mișcat su-fi cient de repede, el riscă să ră-mână cu nimic la sfârșitul zilei, riscă să fi e cu buzunarele goale

seara, când vine acasă. De aici și modul în care șofează aceștia: viteză sporită și nesocotirea semnelor de circulaţie rutieră. Orice șofer din Chișinău poate confi rma faptul că taximetriștii sunt cei care șofează agresiv, brutal chiar, nu în zadar ei sunt implicaţi în foarte multe acci-dente rutiere. Este adevărat că nu toţi taximetriștii șofează în felul acesta, sunt și anumite ex-cepţii, și că sunt și alte categorii de șoferi care nesocotesc, în mod brutal, regulile circulaţiei rutiere, cum ar fi , de exemplu, șoferii de maxi-taxi.

O altă cauză a implicării taximetriștilor în accidente rutiere de care se fac vinovate și autorităţile este oboseala. Este evident că aceștia muncesc mult peste program, iar cei de la inspecţia muncii și de la securitatea rutieră închid ochii la acest fapt.

Dar cel mai grav este însă că taximetriștii, în virtutea meseriei lor, se afl ă într-o relaţie specială cu poliţia, care îi protejează în cazul în care aceștia devin cauza unui accident. Toată lumea știe că mulţi dintre taximetriști sunt informatorii poliţiștilor. Astfel, taximetriștii au bune relaţii în rândul poliţiștilor și își permit să conducă cu nerespectarea brutală a regulilor de circula-ţie, știind că „prietenii” lor din poliţie îi vor scoate de la belea contra unei recompense, căreia în Codul penal i se spune mită. Mai mulţi prieteni și cunoscuţi de-ai mei mi-au povestit că li s-a întâmplat să fi e implicaţi în accidente rutiere provocate de taximetriști. Mare le-a fost însă mirarea să constate că poliţiștii veniţi la măsurările de la locul accidentului au întocmit pro-

cese-verbale care îi avantaja pe taximetriști. Știţi ce urmează în asemenea cazuri în statul de drept Republica Moldova: începe războiul „relaţiilor”, „cu-noștinţelor”. Are dreptate nu cel care are dreptate, ci cel care are cunoștinţe mai bine plasate, mai infl uente sau care plătește mai mult poliţistului, procuro-rului, judecătorului.

Această relaţie de compli-citate dintre taximetriști și poliţiști nu este de o zi-două, nu e doar de când guvernează AIE-ul, ea a existat și pe timpul guvernării comuniștilor, și în-aintea lor, ea a fost moștenită încă din perioada sovietică. Nimeni nu contestă necesita-tea poliţiștilor de investigaţie de a avea informatori, de a-și recruta informatori, inclusiv, din rândurile taximetriștilor. O poliţie fără informatori este una total inefi cientă. Dar recrutarea informatorilor din rândul taxi-metriștilor nu trebuie să-i facă pe aceștia imuni în faţa legii, nu trebuie să-i transforme într-o categorie de șoferi care negli-jează cu premeditare norma legală, punând în pericol sănă-tatea și viaţa cetăţenilor.

Numai autorităţile sunt cele care pot să pună capăt com-plicităţii criminale dintre unii poliţiști și taximetriști, o com-plicitate îndreptată nu doar împotriva infractorilor, a lumii criminale, ci și împotriva ce-tăţenilor, inclusiv, împotriva celor minori. Autorităţile sunt în stare să pună capăt acestei situaţii, desigur dacă vor să facă acest lucru.

La o distanţă de doar două zile după accidentul de luni, despre care am relatat mai sus, pe 1 iunie 2011, spre ne-mulţumirea a mii de șoferi, poliţia rutieră a blocat trafi cul pe cele mai importante artere din centrul capitalei pentru că, de Ziua Internaţională a Copi-lului, premierul Vladimir Filat a defi lat la braţ cu copiii pentru a ne arăta nouă tuturor câtă grijă le poartă acestora. Nu punem la îndoială dragostea premierului pentru copii. Dar gestul premi-erului ar fi mult mai sincer și mai credibil dacă el s-ar apuca

să facă ceva concret pentru ei, spre exemplu, să le asigure securitatea atunci când aceștia traversează strada la o trecere pietonală, să se implice în mod direct și personal în rezolvarea problemelor cauzate de relaţiile clientelare dintre poliţiști și ta-ximetriști. Mai ales că premierul a promis să reformeze poliţia, Ministerul de Interne, la numi-rea noului ministru Roibu, ca aceasta să servească intereselor cetăţenilor.

Am face un apel similar și

către Dorin Chirtoacă, dar se

pare că după alegerile locale

de duminică, acesta va pierde

fotoliul de primar general. Însă

Dorin Chirtoacă nici nu este în

stare să facă ceva. Spre exem-

plu, el a promis că v-a pune

capăt haosului din trafi c cauzat

de șoferii de maxi-taxi și nu a

făcut nimic. Aceștia continuă

să stopeze neregulamentar,

unde-i taie capul, și nu doar

în staţii, să se întreacă înde ei

în lupta pentru pasageri și să

încalce cu brutalitate regulile

circulaţiei rutiere, fi ind cauza

unui lung șir de accidente. Dar

și aceștia, cel puţin o parte

dintre ei, au relaţii „speciale” cu

autorităţile, inclusiv, cu poliţia,

iată de ce își permit să șofeze

așa cum șofează. Iar responsa-

bilii de lichidarea acestei stări

de fapt, guvernanţii, se fac că

plouă, ei ne spun gogoși despre

integrarea europeană.

Despre problema conducăto-

rilor de maxi-taxi vom relata cu

altă ocazie. Acum însă punem

punct, promiţându-le cititori-

lor că vom reveni la subiectul

accidentului produs luni, la in-

tersecţia străzilor Kogălniceanu

și Iorga din Chișinău.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Un copil spulberat la o trecere pietonală sau despre Un copil spulberat la o trecere pietonală sau despre complicitatea criminală dintre taximetrişti şi poliţişti complicitatea criminală dintre taximetrişti şi poliţişti

Un accident îngrozitor s-a petrecut în dimi-neaţa zilei de luni, 30 mai, chiar în apropierea redacţiei ziarului FLUX. La intersecţia străzii Nicolae Iorga cu Mihai Kogălniceanu, un taxi (automobil de marca DACIA, plăcuţă de înma-triculare: K AO 122), care circula cu viteză mare pe contrasens (pe pista destinată transportului public de pe strada Kogălniceanu), l-a lovit în plin pe un copil care traversa strada regula-mentar, la trecerea de pietoni.

Un detaliu care nu ţine de subiectul de mai sus, dar care trebuie neapărat remarcat. La manifestaţiile prilejuite de Ziua Internaţională a Copilului, premierul Filat a defi lat prin centrul Chişinăului nu cu tovarăşul său de AIE, primarul general al capitalei, Do-rin Chirtoacă, ci cu domnul Igor Dodon, candidatul comuniştilor la funcţia de primar general, contracandidatul lui Chirtoacă. Asta, de fapt, înseamnă că PLDM îl susţine în alegerile de duminică nu pe Chirtoacă, ci pe Dodon. Consemnăm, nu comentăm.

Taximetristul Taximetristul vinovat de vinovat de

accidentaccident

3 IUNIE 2011 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

În plus, potrivit raportului realizat de instituţie, până în anul 2050 cererea de alimente va fi cu 70% mai mare decât în prezent.

„Sistemul alimentar se clatină sub pre-siunea schimbărilor climatice, degradării ecologice, creșterii populaţiei, majorării preţurilor la energie, din cauza concu-renţei pentru terenuri pe care se cultivă biocombustibil, din cauza industrializării și a urbanizării”, se afi rmă în raport.

Dublu-tripluDe asemenea, cerealele se vor scumpi și

mai drastic. Preţul cerealelor-cheie va crește până în 2030 cu un procent cuprins între 120 și 180%, jumătate din această creștere fi ind determinată de schimbările climatice.

Autorii raportului notează că liderii lumii ar trebui să spună stop politicilor biocarburanţilor și să se axeze pe produc-ţia alimentară, deoarece în jur de 925 de milioane de oameni suferă în momentul de faţă de lipsa alimentelor, în ciuda fap-tului că există terenuri sufi ciente pentru producţie agricolă.

Regiuni care suferă de foamePe glob sunt patru zone în care există

mari difi cultăţi în asigurarea hranei pen-tru toată populaţia. Aceste zone sunt Guatemala, India, Azerbaidjan și estul Africii.

În Guatemala, peste 860.000 de per-soane suferă din cauza lipsei de alimente. Din cauza faptului că aici statul nu inves-

tește în microferme, ţara este dependentă de importuri. În India, preţurile la alimen-te sunt în continuă creștere.

În Azerbaidjan, producţia de grâu a scăzut anul trecut cu 33% din cauza condiţiilor meteo, fapt care i-a obligat pe azeri să importe grâu din Rusia și Ka-zahstan. În estul Africii, opt milioane de persoane se confruntă cu o lipsă cronică de alimente, din cauza secetei.

Dana MIHAILOVICI, Econtext.ro

Social

Vlad Plahotniuc, prim-vice-președinte al Parlamentului Republicii Moldova, a avut, pe data de 27 mai, o între-vedere cu Josep Casadevall, președintele secției a treia a CEDO. La ea a participat dl Oleg Efrim, ministru al Justiției, dl Mihail Poalelungi, judecătorul Moldovei la CEDO, precum și câțiva parla-mentari.

Discuția s-a axat pe situaţia drepturilor omului în Republica Moldova. În acest sens, Vlad Plahotniuc a menţionat dintre reușite adoptarea Planului Naţional de Acţiuni în Domeniul Drepturilor Omului, la 12 mai curent, prin Hotărârea Parlamentului Re-publicii Moldova.

„Planul reprezintă un instrument național de fortifi care a protecției drepturi-lor omului. Acesta trasează sarcini concrete pe un termen determinat, precum și soluții pentru ameliorarea situației în domeniu”, a adăugat Plahotniuc.

Totodată, pentru micșorarea numărului de cereri la CEDO, Plahotniuc a declarat că

„Parlamentul Republicii Moldova a modi-

fi cat legislația națională și a instituit reme-

diul intern, dând posibilitate reclamanților

de a cere și a obține despăgubiri în caz de

tergiversare neîntemeiată a proceselor în

instanțele de judecată, cât și de a infl uența

examinarea cauzelor în termeni rezona-

bili”.

Dintre problemele care încă au rămas ne-

soluţionate la capitolul respectarea dreptu-

rilor omului, Mihail Poalelungi, judecătorul

Moldovei la CEDO, a menţionat „problema

arestului neîntemeiat sau nemotivat de

către instituţiile de judecată”. În acest con-

text, el a mai spus că „judecătorii prea des

aplică arestul ca măsură preventivă, ceea

ce acutizează o altă problemă din sistem –

condiţiile din locurile de detenţie.”

Josep Casadevall a ţinut să puncteze to-

tuși că „se observă o tendinţă ascendentă în

ceea ce privește ameliorarea problemelor

privind condiţiile de detenţie și executarea

hotărârilor judecătorești. Dar Parlamentul,

Guvernul și Ministerul Justiţiei mai au mult

de lucru în acest sens”. În același timp,

el a încurajat aplicarea în practică și mai

departe a măsurilor în ceea ce privește

respectarea drepturilor omului.

La CEDO sunt 4200 de cereri din partea

Republicii Moldova. Se presupune că 3000

sunt inadmisibile, dar mai rămân 1200,

care, potenţial, sunt de condamnare.

Vlad Plahotniuc a avut o întrevedere cu Vlad Plahotniuc a avut o întrevedere cu reprezentanţii CEDOreprezentanţii CEDO

OMS: Guvernele nu fac destul împotriva fumatului

Fumatul va ucide anul acesta aproape șase milioane de oameni, inclusiv 600.000 de nefumători, din cauză că gu-vernele nu fac sufi cient pentru a-i convinge pe fumători să se lase de acest obicei sau să-i protejeze pe nefumă-tori de fumatul pasiv, a avertizat marţi, 31 mai, Organiza-ţia Mondială a Sănătăţii /OMS/, transmite Reuters.

Deoarece de regulă este nevoie de un interval de mai mulţi ani după ce un om se apucă de fumat și până ca fumatul să ajungă să-i afecteze sănătatea, se poate spune că „epidemia” de boli legate de acest obicei este doar la început, iar până în 2030 bilanţul anual al deceselor provocate de tutun ar putea ajunge la 8 milioane, notează OMS.

În consecinţă, organizaţia îndeamnă guvernele să semneze și să pună în aplicare tratatul său privind controlul fumatu-lui, Convenţia-cadru privind controlul consumului de tutun /FCTC/. Intrat în vigoare în 2005, acest tratat a fost semnat până acum de 172 de ţări și de Uniunea Europeană și obligă statele semnatare să ia măsuri pentru a reduce proporţia fumătorilor, pentru a limita expunerea la fumat pasiv și pentru a restrânge publicitatea la ţigări.

„Nu este sufi cient ca statele să semneze FCTC. Ţările trebuie de asemenea să adopte legi pentru controlul fumatului sau să le înăsprească pe cele existente” - a subliniat directoarea OMS, Margaret Chan.

Potrivit OMS, jumătate dintre fumători mor prematur, iar fumatul reprezintă „una din cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii publice cu care s-a confruntat vreodată lumea”. Fumatul provoacă între altele cancer pulmonar, care este frecvent fatal, și alte boli respiratorii cronice, dar constituie totodată un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare, care reprezintă „ucigașul public nr.1” din lume.

Sursa: AGERPRES

Autorităţile separatiste transnistrene au oprit marţi dimineaţă (31 mai - n. n.) curentul pentru a împiedica ceremonia dedi-cată încheierii anului școlar la gimnaziul din satul Cor-jova, din stânga Nistrului, după ce în ajun administra-ţia școlii a fost ameninţată. Incidente similare au avut loc și la 1 septembrie 2010, în prima zi de școală, când miliţia transnistreană a descins pe teritoriul școlii sub pretextul unei alerte despre plasarea unei mine. Asociaţia „Promo-LEX” își exprimă

îngrijorarea în legătură cu situaţia din

Zona de Securitate, unde continuă

violarea drepturilor și libertăţilor fun-

damentale ale omului. La 31 mai 2011,

Gimnaziul din comuna Corjova, raionul

Dubăsari, a fost înconjurat de către

reprezentanţii structurilor paramilitare

din regiunea transnistreană a Republi-

cii Moldova, administraţia instituţiei

de învăţământ fiind ameninţată, iar desfășurarea Careului solemn a fost perturbată prin deconectarea energiei electrice, de asemenea, a fost interzisă intonarea imnului și arborarea tricolo-rului R. Moldova.

Locuitorii comunei Corjova continuă a fi intimidaţi, persecutaţi și ameninţaţi de către structurile ilegale din regiu-ne, fi ind obstrucţionaţi să-și exercite drepturile lor constituţionale. Astfel, pentru a împiedica deschiderea secţiei de votare, precum și participarea alegă-torilor din localitate la alegerile locale, reprezentanţii structurilor ilegale din orașul Dubăsari efectuează vizite la do-miciliul locuitorilor din Corjova pentru a-i forţa să renunţe la procesul electoral. Alegătorii sunt ameninţaţi cu pierderea locurilor de muncă, cu majorarea preţu-lui pentru serviciile comunale sau chiar cu moartea.

În condiţiile în care lipsesc orice garanţii pentru securitatea, viaţa și să-nătatea persoanelor în acest spaţiu, lo-

cuitorii din Corjova vor renunţa la exer-citarea drepturilor lor constituţionale. Toate aceste incidente și probleme, care, de fapt, continuă de cca 20 de ani, scot în evidenţă inefi cienţa formatului de pacifi care, instituit în 1992 în baza Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992. „Promo-LEX” reamintește autorităţilor constituţionale că drepturile locuitori-lor din regiunea transnistreană, garan-tate de Constituţie și normele dreptului internaţional, nu sunt discutabile sau negociabile și nu pot servi drept subiec-te pentru negociere sau interpretare politică. În legătură cu abuzurile con-tinue din zona de securitate comise de reprezentanţii administraţiei ilegale din regiune, Asociaţia „Promo-LEX” solicită autorităţilor constituţionale să sporeas-că eforturile privind identifi carea unor instrumente eficiente de garantare, promovare, respectare, apărare și re-abilitare a drepturilor locuitorilor din regiunea transnistreană a R. Moldova.

Sursa: karadeniz-press.ro

România a depăşit Rusia în topul celor mai mari investitori în economia

Republicii MoldovaAnul trecut, România a depășit Rusia în topul celor mai mari investitori în Republica Moldova, arată un studiu difuzat de Ministerul Econo-miei de la Chișinău. Astfel, soldul investiţiilor străine directe provenite din România consti-tuia la fi nele anului trecut circa 215 milioane de dolari, în timp ce investiţiile rusești au con-stituit mai puţin de 210 milioane de dolari. Potrivit aceluiași studiu, dacă la fi nele anului 2007 investitorii

din România deţineau o cotă de 3,7% din totalul investiţiilor stră-

ine directe în Republica Moldova, la fi nele anului 2010 această

cotă a ajuns la 7,6%. În consecinţă, România a urcat de pe locul

10 pe locul cinci în topul celor mai mari investitori în economia

moldovenească. În aceeași perioadă, cota Rusiei a coborât de

la 10% la 7,4%.

Potrivit datelor Ministerului Economiei, stocul de investiţii

străine directe acumulat la 31 decembrie 2010 constituia circa

2837,5 milioane de dolari, ceea ce indică o creștere cu 7,1% faţă

de anul 2009.

Primul loc după volumul total al investiţiilor directe, acumu-

late în Republica Moldova pe întreaga perioadă de desfășurare

a procesului investiţional, îl ocupă Olanda, cu o cotă de 19,1%

din total. Locul doi îl ocupă Ciprul, căruia îi revine 13,4% din

totalul investiţiilor. Pe locul trei se clasează Italia, cu indicatorul

de 10,8%, pe locul patru – Germania, cu 8,1%, iar pe locul cinci

– România. Circa o treime din investiţiile directe din România au

fost efectuate în sistemul bancar.

Datele de mai sus am fost discutate în cadrul unei conferinţe

desfășurate la 2 iunie, la Hotel Intercontinental București, forum

cu genericul Romanian Investments in the Republic of Moldova

– Current Challenges and Future Perspectives. Forumul „Inves-

tiţiile românești în Republica Moldova – Provocări prezente și

perspective viitoare” este organizat de casele de avocatură Ţuca

Zbârcea & Asociaţii din București și Ţurcan Cazac, de la Chișinău,

cu sprijinul FinMedia.

Sursa: ziaristionline

Mai multe organizaţii non-guvernamentale și culte religi-oase au organizat miercuri, 1 iunie, în diferite intersecţii din capitală, o acţiune de sensibili-zare a opiniei publice cu privire la drepturile copiilor care încă nu au fost născuţi. Manifestanţii au cerut autorităţilor statului să interzică avortul.

„Considerăm că avortul este un omor premeditat și cerem autorităţilor abolirea legislaţiei care permite avortul în Republi-ca Moldova”, a declarat pentru Info-Prim Neo vicepreședintele Alianţei pentru Salvarea Familii-lor din Moldova, Vitalie Marian.

După ce au manifestat în intersecţiile de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt partici-panţii la acţiune s-au îndreptat în marș spre Catedrala Mitropo-litană, unde au aprins lumânări în memoria pruncilor avortaţi de la 1992 încoace.

„Din 1992 și până în prezent au fost avortaţi mai mulţi prunci decât s-au născut. Dacă din 1992 și până în 2011 s-au născut 1,2 milioane de copii, atunci numă-rul celor avortaţi este de peste un milion și jumătate”, a menţi-onat vicepreședintele Alianţei pentru Salvarea Familiilor din Moldova.

Folosirea excesivă a telefonului mobil

poate duce la cancer, avertizează OMS

Agenţia Internaţională de Cercetare a Cance-rului din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănă-tăţii (OMS) atenţionează că vorbitul excesiv la telefonul mobil poate duce la cancer de creier.

O echipă alcătuită din 31 de oameni de știinţă din 14 ţări a analizat, în perioada 24-31 mai, o serie de studii de specialitate și de experimente realizate pentru a stabili gravitatea expunerii la câmpurile electromagnetice de radiofrecvenţă, scrie Los Angeles Times. “Probele, care continuă să se adune, sunt sufi ciente pentru a justifi ca poziţionarea telefoanelor mobile la nivelul 2b (unul din cele cinci niveluri de clasifi care care defi nesc produsele “posibil cancerigene pentru om”), a spus Jonathan Samet, președintele grupului de lucru. Studiile arată un risc crescut de gliom, un tip de cancer al creierului asociat cu utilizarea telefonului mobil, a mai spus Samet.

Profesorul Jonathan Samet, de la Universitatea din Califor-nia de Sud, SUA, precizează, într-un comunicat OMS, că datele existente sunt sufi cient de puternice pentru a încadra efectele vorbitului la mobil în categoria de risc crescut de cancer.

“Jumătate din populaţia lumii folosește telefoane mobile, iar aceste obiecte sunt folosite, din ce în ce mai mult, și de către copii. Trebuie să ţinem cumva sub control aceste lucru”, a estimat profesorul Samet.

UE ar putea să interzică telefoanele mobile în şcoliConform unei cercetări anterioare, realizată în 2004, riscurile

apariţiei unei tumori la creier sunt cu 40% mai mari pentru cei ce vorbesc mult la telefonul mobil (media raportată: 30 de minute/zi, timp de zece ani).

O primă recomandare venită din partea Agenţiei Internaţio-nale de Cercetare a Cancerului este de a folosi sistemele hands-free sau trimiterea de mesaje în locul vorbitului îndelungat la telefonul mobil.

Sursa: Ziare.com

Tricolorul nu a mai fl uturat la Corjova

Marşul pentru Viaţă: „Şi eu sunt copil. Am dreptul la viaţă”

OXFAM:

Preţul alimentelor se va dubla până în 2030! Focalizaţi-vă pe agricultură!

Preţul alimentelor de bază se va dubla în următorii 20 de ani, dacă nu se iau măsuri pentru reformarea siste-mului alimentar global, avertizează organizaţia uma-nitară internaţională Oxfam.

3 IUNIE 20118 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

- Pentru început o să vă rugăm să ne împărtășiţi câteva dintre emoţiile pe care le-aţi încercat după mono-spectacolul „Confesiuni despre VIA-ŢĂ și ARTĂ” la Teatrul Naţional din Chișinău luni, 30 mai.

- Conferinţa asta este un test pentru mine, cel mai sigur test pe care l-am făcut asupra publicului. Am umblat cu ea foarte mult, în România, bineînţeles, dar am făcut vreo două la Paris, la Tel Aviv. Vreau să spun că din toate experi-enţele pe care le-am avut pretutindeni: la București, în provincia românească și pe unde am mai umblat prin străinătate, aici a fost cel mai bun public dintre toate, la distanţă mare. Și mi-am dat seama că acest oraș este un oraș de mare cultură. Nu numai de la asta mi-am dat seama. În general, așa, pe mine, acest Chișinău m-a cucerit prin frumuseţe, prin delicateţea oamenilor, prin grija pe care o au pentru străzile care la noi sunt catastrofale, prin cele mai mici amănunte din viaţă. Plus că am mâncat în restaurantul de la hotelul “Codru” și consider că, după mine, este cel mai bun restaurant din lume. A fost excepţional, cu o varietate și o fi neţe de gusturi care m-a cucerit. Însă publicul, un asemenea public receptiv, inteligent și călduros, încă n-am întâlnit, în legătu-ră cu această conferinţă.

- Dacă ar fi să comparaţi publicul pe care l-aţi văzut la această conferin-ţă și cel care v-a primit mulţi ani aici, în timpul URSS...

- Nu are aici nici o legătură Uniunea Sovietică cu ce am făcut noi acolo.

- Nu are, dar astea erau graniţele care ne despărţeau.

- Cu ce am venit atunci?

- Cu spectacolele „Steaua fără nume”, „Ifi genia în Aulis”, „Cui i-e frică de Virginia Wolf”.

- Știu că atunci am întâlnit actori excepţionali pe care i-am cunoscut, dar întotdeauna am avut sentimentul că aici se face artă la modul cel mai serios posibil, adică, tinerii învaţă, vor să înve-ţe, ceea ce nu se întâmplă la noi. La noi devin peste noapte vedete, îi cheamă televiziunea și a doua zi au pretenţii, așa încât am o părere foarte proastă de ce se întâmplă la noi. Dar, în general, cu arta... mă simt foarte bine aici.

- Pornind de la ultimele evenimente, noi ne îngrozim că pierdem niște re-pere culturale, la București a murit Fănuș Neagu, la Chișinău – Serafi m Saka, se duc monștri sacri.

- Păi, ei se duc prin forţa naturii.

- Dvs. de-a lungul timpului aţi pier-dut mulţi prieteni, nu aţi avut frica asta că rămâneţi fără ei și nu vă des-curcaţi?

- Păi, ne descurcăm... căutăm pe alţii. Încercăm să avem relaţii cât mai bune în străinătate. Eu am avut ocazia că umblu mult în afară, am dirijat Institutul Inter-naţional de Teatru de la Paris, la UNESCO, și acolo ne întâlneam o dată în patru ani. Am legat prietenii mari, ne mulţumim să ne mai întâlnim peste graniţe, că la noi au cam secat valorile mari. S-au dus, au pierit, chiar din generaţiile mai noi s-au dus foarte repede actori mari, au dispă-rut la 50 de ani... Asta este.

- Într-un dialog recent cu Marius Tucă afi rmaţi că sunteţi ombilical legat de România.

- Da.

- Pe de altă parte, mulţi intelectuali români spun că se sufocă în ţara lor, că nu se pot afi rma acasă, așa cum, de altfel, se spune și la noi. Ce îi în-curcă pe ei să se afi rme acasă și nu v-a încurcat pe dvs.?

- Nu știu. Uite ce se întâmplă. Când lucram la Paris și trebuia să mă duc acolo la ședinţe, ele durau maximum zece zile. Și odată am reușit să găsesc 12 zile libere și am rezervat două pentru ca să mai văd și eu niște spectacole, să mai văd Parisul. Cu o seară înainte de aceste două zile libere, m-a invitat un coleg de-al meu de la liceul internat din Iași, un miliardar. Mi-a dat o masă grozavă și la urmă îmi spune: hai că-ţi fac eu o surpriză, te las să vezi ce e. Ce era? Îmi pune un disc în care am auzit „Seara pe deal”, citită de Sadoveanu. Am făcut-o și eu pe un disc, dar nimeni nu poate s-o facă cum a făcut-o Sadoveanu. Era ceva divin. Rezultatul? Am ascultat asta, trebuia să plec peste două zile și m-am dus a doua zi dimineaţă și mi-am schimbat biletul și am venit la București. Nu se pot explica lucrurile astea, nu e nici un merit aici, e un blestem fericit, aș zice. M-am întors acasă imediat. Nu pot să trăiesc departe de Ţară. Maxim stau două săptămâni. Este o boală, nu e un merit, așa s-a întâmplat, acesta a fost destinul meu. Dar, deocamdată, văd că îmi merge bine din punct de vedere vital. Muncesc acum mai mult ca în tinereţe.

- Și în tinereţe aţi muncit mult. Am citit undeva despre cum aţi fost admis la școala internat și pe urmă aţi marcat acest eveniment împreu-nă cu tatăl dvs., un moment foarte emoţionant...

- Trăiam într-o sărăcie... Săracul tata, era șef de gară și avea patru copii. Și eu eram cel mai isteţ dintre ei și m-a adus la liceul ăsta, care era un liceu faimos în România, făcut după sistemul fran-ţuzesc, care avea propria orchestră, propria fanfară, propria sală de spec-tacole, ceva uluitor. Liceul internat din Iași! Și am venit, am dat examenul și întâmplător am ieșit primul. Era multă lume care dăduseră. Și ne-a adunat în curte un secretar de acolo și a zis: „Păi, cei care aţi reușit, să veniţi să daţi banii. Că trebuie să daţi suma cutare...” Tata nu avea bani, avea câţiva lei în buzunar. Iar eu sar gata să mă duc. El îmi face semn: stai aici că vedem noi ce facem. Trebuia să ne întoarcem acasă după masă, aveam trenul gratis. El avea vreo șase lei. Am mers pe jos până la Copou. Am intrat în grădină, am stat pe iarbă acolo și a trecut un oltean cu prune. Ţin minte perfect, tata a luat jumătate de ki-logram de prune, s-a dus vizavi și a luat o pâine și am luat celebrul le dejeuner sur l’herbe acolo, pe iarbă, la Copou, cu prune și cu pâine.

- Am pornit vorba asta ca să afl u dacă a avut ocazia tatăl dvs. să vă admire pe scenă, că și-a dorit și el cândva, în tinereţe, să fi e actor.

- Da, a avut ocazia, pentru că el a mu-rit în ’56 și eram deja actor cunoscut. Ei, asta-i altă poveste. Senzaţională.

- Spuneţi-ne-o și nouă!

- Nu știu dacă nu vă plictisesc.

- Nu!

- Un personaj absolut fabulos. La 14 ani, cu colegii lui de gimnaziu, tata a făcut o trupă și a colindat toate târgu-șoarele Moldovei, cu un spectacol făcut

de el, în care juca, aici vă rog să vă ţineţi bine pe scaune, un act din Hamlet și o dramatizare făcută de el după „Sărma-nul Dionis”. Deci, v-aţi dat seama că era atins rău de tot de boala asta. Când a terminat liceul și s-a dus la Iași la școală, era elevul lui State Dragomir, actorul intelectual al epocii, și a fost angajat în teatru. Prima treaptă era probist. Probistul, în afară de rolișoarele pe care le făcea, era obligat să scrie toate textele și morolele, pe atunci nu existau dactilografe. Și, printr-un miracol (am reușit să pun mâna pe exemplarul ăla la Iași într-un turneu, l-am fotografi at), am acasă „Hamlet” scris de mâna lui, după traducerea lui Dobrogeanu-Gherea. Ce scriitură! O frumuseţe de caligrafi e, cu data 1907, ianuarie 15, ziua lui Emi-nescu, N.A. Beligan – Nicolae Adam (Adam îl chema pe bunicul), Iași. Și eu mi-am făcut socoteală că după 11 ani, m-au născut pe mine, el care scrisese deja „Hamlet” în întregime. Vezi ce des-tin? Și m-a făcut cu destinaţie precisă ca să răzbun visele lui retezate.

- De ce retezate?

- N-am explicat de ce au fost rete-zate visele lui. De exemplu, „Prinţesa îndepărtată”, o piesă franţuzească de Edmond Rostand pe care o tradusese Mihail Codreanu, care era și regizor, i-a dat tatei rolul primului marinar, care începea piesa și, cică: „Bagă de seamă, băiete, ăsta este un rol grozav. Tu dai prima replică și tu dai calul la orchestră”. Și a avut tata asemenea rolișoare până a prins puţin curaj și s-a dus la Mihail Sadoveanu, pe atunci în vârstă de 26 de ani, care era director la Teatrul Naţional de la Iași. Și-a pus singurul costum pe care îl avea și i-a spus directorului cu sfială că ar fi fericit dacă i-ar aproba măcar un matineu să joace și el rolul lui Hamlet, că l-a studiat de mult. Ăla a fost atât de stupefi at, nu ca acuma că orice tânăr se obrăznicește, el n-a găsit altă reacţie decât să ia călimara de pe masă și să arunce în tata. I-a distrus costumul, bineînţeles. În clipa aceea a murit teatrul pentru tata și s-a dus și a făcut o școală de căile ferate române, s-a făcut ceferist. Dar toată viaţa lui a fost marcată de acest gest. Tata era șeful unei gări fi nale, la Brad. Îi plăceau fl orile și mi-aduc aminte că făcuse o grădină frumoasă și seara stătea pe un șezlong și eram sigur că el, privind în depărta-re liniile căilor ferate, spunea marile monoloage pe care nu a avut timp să le spună. O mare dramă. Pe urmă, bi-neînţeles că asta a fost ca un blestem pentru mine. Pentru că, sigur că am vrut să joc și eu acest rol. La vreo 40 și ceva de ani jucasem „Cui i-e frică de Virginia Woolf” la Naţional și mă văzuse Finţi și mi-a spus: „Să știi, Beligane, trebuie neapărat să pun Hamlet cu tine, te-am și văzut îmbrăcat într-un tricou negru și cu ochelari și trebuie să joci rolul aces-ta”. Am stat și m-am gândit cum pot să cer eu, abia venit director, când acolo erau toţi zmeii teatrului românesc care, probabil, de ani de zile visau să joace Hamlet, cum puteam să impun eu așa ceva? Și fi rește că nu am acceptat. Dar după ani de zile am fost în Danemarca și m-am dus la Helsingor. Era liniște, era duminică, nu erau vizitatori. Am urcat pe treptele ălea din turnurile îndreptate spre ţărmul suedez și, ridicându-mă pe trepte, am început să spun: „To be, or not to be: that is the question:/Whether ‘tis nobler in the mind to suff er...” tot monologul în englezește, și am avut la sfârșit convingerea că rolul acela pe care nu-l jucasem, pe care nu-l voi juca niciodată... parcă-l jucasem de sute de reprezentaţii! Așa a fost senzaţia mea. Și când am coborât să plec, pe colţul străzii văd un hotel, „Prince Hamlet Hotel”. Chiar imaginaţia cea mai grozavă a lui Shakespeare putea să gândească că ero-ul lui o să ajungă fi rma unui restaurant de hotel? M-am așezat la o masă și am cerut o bere. Și am băut și eu o bere la „Prince Hamlet Hotel”, fi nalul aventurii – fantastic!

- L-aţi prins pe Sadoveanu când eraţi un actor celebru. Nu i-aţi amintit ni-ciodată de gestul acesta?

- Nu puteam să fac așa ceva, că aveam un mare respect pentru el. Bine, era tânăr și el. Pe vremea aceea era într-adevăr o mare îndrăzneală, poate o necuviinţă. Nu pot să cer socoteală nimănui, pentru nimic.

- Tatăl dvs. a avut satisfacţia că visul lui despre teatru a mers mai depar-te.

- Da, săracul, a avut într-adevăr, îmi tăia și îmi lipea toate cronicele.

- Dar la dvs., cine o să ducă mai de-parte teatrul pe care îl duceţi de ge-neraţii, că și mama dvs. era o împă-timită, venea din ţara teatrului.

- Da, mama era grecoaică. La Brad, unde tata era șef de gară, era un cerc de intelectuali destul de interesanţi și au făcut la un moment dat niște spectacole și la unul dintre ele a jucat tata rolul principal și a luat-o și pe mama. Știu că am fost foarte impresionat cât de bine a jucat mama scena aia pe care o avea. Mai am eu și alte gene adiacente...

- Da, știu că sunteţi, pe linie pater-nă, descendent din familia lui Ion Creangă. Bunica tatălui dvs., Eca-terina, a fost vară primară cu Ion Creangă.

- Bunicul meu, Adam Beligan! Sunt foarte curioase amintirile astea de câteva secunde, dar care nu-ţi ies din minte, vin din prima copilărie. Cred că aveam doi ani, poate încă nici nu-i împlinisem. Și ţiu minte că stăteau în-tr-o casă cu tavanul la doi metri și m-au ridicat așa până l-am atins și a spus: „Tâta maaare!”

- În „Confesiuni despre VIAŢĂ și ARTĂ” aţi vorbit despre lucrători de scenă, macheuze, mașiniști... S-a schimbat ceva și în concepţia lor? Mai găsiţi limbă comună acum cu ei?

- Păi, sigur că s-a schimbat. Totul se făcea cu pasiune, cu dragoste, cu vene-raţie pentru meserie. Acum este o bătaie de joc generală. Și la ăia care schimbă decorurile, niște golani care beau toată ziua. Nu mai există credinţă, nu mai există iubire, nu mai există respect. Asta este o realitate pe care o înghiţim. Eu caut să nu intre nimeni în climatul meu de seriozitate, dacă nu merită să intre. Am colaboratorii mei, sunt aleși pe sprânceană. Trebuie să respecte totul până la ultimul centimetru. O lumină greșită – fac un scandal imens. Totul trebuie să fi e făcut cu profesionalism, cu credinţă, cu putere, cu dragoste și cu respect faţă de spectatori. Cu vorbirea actorilor am probleme. Nu mai știu să vorbească, nu-i mai învaţă nimeni, n-au dicţie...

(Fragment de la întâlnirea lui Radu Beligan cu oameni de cultură

de la Chişinău, organizată de Clu-bul de Artă „Minerva”, 31 mai, 2011. Moderator: Liliana Popuşoi, FLUX)

Eveniment

SURSE DE LUMINĂ

Între ACASĂ şi ACASĂÎntre ACASĂ şi ACASĂ

2007. Dumnezeu? Toată lumina din

soare și toată lumina din sufl et care a fost, care este și care poate să fi e!

Nicolae IORGANotă. Unii analiști bine pregă-

tiţi susţin - și sunt înclinat să le dau dreptate – că credinţa în Dum-nezeu e abandonată de marea majoritate a populaţiei noastre. Ei se referă, desigur, la CREDINȚA PROFUNDĂ, nu la rituri, ritualuri și formalisme superfi ciale. Aceasta l-a și făcut pe Iorga să vorbească și despre ”lumina din sufl et”...

2008.Voi nu-nţelegeţi omul, voi nu cinstiţi lumina, icoana pângăriţi; voi spuneţi pe de-a-ndoaselea, anapoda cuvântul, voi nu vă nașteţi bine și-acum pieriţi!Dumitru MATCOVSCHI. ”Am

crezut...”Notă. Veţi rămâne în pieire

dacă nu veţi citi și următoarea evocare a Poetului:

Revista ”Nistru”, pe care o con-duceam, (...) a publicat ”Veșmântul fiinţei noastre” de Valentin Mân-dâcanu, cel mai solid articol scris în Basarabia după ‘40 încoace, articolul care a declanșat mișcarea noastră de eliberare... (v. LA, 26 ianuarie 2006).

2009. Unora dintre birocraţii noștri grafia latină le este dragă ca sarea-n ochi. Nu pentru că n-ar cunoaște-o, ci pentru că alfabetul latin va fi scut de nădejde în calea invaziei rusismelor – singurele care pot ”demonstra” că limba mol-dovenească se deosebește de cea română...

Valentin MÂNDÂCANU

2010.Limba română. Taina, minunea învierii.Ca o eternă, o chemare din afund, mi-a fost întotdeauna scut, lacrimă și vrere, mi-a fost putere, soarta să-mi înfrunt.Dumitru MATCOVSCHI. ”Am

crezut...”2011. Nimic în limba româneas-

că nu se poate scrie, nimic ce e scris în limba românească nu poate să treacă graniţa fără de a da loc la presupuneri și persecuţiuni; ba oamenii de condiţie se feresc de a vorbi în casă românește, pentru

ca nu cumva o slugă să-i denunţe; într-un cuvânt, orice manifestaţie de viaţă românească e oprită, rău privită și chiar pedepsită.

Mihai EMINESCU, iunie 18782012. Citesc în ”Flux” (21 ianua-

rie 2011) că a încetat din viaţă Cris-tian PAȚURCĂ, autorul ”Imnului Golanilor”, care începe astfel:

A fost odată ca-n povești, a fost în RomâniaO gașcă mare de golani ce-au alungat sclavia...

Și refrenul:Mai bine haimana, decât trădătorMai bine huligan, decât dictator;Mai bine golan, decât activist,Mai bine mort, decât comunist!Cristian Paţurcă ne-a lăsat o

confesiune testamentară:AM TRĂIT PENTRU ȚARA MEA, NEAMUL ȘI REGELE MEU...2013. Regele este capul întors

spre cer al unui popor întreg, fi inţa noastră adunată laolaltă într-un punct înalt. Când unui popor i se ia suveranul, lui i se ia capul întors către cer. El este decapitat. Poporul român a fost decapitat astfel la 30 decembrie 1947.

Gabriel LIICEANU. De ce regi? În cartea ”Majestate, nu pleca”, editura ”Anastasia”, București.

2014.... chiar și acum, când scriu aceste rânduri despre fatalul urs, respiraţia lui lovește cuvintele și topește vocalele într-un strigăt al morţii.Valeriu MATEI. ”Ursul siberian

(ursul siberian ne sufl ă mereu în ceafă)”

Notă. Am reprodus acest scurt pasaj ca o ilustrare a harului poe-tic al lui Valeriu Matei, dar și ca o dovadă peremptorie a faptului că tânărul (pe atunci) poet s-a luat de timpuriu la harţă cu fi orosul ”urs siberian”...

Harul poetic al bardului Matei a fost remarcat de Gr. Vieru încă în 1987:

... nu-i este străin nici versul ener-gic și fulgerător, nici replica poetică tăioasă; la toate aceste bune calităţi mai adăugăm și o puternică notă intelectualistă care marchează întreaga sa poezie...

Valentin Mândâcanu

RADU BELIGAN:RADU BELIGAN:

„Aici a fost cel mai bun public dintre toate”„Aici a fost cel mai bun public dintre toate”Actor prin excelenţă, legendă vie a teatrului românesc, am avut ocazia să-l admirăm săptămâna aceasta pe maestrul Radu Beligan la Chișinău, cu monospectacolul „Confesiuni despre VIAŢĂ și ARTĂ”. Ajuns la onorabila vârstă de 92 de ani, cel mai mare estet, actor și regizor (de 72 de ani în sce-nă), întruchipează jumătate din existenţa istoriei de glorie a teatrului și fi lmului românesc. Radu Beligan nu mai oferă interviuri, mărturisește că s-a retras în Beligania și afi rmă că lucrează acum mai mult ca în tinereţe. Maestrul joacă în prezent pe scena teatrului, dar și în turnee în Ţară și peste hotare două spectacole: „Confesiuni despre VIAŢĂ și ARTĂ” și „Egoistul”, după Jean Anouilh.

De o curăţenie și o modestie rară, întreaga fi inţă a lui Radu Beligan emană dragoste și lumină. El însuși o legen-dă vie, intelectualul total Radu Beligan ne-a prilejuit nu doar o întâlnire cu teatrul, ci, prin evocările pe care le-a făcut, cu întreaga cultură românească și legendele ei.

CALEIDOSCOP3 iunie

EvenimenteEvenimente

1326: Se încheie tratatul privind deli-mitarea graniţei dintre Novgorod și Norvegia, în zona denumită Finmark (partea de nord a Nor-vegiei)

1428: Dan al II-lea, domnul Valahiei, participă la lupta de la Golubac împotriva otomanilor, alături de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg

1922: Ion Vinea editează, la București, revista avangardistă „Contem-poranul”, care promova sincroni-zarea literaturii naţionale cu cea mondială

1940: Al doilea Război Mondial: Se încheie bătălia de la Dunkirk, cu victoria germanilor

1950: Prima ascensiune a vârfului An-napurna, al 10-lea vârf ca înălţime din lume, de către o expediţie franceză

1989: Guvernul chinez trimite forţe de securitate să evacueze protestata-rii din Piaţa Tiananmen, omorând sute dintre ei

1991: A erupt vulcanul Mount Unzen din sudul Japoniei; valul de fum și lavă a omorât 43 de oameni, toţi cercetători sau jurnaliști

1998: ICE-ul Wilhelm Conrad Röntgen deraiază la Eschede, accident fero-viar în care mor 101 de oameni.

2006: Muntenegru redevine stat independent, proclamându-și în mod ofi cial separarea de uniunea statală Serbia și Muntenegru

2009: A eșuat a doua tentativă de alegere a președintelui Republicii Moldova

NașteriNașteri1822: Maria Adelaide de Austria, prima

soţie a lui Victor Emanuel al II-lea al Italiei (d. 1855)

1841: Eduard Caudella, compozitor român (d. 1924)

1843: Regele Frederick al VIII-lea al Danemarcei (d. 1912)

1865: Regele George al V-lea al Marii Britanii (d. 1936)

1906: Josephine Baker, cântăreaţă americană (d. 1975)

1910: Paulette Goddard (Marion Levi), actriţă americană (d. 1990)

1925: Tony Curtis (Bernard Schwartz), actor american (d. 2010)

1926: Allen Ginsberg, poet american (d. 1997)

1950: Suzi Quatro, cântăreaţă ameri-cană de rock

1953: Patrick Blanc, botanist francez1972: Aurelian Temișan, interpret ro-

mân de muzică ușoară1986: Rafael Nadal, jucător spaniol

de tenis

Zilele R. Moldova în UngariaȘi în acest an orașul Heviz din Un-

garia a găzduit delegaţia din Repu-blica Moldova, organizată de Centrul Cultural ARTELIT. Afl at la cea de-a III-a ediţie, proiectul „GOLD HELIOS” a luat amploare, transformându-se în Simpozionul „Zilele Moldovei în Ungaria”. Obiectivul acestuia este de a promova cultura, tradiţiile moldave peste hotarele republicii. Evenimentul a avut loc în perioada de 26 aprilie–9 mai 2011, la care au participat reprezentanţi din diverse ţări: Bulgaria, Canada, Elveţia, Finlanda, Olanda, Republica Moldova, România, Ucraina, Ungaria.

Î n c a d r u l Simpozionului au avut loc și câteva concerte cu participarea muzicianului m o l d o v e a n Victor Botnaru, care a dat dova-dă de măiestrie la un șir de in-strumente tra-diţionale: cob-

ză, nai, vioară, cimpoi, cimpoieș, drâmbă ș.a. Acompaniaţi de maestru, dansatorii de la Colegiul Republican de Coregrafi e din Chișinău au încântat publicul maghiar și oaspeţii prezenţi la eveniment.

De asemenea, a fost organizată și conferinţa știinţifi că pe tema „Arta naţională în con-textul contemporane-ităţii”, la care au fost prezentate rapoarte ale cercetătorilor din Canada, Olanda, Repu-blica Moldova, Româ-nia, Ucraina. Jurnalista Gutiera Postolachi a prezentat câteva re-portaje despre cultura, obiceiurile și peisajele republicii noastre. De un mare succes s-au bucurat și bucatele tradiţionale, apreciate înalt de oaspeţii prezenţi la eveniment.

Artiștii plastici au prezentat motivele noastre naţionale prin pris-ma propriilor viziuni. La vernisajul de la închiderea simpozi-onului au fost invi-taţi primarul orașului Heviz, dl Gabor Papp, și ambasadorul Re-publicii Moldova în Ungaria, Alexandru Codreanu. Ulterior, reprezentanţii misi-unii diplomatice mol-

dovenești au desfășurat o întrunire la Ambasada RM din Budapesta, la care au fost invitaţi să participe oaspeţii din străinătate. Astfel, a fost dat startul colaborării între Centrul Cultural ARTELIT și Ambasada RM din Ungaria, fi ind organizată pentru început o expoziţie de pictură a artiștilor plastici din Republica Moldova și România.

Natalia PROCOP, artist plastic, pentru FLUX

Cu prilejul participării la al XVII-a Summit al șefi lor de stat din Europa Centrală, președintele interimar al Repu-blicii Moldova, Marian LUPU, președintele Parlamentului, a avut o întrevedere cu președin-tele Statelor Unite ale Americii, Barack OBAMA.

În cadrul întrevederii, Marian LUPU a

reconfi rmat că, la etapa actuală, obiectivele

principale ale Republicii Moldova se regă-

sesc în tot ceea ce semnifi că procesul de

integrare europeană. Președintele interimar

a mulţumit Statelor Unite ale Americii pen-

tru suportul multilateral acordat Republicii

Moldova și a menţionat necesitatea conso-

lidării eforturilor interne, pentru obţinerea

unor rezultate reale în implementarea

reformelor necesare țării noastre.

În același context, președintele interimar

al Republicii Moldova a abordat subiectul

reintegrării teritoriale a ţării, subliniind

necesitatea de a reîncepe negocierile în

formatul 5+2, în care OSCE, Rusia și Ucraina

sunt mediatori, iar SUA și UE participă în

calitate de observatori. Marian Lupu a reite-

rat poziția autorităților Republicii Moldova

privind soluționarea politică a diferendului

transnistrean, prin identifi carea unei soluții

viabile de reintegrare a țării în cadrul hota-

relor recunoscute internațional.

Șeful Casei Albe, Barack Obama, a spe-

cifi cat că Statele Unite ale Americii susțin

politica ușilor deschise faţă de ţările care

doresc să adere la Uniunea Europeană.

Președintele Barack Obama a menționat că

va sprijini în continuare aspiraţiile europene

ale țării noastre și a apreciat înalt eforturile

depuse pe calea promovării democraţiei și

a reformelor în Republica Moldova.

Marian LUPU s-a întâlnit cu Barack OBAMAMarian LUPU s-a întâlnit cu Barack OBAMA

3 IUNIE 2011 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI FiatLUX

Familia de astăzi este în criză pentru că omul modern a pier-dut familiaritatea cu Dumnezeu, care este Iubire, a afi rmat Patri-arhul Bisericii Orto-doxe Române (BOR), Daniel, la fi nalul unei conferinţe desfășu-rate în Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei.

Întâistătătorul Bisericii Or-todoxe Române a subliniat că „ruperea legăturii omului cu Dumnezeu produce o mulţime de rupturi la nivelul existenţei umane, ruptură în familie, rup-tură în comunitate sau în soci-etate și ruptură între popoare, pentru că însuși păcatul este ruptură a relaţiei omului cu Dumnezeu”.

„Biserica este familia lui Dumnezeu în lume. Ea amin-tește că toţi oamenii au nevoie de a fi iubiţi și ascultaţi când se afl ă în difi cultate. Biserica tre-buie să fi e loc de întrajutorare reciprocă pentru ca popoarele să devină o familie întreagă. Fa-milia de astăzi este în criză pen-tru că omul modern a pierdut familiaritatea cu Dumnezeu, care este Iubire. Revelaţia bibli-

că este baza pentru redresarea

familiei. Omul este fi inţă com-

plementară, bărbat și femeie.

Familia este o coexistenţă nu

o existenţă paralelă. Nu este

formată din monade paralele,

ci este vorba de o coexistenţă,

pentru că omul este persoană

nu individ, are un nume și un

chip, și persoana se realizează

ca persoană numai când iese

în întâmpinarea celuilalt. În

Sfânta Treime aceasta relaţie se

numește perihoreză, adică fi e-

care Persoană are centrul vieţii

sale o altă Persoană, nu pe sine

însuși. Deci, nu este egocen-

trică, ci alterocentrică, celălalt

este centrul atenţiei și iubirii

persoanei. Egoismul este de-

pășit de iubire, de autodăruire

și chiar de sacrifi ciu. De aceea

este foarte greu de înţeles as-

tăzi expresia iubire jertfelnică

sau iubirea ca dăruire de sine”,

a precizat patriarhul.

O conferinţă cu tema „Să con-

vieţuim într-o perioadă de criză

- familia lui Dumnezeu, familia

omului, familia popoarelor” a

avut loc în Aula Magna Teoctist

Patriarhul a Palatului Patriarhi-

ei. Organizată de Patriarhia Ro-

mână și Comunitatea Sant Egi-

dio, manifestarea a prilejuit o

serie de intervenţii printre care

conferinţele susţinute de: prof.

dr. Andrei Riccardi, fondatorul

Comunităţii Sant Egidio, cardi-

nalul Paul Poupard, pr. prof. dr.

Vasile Răducă, de la Facultatea

de Teologie Ortodoxă „Justini-

an Patriarhul” din București, pr.

prof. univ. dr. Nicolae Achimes-

cu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași.

De asemenea, despre însem-nătatea cultivării valorilor fami-liei creștine, ca și despre rolul care-i revine acesteia în condi-ţiile crizei economice și morale pe care o parcurge omenirea au vorbit: Léon Lemmens, episcop auxiliar de Mechelen-Bruxelles, pr. George Militaru, consilier al Sectorului Social-Filantropic al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, conf. Dr. Adrian Lemeni, secretar de stat pentru Culte, Facultatea de Teologie Orto-doxă „Justinian Patriarhul” din București, monseniorul Marco Gnavi, directorul Biroului pen-tru ecumenism și dialog inter-religios al Diecezei de Roma, prof. univ. dr. Ilie Bădescu, Fa-cultatea de Sociologie a Uni-versităţii din București.

Conferinţa a fost moderată de PS Părinte Ciprian Câmpinea-nul, episcop-vicar patriarhal.

În cadrul evenimentului, la care a participat patriarhul Da-niel, a fost lansat volumul teo-logului francez Olivier Clément (1921-2009) cu titlul „Repere spirituale pentru omul de azi”, apărut recent în limba română la Editura Basilica a Patriarhiei Române cu un Cuvânt înainte al întâistătătorului BOR.

AGERPRES

Luni, 30 mai, la Sankt Pe-tersburg, a avut loc ședinţa Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse, sub președinţia patri-arhului Kiril Gundiaev. Un co-municat de presă al structurii locale a Bisericii Ruse anunţă că la respectiva ședinţă a par-ticipat și mitropolitul Vladimir Cantarean de la Chișinău.

În coada unei agende încărcate a Si-nodului Rus (punctul 7 (ultimul) al te-meiului 63) s-a afl at și o singură ches-tiune cu privire la Republica Moldova. S-ar părea, la prima vedere, că aceasta ar fi una minoră, adică o nimica toată. Totuși, chestiunea în sine, ca și modul în care a fost expusă, dă la iveală mai multe probleme de fond. Să vedem care sunt ele. Vom cita mai întâi un fragment din versiunea românească a destul de alambicatului comunicat al biroului de presă al mitropolitului Vladimir: „În privinţa Mitropoliei Mol-dovei, la cererea PS Episcop Petru de Ungheni și Nisporeni, monahia Varvara (Matveevici) a fost eliberată din funcţia de stareţă a mănăstirii „Sf. Gheorghe” din Ungheni, în locul ei fi ind numită în această funcţie monahia Elisaveta (Gliga)”.

Am verifi cat pentru cititorii noștri procesul-verbal al ședinţei sinodale din 30 mai, în originalul rusesc. Ca ur-mare, putem constata câteva lucruri.

Patriarhul rus îi traduce pe moldoveniUnu. Patriarhia Moscovei a reve-

nit la practica sovietică de rusifi care a toponimiei noastre, redând denu-mirea orașului Ungheni în traducere rusă (Унгены în loc de Унгень), con-trar normelor în vigoare, care impun transliterarea. Site-ul structurii locale a Bisericii Ruse în Moldova folosește, de asemenea, denumirea tradusă, așa-dar netransliterată, a orașului Ungheni și confi rmă astfel alinierea la aceeași practică moscovită de rusifi care.

Doi. Biserica Rusă este consecven-tă în demersul ei rusifi cator (asimila-ţionist) și înlocuiește termenul ofi cial și consacrat de Moldova (Молдoвa) cu cel de Moldavia (Молдавия). Ast-fel, titulatura mitropolitului Vladi-mir este redată după cum urmează: „Митрополит Кишиневский и всея Молдавии Владимир”. Este de observat că, spre deosebire de Biseri-ca sa mamă, structura locală în frunte cu mitropolitul Vladimir folosește, în varianta rusă a comunicatului său, formula „Владимир, митрополит Кишиневский и всея Молдовы” (totuși nu „всея Молдавии”), con-fi rmând că se poate spune și corect, adică altfel decât pe timpul ocupaţiei rusești și sovietice.

În ambele cazuri (Унгены și Молдавия) avem pe faţă dovada re-aducerii discrete în circuitul ofi cial și a impunerii de către Biserica Rusă a unor forme uzuale în timpul ocupaţiei ţariste sau sovietice. De la „Молдавия” sau „всея Молдавии” și până la o „Республика Молдавия” nu e decât un pas. Cum însă patriarhului întregii Rusii (Rusie din care ni se spune că ar face parte și „întreaga Moldovă”!) nu-i arde (i-a ars, oare, vreodată?) de sensi-bilităţile lingvistice ale moldovănașilor noștri, mira-ne-am ca la toamnă, în octombrie, când va veni la Chișinău, acesta să se lase de năravul său rusifi -cator și să o trântească iarăși lată, pore-clindu-ne ţara chiar așa: „Республика Молдавия”. Că doar n-o vorbi și pre-dica rusescul patriarh românește, pe limba cuminţilor și credulilor (până la prostie și până dincolo de prostie) moldovănași priviţi doar ca o masă de oameni blânzi numai bună de topit în malaxorul bisericesc al Moscovei. Că

doar n-o vorbi nici în engleză (cu inter-pret) ca să ne spună cum i-ar plăcea, tot în manieră ţaristo-sovietică: „Repu-blic of Moldavia”.

S-ar părea că este vorba de mici de-talii sau doar de nuanţe. Nu este însă așa. Biserica Rusă a avut perioade în care a folosit variantele rusești corecte ale toponimelor noastre. Acum, când au rămas doar câteva luni până la vizita (de fapt, inspecţia) de cinci zile a patri-arhului rus în ţara noastră (la invitaţia lui Vladimir Filat și a mitropolitului Vla-dimir), Biserica Rusă schimbă macazul și ne amintește că tot ce mișcă-n ţara asta (râul, ramul...) trebuie îmbrăcat în haină străină. În haina croită după bu-nul său plac de Biserica Rusă.

De la oberprocuror la oberpatriarh…Trei. Așadar, Sinodul Rus a înlocu-

it-o pe stareţa Varvara cu stareţa Elisa-veta. Așa ceva se poate întâmpla doar la ruși. Nicăieri, în nici o altă Biserică Ortodoxă, stareţele și stareţii nu sunt numiţi sau eliberaţi din funcţie de că-

tre Sinod, aceasta fi ind, potrivit canoa-nelor ortodoxe, atribuţia episcopului locului. În cazul celor două stareţe de la Ungheni, după canoanele ortodoxe pe care (că este, că nu este cazul) ni le tot fl utură în faţă Biserica Rusă, era su-fi cient ca episcopul Petru Musteaţă să decidă singur, fără a întreba măcar de mitropolitul său. După legea ortodoxă, stareţul sau stareţa este delegatul și reprezentantul episcopului în mănăs-tire, nu delegatul sau reprezentantul patriarhului sau al sinodului patriarhal. Deci, decizia Sinodului Rus din 30 mai cu privire la cele două stareţe de la Un-gheni este una vădit necanonică pe fond, constituind o banală demonstra-ţie a excesului de putere în Biserică.

„Regula” exclusiv rusească ca sta-reţele sau stareţii să nu mai fi e numiţi, cum e canonic, de către episcopul lo-cului a fost instituită unilateral în epo-ca lui Petru I Romanov, supranumit de ruși „cel Mare”, când puterea biseri-cească a fost hipercentralizată și trans-misă, în 1722, în mâinile unui singur civil (nu neapărat ortodox), în funcţie de oberprocuror și desemnat de ţar, în condiţiile în care funcţia de patriarh a fost abolită.

Cu titlu de fapt divers trebuie să amintim în context că și „eparhia Chi-șinăului și Hotinului” a fost înfi inţată, în 1813, în partea ocupată de ruși a vechii și adevăratei mitropolii a „întregii Mol-dove”, nu printr-o decizie canonică, ci printr-un document politic, un ucaz al ţarului Alexandru I, semnat la propune-rea oberprocurorului civil al timpului, Aleksandr Nikolaevici Goliţân, celebru protector al misticilor și masonilor din Rusia. Mitropolit al Moldovei și Sucevei în acea vreme era vrednicul de pome-nire Veniamin Costachi, care s-a afl at în scaunul mitropolitan din Iași între 1803 și 1846, cu câteva întreruperi ca-uzate de ocupaţiile rusești ale princi-patului Moldovei. În 1812, mitropolitul Veniamin Costachi a protestat energic și a denunţat ocupaţia canonică la care a recurs ţarul și oberprocurorul rus în partea de răsărit a Mitropoliei Moldo-vei. Deci, mitropolia condusă astăzi de către mitropolitul Vladimir Cantarean este una de origine secular-politică, ţaristă (de ce să ocolim termenul?) și nicidecum una așezată pe temelie ca-nonică autentic ortodoxă.

În legătură cu subiectul celor două stareţe de la Ungheni se cuvine să le amintim tuturor celor care se închină astăzi la Moscova și la „Sfânta Rusie” că până la ocupaţia ţaristă a părţii de răsărit a Moldovei, toate stareţele și toţi stareţii de mănăstiri au fost numiţi, fără nici o excepţie, de către ierarhul locului. Între 1592 și 1813, acesta a fost episcopul de Huși, de care ţinea juris-dicţional și canonic cea mai mare parte a ceea ce s-a numit ulterior Basarabia, iar în mai multe perioade și partea de jos, și de mijloc a interfl uviului Nistru-Bug (Transnistria). La fel se întâmpla și în celelalte eparhii ale Mitropoliei Moldovei și Sucevei, autonomia epar-hială nefi ind niciodată încălcată nici de mitropolit, nici de patriarhii de la Con-stantinopol.

Cu titlu de comparaţie, vom reţine că stareţele și stareţii mănăstirilor din cuprinsul Mitropoliei Basarabiei sunt numiţi de ierarhul locului, fără vreo aprobare prealabilă sau confi rmare ul-terioară de la Patriarhia Română.

Falsa independenţăPatru. În condiţiile arătate mai sus,

chiar este bine să ne întrebăm: de câtă autonomie reală benefi ciază eparhia condusă de episcopul Petru Musteaţă, dar și mitropolia Chișinăului și a „între-gii Moldove”? Întrebarea nu și-ar avea locul dacă nu ar exista canoanele Bise-ricii Ortodoxe de Răsărit sau dacă săr-mana structură jurisdicţională înfi inţa-

tă de ţar și de oberprocuror la 1813 nu ne-ar mânji astăzi ochii cu un așa-zis „Tomos de independenţă a Bisericii Ortodoxe din Moldova”. Care inde-pendenţă, fraţilor, dacă ierarhii numiţi de Moscova la noi nu dispun nici mă-car de dreptul elementar de a numi în funcţie un simplu stareţ? Despre ce in-dependenţă ni se vorbește când nimic nu mișcă în front fără aprobare de la (să forţăm puţin termenul!) oberpatri-arh, ca altădată de la oberprocuror?

„Vseia Moldavii”…Cinci. S-ar părea că o atât de mă-

runtă decizie sinodală și patriarhală ca cea privind cele două stareţe de la Ungheni, încăpută într-o singură fra-ză scrisă rusește, nu ar trebui să nască atâtea întrebări și probleme. Dar nu este așa. Greșelilor de limbă (cu sub-strat geopolitic și geospiritual) și celor de (ne)canonicitate li se adaugă și alt tip de greșeli. Niște greșeli mai speci-ale și mai grave, la limita (depășită) a păcatului. Sinodul Rus ne vorbește de „всея Молдавии”, pe care mitropoli-tul Vladimir și-o traduce, după bunul său plac certat cu limba română, drept „a (al) întregii Moldove”. Întreagă? Oare? Și ce vrea să spună deocheata formulă?

Mai înţelegem când ni se vorbește de „всея Руси”. Acest „всея Руси” s-a tradus românește din vechime, cum este și corect, drept „a toată Rusia”, adică „a Rusiei Mari (Velikorusia), a Rusiei Mici (Malorusia) și a Rusiei Albe (Bielorusia)”. Patriarhia „a toată Rusia” nu e tot una cu Patriarhia „întregii Ru-sii”. Tot așa, „Patriarhul a toată Rusia” nu înseamnă „Patriarhul întregii Rusii” sau al „întregii Federaţii Ruse”, ci „Pa-triarhul Rusiei, Ucrainei și Bielorusiei” luate la un loc sau „Patriarhul Lumii Ruse”, după cum îi place să se exprime actualului patriarh de la Moscova. Al-tminteri, acesta s-ar intitula, ca să ape-lăm la retroversiune, „Патриарх всей России”, și nu „Патриарх всея Руси”. Nu ne stă însă în intenţie să vă obosim aici cu nuanţele semantice și de formă ale titulaturilor din Biserica Rusă. Pro-blema este alta, una de fond.

Când Moscova le impune supușilor săi canonici neruși (și neslavi) mime-tismul și formulele după calapodul său istoric, aceasta nu o face fără rost. Precum se știe, Biserica Rusă numește „teritoriu canonic” ceea ce Kremlinul are în vedere prin „vecinătatea apro-piată”, ca formulă surogat pentru ceea

ce pretinde a fi sfera sa exclusivă de infl uenţă și control geopolitic, adică pentru întreg spaţiul ex-sovietic, nu-mit alteori „CSI și Baltica”. Că Republica Moldova nu este „Moldova întreagă” sau „întreaga Moldovă”, ţi-o spun și copiii. Că Republica Moldova nu e to-tuna cu „întreaga Moldovă” și, cu atât mai mult, cu „toată Moldova” este la fel de limpede. Dacă structura înfi in-ţată prin ucazul ţarului Alexandru I și condusă astăzi de mitropolitul Vladi-mir s-ar numi doar „a Chișinăului” sau, cel mult, „a Moldovei de Răsărit”, ar fi cu totul altă poveste. Dar nu este să fi e. Și atunci, ce sensuri toarnă Biseri-ca Rusă în titulatura de „Mitropolie „a întregii” Moldove”? Ce scop urmărește prin asta?

Scopurile sunt geospirituale și ex-pansioniste, în sensul cel mai clar cu putinţă. Prin titulatura de Mitropolia „întregii Moldove” Patriarhia Moscovei atentează (și nu pentru prima oară!) la „teritoriul canonic”, adică la spaţiul de jurisdicţie al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei cu reședinţa la Iași. Acestei situaţii trebuie să i se aplice un termen corect. E vorba de UZURPARE.

Uzurparea, ca metodă „ortodoxă”Așa cum această uzurpare nu s-a

produs ieri-azi, ci în 1993, să apelăm la documentele de arhivă și să vedem care a fost atunci reacţia Patriarhiei Române faţă de titulatura „expansio-nistă” impusă de la Moscova. Actualul mitropolit al Moldovei și Bucovinei, ÎPS Teofan, pe când era episcop vicar patriarhal și conducea Sectorul de Co-munităţi Externe al Bisericii Ortodoxe Române, ne-a trimis la Chișinău o scri-soare ofi cială în care trata atât ches-tiunea titulaturii, cât și pe cea a lipsei autonomiei eparhiale sau a falsei, dar mult trâmbiţatei „independenţe” a mitropoliei „întregii Moldove” faţă de Biserica Rusă. Scrisoarea nu a fost pu-blicată de mult în presă. Să urmărim fi rul expunerii:

„Stimate domnule Cubreacov,Luând act de „Statutul Bisericii Or-

todoxe din Moldova”, prezentat de Înalt Prea Sfi nţitul Mitropolit Vladimir spre aprobare Guvernului Republicii Moldova și ţinând seama de dorinţa dumneavoastră exprimată în scrisoa-rea din 15 iunie 1993, de a cunoaște punctul nostru de vedere în legătură cu prevederile acestui Statut, vă comu-nicăm următoarele:

1. Denumirea de „Mitropolia Mol-dovei”, atribuită acestei eparhii, consti-tuie o uzurpare a titulaturii Mitropoliei Moldovei cu sediul la Iași, înfi inţată încă din anul 1401, cu binecuvântarea Patriarhiei Ecumenice din Constantin-opol și care funcţionează neîntrerupt de atunci și până astăzi.

Această uzurpare a ti-tulaturii Mitropoliei Mol-dovei din cadrul Patriar-hiei Române dă naștere la confuzii și creează în mod inutil disensiuni bisericești și etnice, știut fi ind că sub această denumire a fost cunoscută în Ortodoxie eparhia care cuprindea în-treaga Moldovă, având tot timpul reședinţa în dreap-ta Prutului, mai întâi la Su-ceava și apoi la Iași.

După anul 1812, când Rusia a răpit partea Mol-dovei din stânga Prutului, denumirea de „Mitropolia Moldovei” s-a păstrat, în continuare, până astăzi, pentru eparhia cu reședin-ţa la Iași.

2. În art. 15 al acestui Statut se stipulează: „În-tâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Moldova (Mitropolitul Chișinăului și Moldovei) este numit de către Sfân-tul Sinod și Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei, respectând legile Republicii Moldova, dintre cetăţenii Republicii Moldova, care corespund cerinţelor canonice și posedă limbile română și rusă”.

Prin aceste prevederi Statutul eli-mină orânduiala canonică, ce prevede ca alegerea Mitropolitului să se facă și conform dorinţei clericilor și credincio-șilor din eparhie.

3. La art. 16 se menţionează că Mi-tropolitul are dreptul de „veto” asupra deciziilor soborului bisericesc. Prin aceasta se anulează un principiu cano-nic, cel al sobornicităţii și sinodalităţii, principiu călăuzitor în întreaga Orto-doxie.

4. În art. 21, paragraful 8, se dă drep-tul Mitropolitului de a suspenda, în ca-zul de abateri, din funcţiune persona-lul bisericesc de orice rang, din eparhia sa. Este iarăși un principiu necanonic, întrucât el nu poate suspenda un arhi-episcop sau episcop, fi ind de compe-tenţa Sfântului Sinod. De asemenea, prin art. 56 se acordă putere excesivă

Mitropolitului faţă de Sinod și asupra bunurilor bisericești.

5. Art. 103 prevede că „Reviziile ac-tivităţii fi nanciare și a activităţii de pro-ducţie a parohiilor Mitropoliei, mănăs-tirilor și instituţiilor se efectuează în conformitate cu Statutul canonic al Pa-triarhiei”, ceea ce știrbește autonomia atât a Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova, cât și a Statului respectiv.

Aducându-Vă la cunoștinţă cele de mai sus, ne exprimăm încredinţarea că Bunul Dumnezeu va călăuzi pe toţi fra-ţii noștri pe calea către unitate și bună înţelegere.”

Aproape că nu mai avem nimic de adăugat. Uzurparea este uzurpare, Re-publica Moldova nu este nici „întreaga Moldovă”, nici „Moldova întreagă” și nici „toată Moldova”, Tomosul „de inde-pendenţă” bisericească nu e decât un petic de hârtie care nu valorează nici măcar două parale, altminteri nu ar mai trebui să se scrie la Moscova sau la Petersburg pentru a înlocui o stareţă cu alta la Ungheniul afl at la o aruncă-tură de băţ de vechiul scaun mitropo-litan din inima întregii Moldove, adică de Iași.

Patriarhul Kiril faţă cu limba românăTotuși, ar fi de precizat ceva pentru

patriarhul Kiril al Moscovei și a toa-tă Rusia (Mare, Mică și Albă) înaintea inspecţiei sale canonice din toamna acestui an. În articolul 6 al Statutului structurii locale a Bisericii Ruse în Re-publica Moldova (aprobat la 17 no-iembrie 1993), cum dai, cum nu dai,

scrie clar, negru pe alb, sub aprobarea răposatului patriarh Alexei al II-lea, a ex-premierului Andrei Sangheli și a mitropolitului Vladimir Cantarean, că – să vezi durere de cap! – „În locașu-rile sfi nte ale Bisericii Ortodoxe din Moldova serviciile divine se ofi ciază în limba română”. Cum a fost în toată Moldova istorică pe parcursul ultime-lor șase secole și cum va fi încă sute de ani de acum încolo, vom adăuga noi. Cu precizarea că „serviciile divine se ofi ciază în limba română” după cărţile bisericești alcătuite, traduse sau dior-tosite de Biserica Ortodoxă Română și nicidecum de vajnica și făloasa Pa-triarhie a toată Rusia. Limba română literară rostită și cântată în biserici este dovada cea mai limpede în faţa oame-nilor și în faţa lui Dumnezeu a unităţii noastre intime și organice cu toată Lumea Românească de ieri, de astăzi și de mâine. Și dacă-i așa precum zice Statutul, atunci ce argumente de la obraz mai poate avea Patriarhul a toa-tă Rusia să vină la noi ca la el acasă și să-și impună puterea peste milioanele astea de români cărora Dumnezeu le-a lăsat doar o parte a „întregii Moldove”, cea de la răsărit de Prut?

Vlad CUBREACOV, FLUX

Patriarhul Daniel: Omul modern a pierdut familiaritatea cu DumnezeuPatriarhul Daniel: Omul modern a pierdut familiaritatea cu Dumnezeu

Biserica a toată Rusia, stăpână peste „Moldavia” de limbă română

Ţarul Alexandru IŢarul Alexandru I

Treimea rusă cu gândul la “Moldavia”Treimea rusă cu gândul la “Moldavia”

Oberprocurorul GoliţânOberprocurorul GoliţânDulcea sărutare a celor doi Dulcea sărutare a celor doi Vladimiri: Cantarean și FilatVladimiri: Cantarean și Filat

Mitropolitul Moldovei, Mitropolitul Moldovei, Veniamin CostachiVeniamin Costachi

3 IUNIE 201110 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Rutina și activităţile zilnice vă obo-sesc uneori peste măsură și nu știţi ce să faceţi ca să furaţi câteva clipe de odihnă. Iată cinci soluţii simple, activităţi cu care să vă umpleţi clipe-le de relaxare, pentru ca la sfârșitul pauzei de cinci minute să vă simţiţi revigorată și plină de energie, gata să continuaţi lucrul.

În ritmul agitat al vieţii moderne, oricine și-ar dori să aibă timp să se răsfeţe cu un program prelungit de relaxare, însă, din păcate, de cele mai multe ori, ne vedem nevoiţi să ne mulţumim cu doar cinci mi-nute de odihnă „furate“ în rutina cotidiană. Fie că vă confruntaţi cu probleme mărunte, ca, de exemplu, să uitaţi să faceţi un comision pentru un prieten, cu chestiuni enervante - o durere de cap ce nu vă dă pace, sau cu probleme mai grave, ca imposibilitatea de a rezolva ceva urgent, este foarte ușor să vă lăsaţi copleșită de stresul de zi cu zi. În astfel de momente, visaţi cu ochii deschiși la o săptămână de concediu în care să vă reîncărcaţi bateriile. Nu vă gândiţi că această dorinţă este un semn de egoism din partea dumneavoastră, căci pentru a funcţiona la randa-ment maxim ca mamă, angajată, soţie sau prietenă aveţi nevoie să vă reconectaţi. Dar cum concediile mult visate nu sunt mereu posibile, vă mulţumiţi cu pauze de relaxare de cinci minute, zece, dacă aveţi noroc, așa că trebuie să învăţaţi cum să profi taţi la maximum de ele. Iată, deci, ce puteţi face pentru a vă încărca bateriile în cele cinci minute pe care vă per-miteţi să vi le acordaţi.

Beţi un ceaiPoate nu vă vine să credeţi, dar un ceai cald face

minuni la orice oră din zi sau din noapte și în orice anotimp. Faceţi-vă deci un ceai, de preferinţă negru, pentru a vă reface nivelul de energie, și savuraţi-l din-tr-o cană „adevărată“, din ceramică, renunţând măcar o dată pe zi la paharele de plastic sau de carton din care îl beţi de obicei. Probabil că știţi deja, ceaiul este plin de substanţe antioxidante, benefi ce pentru să-nătate, însă în acest caz are și alt fel de proprietăţi.

Pauza de ceai (care poate fi transformată în pauza de cafea, în cazul în care ceaiul nu vă este pe plac) este un ritual de relaxare cât se poate de simplu, pe care îl puteţi include fără probleme în rutina zilnică, indife-rent de cât de agitată vă este viaţa sau activitatea.

Nu aveţi de făcut decât să ţineţi în mâini cana de ceai, să inspiraţi aburul călduţ și aromat, să închideţi ochii și să vă bucuraţi din plin de câteva clipe de li-niște.

Cântaţi melodia preferatăFiecare om are un cântec preferat, care îl linișteș-

te, îl calmează și îi reface pofta de viaţă. Femeile re-curg în special la această metodă de relaxare și de încurajare, alegând să asculte piese ale căror versuri le motivează și le conving să vadă viaţa în roz. Amu-zant este că această metodă de autoîncurajare chiar funcţionează. La fel cum, străduindu-vă să zâmbiţi, reușiţi să vă insufl aţi o stare de dispoziţie, fredonând melodia preferată, puteţi face minuni pentru dispo-ziţia dumneavoastră, fără să vă daţi seama. Pe întrea-ga durată a piesei veţi putea uita că sunteţi adult și vă puteţi transforma, pentru câteva minute, într-o vedetă rock, o cântăreaţă de cabaret sau un virtuoz al pianului sau chitarei, relaxându-vă complet, pen-tru a vă relua activităţile la sfârșitul pauzei.

Respiraţi adâncDacă ideea meditaţiilor „ca la carte“ vă duce cu

gândul la perioada „fl ower power“, când totul era roz și optimist, atunci pauza de respiraţie este exact ceea

ce vă trebuie. Concentraţi-vă pe respiraţie pentru a putea culege toate benefi ciile acestei tehnici.

Indiferent de locul unde vă afl aţi - în mașină, pe sca-unul de la birou, la coadă la vreun ghișeu - inspiraţi în-cet, adânc, relaxându-vă complet abdomenul, umplân-du-vă plămânii cu oxigen. Menţineţi aerul o secundă, apoi expiraţi la fel de încet. Repetaţi „operaţiunea“ de câteva ori și veţi constata că această terapie-instant vă va ajuta să alungaţi toate gândurile negative și să vă calmaţi complet.

Vă vindem un pont pentru a benefi cia la maximum de acest tip de răsfăţ: ţineţi în geantă o sticluţă cu ulei esenţial de levănţică, iar înainte de pauza de re-laxare masaţi-vă tâmplele și lobii urechilor cu o pică-tură din acest lichid parfumat.

Aşterneţi-vă gândurile pe hârtieUneori, cel mai bun lucru pe care îl puteţi face pen-

tru a vă liniști gândurile este să le confruntaţi. Sun-teţi îngrijorată în privinţa unui prieten drag care este bolnav sau vă chinuiţi să găsiţi soluţii pentru proble-mele fi nanciare care vă frământă? Acordaţi-vă zece minute pentru a pune pe hârtie toate aceste temeri. Scrieţi toate motivele de stres sau de îngrijorare, pentru a vă descărca sufl etul. Simplul fapt de a vă goli mintea vă va face să vă simţiţi mai ușoară, indife-rent dacă aveţi timpul sau energia necesare pentru a vă concentra pe găsirea de soluţii la problemele care vă apasă. Veţi ajunge și la momentul în care le veţi rezolva pe toate, însă nu vă veţi putea relaxa com-plet dacă nu găsiţi care este sursa anxietăţii care vă tulbură.

Destindeţi-vă corpulAţi putea practica yoga dacă aţi ști cu ce se mănân-

că această tehnică, însă nu trebuie să fi ţi yoghin pen-tru a putea exersa câteva mișcări de întindere, care vă vor destinde corpul.

Ridicaţi-vă în picioare, relaxaţi-vă genunchii, aple-caţi-vă spre podea și lăsaţi capul și braţele să atârne: este o bună metodă de relaxare. Lăsaţi gravitaţia să funcţioneze și goliţi-vă mintea. Ridicaţi-vă trunchiul, îndreptaţi spatele, apoi prindeţi-vă braţele la spate și întindeţi-vă umerii și partea superioară a spatelui. Mișcaţi ușor gâtul, desenând cercuri imaginare, sau aplecaţi capul ușor spre stânga și spre dreapta.

Dacă simţiţi că întreg corpul este tensionat, încercaţi să vă masaţi încet umerii și omoplaţii. Vă veţi deconecta și după câteva minute vă veţi simţi complet relaxată.

evenimentul.ro

Borşul de verdeţuri – adevărată Borşul de verdeţuri – adevărată tentaţie gastronomică!tentaţie gastronomică!

Diverse

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIEGHIDUL ALIMENTELOR

Cartoful

Benefi cii:Cu excepţia vitaminei A, cartofi i au toţi nutri-

enţii în compoziţie. De exemplu, sunt plini de vitamina C, însă cea mai mare parte a ei este pierdută în timpul preparării termice. În plus, un cartof gătit oferă 20% din doza zilnică de vitamina B6, necesară sănătăţii inimii. Sunt o bună sursă de potasiu, fi er și cupru.

Greutatea. Cartofi i conţin o cantitate mare de carbohidraţi și puţine proteine. Prin urma-re, constituie dieta perfectă pentru persoanele prea slabe care vor să se îngrașe. Vitaminele B și C din cartof ajută, de asemenea, la o bună ab-sorbţie a carbohidraţilor.

Digestia. Din moment ce carbohidraţii sunt compușii principali ai cartofi lor, aceste legu-me sunt foarte ușor de digerat și facilitează digestia. Această calitate îi face foarte potriviţi pentru persoanele care nu pot digera alimente grele, însă au nevoie de energie. Trebuie știut totuși că o dietă bazată în mod excesiv pe car-tofi poate genera aciditate pe termen lung.

O piele sănătoasă. Vitaminele C și B, minerale-le precum potasiu, magneziu, fosfor și zinc din cartofi ajută la catifelarea și curăţarea pielii. (Un amestec format din cartofi cruzi pasaţi și miere poate fi utilizat și extern, pentru hidratarea pie-lii de pe genunchi sau coate.)

Prin conţinutul de vitamina C, cartofi i ajută la combaterea scorbutului – afecţiune ce apare din cauza carenţei de vitamina C. De asemenea, vitaminele, calciul și magneziul din cartofi ame-liorează reumatismul. Cartofi i sunt efi cienţi în diminuarea infl amaţiilor, atât prin utilizare in-ternă, cât și prin utilizare externă. Datorita vi-taminei C, potasiului și vitaminei B6, atenuează infl amaţiile intestinului și a sistemului digestiv. Cartofi i cruzi răzuiţi pot fi folosiţi ca și comprese pentru tratarea infl amaţiilor externe, a arsurilor etc. În același timp, cartofi i pot diminua hiper-tensiunea cauzată de indigestie sau de alimen-taţia proastă prin conţinutul lui de vitamine B și C. Dacă hipertensiunea este din cauza diabetu-lui, cartofi i ar trebui evitaţi.

Buna funcţionare a creierului depinde în mare măsură de nivelul de glucoză, rezerva de oxigen, câţiva hormoni, aminoacizi și acizi grași precum omega-3. Cartofi i conţin majoritatea nutrienţilor mai sus-menţionaţi. Prin conţinutul mare de carbohidraţi generează un nivel optim al glucozei, ceea ce menţine creierul activ și alert. Oxigenul este transportat către creier de hemoglobină, al cărei compus principal este fi erul – mineral ce se găsește în cartofi . Pe lângă vitamine și minerale, cartofi i conţin și caretono-izi, substanţe benefi ce atât pentru inimă, cât și pentru celelalte organe interne.

Cartofi i sunt recomandaţi în tratamentul cal-culilor renali, cauzaţi, în principal, de nivelul crescut al acidului uric din sânge. În astfel de cazuri, consumul ridicat de proteine (în special cele animale) ar trebui evitat. Deși cartofi i sunt bogaţi în fi er și calciu – substanţe care facilitea-ză formarea pietrelor renale, cartofi i sunt, de asemenea, bogaţi în magneziu – mineral care rezistă acumulării sau depunerii de calciu în ri-nichi și în alte ţesuturi.

Precauţii:Indicele glicemic al cartofi lor este foarte mare

(peste 80), prin urmare, persoanele obeze, dia-betice și cele afl ate la dieta de slăbire ar trebui să evite aceste legume.

Borş cu verdeţuriIngrediente: 2 mâini de urzici fragede, 2

legături lobodă roșie, 1 mână de ștevie, 4 legături de leurdă, câte 2 legături de cea-pă verde și de usturoi verde, 1 mână de spanac crud, multă verdeaţă (pătrunjel și leuștean și/sau mărar), 1 kg cartofi (sau 1 cană de orez), sare, 400 g smântână, 3 l borș.

Preparare: Spălă bine verdeţurile în câteva ape reci. Curăţă de codiţe frunze-le de lobodă; pe cele mari taie-le în 2-3 bucăţi. Toacă frunzele de urzici, leurda, spanacul și ștevia. Curăţă și taie cubuleţe cartofi i (dacă nu folosești orez). Pune la fi ert, pentru 20 de minute, borșul împre-ună cu 5 litri de apă rece, cartofi i și puţină sare. Adaugă verdeţurile și, după câteva clocote, ceapa și usturoiul tocate (Dacă folosești orez, adaugă-l acum). Oprește focul, pune pătrunjel, leuștean, potriveș-te de sare. Se servește fi erbinte sau chiar rece, cu smântână.

Ciorbă de lobodăIngrediente: 6 legături lobodă, 2 legă-

turi ceapă verde, 1 l borș, 3 linguri orez, 1

ou, câte o legătură de leuștean și pătrun-jel verde, sare.

Preparare: Se pun 2 litri de apă la fi ert într-o oală. Se curăţă loboda de codiţe și se spală bine. Când apa clocotește se pune loboda, la care se adaugă ceapa ver-de, curăţată, spălată și tocată. Separat, se fi erbe borșul, care se adaugă la ciorbă. Se pune și orezul, spălat și scurs de apă. Când orezul este fi ert, se bate oul și se adaugă, mestecând continuu ciorbiţa, astfel încât să se formeze “zdrenţe” de ou. Se sărează după gust, apoi se adaugă verdeaţa, spă-lată și tocată mărunt. Ciorba se servește rece, cu o lingură de smântână.

Borş cu leuşteanIngrediente: 2 legături de leuștean, 4

fi re ceapă verde, o ceapă veche, 2 morcovi

mici, 1 păstârnac, 1 ţelină mică, 2 căţei de usturoi, 2 cartofi (sau 1 cănuţă de orez), 1 litru borș de putină, ulei, sare, piper.

Preparare: Tăieţi mărunt ceapa veche, morcovul, păstârnacul și ţelina, apoi pu-neţi-le la călit într-o oală (cu capac) cu ulei și puţină sare. Lăsaţi-le până se pă-trund bine. Adăugaţi ceapa verde tăiată, cu tot cu frunze. Puneţi 2-3 căni de apă și cartofi i tăiaţi cubuleţe (sau orez) și lăsaţi totul să fi arbă. Adăugaţi usturoiul tocat și piperul. Când legumele au fi ert, adăugaţi borșul fi ert separat și după 1-2 clocote, la sfârșit, adăugaţi leușteanul.

Ciorbă de miel cu măcrişIngrediente: 1/2 kg carne de miel, 300 g

frunze de măcriș, 1 ceapă, 1 gălbenuș, 100 ml smântână, 25 g orez, verdeaţă (tarhon, leuștean, hasmaţuchi, pătrunjel), sare.

Preparare: Carnea se pune în 2 l apă rece, împreună cu ceapa tocată, sare și se fi erbe, 50 de minute. Frunzele de măcriș, fără codiţe, se spală bine, apoi se taie câte un mănunchi în felii mai late. Se adaugă în ciorbă și se lasă să fi arbă încă 30 de mi-nute. Pentru ca ciorba să fi e mai deasă, odată cu măcrișul, se pune și orezul (sau se fac găluște din albuș). Când ingredi-entele sunt fi erte, se potrivește de sare, eventual, se adaugă apă. Se mai poate acri cu zeamă de lămâie. Se ia de pe foc și se drege cu gălbenuș. Pentru aromă, se adaugă verdeţurile tocare fi n.

Borş de fasole boabeIngrediente: 200 g fasole boabe, 1 mor-

cov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, frunze de leuș-tean, 3 roșii sau bulion, sare, borș.

Preparare: Puneţi fasolea să fi arbă și schimbaţi prima apă. Puneţi altă apă fi er-binte, în care adăugaţi morcovii și pătrun-jelul. Când a fi ert fasolea, adăugaţi sare, roșiile curăţate de pieliţe și seminţe, tăia-te mărunt, ceapa, leușteanul și fi erbeţi în continuare. Când au fi ert toate bine acriţi cu borș după gust.

Borş de ştevieIngrediente: 1 litru apă, 500 ml borș, 4

legături de ștevie, 1 legătură de lobodă roșie, 2 legături de ceapă verde, 2 cartofi , 2 linguri ulei, 1 ou, 1 legătură leuștean, 1 legătură mărar, sare.

Preparare: Ceapa se taie mărunt, apoi se înăbușă puţin în ulei. Se adaugă apa și sarea. Când încep să clocotească, se pune cartoful, lăsând să fi arbă până ce este aproape gata. Se adaugă ștevia și lobo-

da, tăiate subţiri, se lasă să dea un clocot, apoi se adaugă borșul și se lasă să fi arbă până când e gata. Se drege cu ou și adau-gă verdeaţa tocată mărunt.

Borş de perişoareIngrediente: carne tocată (amestec vită

și porc) 600 g, 2 linguri orez, 1 ou, 1 mor-cov mare, 3 cepe, 1 rădăcină de păstâr-nac, 1 rădăcină de pătrunjel, 2 ardei grași, 1 l borș, 1 leg. pătrunjel, 1 leg. leuștean, sare, piper.

Preparare: Amestecaţi carnea tocată cu o ceapă dată pe răzătoarea mică, oul și orezul. Omogenizaţi bine, potriviţi de sare și piper și formaţi, cu palmele ume-zite, perișoarele. Curăţaţi legumele, spă-laţi-le și tăiaţi-le în cubuleţe. Puneţi-le la fi ert în 3 litri de apă. După 15-20 de mi-nute puneţi ceapa rămasă, tocată mărunt și călită în ulei și perișoarele. Fierbeţi în continuare la foc mic încă 45 de minute. La sfârșit adăugaţi borșul fi ert separat și potriviţi de sare și piper. Se servește fi er-binte cu verdeaţă tocată mărunt.

Borșurile cu ierburi fragede și miros aromat de leuștean sunt preparate simple, proaspete și sănătoase. Borșurile se fac foarte repede, sunt ieftine și răcoritoare. Înglobează în ele cam tot ce se poate găti și folosi cu bucurie din natură, de la prima urzică a anului la ștevie, lobodă și leurdă, spanac, măcriș, ceapă și usturoi verde, pătrunjel, leuștean și mărar. Îngroșată după gust, cu o ceșcuţă de orez sau câţiva cartofi , și dreasă cu o lingură de smântână, cior-ba de verdeţuri este o adevărată tentaţie gastronomică și o binecuvântare pentru papilele gustative!

Poate că-ţi plac culorile sau te-ai plictisit de monotonie și vrei ceva mai viu ca să ieși din anonimat cu bucătăria ta. Dar ce fel de culori alegi și pentru ce suprafeţe?

Asta pentru că ai două mari op-

ţiuni: mobila colorată sau fi nisaje

colorate. Ambele, s-ar putea să fi e

prea mult, așa că ne oprim la ana-

liza celor două situaţii amintite și

cântărim opţiunile.

Mobila coloratăMobila din bucătărie este una

compactă, bloc, gândită pentru un

spaţiu existent. De regulă, ea încor-

porează și electrocasnicele.

Așadar, atunci când o cumperi

investești în ea ca să reziste mult

timp, pentru că nu poate fi mutată

(decât într-un spaţiu similar, ceea

ce este greu).

Culoarea ei, la fel, nu e prea la în-demână să o schimbi, mai ales din cauza materialelor din care este al-cătuită.

Deci, dacă o alegi colorată, po-

sibilităţile de a fi nisa sunt limitate, deoarece trebuie să alegi fi nisajele în acord cu mobila. Vei avea pentru mult timp aceeași bucătărie și ace-leași fi nisaje.

Finisaje colorateFiind masivă și ocupând mult

spaţiu, mobila de bucătărie se im-

pune evident privirii prin prezenţă.

Dar, dacă o alegi în tonuri neutre

(alb, crem, gri, maro), posibilităţile

sunt mai mari în privinţa fi nisajelor,

mai ales dacă nu alegi să plachezi

pereţi în întregime cu faianţă.

Astfel, pereţii pot fi personalizaţi

mai ușor doar cu vopsea lavabilă,

ceea ce schimbă aspectul întregii

bucătării, deși ai aceeași mobilă.

Sfatul nostru este să alegi cor-

purile suspendate în culori cat mai

deschise, chiar dacă îţi place nuan-

ţa lemnului închis – pe aceasta o

poţi avea în partea de jos.

Dacă ai o bucătărie deschisă către

living, alege una albă, iar fi nisajele

cat mai neutre – așa vei păstra zona

de gătit mai în umbră și vei lăsa ca-

mera de zi să fi e vedeta casei.

Physalis în grădina ta

Physalis este o plantă perenă căreia i se mai spune și păpă-lăul sau lampionul chinezesc. Preferă

locuri însorite, cu soluri ușoare, fertile, trebuind asigurat un drenaj bun.

Poate fi cultivată la noi în grădină, dar se extinde ușor, devenind inva-datoare dacă nu este ţinută în frâu. De aceea se preferă plantarea în ghi-vece sau jardiniere, pentru a evita sufocarea altor plante.

Physalis la tine în grădinăPhysalis la tine în grădină

1. Physalis se găsește la super-market la raionul de fructe exotice. Alege fructele coapte și sănătoase care se scot din învelișul protector și se desfac.

2. Seminţele obţinute din fruct se curăţă bine de pulpă, pentru a evi-ta putrezirea. Într-un recipient mic, umplut cu turbă și elemente nutriti-ve, se pun seminţele la o adâncime foarte mică, doar cât să fi e puţin acoperite. Se pun la loc luminos, cu temperaturi de 20-24C.

3. După două-trei săptămâni apar primele plăntuţe cu frunzuliţe, care ulterior se usucă. Când au în jur de cinci cm și două-trei frunze adevăra-te, se repică în ghivece mai mari.

4. Florile albe, mici, apar în lunile de vară și sunt polenizate de albine. După polenizare apar fructele înve-lite în niște frunze false, la început de culoare vernil.

5. La maturitate, fructele coapte sunt ascunse în învelișul de culoare portocaliu-roșcat.

Atenţie: numai Physalis peruviană are fructe comestibile, restul sunt otrăvitoare.

Unde pui culoare în bucătăria ta? De ce este important demachiantul?

„Bunica nu se dema-chia, se spăla doar cu apă și săpun”, e o frază pe care o auzim extrem de des.

„Formula laptelui de-machiant protejează pielea împotriva des-hidratării, curăţă în profunzime, elimină celulele moarte de pe suprafaţa tenului, are proprietăţi antiinfl ama-toarea și dezinfectante, ajută la creșterea elasticităţii pielii și o protejează împotriva radiaţiilor solare”, susţin specialiștii. Totodată, produsele de demachiere tre-buie să fi e din ingrediente naturale fără adaosuri de componente sintetice, care în timp aduc deservicii majore tenului.

Alege demachiantul în funcţie de tenDemachiant pentru ten uscat: alege unul foarte gras, de tipul

emulsiei de ulei în apă (adică lapte demachiant). Curăţă impurităţi-le, elimină celulele moarte, reface bariera hidrolipidică a pielii.

După demachiere, se recomandă aplicarea unei creme hidratan-te.

Demachiant pentru ten gras: conţine acid lactic, acid salicilic și sulfat de zinc, uneori mentol sau camfor.

Absoarbe imediat excesul de sebum și reduce aspectul lucios al tenului. Zincul este un mineral esenţial care reglează producţia se-bumului, mentolul împrospătează, iar camforul ajută la uscarea și însănătoșirea iritaţiilor.

Se aplică dimineaţa și seara, urmat de loţiune tonică fără alcool. Pielea rămâne curată și proaspătă.

Demachiant pentru ten normal: conţine lapte demachiant, apă micelară, geluri exfoliante.

Dimineaţa și seara vei folosi un lapte demachiant pentru ten normal, urmat de loţiune tonică sau poţi folosi o apă micelară, care include ambele produse.

Săptămânal, aplică un exfoliant pe faţă, gât și decolteu, evitând zona ochilor și a buzelor, prin masaj circular timp de 3-5 minute. În-depărtează resturile cu un disc cosmetic umed. Cu ajutorul granu-lelor naturale din sâmburi de fructe, acesta curăţă în profunzime, îndepărtează celulele moarte și punctele negre de pe suprafaţa epidermei, activând astfel procesul de regenerare celulară.

Demachierea ochilor și a buzelor: Necesită utilizarea unor pro-duse demachiante special concepute pentru pielea din jurul ochi-lor și a buzelor. Aceste produse sunt bogate în agenţi de hidratare, special concepute pentru a evita iritarea pielii și pentru a îndepărta machiajul și impurităţile acumulate pe parcursul zilei.

Ştiaţi că...

Stresul îngraşă Stresul pe termen lung ar fi

una dintre cauzele pentru care oamenii iau excesiv în greutate. Stresul prelungit este cauza con-centrării grăsimilor în regiunea abdominală, mărind riscul îm-bolnăvirii de diabet și de boli de inimă. De altfel, statisticile arată că unul din 5 locuitori ai Europei de Vest suferă de diabet sau de afecţiuni cardiovasculare. Un organism afl at în stare de stres secre-tă un surplus de hormon care stimulează o enzimă “strângătoare de grăsimi”. Această enzimă este activată mai ușor în regiunea ab-dominală decât în orice altă parte a corpului. După perioade lungi de stres, excesul de hormon scade, dar grăsimea rămâne. Stresul pozitiv, un fl ux rapid de adrenalină, este chiar benefi c pentru or-ganism, spun specialiștii. Stresul negativ pe termen lung este însă cel care poate cauza probleme serioase de sănătate.

Metode de relaxare pentru pauza de cinci minute

3 IUNIE 2011 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Concert 13.30 Film artistic 16.00 Concert 18.00 Serial. Narcisa sălbatică Ep.143,144 20.20 Plasa de stele

21.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mi-tin Stratan. Reluare 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 În puii mei 00.00 Film artistic 02.00 Serial. K.I.T.T. 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (roman-ce) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Gheaţă

de foc (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30- Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva saptamanii) 12:30 Teleshop-ping 13.00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela ro-mânească: Numai iubirea (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste (ultima ediţie din acest sezon) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Special: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Pasărea spin (“Thorn Birds”) (partea a III-a) (AP) (romance) 22:30 La naiba, să poveștim! - emisiune prezentată de Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertisment) 04:15 Reţeta de ACASĂ - retrospectiva săptămânii (r)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Se-rial: Cu un pas înainte, ep.2, anul II 11:00 Teleshopping

11:15 Film: Micii giganţi 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Robin Hood și blestemul bestiei 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Superman IV: Lupta pentru pace 17:00 Film: Un prinţ în America 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Sunt plecat în oraș 22:30 Film: Scor fi nal 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: Sunt plecat în oraș (r) 03:00 Film: Scor fi nal (r) 05:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:30 Serial: Cu un pas înainte (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

6 . 0 0 D o c u m e n t a r. “Domniţa Lanitou Ka-vounidou”. 6.50 O seară

în familie. 8.05 Desene animate. “Fantaghiro”. 9.00 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Duminica Mare. Transmisiune de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.00 XII: ora admiterii. Con-curs intelectual. 12.30 Abraziv. 13.00 Știri. 13.10 Documentar. “Bătăliile antichităţii”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 15.00 La mul-ţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.30, 21.40, 2.30, 4.30 “Au înfl orit cireșii”. Serată de creaţie a compozitoarei Maria Stoianov. 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Vedete la bis. 20.40 Legendele muzicii. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 23.00 ȘTIRI. 23.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 0.45 Cinemateca universală. 1.00 TVMi. Știri. 5.45 Descoperă Moldova.

6.00 Новости 6.10 Фильм “Прошлогодняя кадриль” 7.20 Михаил Ефремов,

Марина Зудина в фильме “Благородный разбойник Владимир Дубровский” 9.00 “Играй, гармонь любимая!”. 25 лет в эфире. Юбилейный концерт в Кремле 10.00 Новости 10.15 Николай Рыбников, Инна Макарова в фильме “Высота” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Фильм Леонида Парфенова “Зворыкин-Муромец”. 1-я серия 13.35 Лев Прыгунов в приключенческом фильме “Трактир на Пятницкой” 15.05 “Людмила Зыкина. “Я недолюбила...” 16.00 Премьера в цвете. Татьяна Доронина, Олег Ефремов в фильме “Три тополя на Плющихе” 17.25 Егор Бероев в приключенческом фильме “Турецкий гамбит” 21.00 “Время” 21.15 Константин Хабенский, Елизавета Боярская в фильме “Адмиралъ” 23.20 Премьера. “Супердискотека 90-х” 1.00 Николь Кидман, Эван МакГрегор в фильме “Мулен Руж” 2.55 Жерар Депардье в фильме “Другой Дюма”

7.00 Zes-trea româ-nilor. 7.30, 8.30, 4.30

Universul credinţei. 8.20 Locuri de pelerinaj. 9.25, 23.10, 0.15 Agenda TIFF. 9.30, 2.25 Ca la carte. 10.00 Tezaur folcloric. 11.00, 12.00 Viaţa satului. 11.50 Minutul de agricultură. 13.00 Ultima ediţie. 14.00, 20.00, 3.10 Te-lejurnal. 14.30 Bebe magia. 15.10 Gala TIFF 2010. 17.00 Dănutz S.R.L. Supermarket de divertisment. 19.00 Lozul cel mare. 19.40, 2.50 Sport. 21.10 O dată’n viaţă. 23.20 Ga-rantat 100%. 0.25 O carte pe săptămână. 0.30 ÎnTrecerea anilor. 4.10 Rom european. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Hawaï 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 7:55 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PROFESSEUR GAM-BERGE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:00 A BON ENTENDEUR 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:05 RIDING ZONE 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMAN-CHE 16:25 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:55 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:10 INTER-NATIONALES 20:00 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Wyoming 20:55 FLASH INFO 21:05 MAGHREB-ORIENT-EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MON ONCLE D’AMÉRIQUE / Cinéma 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 DEMAIN DÈS L’AUBE / Cinéma 2:30 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 In gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.25

SUA 1982 12.00 Recital 13.00 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Recital 23.00 Serial. Narcisa sălbatică. Ep.144 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r)

(AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reteta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kas-sandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se în-tâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-ping 10:15 Film: Dansează la

nunta mea (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: În doi e mai ușor 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4005 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Legea lui Jacob 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.1, anul VI 00:00 Film: Legea lui Jacob (r) 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 România, te iubesc! (r) 03:00 Serial: CSI New York (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Dor. Program muzi-cal. 6.30 ARTelier. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15

Bună dimineaţa! 9.10, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.45 Acadele cu surprize. Program muzical. Partea II. 10.40 Legendele muzicii. 10.50 Moldova în direct. 12.00 Natura în obiectiv. 12.30 Russkii mir. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 M. Iablonskaia. “Maimuţa de pluș”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi 15.50 Documentar. “Euromaxx”. 16.15 Cultura azi. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Respiro. 18.00, 1.20 Vector european. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.50 Moldova în direct. 20.50 Super-lot “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 2.30 Reporterul de gardă. 22.00 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.20 Film. “TROIŢA”. (“Tele-fi lm-Chișinău”, 1990). 23.50 ȘTIRI. 0.00 Recital de harpă cu Orchestra Naţională de Cameră. 1.00 TVMi. Știri. 1.10 J.Strauss. “O mie și una de nopţi”. 4.30 Portrete în timp. 5.00 Lucrări picturale. 5.10 Evantai folcloric. 5.50 Descoperă Moldova.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка”

10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Группа счастья”. Многосерийный фильм 22.30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости “Городские пижоны” 23.40 Премьера. “Rolling Stones” в изгнании” 0.45 Вахтанг Кикабидзе, Софико Чиаурели в комедии “Не горюй!” 2.20 Борис Андреев, Зинаида Кириенко в фильме “Казаки” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Казаки”. Продолжение 4.00 Сериал “Спасите Грейс”

7.00 Telejur-nal matinal. 8.55, 0.30 A g e n d a

TIFF. 9.00, 1.40, 5.20 Perechea potrivită. 10.00 Garantat 100%. 11.00, 0.40 VIP confidenţe. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 14.45 Interes general. 15.15 ÎnTrecerea anilor. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţio-nal. 17.20, 23.55, 4.30 TVR 55. 19.45, 3.20 Sport. 21.00 Judecă tu! 22.10 Salutare naţiune! 6.15 Bebe magia. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1087 13:00 FLASH INFO 13:05 RECETTES DE CHEFS 13:30 TERRE D’ACCUEIL, 30 ANS PLUS TARD / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Le choix des armes 15:55 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction La java bleue 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 PARIS À TOUT PRIX / Fiction Afrique 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:55 OTTO, LE GARDIEN DE L’ART CONTEMPORAIN 22:00 DEMAIN DÈS L’AUBE / Cinéma 23:45 UN RE-GARD / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:50 CLAUDE MONET A GIVERNY, LA MAISON D’ALICE / Documentaire 2:40 QUESTIONS À LA UNE 3:35 TV-5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 In gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.24 SUA 1982

12.00 Recital 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecateri-na Mitin Stratan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Narcisa sălbatică. Ep.143 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă săl-batică (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r)

(AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisi-une cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ê Ce se întâm-plă, doctore? Ê Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r)

10:45 Film: Seattle în carantină (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Dansează la nunta mea 16:00 Teleshop-ping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4004 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Blestemul comorii 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Seri-al: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.23, anul II 00:00 Film: Blestemul comorii (r) 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Apropo Tv (r) 03:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Ghidul sănătăţii tale. 6.30 Natura în obiectiv. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10,

8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.35 Acadele cu surprize. Program muzical. Partea I. 10.35 Legendele muzicii. 10.50 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.30 Unda Bugeacului. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Cuvintele Credinţei. 15.35 Respiro. Program muzical. 15.40 Magazinul copiilor. 16.10 “Fantezii”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 16.45 Videoteca copiilor. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Respiro. Program de muzică populară. 18.00 Russkii mir. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.50 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Film. “PIŢIGOIUL ÎN PICAJ” (“Telefi lm-Chișinău”, 1989). 22.55 Fii tânăr! 23.40 ȘTIRI. 23.50 “Și iar Chiriţa”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi. Partea II. 0.45 Respiro. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 2.30 Dans în ritm clasic. 4.30 Picături de “Dor”. 4.40 Vedete la bis. 5.45 Descoperă Moldova.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение

9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Группа счастья”. Многосерийный фильм 22.30 Среда обитания. “Что на палочке?” 23.20 Ночные новости “Городские пижоны” 23.40 “Белый воротничок” 0.25 “Калифрения”. Новый сезон 0.55 Джулианна Мур, Ральф Файнс в фильме “Конец романа” 2.35 Остросюжетный фильм “Ни жив, ни мертв 2” 3.00 Новости 3.05 Остросюжетный фильм “Ни жив, ни мертв 2”. Продолжение 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Telejur-nal matinal. 8.55, 14.45, 23.50 Agen-

da TIFF. 9.00, 23.55, 1.55 Perechea potrivită. 10.00, 5.15 Profesioniștii. 11.00, 15.00, 6.15 Teleenciclo-pedia. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 16.00 VIP confi denţe. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20, 4.25 TVR 55. 19.45 Sport. 21.00, 0.55 Cu ochii’n 4. 22.10 Gala Premiilor Naţionale de Televiziune. 2.50 Bebe magia. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELE-MATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:05 EN VOYAGE ! 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Epi-sode 1086 13:00 FLASH INFO 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN / Documentaire Animaux disparus 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 OC-CUPE-TOI D’AMÉLIE ! / Cinéma 16:25 FLASH INFO 16:30 UN HOMME DEBOUT / Court métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUES-TIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Le choix des armes 20:25 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction La java bleue 20:55 FLASH INFO 21:30 LE JO-URNAL DE FRANCE 2 21:55 OTTO, LE GARDIEN DE L’ART CONTEMPORAIN 22:00 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JO-URNAL AFRIQUE 0:50 MIRADOR / Fiction Le choc du réel 1:40 MIRADOR / Fiction La vérité est une salope 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Relua-re 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. K.I.T.T.Ep.23 SUA 1982 12.00 Re-

cital 13.00 Film artistic 15.00 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.10 Serial. Narcisa sălbatică. Ep.142 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (roman-ce) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impos-

toarea (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Prima telenovela românească: Numai iu-birea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească: Iubire și onoare (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Cla-se 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ê Ce se întâmplă, doctore? Ê Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Apropo TV (r)

11:00 România, te iubesc (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teles-hopping 14:00 Film: Seattle în carantină 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4003 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Armă mortală 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.22, anul II 00:15 Film: Armă mortală (r) 01:45 Știrile Pro Tv din Sport 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documentar. “Eu-romaxx”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună

dimineaţa! 9.10, 17.10 Serial pentru copii. “In-sula misterioasă”. 9.35 “Făt-Frumos din lacrimă”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 10.20 Accente economice. 10.50 Moldova în direct. 12.00 Săptămâna sportivă. 12.30 Petalo romano. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Film. “MEȘTERUL MANOLE” (“Telefi lm-Chișinău”, 1995). 16.20 La noi în sat. 17.00 ȘTIRI. 17.53 Respiro. 18.00 Unda Bugeacului. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.50 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50 “O poveste de dragoste” cu Adrian Ursu. Spectacol muzical. 23.35 ȘTIRI. 23.45 “Și iar Chiriţa”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi. Partea I. 0.45 Respiro. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Fii tânăr! 2.30 Pelin, pelinaș de vară. Program folcloric. 4.30 ARTelier. 5.00 Music Mania. 5.20 Știinţă și inovare. 5.50 Descoperă Moldova.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”.

Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Группа счастья”. Многосерийный фильм 22.25 “Городские пижоны”. Премьера. “Безумцы” 23.10 Ночные новости 23.30 Футбол. Товарищеский матч. Сборная России - Сборная Камеруна. Прямой эфир из Австрии “Городские пижоны” 1.30 Премьера. “Безумцы” 2.15 Том Беренджер в остросюжетном фильме “Снайпер” 3.00 Новости 3.05 Остросюжетный фильм “Снайпер” 3.45 Фильм “Муж собаки Баскервилей”

7.00 Telejur-nal matinal. 8.55, 11.50, 0.10 Agen-

da TIFF. 9.00, 22.10 ÎnTrecerea anilor. 10.00 Ne vedem la TVR. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00 Telejurnal. 14.45 Finanţe și afaceri. 15.15, 23.10 Așteaptă-mă... 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45 Sport. 21.00, 1.10 Cu ochii’n 4. 0.15 Perechea potrivită. 2.00-6.55 Revizie tehnică. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV-5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JO-URNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH INFO 10:05 RECETTES DE CHEFS 10:30 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURIS-ME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1085 13:00 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 LE SALAIRE DE LA DETTE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MIRADOR / Fiction Le choc du réel 15:50 MIRADOR / Fiction La vérité est une salope 16:25 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ALIKER / Cinéma 21:20 FLASH INFO 21:25 CLIK CLAK / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:55 OTTO, LE GARDIEN DE L’ART CONTEMPORAIN 22:00 PARIS À TOUT PRIX / Fiction Afrique 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 THALASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Fără măști. Reluare 16.40

Film artistic 18.00 Serial. Narcisa sălbatică Ep.141,142 20.20 În puii mei 21.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 22.30 Film artistic 00.00 Serial. K.I.T.T. 01.00 Film artistic 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (roman-ce) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Im-

postoarea (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30- Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Dona Barbara (“Dona Barbara”), primul episod (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 13:00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30- Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 8 iunie) (15) (divertisment) 04:15 Poveștiri de noapte (reluare din 9 iunie) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Zâmbiţi, vă rog! 11:00 AutoExpert cu

Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Te-leshopping 13:20 Film: Jerry Maguire 16:30 Teleshopping 16:45 Film: Conan barbarul 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Asasini 23:15 Știrile Pro Tv (r) 00:15 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Film: Jerry Maguire (r) 02:45 Film: Asa-sinii (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

6.00 Documentar. “Eu-romaxx”. 6.30 Respiro. 6.45 Serial. “ANCHETA

FAMILIEI”. 8.20 Documentar. “Bătăliile antichi-tăţii”. 9.10 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 4.30 Natura în obiectiv. 11.00 Știinţă și inovare. 11.30 Dor. Veta Chimpu-Munteanu, interpretă, Maestru în Arte. 12.00 Film. “CINE ARVONEȘTE, ACELA PLĂTEȘTE” (“Telefi lm-Chișinău”, 1989). 12.40 Respiro. 13.00 ȘTIRI. 13.15 Cuvintele Credin-ţei. 14.00 Documentar. “Arts 21”. 14.30 Studio “Art plus” (rus.) 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.30 “Roua veșniciei”. Spectacol muzical. 17.00 ȘTIRI. 17.10, 1.15 “Muzica lui Bach”. Festival Internaţional. 17.55 Erudit-ca-fe. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35, 2.45 O seară în familie. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Film. “FATA DIN JERSEY” (SUA). 23.25 ȘTIRI. 23.35 Ion Luca Caragaile. “Năpasta”. Spectacol al Teatrului Municipal “Satiricus”. 1.00 TVMi. Știri. 2.30 Picături de “Dor”. 5.00 Documentar. “Marta și Maria”. 5.45 Muzică sacră.

6.00 Новости 6.10 Лидия С м и р н о в а , Л ю д м и л а Г у р ч е н к о , Е в г е н и й

Евстигнеев в комедии “Дача” 7.35 Наталья Гундарева, Екатерина Васильева в фильме “Прощание славянки” 9.05 “Умницы и умники” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.50 Премьера. “Аида Ведищева. Не бойтесь начинать с нуля” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Среда обитания. “Всех на счетчик” 13.05 “ДОстояние РЕспублики” 14.50 Егор Бероев, Игорь Костолевский, Юрий Чурсин в многосерийном фильме “Химик” 18.10 Премьера. Фильм “Снегирь” 19.40 “Минута славы” 21.00 “Время” 21.15 “Минута славы”. Продолжение 22.50 “Прожекторперисхилтон” 23.25 “Что? Где? Когда?” 0.35 Премьера. Комедия Вуди Аллена “Мелинда и Мелинда” 2.10 Робин Уильямс, Джон Кьюсак в комедии “Игрушки” 4.05 Юрий Каморный в фильме “Сергеев ищет Сергеева” 5.15 Сериал “Спасите Грейс”

7.10 Omul și timpul. 8.30, 4.10 Zestrea ro-

mânilor. 9.00, 9.30, 14.30 Bebe magia. 9.25, 0.00 Agenda TIFF. 10.35 Televiziunea copiilor. 12.00 Pro Patria. 12.30 Europa mea. 13.00 Fără frontiere. 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 15.00 O dată’n viaţă. 17.00 Ne vedem la TVR. 18.45, 0.15 Teleenciclopedia. 19.45, 3.00 Sport. 21.00, 22.00 ÎnTrecerea anilor. 21.55 Campania Ovidiu Rom. 23.00 Profesioniștii. 1.15, 6.15 TVR 55. 2.00 Tezaur folcloric. 4.35 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Idaho 6:35 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUS-TICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUS-TICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PROFESSEUR GAMBERGE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GE-NERATION 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:05 À TABLE ! 13:30 36,9 ° 14:05 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire L’exil de Sainte-Hélène 16:00 ADN, ACCELE-RATEUR DE NEURONES 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 MAGAZINE 2:00 STUDIO 12 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOUR-NAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 In gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial.

K.I.T.T. Ep.26 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stra-tan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Fără măști 22.00 Film artistic 23.30 Film artistic 01.50 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic 04.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (roman-ce) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Im-

postoarea (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toan-tele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (sfârșitul serialului) (AP) (roman-ce) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima teleno-velă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Doamne de poveste (r) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 6 iunie) (15) (divertisment) 04:15 Poveștiri de noapte (reluare din 7 iunie) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ê Ce se în-tâmplă, doctore? Ê Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-ping 10:15 Film: În doi e mai

ușor (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Amintiri dureroase 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4006 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Motivat să ucidă 22:45 Film: Masacrul din Texas 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Promotor (r) 03:00 Film: Masacrul din Texas (r) 04:45 Știrile Pro Tv (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6 . 0 5 D o c u m e n t a r. “Domniţa Lanitou Ka-vounidou”. 7.00, 8.00,

9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misteri-oasă”. 9.45 “Păcală”. Spectacol al Teatrului “Ţăndărică” din București. 10.50 Moldova în direct. 12.00 Casa mea. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună diminea-ţa! (reluare). 14.50 Documentar. “Palatele Parisului”. 15.05, 5.25 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 15.25 Portrete în timp. 15.55 Vedete la bis! 17.00 ȘTIRI. 17.40 Videoteca co-piilor. 18.00, 4.30 Accente economice. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Film. “DĂNILĂ PREPELEAC”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Fii tânăr! 22.30 Serial. “ANCHETA FAMILIEI”. 0.05 ȘTIRI. 0.15 Evantai folcloric. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Cultura azi. 2.30 W.A Mozart. Mica serenadă nocturnă. 2.50 La obiect. 3.00 M. Iablonskaia. “Maimuţa de pluș”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasi-le Alecsandri” din Bălţi 5.00 Două orchestre. Concert. 5.45 Lucrări picturale.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е у т р о ”. П р о д о л ж е н и е

9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 1 5 . 2 0 “ Х о ч у з н а т ь” с М и х а и л о м Ш и р в и н дто м 1 6 . 0 0 “ О б ру ч а л ь н о е кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “Поле чудес” 19.10 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “ДО РЕ: Леонид Агутин” 23.20 Премьера. Экранизация бестселлера Стига Ларссона. “Девушка, которая играла с огнем” 1.30 Питер Фонда в комедии “Двое” 3.10 Триллер “Фактор удара” 4.30 Сергей Плотников в фильме “Шанс”

7 . 0 0 Te -l e j u r n a l m a t i n a l . 8.55, 23.00

Agenda TIFF. 9.00, 1.15, 2.40 Perechea po-trivită. 10.00, 15.15, 23.15 ÎnTrecerea anilor. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00 Telejurnal. 14.45 e-Forum. 16.15 Bebe magia. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin infor-maţional. 17.20, 2.15, 6.15 TVR 55. 19.45, 6.00 Sport. 21.00 O dată’n viaţă. 3.30 Dănutz S.R.L. Supermarket de divertisment. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 MAGAZINE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH INFO 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1088 13:00 FLASH INFO 13:05 EN VOYAGE ! 13:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hom-mes” Vermont 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 PARIS À TOUT PRIX / Fiction Afrique 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:55 OTTO, LE GAR-DIEN DE L’ART CONTEMPORAIN 22:00 MIRADOR / Fiction Le choc du réel 22:45 MIRADOR / Fic-tion La vérité est une salope 23:30 LA GRANDE SOIF / Documentaire L’eau et l’exportation 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Le choix des armes 1:40 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction La java bleue 2:35 MAGAZINE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00 Film artistic 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.22 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză.

Reluare 13.30 Film artistic 15.00 Plasa de stele. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Narcisa sălbatică. Ep.141 00.00 Film artistic 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Special: Staruri și legende (r) 06:15 Teles-hopping 06:45 Film se-rial: Gheaţă de foc (AP)

(romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva saptamanii) (r) 09:30 Teleshopping 10:00 Prima telenovela româ-nească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Mol-dovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (“Co-razon salvaje”), primul episod (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film se-rial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ê Ce se întâmplă, doctore? Ê Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Film: Fantoma

(r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrle Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Zoom - Academia supereroilor (r) 16:00 Teleshop-ping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4002 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.21, anul II 00:00 Film: Umbra terorii 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Promotor (r) 03:00 Serial: The Men-talist - În mintea criminalului (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.05 Documentar. “Glo-bal 3000”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună

dimineaţa! 9.10, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.35 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 10.30 Desene animate. “Fanta-ghiro”. 11.20 Reporterul de gardă. 11.45 Vector european. 12.30 Documentar. “25 de zile în Europa”. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Erudit-cafe. 15.35 Templul mu-zicii. 16.15 Documentar. “Bătăliile antichităţii”. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Respiro. Program muzical. 18.00 Petalo romano. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.50 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.15 Serial. “ANCHETA FAMILIEI”. 23.50 ȘTIRI. 0.00 Documentar. “Drumeţii”. 1.00 TVMi. Știri. 1.10 Descoperă Moldova. 1.20 La noi în sat. 2.30 La datorie. 5.00 Music Mania. 5.20 Baștina. 5.50 Music, Arts and Drama.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”.

Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Группа счастья”. Многосерийный фильм 22.30 “Любовь глазами мужчин” 23.25 Ночные новости “Городские пижоны” 23.45 Премьера. Джереми Айронс в сериале “Борджиа” 0.50 Мишель Пфайффер в фильме “На самом дне океана” 2.35 Остросюжетный фильм “Добыча” 3.00 Новости 3.05 Остросюжетный фильм “Добыча”. Продолжение 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.55,

22.55 Agenda TIFF. 9.00, 22.00 ÎnTrecerea anilor. 10.00, 4.25 Dănutz S.R.L. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 14.45, 6.25 Curier TV. 15.15 Tezaur folcloric. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20 TVR 55. 19.45, 3.15 Sport. 21.00, 2.25 Prim plan. 23.10 Replay. 0.30 Nocturne. 1.30 La vie en rose. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:25 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNA-TIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:35 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH INFO 11:05 À TABLE ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES BOYS / Fiction L’arnaqueur arnaqué 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1084 13:00 FLASH INFO 13:05 L’EPICERIE 13:30 AUX FRONTIÈRES DE LA CHINE / Documentaire La route de la foi 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 IL N’Y A PAS DE KENNEDY HEUREUX / Do-cumentaire 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MON-DE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 MIRA-DOR / Fiction Le choc du réel 20:20 MIRADOR / Fiction La vérité est une salope 20:55 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:55 OTTO, LE GARDIEN DE L’ART CONTEMPORAIN 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO / Documentaire Ma cabane au Costa Rica 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 MARIUS ET JEANNETTE / Cinéma 2:35 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 10 IUNIE 11 IUNIE 12 IUNIE 9 IUNIE 6 IUNIE 7 IUNIE Luni 8 IUNIE

Miercuri

20 MAI 201112 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta