ziarul comunei bocsig august 2017

CMYK

BocsiguluiV O C E APublicația locală a comunei Bocsig

Numărul

76Anul 2017

AUGUST Apare lunar şi se distribuie gratuit în localitățile Bocsig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Cartier

VOCEA BOCSIGULUI

Biserica Ortodoxă din

Bocsig Cartier și-a sărbă-

torit Hramul, acesta � ind „Sfântul Ilie”!

Cu această ocazie de mare cinstire pentru biserică, pre-otul paroh, alături de Consi-liul Parohial și întreaga co-munitate creștină ortodoxă din Bocsig Cartier au sărbă-torit Hramul Bisericii într-un mod deosebit, aducând cinstire bisericii, așa cum șade bine la o astfel de mare sărbătoare.

>>> pag.4

Sărbătoarea Hramului Bisericii Ortodoxe din Bocsig Cartier

„Țărinuța”-participare meritorie la concursul de folclor interjudețean „La Izvoare”

Comuna Bocsig a fost, este și va � un centru al culturii, păstrării și promovării valorilor și tradițiilor locale. Este dovedit acest lucru prin pleiada de personalități pe care le-a dat comuna de-alungul timpu-lui, prin varietatea și autenticitatea tradițiilor locale, prin modul cum acestea sunt păstrate și transmise din generație în generație.

Avem din acest punct de vedere o salbă frumoasă și inegalabilă de tradiții care fac din comuna Bocsig un adevărat centru cultural popular. Ne referim aici la zestrea dansuri-lor și obiceiurilor populare, zestre păstrată încă vie prin ansamblul fol-

cloric al comunei, „Țărinuța”. Prin acest ansamblu ne putem bu-

cura azi de frumusețea tradițiilor lo-cale, ele existând prin devotamentul și pasiunea unor oameni deosebiți, fără de care nu am putea vorbi acum despre formația folclorică a comunei.

Este un ansamblu recunoscut ca valoare de către toată lumea, dovadă a acestui lucru fiind invitațiile pe care „Țărinița” le primește pen-tru a participa la diverse eveni-mente cultural artistice din județ și nu numai, exemplu fiind și par-ticiparea ansamblului la concursul interjudețean de folclor intitulat sugestiv „La Izvoare”

Ne luăm rămas bun de la preotul Oneț Bogdan

>>> pag.2

Cu durere în su� et, trebuie să ne luăm rămas bun de la preo-tulparoh al Bisericii Ortodoxe din Bocsig, părintele Oneț Bog-dan, care a fost unit preot paroh la Biserica Ortodoxă din Mân-druloc.

Spunem cu durere în sufșet, deoarece părintele Oneț Bogdan și-a pus amprenta într-un mod deosebit asupra vieții bisericești din Boc sig, în anii în care a slu-jit aici reușind să unească comu-

nitatea, să reabiliteze biserica, implicându-se nu doar în viața religioasă bocsigană, ci în cea socială. >>> pag.2

VOCEA BOCSIGULUI pag. 2

VOCEA BOCSIGULUI

PRIMĂRIA COMUNEI BOCSIG organizează li-citaţie publică deschisă în data de 16.08.2017, ora 10.00, la sediul său din loc. Bocsig, nr. 591, jud. Arad, pentru vânza-rea a doi armăsari a� ați în proprietatea privată a Comunei Bocsig.

Prețul de pornire al li-citaţiei este de 5000 de lei pentru � ecare armă-sar, pasul de supralici-tare este de 10%, taxa de participare este de 50 lei, iar garanţia de par-ticipare este de 500 de lei, reprezentând 10% din prețul de pornire al licitației, pentru � ecare armăsar.

Documentele afe-rente licitaţiei pot � achiziționate începand

cu data de 01.08.2017 de la sediul Primăriei comunei Bocsig. Cererea de participare insoţită de documentele necesa-re, precum si de dovada achitarii taxei de parti-cipare și a garantiei de participare se vor de-pune pâna cel tarziu în data de 11.08.2017, ora 11.00 la sediul primari-ei.

Informaţii suplimenta-re : tel. 0257/325100.

Sărbătoarea Hramului Bisericii Ortodoxe din Bocsig Cartier

Un moment marcant pentru comunitatea ortodoxă din Bocsig Cartier a fost reprezentat de Sărbătoarea Hramului Bisericii.

Având hramul „Sfântul Ilie” Biserica constitue un fundament al comunității din Bocsig Car-tier, având un preot paroh care a adus cu el un su� u nou, plin deprospețime și înclinare către cele s� nte, păstorind cu mare iu-bire și înțelepciune comunitatea ortodoxă din ac eastă frumoasă localitate a comunei Bocsig.

Noi nu am putut � prezenți la Biserică în ziua Hramului, dar, pentru a marca importanța săr-bătorii, vă aducem în prim plan câteva imagini dela Biserică, imagini surprinse duminică, 23 iulie.

>>> pag.1

ANUNȚ PUBLIC

Vorbe din bătrâni - AugustNegura de pe livezi și râuri, de se arată după apunerea soarelui, înseam-

nă timp bun și statornic. Ploaia din august subție vinul. Vânturile de mia-ză-noapte aduc timp statornic. Daca timpul în ziua de Fotie va fi frumos, și toamna va fi frumoasă. Dacă braza(cocostârcul) ciocăne, plouă. Când sunt alune multe va fi iarnă grea.

Zodia Fecioarei (13 aug.- 12 sept.)Aduce femei ispititoare. Sunt soții credincioase, mame bune și gospo-

dine neîntrecute.Bărbații sunt veseli, cu fața luminoasă. Și ei sunt buni gospodari, buni soți. Au un cusur: lesne sunt trași pe sfoară, fi ind de bună credință. Sursa: După calendarul pe 140 de ani, editat în anul 1947.


VOCEA BOCSIGULUI

N e l u ă m r ă m a s b u n d e l a p r e o t u l O n e ț B o g d a n

Putem spune că preotul Oneț Bogdan a reîm-prospătat viața bisericii ortodo-xe bocsigane, pe care a păsto-rit-o cu mult har, iubire față de enoriași și implicare totală.

Cât l-am avut preot paroh, am primit la Bocsig de două ori vi-zita Înaltpreas� nțitului Timotei Seviciu, arhiepiscop al Aradului, ca semn demuțumire așă deac-tivitatea preotului Oneț Bogda, care a lăsat în urma sa lucrări mărețe pentru Bocsig, pentru comunitatea noastră locală: o bi-serică pusă la punct, cu acoperiș schimbat, cu mobiler nou, reno-vată total pe interior, cu o casă parohială de toată frumusețea, cu sală pentru tineri, cu o nouă troiță construită etc.

Este un preot care mereu va ră-

mâne în inimile noastre, un preot fără de care nu am putea vorbi as-tăzi nici de existența ansamblului „Țărinuța”.

Părinte paroh Oneț Bogdan, co-muna Bocsig nu te va uita nicio-dată și vei � bineprimit lanoi ori decâte ori pașii te vor călăuzi din nou pe meleagurile bocsigane.

Imaginile pe care vi le prezen-tăm sunt la laultima liturghie săvârșită de preotul Oneț Bogdan la Bocsig, duminică 23 iulie.

>>> pag.1

CMYKVOCEA BOCSIGULUI


Ne-am în-tâlnit cu ansamblul nostru bocsigan la Ineu, în cadrul concursului județean de folclor intitulat La Izvoare.

Acolo, la aceast concurs unde au ajuns doar cele mai pregătite ansambluri din județ, reprezentanții noștri au făcut spectacol, au pro-movat comuna Bocsig, au adunat aplauze, ne-au re-prezentat cu onoare!

Este un ansamblu care deja reprezintă un nume rostit cu respect pe scena folclorică! Un nume care apare tot mai des în progra-mul pregătit la sărbătorile din județ!

Faptul că ansamblul este invitatla asemenea mani-festări arată că are valoare,

arată că oamenilor le pla-ce ceea ce oferă: spectacol folcloric autentic, complex, în care pe lângă dans, se promovează și cântecul popular. Dacă astăzi acest nume a ajuns cunoscut, se datorează muncii tinerilor care fac parte din ansam-blu, tineri ce și-au dedicat

mare parte din timpul liber perfecționării și repetiției. Rezultatele s-au văzut din plin pe scenă, unde ansam-blul reușește să impresione-ze, să prezinte un program artistic complet.

Trebuie felicitați și părinții care-i susțin pe acești copii, � indu-le alături de � ecare dată, încurajându-i și insu-� ându-le dragostea pentru folclor, tradiții, precum și instructorii, dar și cei care au fost mereu lângă ansamblu, exemplu � ind preotul Oneț Bogdan, care a pus multă pa-siune pentru ca formația să existe și să ajungă la nivelul de azi.


>>> pag. 1

>>> pag. 5

CMYK VOCEA BOCSIGULUI


Profesionalism, eleganță, atitudine, prestanță scenică și mai presus de orice, spetacol fol-cloric unic!-astfel arată acum „Țărinuța”.

Ansamblul nostru s-a prezentat în formație completă, așa cu știm, concentrați asupra spectacolului, pregătiți pentru ceea ce aveau să prezinte publicului. Toată lu-mea a felicitat evoluția lor, programul artistic oferit privitorilor.

Au arătat că sunt o formație autentică pe scena folclorică a județului Arad, cu această ocazie � ind prezentate în pre-mieră noile dansuri autentice de Bocsig, însoțite de strigăturile speci� ce tradiției co-munei noastre.


>>> pag. 4

În � ecare an, în 15 august, creștinii ortodocși și cei catolici serbează una dintre cele mai mari sărbători ale bisericii creștine, Adormirea Maicii Domnului, cunoscută în popor ca Sfânta Maria Mare sau Sân-tămăria Mare.

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este con-siderată și sărbătoarea care desparte lunile de vară de cele de iarnă iar în această zi se sărbătorește și Ziua Marinei deoarece Maica Domnului este con-siderată ocrotitoarea marinarilor.

Adormirea Maicii Domnului este sărbătoarea în amintirea zilei în care Fecioara Maria și-a dat ob-ștescul sfârșit iar informaţii despre această sărbă-toare nu se găsesc în S� ntele Evanghelii, decât în tradiţia Bisericii.

A primit vestea morții sale de la un îngerÎn scrierile părinţilor orientali se spune că Maica

Domnului a fost înștiinţată printr-un înger de mu-tarea ei din această viaţă. De asemenea, se spune că apostolii a� aţi în acel moment în zone diferite ale lumii au fost aduși pe nori pentru a � prezenţi la acest eveniment. Deoarece Apostolul Toma nu a putut � prezent la înmormântare, când a ajuns după 3 zile acesta a cerut să � e deschis mormântul pentru a putea săruta mâinile Născătoarei, dar in-trând el a găsit mormântul gol.

De-a lungul timpului în cuvântările Părinţilor Bisericii s-a a� rmat faptul că Fecioara Maria a fost înviată de Fiul Său și luată cu trupul în Împărăţa Cerurilor.

Pe de altă parte, tradiţia mai spune că după ce și-a săvârșit misiunea apostolică ce i-a fost încredinţată,

de a duce credinţa pe Muntele Athos, Maica Dom-nului dorea să se mute la Fiul Său. Această cerere i-a fost îndeplinită și astfel a fost săvârșită și dorinţa creștinilor ca trupul Maicii Domnului să nu � e su-pus puteziciunii și să � e luat la cer.

15 AUGUST-MARE SĂRBĂTOARE!Sfânta Marie Cu ocazia zilei de

sărbătoare a S� ntei Marii din data de 15 august, urăm

încă de pe acum tuturor cetățenilor care la acea dată își vor sărbători onomastica

un călduros La Mulți Ani,

Multă bucurie și fericire!Primar, Viceprimar, Consiliul Local

LA MULȚI ANI!


VOCEA BOCSIGULUI

Viaţa ţăranului bocsigan în perioa-da Revoluţiei de la 1848

Viaţa ţăranilor era destul de grea. Setea după pământ era departe de a fi potolită. Dat fi ind faptul că orânduirea capitalistă susţinea pe moşieri şi impila pe muncitori şi ţărani, în toamna anului 1918 sub infl uenţa Marii Revoluţii din oc-tombrie din Uniunea Sovietică, ţărănimea din Bocsig se răscoală din nou. Devastează arhiva primăriei cu registrele de impunere la dare. Atacă postul de jandarmi şi mai ales depozitul de cereale din magazia comunei şi din pivniţă de la castelul lui Caragheorghevici pe care le golesc. Nu s- a săvârşit nici o crimă sau vreun omor. La fel în timpul acesta taie pădurile şi le devastează. Păşunează după bunul plac pe moşiile lui Kiles, Cristian şi Chîra Ionele. Încep să apară zo-rii împlinirii visului şi a zilei mult dorite de a pune mâna pe pămîntul atît de mănos şi darnic din Pusta Tămandului.Odată cu alipirea Transilvaniei la Patria Mamă, acest vis a devenit realitate. Îndată după instaurarea României Mari, ca haita de lupi care atacă o turmă, aşa s- au năpustit boc-siganii asupra Tămandului , ocupân-du- l cu forţa până aproape de Cer-mei. Fiecare a ocupat o suprafaţă cât a dorit el. La fel s- au năpustit şi asupra celorlalte moşii care aparţineau altor streini în partea dinspre Contratău. Există în arhiva parohiei din aceste vremi un act care aruncă lumină asu-pra acelor împrejurări. Astfel la 11 iunie 1921, o comisie aleasă de către locuitorii comunei , redactează o jalbă către comisia agrară judeţeană în care raportează:Că locuitorii din Bocsig, aren-da pămînturilor luate în arendă forţată din domeniile pusta Rox-in, Tămandul Mare şi Tămandul de Mijloc o plătesc regulat. Ar-enda pământurilor după Pusta Roxin s- a plătit în proporţie de ½ la an, iar acum se solveşte arenda pămînturilor din Tămandul Mare şi de mijloc. Pămînturile exarendate se lucrează cu strădanie însămînţăndu- se cu grîu de toamnă.Poporul s- a molcomit acum chiar cînd comisia agrară i- a designat pentru arenda forţată pămînturile cele mai păcătoase şi îndepărtate din Pusta Roxin, mărind nădejdea că cu împămîntenirea defi nitivă toată Pusta Roxin va fi dată ţăranilor îndreptăţiţi ca să fi e odată tot hotarul

Bocsigului al bocsiganilor şi astfel să fi e răsplătite sudorile şi lacrimile părinţilor lor.Vă mai rugăm ca de pe pămînturile din tămandul mare şi de mijloc, să nu fi e tăiaţi arborii de către dom-nul Török ca bieţii muncitori la amiazăzi să aibă umbră şi să aibă unde- şi scuti băieţaşii sugători pînă ce mamele muncesc pe ogor. Aceasta vă rugăm pentru că comuna Bocsigului a fost stegarul idealuri-lor noastre naţionale în plasa Ineu-lui. Vrednicii preşedinţi ai comisiei agrare comunale Marcea Nicolae a lui Chioscău şi Palcu Toma aveau de luptat cu moşierii expropriaţi care căutau prin tot felul de mi-jloace să- i corupă. În toiul luptei cînd bocsiganii au intrat cu forţa în pămîntul moşierului Török, admin-istratorul acestui moşier un neamţ cu numele Sepi a strigat. Vin boc-siganii să ia pămîntul de la domnul Török, dar nu- l vor putea lua! Altă dată baronul Şoimoş, prin avocatul său a vrut să cumpere pe primarul comunei care a fost Palcu Teodor a lui Beşa oferindu- i 50.000 de lei ca numai să nu semneze actul de ex-propriere sau să nu se prezinte să semneze. Încercarea s- a făcut de două ori, la care primarul a răspuns: Poporul m- a ales primar, şi cinstea mea de primar n- o vînd cu nici o sumă oricît de mare ar fi ea!Moşierii au fost expropriaţi de moşii, lupta de aproape două veacuri pent-ru ocuparea pămînturilor moşiereşti s- a împlinit, fi ecare bocsigan fără pămînt a fost împroprietărit cu atî-ta pămînt ca să aibă cel puţin cinci jugăre cadastrale. Prin acest act al împroprietăriri lupta pentru pămînt nu a încetatVrednica asociaţie a urbariariştilor a reuşit să împroprietărească co-muna cu o nouă păşune, cea de la Teuz. Acum vitele bocsiganilor aveau păşuni bogate şi ei se puteau dedica creşterii vitelor. Frumoase erau cirezile de vite ale bocsigan-ilor: două cirezi de boi, una albă alta roşie, o cireadă de tuluci, două cirezi de vaci cu lapte şi o herghelie de cai şi mînji. Turme de porci şi ei. Cu cîtă dragoste le îngrijeau şi le priveau. Fiecare gospodar se năsuia ca tot la doi ani să vîndă o pereche de boi, crescînd în locul lor tuluci, ca să poată cumpăra tot la doi ani o holdă de pămînt în rîturi. Credinţa lor era că pămîntul din clipa cînd îl cumperi este un izvor de venit, de viaţă tihnită şi îmbelşugată. Pentru

ei pămîntul şi vitele erau totul. Din cauza acestei mentalităţi bocsiganii au ocolit meseriile şi şcolile. Fiec-are bocsigan năzuia să aibă podurile pline de bucate şi grajdul de vite. Avînd vite bune, îngrăşînd pămîntul şi lucrîndu- l bine şi la timp potrivit, aveau şi obţineau recolte bogate. Cu cîtă dragoste priveau holdele de grîu date î spic şi unduindu- se în valuri, în ziua Rusaliilor cînd ieşeau cu procesiune pentru binecuvîntarea lor!Fericirea jinduită după care au suspi-nat şi s- au luptat secole, n- a venit. Datorită unei politici agraregreşită, impozitelor excesive către stat şi comună, datorită diferenţelor de preţuri între produsele agrare şi cele industriale, crizei economice, ,lipsei de sprijin şi îndrumare din partea statului, ,precum şi politica greşită a partidelor care s- au per-indat la cîrma ţării pînă în 1944, care au înfeudat ţara capitalismului apusean, precum şi datorită fap-tului că prin mijloacele de atunci, fără mecanizare, nu se putea face cu adevărat o agricultură modernă, viaţa ţărănimii nu s- a dezvoltat pe măsura aspiraţiilor lumii de la sate.Au fost ani, ca anii 1930- 1931 cînd ţăranii au aruncat în piaţa din Brad grîul pe kos pentru că nu-l cumpăra nimeni. Din lipsă de credite din partea statului ţărănimea săracă a fost nevoită să- şi vîndă pămîntul cu care a fost împroprietărită , neavînd mijloacele cu care să- l lucreze. Din sînul ţărănimii s- a ridicat atunci o nouă clasă a chiaburilor care a acaparat pămîntul celor săraci. În arhiva parohiei sunt nu puţine acte, din care se poate vedea cum oame-nii săraci erau nevoiţi să împrumute bucate din fondul de bucate al bi-sericilor pe dobîndă. Mulţi oameni săraci din comună au fost nevoiţi să ia drumul pribegiei şi să se angajeze pe la moşierii din Vechiul Regat sau să preswteze diferite munci pe la Bucureşti pentru a cîştiga banii necesari pentru a- şi face o casă în sat. Aşa a fost familia lui Moţ Ghe-orghe care a robotit pe la moşierii din jurul Bucureştilor din anii 1925- 1930. Ca el, au mai fost Marcea Te-odor, Palcu Simion, etc. Toate aces-tea au făcut ca lupta pentru pămînt să continue. Pînă astăzi povestesc oamenii mai în vîrstă cum plecau cu căruţele încărcate cu bucate pînă pe la Lipova şi Brad şi că de multe ori se întorceau cu bucatele nevîndute.Cu 23 august 1944, soarele mîn-

tuirii a răsărit şi pentru ţărani, aduşi la sapă de lemn şi din cauza războiului şi a anilor neprielnici. Prin reforma agrară din 1945 au fost expropriaţi ultimii moşieri şi au fost împroprietărite peste 100 de familii. Abia acum pămîntul a devenit al ce-lor ce- l muncesc şi s- a desfi inţat pentru totdeauna exploatarea omu-lui de către om.Pămîntul parcelat şi lucrat cu mi-jloace rudimentare, nu putea să dea recolta scontată. De aceea plenara partidului din 3 martie 1949 a de-cis colectivizarea agriculturii căreia i- a premers întovărăşirea din 1954 urmată de colectivizarea din 1958. Această acţiune a partidului a fost actul cel mai revoluţionar dintre toate acţiunile sale.Odată cu colectivizarea, ţărănimea satelor a intrat într- o nouă eră de viaţă, era urbanizării. Începutul urbanizării s- a făcut prin electrifi -carea satelor, dotarea căminelor cul-turale cu aparate de radio, coborîrea şcolii secundare în lumea satelor, întemeierea dispensarelor şi înzes-trarea lor cu ustensile şi medica-mente, etc.Dacă privim retrospectiv schimbările care s- au produs în comuna Bocsig în timp de 17 ani de la colectivizare este de observat că viaţa ţăranului s- a schimbat radical. A dispărut de pe masa lui mălaiul, din casa lui opin-cile şi mizeria de altă dată. Acum nu se poate vorbi de subnutriţie ci, dimpotrivă, de o supraalimen-tare. Cel puţin 50 la sută din casele colectiviştilor din Bocsig au atins traiul şi confortul moşierilor de altă dată. Nu departe este ziua cînd de-osebirea dintre oraş şi sat va dispărea. Pentru prima dată au început şi în Bocsig să se construiască case cu două nivele. Prima casă de acest gen a fost a prof. Lăpujan Petru, apoi a lui Găluţ Gheorghe din Bugeac şi a învăţătorului Torsin Ioan.Odată însă cu urbanizarea satelor a început şi procesul de dispariţie a clasei tărăneşti. Mulţi locuitori, după colectivizare, s- au califi cat în diverse meserii şi au părăsit agri-cultura. La fel aproape tot tineretul, după terminarea şcolilor, lua dru-mul meseriilor devenind muncitori sau tehnicieni. Odată cu colectiv-izarea lupta pentru pămînt s- a ter-minat. Colectivistul de mîine va fi şi el califi cat într- un fel de muncă agricolă la nivelul muncitorului din fabrică. Odată cu urbanizarea se vor construi în lumea satelor fa-brici sau deschide diferite coopera-tive meşteşugăreşti. Agricultura va fi complet mecanizată şi numai un procent mic de muncitori califi caţi vor mai lucra în agricultură.

Bocsig, file de istorieSpicuiri din monografi a localității Bocsig,

lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile


VOCEA BOCSIGULUI

Tabără social-educativă pentru tinerii din BocsigCu binecuvântarea Înaltpreas� nți-

tului Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, în perioada 10-13 iulie 2017, Parohia Ortodoxă Română Bocsig având ca parteneri Centrul Cultural Județean Arad și Primăria Bocsig, a organziat prin pr. paroh Bogdan Oneț o tabără social-educa-tivă în Stațiunea Moneasa din jud. Arad.

Această tabără a fost un dar bine-meritat pentru 25 de tineri din pa-rohie ce în mod constant se implică și participă la activitățile catehetice ale parohiei dar și la alte activități cultural-artistice din localitate, ma-joritatea copiilor � ind și membri ai Ansamblului de dansuri „Țărinuța” din Bocsig, ansamblu în� ințat de pr. Bogdan în decembrie 2015 și coor-donat până în prezent de instructo-rii-coregra� Faur Marinel și Pop Va-

lentina, prezenți și ei alături de copii în tabără.

Dintre activităţile desfășurate în tabăra amintim: drumeţiile, vizi-tarea diferitelor obiective turistice din zonă, participare la cateheze și la activități cultural-artistice; toate acestea având ca scop promovarea valorilor sociale, morale și creștine în rândul tinerilor.

Pr. Bogdan Oneț

COMERŢULÎn trecut comerţul era slab dezvoltat. Fiecare familie de ţăran şi iobagi îşi producea în casă toată îmbrăcămintea de care avea nevoie. La fel toate uneltele de lucru se produceau în comună unde erau mai mulţi fi erari şi rotari. Doar cizmele, cojoacele, cârpa de dălin, plugul, grapa şi secera erau cumpărate de la oraş. În anii 1848- 1849 în comună era un singur birt proprietatea moşierului care era aren-dat la evreul Ransburg Morics.Pentru vânzarea vitelor, cerealelor şi a altor produse agricole ca ouă, păsări, brânzeturi şi fructe locuitorii comunei mergeau la târguri care se ţineau la Ineu şi Beliu, distanţă de nouă kilometri de fi ecare localitate. De cele mai multe ori femeile cu coşurile şi coşările pe cap cărau produsele pe care le duceau la târg. La Beliu era târg miercurea, la Ineu vinerea. Aici în pieţe, la şetre, îşi desfăşurau spre vânzare mărfurile tot felul de breslaşi ca: subarii, cojocarii, opincarii, pănurarii. Aici erau şetrele cu fripturi şi alte mâncăruri şi băuturi. Tot în piaţă aşezate în rând pe jos îşi vin-deau femeile de la sate produsele aduse spre vânzare. La târgul Sânjeorjului se angajau servitorii şi servitoarele la diferiţi stăpâni pe timp de un an pentru îmbrăcăminte şi mâncare. Târgul acesta în vechime se chema târgul slujilor.Bocsiganii îşi vindeau la târguri în primul rând produsele lor agricole: grâu, ovăz, orz şi mai ales porumb. La fel vindeau şi- şi cumpărau la târ-guri vite, oi, porci, etc. Fiecare fată de măritat şi fecior de însurat jinduiau să aibă la căsătorie cojoc ţiromat, cizme cu foi de cârpă de dălin, pălărie sau căciulă.De multe ori femeile din Boc-

sig pentru a face faţă acestor chel-tuieli vindeau pe piaţă: lipideie, saci, ştergări, pânză şi alte produse din in şi cânepă. La fel se vindeau sumani şesuţi în şteze sau piuă. La fel se vindeau fructe mai ales struguri. Co-voiele cu căruţe încărcate cu cereale mergeau până la Brad şi Lipova unde preţul lor era mai mare.În comună începând cu anii 1870 au apărut birturile pe lângă care erau mici prăvălii numite bolduri cu mărfuri mărunte ca tutun, sare, petrol, pânze-turi, etc. Birturi şi bolduri puteau ţine numai ce ce posedau bani. De aceea cei mai mulţi comercianţi au fost evrei şi străini. Înainte de întâiul război mon-dial cea mai mare comerciantă a fost o evreică poreclită Cărtonoaia care a avut birtul şi prăvălia unde locuieşte astăzi Mîneran Teodor, faţă- n faţă cu casa parohială. Vestit a fost birtul unui român poreclit Gheorghici în care a fost împuşcat Popa Ioan fost primar 20 de ani de către adversarii lui. La fel a fost vestit birtul altui evreu numit Soacsi care a fost prădat în revoluţia din toamna anului 1918. Unde este astăzi chioşcul gostatului Ineu a fost birtul şi prăvălia altui evreu numit Krauss Rudolf. Dintre români birt şi prăvălie au avut Cristea Marian şi Lupău Constantin, care fi ind sărac şi cu o droaie de copii, lipsit de capital a dat faliment. Tot birt şi prăvălie a avut Cheresteş Francisc.Prin anii 1908- 1912 s- a înfi inţat în Bocsig prima cooperativă. Mai mulţi oameni s- au asociat şi au pus acţii de o sumă oarecare şi s- a înfi inţat o cooperativă de către Bulzan Iulian care a locuit unde stă astăzi Bulzan Nicolae, care însă a dat faliment. Prin

anii 1925 societatea corală ortodoxă a înfi inţat şi ea o cooperativă care a avut aceeaşi soartă, faliment. În anul 1947 s- a înfi inţat cooperativa de desfacere a mărfurilor pentru care s- a construit în 1965 un edifi ciu modern, corespunzător destinaţiei cooperaţiei în noua orânduire a societăţii sociali-ste. Cooperativa are un local destinat pentru bufet. Are o secţie alimentară, una textilă, încălţăminte şi alta metal şi ustensile metalice şi într- alt local una secţie librărie şi tutungerie. Tot în cadrul cooperativei mai funcţionează şi o cofetărie în acelaşi local cu librăria. Prin cooperativă se fac şi achiziţii şi se procură materiale pentru construcţia caselor. Cooperativa este bine aprovizionată cu tot felul de mărfuri necesare populaţiei. Centrul de con-ducere a cooperativei este la Beliu iar responsabil cu procurarea mărfurilor şi bunul mers al cooperativei în Bocsig este însărcinat Ponta Ioan.Prinosul de produse agricole, brânze-turi, fructe, etc. se desface şi astăzi pe pieţele din Ineu şi Beliu dar chiar şi pe piaţa Aradului. În fi ecare vineri cursa locală Ineu transportă alături de cele peste 15 curse de autobuse care trec prin Bocsig către oraşe produse agricole, cartofi şi alte mărfuri spre vânzare.

FABRICA DE CHERESTEA GARA BOCSIG

Îndată după formarea României Mari anumiţi comercianţi de lemn au în-ceput exploatarea pădurilor bogate din ţinutul Beliului. Pentru transportul lor s- a înfi inţat un depozit de lemne în gara Bocsig. În anul 1927 fostul impegat de mişcare din gara Sântana Solcz Aloisius, cu bani împrumutaţi

din bancă, în luna noiembrie 1927 a în-ceput producţia cu trei gatere acţionate de un cazan cu aburi Lanz. La doi ani, 1929, venind criza fi nanciară fabrica a dat faliment devenind proprietatea Băncii Victoria din Arad care îl cre-ditase pe Solcz Aloisius. De la bancă, prin 1930, fabrica a fost răscumpărată de evreii fraţii Grunstein şi Szekely. Pentru transportul materialului lem-nos din pădure a fost construită o linie ferată forestieră de la satul Urvişul de Beliu până la gara Bocsig. Două lo-comotive mici forestiere şi vagonete transportau zilnic lemnele tăiate şi fa-sonate. Materialul lemnos era prefăcut în traverse de cale ferată, scânduri de stejar, fag, etc.Înainte de al doilea război mondial fabrica s- a transformat în societate pe acţii cu numele Fabrica de Cherestea Bihoreana. În acest răstimp până la naţionalizare a avut director pe Plo-pianu Ioan. Cu anul 1946 pădurile devenind proprietatea statului fabrica a trecut sub conducerea CAPS ( Casa Autonomă a Pădurilor Statului) care a condus- o timp de doi ani până la 11 iunie 1948 când a fost naţionalizată. Odată cu naţionalizarea fabrica a luat o mare dezvoltare. În prezent are următoarele secţii: hala gatere cu şase gatere. Circulare acţionate cu motoare electrice, din anul 1965 când s- a con-struit linia de înaltă tensiune în fabrică lucrau peste 1000 de muncitori. Pentru aceştia, în jurul fabricii se afl ă colo-nia de muncitori, proprietatea fabricii. În colonie există dispensar medical cu doi medici şi trei surori. Tot de la naţionalizare s- a mai înfi inţat o creşă şi un cămin pentru copiii de la trei la şase ani. Există o şcoală cu clasele I- IV el-ementare. În anul 1965 a fost pusă la la dispoziţia muncitorilor cooperativa cea nouă unde există o secţie alimentară, ferărie, textile- încălţăminte şi un apro-zar. Fabrica mai are şi o secţie aburi-toare pentru scânduri şi parchet.

Bocsig, file de istorieSpicuiri din monografi a localității Bocsig,

lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile

CMYKVOCEA BOCSIGULUI


Extras din Articolul 3 Lege 50/1991:

(1) Construcţiile civile, industri-ale, agricole, cele pentru susţinerea instalaţiilor și utilajelor tehnologi-ce, pentru infrastructură de orice fel sau de oricare altă natură se pot realiza numai cu respectarea auto-rizaţiei de construire, precum și a reglementărilor privind proiectarea și executarea construcţiilor, pentru:

a) lucrări de construire, reconstrui-re, consolidare, modi� care, extinde-re, reabilitare, schimbare de destina-ţie sau de reparare a construcţiilor de orice fel, precum și a instalaţiilor aferente acestora, cu excepţia ce-lor prevăzute la art. 11 (din Legea 50/1991 n.r.);

b) lucrări de construire, reconstru-ire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum și orice alte lucrări, indife-rent de valoarea lor, care urmează să � e efectuate la toate categoriile de monumente istorice prevăzute de lege - monumente, ansambluri, situri - inclusiv la anexele acestora,

identi� cate în același imobil - teren și/sau construcţii, la construcţii am-plasate în zone de protecţie a monu-mentelor și în zone construite pro-tejate, stabilite potrivit legii, ori la construcţii cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentaţii de urbanism aprobate;

c) lucrări de construire, reconstru-ire, modi� care, extindere, reparare, modernizare și reabilitare privind căile de comunicaţie de orice fel, lucrările de artă, reţelele și dotările tehnico-edilitare, branșamente și ra-corduri la reţele de utilităţi, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de îmbunătăţiri funciare, lucrările de instalaţii de infrastruc-tură, lucrările pentru noi capacităţi de producere, transport, distribuţie a energiei electrice și/sau termice, precum și de reabilitare și retehno-logizare a celor existente;

d) împrejmuiri și mobilier urban, amenajări de spaţii verzi, parcuri, locuri de joacă și agrement, pieţe și alte lucrări de amenajare a spaţiilor publice;

e) lucrări de foraje și excavări ne-cesare pentru efectuarea studiilor geotehnice și a prospecţiunilor ge-ologice, proiectarea și deschiderea exploatărilor de cariere și balastiere, a sondelor de gaze și petrol, precum și a altor exploatări de suprafaţă, subterane sau subacvatice;

f) lucrări, amenajări și construcţii cu caracter provizoriu necesare în vederea organizării executării lucră-rilor, în condiţiile prevăzute la art. 7 alin. (1) și (1^3); g) organizarea de tabere de corturi, căsuţe sau de ru-lote;

h) lucrări de construcţii cu caracter provizoriu: chioșcuri, tonete, cabi-ne, spaţii de expunere, corpuri și pa-nouri de a� șaj, � rme și reclame, co-pertine și pergole situate pe căile și spaţiile publice, anexe gospodărești, precum și anexele gospodărești ale exploataţiilor agricole situate în ex-travilan;

i) cimitire - noi și extinderi.(2) În vederea simpli� cării pro-

cedurii de autorizare a executării lucrărilor de construcţii provizorii

prevăzute la alin. (1) lit. d), g) și h), precum și pentru instalarea reţelelor de comunicaţii electronice, inclusiv a echipamentelor componente, în măsura în care pentru acestea nu sunt necesare și lucrări asupra infra-structurilor � zice de susţinere, auto-rizaţia de construire se emite în baza documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Extras din Articolul 8 Legea 50/1991:

(1) Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parţială sau totală, a construcţiilor și instalaţiilor afe-rente construcţiilor, a instalaţiilor și utilajelor tehnologice, inclusiv ele-mentele de construcţii de susţinere a acestora, închiderea de cariere și exploatări de suprafaţă și subtera-ne, precum și a oricăror amenajări se fac numai pe baza autorizaţiei de des� inţare obţinute în prealabil de la autorităţile prevăzute la art. 4.

(2) Autorizaţia de des� inţare se emite în aceleași condiţii ca și auto-rizaţia de construire, în conformita-te cu prevederile planurilor urbanis-tice și ale regulamentelor aferente acestora, potrivit legii, cu excepţiile prevăzute la art. 11.

Primăria Comunei Bocsig

14 AUGUSTMARE ZI DE SĂRBĂTOARE

BOCSIG CARTIERBALUL ȘOMERILOR

TOATĂ LUMEA ESTE INVITATĂO ZI DE SPECTACOL,

SĂRBĂTOARE ȘI VOIE BUNĂ, CU MULTE SURPTIZE

ÎN PROGRAMVĂ AȘTEPTĂM CU DRAG

ÎN PARCUL DIN BOCSIG CARTIEREVENIMENT -TRADIȚIE

Proiecte investiționale în execuție!Amenajarea dispensarului uman continuă!Sunt în execuție lucrările dea menajare

a dispensarului uman din Bocsig, după ce s-a lucrat la ridicarea unui nou etaj prin mansardare s-a trecut la a doua fază a proiectului, respectiv amenajarea inte-

rioară, lucrări prin care actul medical din Bocsig are doar de câștigat, prin oferirea cetățenilor a unor condiții deosebite la ca-binetele medicale prevăzute a funcționa în incinta dispenasrului.

Extinderea rețelei de apă la RăpsigPrintre lucrările administrației

locale din acestă perioadă s-a a� at și cele deextindere a rețelei de apă de la Răpsig, lucrări im-portante, prin care rețeaua de apă a fost extinsă la noi gospodă-rii din localitate.

Reparații la căminul cultural din MânerăuS-a lucrat la repararea acoperișului că-

minului cultural din Mânerău, deoarece, în urma vijeliei ce a avut loc pe 29 iunie, acoperișul căminului cultural a avut de su-ferit, prin luc rările recent încheiate � ind remediate problemele apărute ca urmare a vântului puternic ce s-a abătut asupra co-munei la data mai sus menționată.

Informații Utile

Documente necesare pentru obținerea autorizației de construire:

Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor

Face apel către toţi cetăţenii pentru a veri� ca termenul de valabili-tate al actului de identitate , astfel încât să nu devină contravenienţi ai legii.

Titularii actelor de identitate a căror valabilitate expiră au obligaţia de a solicita eliberarea unui nou document, înainte cu maxim 180 zile și minim 15 zile înainte de expirarea acestuia.

Primăria Comunei Bocsig

ziarul comunei bocsig august 2017

Data & Analytics