ziarul local al comunei bocsig mai 2017

8
CMYK Bocsigului VOCEA Publicația locală a comunei Bocsig Numărul 73 Anul 2017 16 MAI Apare lunar şi se distribuie gratuit în localitățile Bocsig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Cartier VOCEA BOCSIGULUI Asigurarea unui act medical de calitate, prioritate pentru administrația locală! Una dintre preocupările adminis- trației locale din ultimii ani a fost ace- ea de a asigura în comună facilitățile specifice derulării unui act medical de calitate. În acest scop, s-au executat lu- crări de amenajare a spațiilor din ca- drul clădirii dispensarului din Bocsig, pentru a avea în această locație servicii medicale complete, de la doctori de fa- milie, farmacie, stomatologie etc. Investițiile din acest an de moderni- zare a clădirii centrale din Bocsig ce găzduiește cabinetele medicale sunt mai mult decât relevante cu privire la cele expuse anterior, fiind executate lu- crări ample de extindere a clădirii prin construirea unei mansarde, în același timp fiind vizată și modernizarea in- teriorului clădirii, totul, pentru a avea la Bocsig facilități deosebite pentru găzduirea serviciilor medicale oferite cetățenilor. Mă numesc Zsiros Roland Marius, am terminat facultatea de medicină în anul 2009, iar după am urmat un stagiu de 3 ani de specializare în medicina de familie. Timp de 3 ani am lucrat în ca- drul Spitalului Județean Arad, iar din 2013 până în prezent sunt medic de fa- milie în cadrul policlinicii Turcin din Arad. După regretabila veste că vechiul medic de familie al Bocsigului a de- cedat, comuna avea nevoie de un alt doctor. Dr. Zsiros Marius, noul medic de familie din Bocsig Dragi concetățeni, Pentru a clarifica situația apăru- tă în ultimul timp și pentru a fi corect informați, doresc să vă ex- pun faptele reale. Așa cum știți, din anul 2001, după terminarea șomajului de care am beneficiat ca urmare a închiderii fabricii de cherestea, împreună cu soția mea, am înființat o mică afacere, constituind o asociație fa- milială și deschizând un magazin de metalo-chimice, de care ma- rea majoritate aveți cunoștință. Pe parcursul timpului, de fiecare dată când am candidat și am fost ales consilier local sau primar, am depus declarații de avere și de in- terese, în care am precizat acest lucru, cu sinceritate. Nu am avut cunoștință că nu pot avea în același timp calitatea de asociat în întreprinderea fami- lială și funcția de primar, drept pentru care, în momentul în care am aflat, am renunțat la calitatea de asociat, cum aș fi făcut fără ni- cio problemă și înainte, în cazul în care mi-ar fi fost pus în vede- re acest lucru. Veniturile familiei mele, provenite din vânzările de la magazin, ar fi fost aceleași, ori aveam eu calitatea de asociat, ori nu, deci faptul că am fost asoci- at nu mi-a adus niciun beneficiu suplimentar și n-aș fi avut niciun motiv să nu renunț la ea. Agenția Națională de Integrita- te-(ANI)- a constatat faptul că din anul 2008, după intrarea în UE, a existat o stare de incompatibili- tate, ceea ce înseamnă că am fost în același timp primar și asociat în cadrul întreprinderii familia- le. A urmat un proces la Curtea de Apel Timișoara pe care l-am câștigat împotriva ANI, raportul acesteia prin care am fost decla- rat incompatibil fiind anulat, dar, Înalta Curte de Casație și Justiție, a admis recursul declarat de către agenție, astfel că, în următoarea perioadă, urmează să îmi înce- teze mandatul prin Ordinului Prefectului,iar viceprimarul va prelua atribuțiile primarului. Doresc să precizez faptul că prin deținerea calității de primar și a celei de asociat în același timp, nu am prejudiciat niciodată Co- muna Bocsig, nu am beneficiat de bani publici prin intermediul magazinului, întrucât nu am în- cheiat niciodată contracte între primărie și întreprinderea fami- lială, cum se încearcă să se răs- pândească în rândul oamenilor. Dacă ar fi existat astfel de con- tracte, nu ar fi existat stare de in- compatibilitate, cum se reține în rapotul ANI, ci conflict de intere- se, ceea ce nu este cazul. Practic, prin deschiderea și funcționarea acestui magazin, interesul meu nu a fost decât acela ca familia mea să câștige un ban cinstit, ca al oricărei persoane care își pornește o mică afacere. Regret că din necunoștință de cauză s-a ajuns în această situație, nu am făcut nimic de care să îmi fie rușine și am muncit cu toată ființa mea în acești ani pentru a face din Bocsig o comună moder- nă și frumoasă, respectată, o co- mună de care să fim mândri și în care să ne placă să conviețuim. Vă mulțumesc tuturor celor care ați crezut în mine și în echipa pe care am avut-o alături, pentru sprijinul acordat în toți acești ani, pentru că, fără ajutorul vostru, nu aș fi putut realiza nimic. Cu respect! Încă primarul dumneavoastră, Ioan – Florin Ciul Primar Ciul Ioan Florin Clarificări privind procesul cu ANI >>> pag. 2

Upload: moss-sergiu

Post on 23-Jan-2018

478 views

Category:

Data & Analytics


3 download

TRANSCRIPT

Page 1: ZIARUL LOCAL AL COMUNEI BOCSIG MAI 2017

CMYK

BocsiguluiV O C E APublicația locală a comunei Bocsig

Numărul

73Anul 2017

16 MAI Apare lunar şi se distribuie gratuit în localitățile Bocsig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Cartier

VOCEA BOCSIGULUI

Asigurarea unui act medical de calitate, prioritate pentru administrația locală!

Una dintre preocupările adminis-trației locale din ultimii ani a fost ace-ea de a asigura în comună facilitățile speci� ce derulării unui act medical de calitate. În acest scop, s-au executat lu-crări de amenajare a spațiilor din ca-drul clădirii dispensarului din Bocsig, pentru a avea în această locație servicii medicale complete, de la doctori de fa-milie, farmacie, stomatologie etc.

Investițiile din acest an de moderni-

zare a clădirii centrale din Bocsig ce găzduiește cabinetele medicale sunt mai mult decât relevante cu privire la cele expuse anterior, � ind executate lu-crări ample de extindere a clădirii prin construirea unei mansarde, în același timp � ind vizată și modernizarea in-teriorului clădirii, totul, pentru a avea la Bocsig facilități deosebite pentru găzduirea serviciilor medicale oferite cetățenilor.

Mă numesc Zsiros Roland Marius, am terminat facultatea de medicină în anul 2009, iar după am urmat un stagiu de 3 ani de specializare în medicina de familie. Timp de 3 ani am lucrat în ca-drul Spitalului Județean Arad, iar din 2013 până în prezent sunt medic de fa-milie în cadrul policlinicii Turcin din Arad.

După regretabila veste că vechiul medic de familie al Bocsigului a de-cedat, comuna avea nevoie de un alt doctor.

Dr. Zsiros Marius, noul medic de familie din Bocsig

Dragi concetățeni,Pentru a clari� ca situația apăru-

tă în ultimul timp și pentru a � corect informați, doresc să vă ex-pun faptele reale.

Așa cum știți, din anul 2001, după terminarea șomajului de care am bene� ciat ca urmare a închiderii fabricii de cherestea, împreună cu soția mea, am în� ințat o mică afacere, constituind o asociație fa-milială și deschizând un magazin de metalo-chimice, de care ma-rea majoritate aveți cunoștință. Pe parcursul timpului, de � ecare dată când am candidat și am fost ales consilier local sau primar, am depus declarații de avere și de in-terese, în care am precizat acest lucru, cu sinceritate.

Nu am avut cunoștință că nu pot avea în același timp calitatea de asociat în întreprinderea fami-lială și funcția de primar, drept pentru care, în momentul în care am a� at, am renunțat la calitatea de asociat, cum aș � făcut fără ni-cio problemă și înainte, în cazul în care mi-ar � fost pus în vede-re acest lucru. Veniturile familiei mele, provenite din vânzările de la magazin, ar � fost aceleași, ori aveam eu calitatea de asociat, ori nu, deci faptul că am fost asoci-at nu mi-a adus niciun bene� ciu suplimentar și n-aș � avut niciun motiv să nu renunț la ea.

Agenția Națională de Integrita-te-(ANI)- a constatat faptul că din anul 2008, după intrarea în UE, a existat o stare de incompatibili-

tate, ceea ce înseamnă că am fost în același timp primar și asociat în cadrul întreprinderii familia-le. A urmat un proces la Curtea de Apel Timișoara pe care l-am câștigat împotriva ANI, raportul acesteia prin care am fost decla-rat incompatibil � ind anulat, dar, Înalta Curte de Casație și Justiție, a admis recursul declarat de către agenție, astfel că, în următoarea perioadă, urmează să îmi înce-teze mandatul prin Ordinului Prefectului,iar viceprimarul va prelua atribuțiile primarului.

Doresc să precizez faptul că prin deținerea calității de primar și a celei de asociat în același timp, nu am prejudiciat niciodată Co-muna Bocsig, nu am beneficiat de bani publici prin intermediul magazinului, întrucât nu am în-cheiat niciodată contracte între primărie și întreprinderea fami-lială, cum se încearcă să se răs-pândească în rândul oamenilor. Dacă ar fi existat astfel de con-tracte, nu ar fi existat stare de in-compatibilitate, cum se reține în rapotul ANI, ci conflict de intere-se, ceea ce nu este cazul. Practic, prin deschiderea și funcționarea acestui magazin, interesul meu nu a fost decât acela ca familia mea să câștige un ban cinstit, ca al oricărei persoane care își pornește o mică afacere.

Regret că din necunoștință de cauză s-a ajuns în această situație, nu am făcut nimic de care să îmi � e rușine și am muncit cu toată � ința mea în acești ani pentru a face din Bocsig o comună moder-nă și frumoasă, respectată, o co-mună de care să � m mândri și în care să ne placă să conviețuim.

Vă mulțumesc tuturor celor care ați crezut în mine și în echipa pe care am avut-o alături, pentru sprijinul acordat în toți acești ani, pentru că, fără ajutorul vostru, nu aș � putut realiza nimic.

Cu respect!Încă primarul dumneavoastră,

Ioan – Florin Ciul

Primar Ciul Ioan Florin

Clarifi cări privind procesul cu ANI

>>> pag. 2

Page 2: ZIARUL LOCAL AL COMUNEI BOCSIG MAI 2017

VOCEA BOCSIGULUI pag. 2

VOCEA BOCSIGULUI

Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe 21 mai pe S� ntii Imparati Constan-tin si mama sa, Elena. Constantin cel Mare s-a nascut in orasul Naissus (Nis, Serbia) in jurul anului 274. A devenit suveran al intregului Imperiu Roman dupa invingerea lui Maxen-tiu si a lui Liciniu. Potrivit marturi-ilor lui Eusebiu si Lactantiu, in aju-nul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, in amiaza mare, o cruce luminoasa deasupra soarelui cu inscriptia: „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui).

Noaptea, in timpul somnului, i se descopera Hristos, cerandu-i sa puna semnul s� ntei cruci pe steagurile soldatilor. Dand ascultare poruncii primite in vis, iese biruitor in lupta cu Maxentiu. Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se pastreaza la Roma, se a� a inscriptia: „instinctu divinitatis” = „prin inspiratie divina”,

ce descopera cum a fost castigata vic-toria asupra lui Maxentiu.

Cea mai insemnata realizare a im-paratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care cresti-nismul ajunge sa � e recunoscut de stat. Insa, el va deveni religie de stat in timpul lui Teodosie cel Mare (379-395).

Dupa edictul din 313, imparatul scuteste Biserica de impozite, ii acor-da dreptul de a primi donatii si le da episcopilor dreptul sa judece pe cei ce nu doreau sa � e judecati dupa legile statului. Va inlatura din legile penale pedepsele contrare spiritului crestinismului, precum: rastignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu � erul rosu).

Imparatul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde dupa lungi dezbateri, invatatura lui Arie a fost condamna-

ta si s-a adoptat formula ca Fiul lui Dumnezeu este de o � inta cu Tatal si deci, din veci cu El. La sinod au fost alcatuite si primele 7 articole ale Sim-bolului de credinta (Crezul), a fost � xata data Pastilor (prima duminica dupa luna plina, dupa echinoctiul de primavara) si s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericeasca.

Sfantul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de catre episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (337) in Nicomi-dia si a fost inmormantat in biserica S� ntii Apostoli din Constantinopol, ctitorita de el.

Imparateasa ElenaFlavia Iulia Helena s-a nascut in

provincia Bitinia. In anul 293, gen-eralul roman Constantiu Chlorus, la indemnul imparatului Diocle-tian, divorteaza de imparateasa Ele-na. Aceasta nu se recasatoreste, ci traieste departe de atentia publica, dar aproape de � ul sau. A reusit sa descopere pe dealul Golgotei cru-cea pe care a fost rastignit Hristos. Potrivit traditiei, in urma sapaturilor

s-au gasit trei cruci. Pentru a se iden-ti� ca crucea pe care a fost rastignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a inviat in momentul in care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Ma-carie I al Ierusalimului a luat crucea si a inaltat-o in fata multimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sarbatoarea Inaltarii S� ntei Cruci in calendarul crestin.

Imparateasa Elena a zidit Bis-erica Sfantului Mormant, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret si multe alte s� nte locasuri.

Biserica Ortodoxă din Răpsig, reper al comunității creștin-ortodoxe din comunăUna dintre tradițiile ziarului nostru local

este aceea de a poposi an de an în lăcașurile de cult din comună, pentru a pune în pagi-nile publicației bisericile din comună, ca și lăcașuri de cult fără de care viața însăși nu ar putea � trăită în pace și liniște su� etească.

În acest număr al ziarului ne-am îndreptat privirea către Biserica Ortodoxă din Răpsig, biserică simbol al acestei frumoase localități a comunei, biserică unde am găsit mereu o atmosferă primitoare, caldă, în rezonanță cu spiritul perceptelor biblice.

Și de această dată am fost primiți cu des-

chidere și prietenie, găsind o armonie între protul paroh și comunitate, o armonie perce-pută la slujba liturghiei, unde toată lumea a venit pentru a asculta cuvântul evangheliei și a începe săptămâna așa cum se cuvine orică-rui bun creștin, prin rugăciune și aplecare față de cuvântul lui Dumnezeu.

Vă pezentăm câteva imagini de la liturghie, exprimându-ne respectul pentru comunita-tea ortodoxă din Răpsig, precum și pentru preotul paroh, care păstorește cu multă iubi-re biserica și căruia îi transmitem gândurile noatre bune.

Sărbătorile lunii mai21 Mai- Sfi ntii Imparati Constantin si Elena

Page 3: ZIARUL LOCAL AL COMUNEI BOCSIG MAI 2017

VOCEA BOCSIGULUI pag. 3

VOCEA BOCSIGULUI

„ Încă de la primul meu mandat de primar am gândit un plan lo-cal de dezvoltare a comunei, plan structurat pe exerciții bugetare distincte și prin care am încercat să asigur un progres constant al comunei, prin investiții care să cuprindă acoperirea necesităților comunității noastre locale, pu-tând da ca exemple introducerea apei la Mânerău, amenajarea parcului central din Bocsig, con-struirea terenurilor sintetice de sport din Răpsig și Bocsig, con-struirea căminului cultural din Bocsig Cartier, achiziționarea de multiple utilaje pentru co-mună, renovarea instituțiilor de învățământ din comună, darea în funcțiune a școlii vechi din Bocsig, amenajarea centrului civic din Bocsig, a primăriei, a căminului cultural, asfaltarea străzilor din comună, amenajarea de trotuare și parcări, înfrumusețarea cen-trului civic, reabilitarea Remizei etc. Toate acestea s-au realizat rând pe rând, în funcție de bu-getul anual pe care l-am avut la

dispoziție, precum și raportat la sumele atrase prin proiecte eu-ropene și prin programe guver-namentale. Idee de bază a fost aceea de a evolua an de an ca și comună, lucru ce s-a și întâmplat. Acum avem pe rol modernizarea clădirii dispensarului din Boc-sig, modenizare ce cuprinde atât construirea unei mansarde cât și renovarea interiorului clădirii, lucrări prin care dorim să avem la Bocsig o locație unde actul me-dical să se poată desfășura în cele mai bune condiții.”

25 Mai- Înălțarea Domnului ( Ispasul )Inaltarea Domnului este praz-

nuita la 40 de zile dupa Inviere, in Joia din saptamana a VI-a, dupa Pasti. Este cunoscuta in popor si sub denumirea de Ispas. In aceasta zi crestinii se saluta cu „Hristos S-a inaltat!” si „Adeva-rat S-a inaltat!”. IPS Bartolomeu Anania a� rma ca noi folosim acest salut � e din nestiinta, � e din exces de evlavie, deoarece el nu este atestat de Biserica. Si marturiseste ca noi sarbatorim Pastile cu asertiunea „Hristos a inviat!”, la care ni se raspun-de cu con� rmarea „Adevarat, a inviat!”, pentru ca Invierea nu a avut martori, ea a fost receptata cu indoieli si necredinta. In vre-me ce Inaltarea Domnului a avut martori, ea a fost o despartire izvoritoare de lumina, deoarece ucenicii s-au intors in Ierusa-lim „cu bucurie mare”. Din acest motiv in cartile noastre de slujba nu exista o salutare similara cu aceea de la S� ntele Pasti.

Hristos S-a inaltat la cer de pe Muntele Maslinilor, in vazul Apostolilor si a doi ingeri. Inge-rii le-au vorbit ucenicilor despre a doua venire a lui Hristos, ca acestia sa nu se lase coplesiti de durerea despartirii.

Din Sfanta Scriptura a� am ca Mantuitorul Si-a ridicat mainile, binecuvantandu-i pe ucenici, iar pe cand ii binecuvanta S-a inal-tat la cer (Luca 24, 51), in timp ce un nor L-a facut nevazut pen-

tru ochii lor (F.A. 1,9). Adeseori Dumnezeu le-a vorbit oameni-lor din nor, fenomen prin care se manifesta energiile divine, menite sa reveleze prezenta Di-vinitatii, dar sa o si ascunda.

Cea mai veche mentiune des-pre sarbatoarea Inaltarii Dom-nului o gasim la Eusebiu din Cezareea, in lucrarea „Despre sarbatoarea Pastilor”, compusa in anul 332. Din aceasta lucra-re reiese ca Inaltarea Domnului era sarbatorita in acea vreme odata cu Rusaliile, la 50 de zile de la Invierea lui Hristos. Spre sfarsitul secolului al IV lea, in-ceputul secolului V, sarbatoarea Inaltarii s-a despartit de cea a Pogorarii Sfantului Duh (Rusa-liile), � ind praznuita in a 40-a zi dupa Inviere, data care va rama-ne stabilita pentru totdeauna in calendarul bisericesc.

Inaltarea Domnului - Ziua Eroilor

Prin hotararile Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane din anii 1999 si 2001, sar-batoarea Inaltarii Domnului a fost consacrata ca Zi a Eroilor si sarbatoare nationala biseri-ceasca. In aceasta zi, in toate bi-sericile din tara si strainatate se face pomenirea tuturor eroilor romani cazuti de-a lungul vea-curilor pe toate campurile de lupta pentru credinta, libertate, dreptate si pentru apararea tarii si intregirea neamului.

Biserica Ortodoxă din Răpsig, reper al comunității creștin-ortodoxe din comună

Primar Ciul Ioan Florin

Asigurarea unui act medical de calitate, prioritate pentru administrația locală!

Am luat decizia de a depune un dosar la primărie, am fost acceptat, iar în cadrul dispensarului din Bocsig voi � medic de familie începând cu data de 09.05.2017. Sunt nerăbdător sâ încep munca alături de pacienții boc-sigani care au nevoie de ajutorul meu.

În puținul timp pe care l-am petrecut la Bocsig am reușit și să vorbesc cu câțiva oameni, erau încântați și pot spune că am fost bine primit de către cei cu care am intrat în contact. Sunt încântat și de faptul că adminstrația locală a Bocsigu-lui face investiții de renovare și extinde-re a dispensarului din comună.

Este evident faptul că toate aceste lu-crări vin în sprijinul cetățenilor, pentru ca aceștia să bene� cieze de o expe-riență mai bună atunci când se prezintă la me-dic.

Având în vedere faptul că la sosirea

mea în cabinetul de la Bocsig voi înce-pe noi înscrieri ale cetățenilor, deci nu voi prelua lista de pacienți de la vechiul medic de familie, îi îndemn călduros pe toți bocsiganii să vină cu încredere la cabinet și să se înscrie. Sunt un doctor tânăr, dornic de muncă și pregătit să-i ajut pe toți cei care îmi vor călca pragu. Cetățenii din comuna Bocsig, satele Mâ-nerău și Bocsig Cartier trebuie să știe că pentru bolnavii cronici sau cei cu nevoi speciale, ne vom deplasa și la domiciul acestora.

Le mulțumesc tuturor și sper la o cola-borare cât mai bună și cât mai durabilă

Programul de la Bocsig va � următorul:

Luni 9-14Marți 14-19

Miercuri 13-18Joi și Vineri 9-14

>>> pag. 1

Dr. Zsiros Marius, noul medic de familie din Bocsig

Page 4: ZIARUL LOCAL AL COMUNEI BOCSIG MAI 2017

CMYKVOCEA BOCSIGULUI

VOCEA BOCSIGULUI pag. 4

Învățământul, calea succesului în viațăNăscută din ideea de a asigura un viitor mai bun

generațiilor viitoare, școala bocsigană este o instituție de bază, fundamentală a comunității, asigurând nu doar pregătirea tinerilor, dar implicându-se activ în viața socială și culturală.

Vedem, cu bucuria respectului lucrului bine făcut, o preocupare constantă a cadrelor didactice de a se implica în organizarea unor evenimente deosebite, în a iniția activități extracuriculare, activități prin care, împreună cu elevii, dau un su� u aparte, dinamic, plin de prospețime, sistemului de învățământ al comunei Bocsig.

Cu privire la rezultatele notabile obținute de-a lungul anilor, acestea s-au concretizat în proiecte educaționale câștigate, în participări meritorii la olimpiadele și concursurile școlare.

În acest număr al ziarului local, avem plăcerea de a vă prezenta elevii care anul acesta au reprezentat comuna la olimpiadele și concursurile școlare.

Putem doar concluziona, că avem la Bocsig o viață educativă activă, îndreptată spre formarea profesională a tinerilor, punându-se însă și un accent deosebit pe formarea caracterelor, personalităților elevilor.

Felicităm toți elevii care au participat la concursurile și olimpiadele școlare, deoarece au demonstrat că sunt preocupați de învățătură, cea mai de preț comoară pe care tinerii o pot dobândi. Avem în comună instituții de învățământ cu cadre didactice dedicate profesiei, preocupate de implementarea unui sistem de învățământ cât mai bun, lucru pe care îl dorim cu toții, deoarece generațiile de azi vor asigura viitorul și evoluția comunei de mâine. Fără o pregătire corespunzătoare a tinerilor de azi, Bocsigul nu poate avea viitor ca și comună, ca și comunitate. De aceea, felicităm dascălii pentru implicarea de care dau dovadă în pregătirea elevilor, precum și pe părinți, pentru susținerea elevilor în activitățile școlare.

Olimpiada de limba română și limba englezăBodea Sebastian clasa V, Cristea Eduard clasa V, Luca Șold clasa V, Balaci Andrei clasa VI, Covaciu Sebastian clasa VI,

Corb Robert clasa VI, Roman Cristian clasa VI, Vodă Adrian clasa VI, Tudur Alexandru clasa VI, Știopan Bogdan clasa VII, Belean Alexandru clasa VII, Belean Roberto clasa VII, Cristea Marinel clasa VII, Todea Rareș clasa VII, Ardelean Ha-ralambie clasa VIII, Șimoc Robert clasa VIII, Cilan Ionuț clasa VIII, Cohan Andrei clasa VIII, Filimon Mihai clasa VIII. Prof. Diaconescu Nicoleta și Manole Liana

Olimpiada de limba română și limba englezăDamaschin Sonia clasa V, Belean Oana clasa V, Vărcuțiu Ancuța clasa V, Ardelean Andree clasa V, Ardelean Anastasia

clasa VI, Cilan Maria clasa VI, Lefevre Miruna clasa VI, Zau Bianca clasa VI, Vodă Larisa clasa VI, Badi Oana clasa VII, Serbinov Andreea clasa VI, Pantea Eustasia clasa VIII, Branc Cristina clasa VIII, Zau Giorgiana clasa VIII

Bodea Sebastian Olimpiada de Religia

locul 1 pe județProf Claudia Bun

Olimpiada de religie – faza localăBadi Oana clasa VII, Ardelean Anastasia clasa VI premiul 1, Lefevre Miruna clasa VI,

Corb Robert clasa VI premiul 3, Surdaș Sergiu clasa VI, Balaci Andrei clasa VI premiul 2, Horga Melisa clasa VII, Belean Roberto clasa VII, Vărcuțiu Daria clasa V, Covaci Alexan-dru clasa VI mențiune 1. Prof Claudia Bun

Concurs de Matematică “Teodor Jurcă” - și Olimpiada de Educație Fizică și Sport

Bodea Sebastian clasa V premiul 3 matematică și locul 1 fotbal, Damaschin Sonia clasa V premiul 3 matematică, Covaci Alexan-dru clasa VI premiul 3 matematică și locul 1 fotbal, Balaci Andrei clasa VI premiul 3 matematică și locul 1 fotbal, Covaciu Sebas-tian clasa VI premiul 3 matematică, Ardelean Anastasia clasa VI mențiune matematică, Șimoc Robert clasa VIII mențiune matema-tică, Ardelean Haralambie clasa VIII mențiune matematică – locul 1 fotbal + diplomă pentru cel mai tehnic jucător. Prof. Sărac Alina

S-a început modernizarea zonei Bisericii Or todoxe din Bocsig

În această zonă din Bocsig se va amenaja un perimetru deschis, cu alei pavate, ur-mând a � montate și băncuțe pentru re-creere, sub forma unor foișoare acoperite.

Lucrările au început deja, � ind demolat zidul înconjurător al bisericii, totul � ind gândit pentru a � în ton cu centrul civic, urmând a avea aici la Bocsig o zonă de re-creere.

Page 5: ZIARUL LOCAL AL COMUNEI BOCSIG MAI 2017

CMYK VOCEA BOCSIGULUI

VOCEA BOCSIGULUI pag. 5

ART. 7 (1) Exercitarea activităţilor de co-

merţ cu ridicata sau comerţ cu amă-nuntul a produselor agricole obţinu-te în ferma/gospodăria proprie de către producătorii agricoli persoane � zice care deţin atestat de producă-tor se realizează în baza carnetului de comercializare a produselor din sec-torul agricol.

(2) Se interzice vânzarea produse-lor cumpărate de la terţe persoane în baza carnetului de comercializare.

ART. 8(3) Carnetul de comercializare a

produselor din sectorul agricol se eliberează la cerere solicitantului de către primarul pe a cărui rază de competenţă se a� ă terenul/ferma/gospodăria în care se obţin produsele estimate a � destinate comercializă-rii, în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării, după veri� carea existenţei atestatului de producător și după veri� carea faptică în teren a existenţei produsului/produselor su-puse comercializării.

(5) Carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol se utilizează exclusiv pentru produse vegetale, produse zootehnice, pre-cum și pentru produse apicole.

ART. 10 (1) Regimul de utilizare a � lelor din

carnetul de comercializare a produ-selor din sectorul agricol este urmă-torul:

a) primul exemplar se înmâ-nează cumpărătorului;

b) al doilea exemplar se păs-trează de vânzător;

c) al treilea exemplar se păs-trează la carnet.

(2) Carnetele utilizate, conţi-nând al treilea exemplar al � lelor, se restituie la primăriile care au emis carnetul, în termen de 15 zile lucră-toare de la data utilizării ultimei � le a acestora.

(3) Prevederile alin. (1) se aplică pentru orice fel de vânzare de produse agricole, în orice cantitate și structură sortimentală, indiferent de calitatea cumpărătorului, respectiv persoana � zică sau persoana juridi-că, cu excepţia exercitării actului de comerţ cu amănuntul în pieţe agroa-limentare, târguri și pieţe ambulante, pentru care se aplică prevederile art. 15.

ART. 11 (1) Pe durata transportului produ-

selor achiziţionate de la producători agricoli pe baza carnetului de co-mercializare, cumpărătorul trebuie să deţină � la din carnet care justi� -că provenienţa măr� i, cu excepţia achiziţiei acestor produse din pieţe agroalimentare, târguri și pieţe am-bulante.

Alin. (1) al art. 11 a fost modi� cat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 87 din 3 mai 2016 publicată în MONI-TORUL OFICIAL nr. 345 din 5 mai 2016.

(2) În cazul transportului de produse agricole efectuat de către producătorii agricoli persoane � zice de la locul de deţinere la locul de co-mercializare, aceștia completează o � lă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, co-respunzător cantităţilor transportate de producătorul agricol și structurii sortimentelor transportate.

(3) Fila prevăzută la alin. (2) constituie documentul justi� cativ pe timpul transportului, al desface-rii măr� i, precum și al eventualelor retururi ale produselor necomercia-lizate.

(4) Prevederile alin. (2) nu se aplică transportului produselor agri-cole proprii de la locul de producţie/recoltare/procesare la domiciliul/lo-cul de depozitare. În acest caz, pro-ducătorii agricoli trebuie să deţină documentul de identitate și atestatul de producător.

ART. 14 (1) Comercializarea produselor din

sectorul agricol obţinute din gospo-dăria/ferma proprie de către produ-cătorii agricoli persoane � zice se face pe baza documentului de identitate, a atestatului de producător și a carne-tului de comercializare a produselor din sectorul agricol.

(2) Producătorii agricoli, cetăţeni ai altor state membre ale Uniunii Euro-pene, care comercializează produsele agricole proprii în spaţiile publice din România, sunt exceptaţi de la preve-derile alin. (1). Aceștia își desfășoa-ră activitatea în baza documentaţiei legale din statul membru de origine.

(3) Producătorii agricoli au obligaţia a� șării la locul de vânzare a etichetei de produs, care conţine informaţii cu privire la denumirea produsului, localitatea de origine, data obţinerii produsului și preţul de vânzare.

ART. 15Pentru vânzările zilnice cu amănun-

tul efectuate în pieţe agroalimentare, târguri și pieţe ambulante, producă-torii agricoli au obligaţia să înscrie la sfârșitul � ecărei zile/perioade, în � la din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pre-văzută la art. 11 alin. (2), produsele agricole și cantităţile totale vândute în ziua/perioada respectivă.

Contravenţii și sancţiuni ART. 16 Constituie contravenţii următoare-

le fapte și se sancţionează după cum urmează:

a) utilizarea carnetului de co-

mercializare a produselor din secto-rul agricol cu nerespectarea prevede-rilor art. 10, cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei, pentru persoane � zice;

b) transportul produselor achiziţionate de la producători agri-coli, cu nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (1), cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei, pentru persoane � zice, și cu amendă de la 6.000 lei la 10.000 lei și con� scarea cantităţilor de pro-duse din sectorul agricol transporta-te, pentru persoane juridice;

c) transportul de produse agri-cole efectuat de către producătorii agricoli persoane � zice de la locul de deţinere la locul de comercializare, cu nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (2), cu amendă de la 3.000 lei la 4.000 lei;

d) organizarea de spaţii de vân-zare în cadrul structurilor de vânzare cu amănuntul din zonele publice, cu nerespectarea de către administrato-rii pieţelor a prevederilor art. 13 alin. (1) și (2), cu amendă de la 12.000 lei la 37.500 lei;

e) nea� șarea etichetei de pro-dus, prevăzute la art. 14 alin. (3), cu amendă de la 100 lei la 300 lei;

f) desfășurarea activităţilor de valori� care a produselor agricole proprii și de exercitare a comerţului cu aceste produse de către persoa-

nele � zice care nu deţin un atestat de producător valabil, respectiv un carnet de comercializare a produse-lor din sectorul agricol valabil, și care nu sunt produse în ferma proprie, cu amendă de la 15.000 lei la 22.500 lei;

g) eliberarea de către primar a atestatului de producător și/sau a carnetului de comercializare a pro-duselor din sectorul agricol, cu încăl-carea dispoziţiilor prezentei legi, cu amendă de la 15.000 lei la 22.500 lei;

h) vânzarea unor produse agri-cole, altele decât cele din producţie proprie, în baza carnetului de comer-cializare a produselor din sectorul agricol eliberat potrivit prevederilor prezentei legi, cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei.

ART. 17 Constatarea contravenţiilor și apli-

carea sancţiunilor prevăzute la art. 16 se realizează de persoanele împuter-nicite de către Ministerul Agricultu-rii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Finanţelor Publice, prin Agenţia Na-ţională de Administrare Fiscală, și de agenţii și o� ţerii de poliţie din cadrul Poliţiei Române, de către poliţia lo-cală și de către persoanele împuter-nicite de primar.

Primăria Bocsig

Spre Informare Reguli de piață

Extras din LEGEA nr. 145 din 21 octombrie 2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol

ART. 3 (1) Atestatul de producător cuprin-

de informaţii și date privind: a) numele și prenumele pro-

ducătorului agricol; b) denumirea produselor și

suprafaţa de teren exploatată, respec-tiv efectivele de animale, care sunt înregistrate în registrul agricol or-ganizat de autorităţile administraţiei publice locale pe a căror rază se a� ă terenul/ferma/gospodăria.

(2) Valabilitatea atestatului de pro-ducător este de un an de la data emi-terii. Formularele tipărite și a� ate în stoc își menţin valabilitatea până la epuizarea stocului.”

(3) Atestatul de producător se eli-berează, la cerere, persoanelor � zi-ce care optează pentru desfășurarea unei activităţi economice în sectorul agricol, după veri� carea cu privire la existenţa suprafeţelor de teren, re-spectiv a efectivelor de animale pen-tru care se solicită eliberarea atesta-tului de producător.

(4) Veri� cările prevăzute la alin. (3) se fac în condiţiile legii, atât pe baza datelor din registrul agricol, cât și în teren, la fermele/gospodăriile agri-

cole deţinute de solicitanţi, de către reprezentanţi împuterniciţi, prin dis-poziţie a primarului comunei, ora-șului, municipiului, sectorului mu-nicipiului București, după caz, și de către reprezentaţi ai oricărora dintre entităţile prevăzute la art. 4.

(5) În cazul veri� cărilor efectuate de entităţile prevăzute la art. 4 alin. (1), rezultatul acestora se consem-nează în cadrul unui aviz consultativ, care se eliberează gratuit, indiferent dacă solicitantul este membru sau nu al acestora, prin care se propune pri-marului emiterea atestatului de pro-ducător sau respingerea solicitării.

ART. 4 (1) Atestatul de producător se elibe-

rează de către primarie în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării, cu avizul consultativ emis de către una dintre structurile asociative profesio-nale/patronale/sindicale din agricul-tură, după caz, constituite conform legii și organizate la nivel local/zonal/ judeţean/regional/naţional, care se în-registrează la primăriile comunelor, orașelor, municipiilor sau sectoarelor municipiului București și care nomi-nalizează cel puţin un reprezentant în acest scop, sau de către entităţile terito-riale din subordine sau în coordonare, stabilite în condiţiile legii, în acest scop.

Primăria Bocsig

Procedura de obţinere a atestatului de producător

Page 6: ZIARUL LOCAL AL COMUNEI BOCSIG MAI 2017

VOCEA BOCSIGULUI pag. 6

VOCEA BOCSIGULUI

MOTTOGeneraţiilor care vin

Cronica aceasta le- o inchinȘi le las ca datorie

A strămoșilor cinstireȘi a patriei slujire

preot Frenţiu VasileÎn anii 60-70, la Biserica Ortodoxă din Bocsig a slujit acel care a fost preotul Frenţiu Vasile, omul prin grja căruia, bocsiganii se pot lăuda astăzi că pot să-și cunoască obârșia, iastoria și tradiţia lor, așa cum a fost ea la începuturile așezării bocsiga-nilor în aceste locuri unde trăiesc și astăzi.Dânsul a fost omul, învăţatul care prin documentare și muncă a reușit să întocmescă Monogra� a Localtăţii Bocsig, lucrare deschisă de acest patriot al Bocsigului prin cuvintele “ Generaţiilor care vin cronica aceasta le-o închin, și le las ca datorie a strămoșilor cinstire și a patriei slujire “, și continuă -“Ca să poţi zidi prezentul și viito-rul, trebuie să cunoști trecutul.Nu se poate face educaţie fără cunoașterea trecutului.După cum indivizii moș-tenesc însușirile părinţtilor lor, tot astfel și naţiunile moștenesc felul de viaţă al strămoșilor lor.Din faptele strămoșilor s-au inspirat și călăuzit urmașii lor.Fiecare naţiune și popor are un speci� c al său propriu de a � . De aceea este necesar să se cunoască trecutul � ecărei localtăţi, pentru că � ecare localitate are un specu� c pro-priu al ei, care se cere a � cunoscut.”Denumirea Comunei este acum Bocsig.În trecut ea a vut alte de-numiri, respectiv Bakszeg, după istorucul Fabian, și Bakoiezegh și Bakonyszeg după istoricul ungur Barki. În 1932 a purtat denumirea de Karagheorghevici, după fostul proprietar Alexandru Karagheovici, fost rege al Serbiei.Denumirea de Bocsig provine de la o căpetenie care a întemeiat satul.Traducerea acestei denumiri ar în-semna – reședinţa lui Boc, sau mai precis, reședinţa lui Bocu.Înainte de anul 1200, proprietar al acestor locuri a fost Beche Grigo-re, tatăl banului Lăcă și a fratelui Ioan, care în 1199 au fost depose-daţi și scoși din proprietatea mânăs-tirii Dienus. La fel, stăpânul moșiei Tămand în 1258 era comisul Both, descendent al familiei Beche, al că-rui urmaș cu numele Dionisie a fost întemeietorul satului Bocsig, care a fost așezat pe locul numit Dealul Lui Băltău.Din acest comis Both s-a tras familia voevodului Botha De Capolna- Camna. Probabil, nobi-lul Beche sau un urmaș al acestuia

a purtat numele de Boc sau Bocu, foarte frecvent în acele timpuri.Codex Diplomaticus al istoricului maghiar Feher, reproduce un do-cument din anul 1263 în care se adeverește că voevodul Ioan al Be-iușului și fraţii săi Bocu și Balc s-au împăcat cu Nicolae, � ul lui Gîdea din Zlatna.În continuarea rubricii “Bocsig, � le de istorie”, am selectat câteva fragmente prin care autorul mono-gra� ei localităţii, preotul Frenţiu Vasile, mulţumește unor perso-naltăţi ale vremii pentru sprijinul acordat, precum și câteva conside-rente pe care le expune ca urmare a documentărilor făcute pentru în-tocmirea monogra� ei Bocsigului:“Domnul Fărcaș Florian, un distins � u al Bocsigului, fost ministru, care a dorit nespus de mult să se serbe-ze și în Bocsig o zi cu � ii satului, cu care ocazie să aibă și Bocsigul scrisă o istorie a sa, cunoscându-mi preocupările, m-a îndemnat a scrie această monogra� e și a fost intere-sat în scrierea ei.Din aceste consi-derente a izvorât gândul de a scrie această monogra� e la care am lu-crat 8 ani, consultând peste 3000 de pagini material documentar scris și din arhive.La fel am fost sprijinit moral și de către domnul Cilan Teo-dor, primar al comunei Bocsig, care printre multiplele probleme pe care trebuia să le resolve, a găsit timp disponibil pentru cititul materialu-lui expus în monogra� e.Adâncind cunoașterea trecutu-lui acestei comune, mare mi-a fost bucuria când am găsit urme vechi, aproape bimilenare, ca monedele din epoca romană, care fapt m-au îmboldit și mai mult să scot la lumi-nă trecutul acestei comune. Docu-mentele scoase la iveală sunt dovezi care vorbesc despre permanenţa noastră pe aceste meleaguri. Acest fapt face ca lucrarea să prezinte un interes mai larg decât pe plan local și să intereseze și pe alţi citititori și cercetători ai trecutului nostru is-toric.Ca orice lucru realizat pe un drum nebătătorit, lucrarea prezintă și unele lacune. Nu am putut ex-pune tot materialul consultat pen-tru a nu da prea mare extensiune. Chiar acum, la închierea lucrării, am primit o știre documentară din arhivele Vaticanului, că mânăstirea Banului Luca din 1199 a fost orto-doxă închinată sfântului Teodosie, deci românească, care în acest an a fost răpită Banului Luca și i s-a schimbat destinaţia. Documentul

are o deosebită importanţă pentru dovedirea permanenţei noastre pe aceste meleaguri. Multe probleme, mai ales cele ale contemporanităţii, le-am semnalat doar, lăsându-le pe seama altor cronicari mai compe-tenţi să le scrie. M-am mărginit a scoate la lumină îndeosebi trecutul sub toate aspectele lui, multul mate-rial adunat de subsemmnatul, peste câţiva ani nu seva mai găsi.În ceea ce privește stilul, am căutat să � e pe cât posibil atrăgător și clar și să redau cât mai � del viaţa, sub toate aspectele ei, așa cum s-a petrecut în epocile descrise. Dacă am reușit sau nu, aceasta o vor spune cititorii, pe care-I rog să mă pună în ponoslu și să-mi ierte greșelile, că n-a scris mână de înger, ci mână omenească din ţărână, supusă greșelilor.

AȘEZAREA GEOGRAFICĂ:Actuala comună Bocsig se a� ă așe-zată dealungul șoselei naţionale asfaltate care vine dinspre Arad- Ineu, trece prin Bocsig și se ramni-� că la ieșirea din comună spre Sebiș și Beliu.La est se mărginește cu satul Mâne-rău. La apus cu orașul Ineu. La sud cu pădurea și comuna Șilindia, iar la nord cu comuna Beliu. Comuna este așezată dealungul șoselei, pe un platou mai înalt, care la intrarea și ieșirea din comună are două pante mici. Crucea din turnul Bisericii din Ineu este la nivelul la care este așezată comuna. În lungime, comu-na are 4 străzi: Drumul Mare prin care trece șoseaua naţională, Strada din Mijloc, Strada dinspre Margine și Strada Satu Nou. În curmeziș, co-muna este întretăiată de următoare-le străzi, începând dinspre est: Uliţa Cotărcani, Uliţa lui Pășcuţ, Uliţa Bisericii, Uliţa Bubulichii, Uliţa Pri-măriei- la aceste uliţe au fost așezaţi locuitorii veniţi din Broșeri și Boc-sigul Vechi-, Uliţa Iercoș, Uliţa lui Brebu – în aceste două uliţe au fost așezaţi locuitorii veniţi de la Co-trău, sat des� inţat prin contopirea Bocsigului cu Uliţa Bujeacului,și în care au fost așezaţi locuitorii veniţi de pe hotarul numit Tîrseli, unde în vechime au fost mari zbeguri unde se ascundeau toţi cei care fugeau de pe moșiile moșierilor și deveneau lotri de codru și de unde a și pro-venit denumirea bocsigului: Bako-niseg, adică lotri de codru.Această așezare s-a numit în trecut Chiș Tămand. O altă parte a comunei se mai cheamă Ţigănia de jos, unde s-au așezat ţiganii, actualmente ei � ind așezaţi în 3 cartiere: un cartier

al ţiganilor dinspre Buceag, alt car-tier spre grajdurile CAP și alt car-tier în Satul Nou. La fel, Satul Nou este întretăiat de 8 străzi.Deacur-mezișul, Satul Nou este alcătuit din străzile: dinspre răsărit spre vest- Uliţa lui Toduţ, Uliţa lui Buri, care a fost porecla unui locuitor care a fost printre primii colonizaţi pe aceste locuri, Uliţa Șchiopii, porecla lui Socaci Crăciun, Uliţa Școlii, Uliţa Gheţăriei, Uliţa Tănirca, porecla so-ţului lui Maria Găluţ care locuiește în această parte, Uliţa Pălincăriei, și Uliţa Beneșteanu.CONDIŢII FIZICO CLIMATERI-CE1 RELIEFUL:relieful comunei este format dintr-o câmpie cu coline ce face parte din zona de trecere de la dealurile Nădașului spre câmpia de vest. Câmpia urcă în trepte, dinspre Lunca Crișului Alb spre sud. În par-tea dinspre sud sunt următoarele dealuri: Dîmbuţ- de la acest deal în-cepe cultura viţei de vie-,iar apoi vin dealurile Foichii, Gruieţele, al lui Știrbu, al lui Totu, al lui Holsigher, al lui Bodea, al lui Hegheduș, al lui Boroș, al Nemţilor, și Dealurile Mo-crii. Pe toate aceste dealuri domoale se cultivă viţa de vie. În partea din-spre est sunt dealurile lui Băltău, Jugărele și al lui Cartonoaiei. Partea de hotar dinspre Lunca Crișului Alb este câmpie.La fel și partea dinspre orașul Ineu. Pe locul numit Potoca a fost cândva o mlaștină, care secând, a fost cultivată cu orez.2.APE: În partea dinspre nord, ho-tarul Bocsigului este străbătut de Crișul Alb. Între anii 1824-1848 a fost săpat de către iobagii români așa numitul Canalăș, ulterior numit și Canalul Morii, canal pe care au fost până acum 11 morţi. Canalul începe de la Buteni, Joia Mare, până la Pil și Vărșand, unde se varsă în Criș. Pe el sunt instalate două mori cu turbină și motoare, care mai func-ţionează și azi. În partea de nord a hotarului comunei trece Teuzul care adeseori făcea ravagii, inun-dând semănăturile, fapt pentru care în anii1970 a fost construit un dig ce începe de la marginea Crișului Alb și până în Pădurea Galaleu din hotarul Beliului. Teuzul are un lac de acumulare pentru irigaţii și pre-venirea inundaţiilor. Prin hotarul comunei mai trec: Pâ-râul Potoc, ce vine de la Iercoșeni de la Totu, cu o ramni� caţie denumită Cioroaie, care se varsă în balta So-dom.

Bocsig, file de istorieSpicuiri din monografi a localității Bocsig, lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile

>>> pag. 7

Page 7: ZIARUL LOCAL AL COMUNEI BOCSIG MAI 2017

VOCEA BOCSIGULUI pag. 7

VOCEA BOCSIGULUI

Pentru adă-parea vitelor pe pășune au fost amenajate două iazuri pe pârâul Troda. Tot în acest scop, pe pășuni au fost con-struite 6 fântâni, trei fântâni pe pășunea dinspre Sodom și trei fântâni pe pășunea din-spre Potoc, � ecare fântână � -ind prevăzută cu două jghea-buri din lemn de stejar de circa 12 m lungime, numite valauă. Păstorilor de vite li se stabilea obligaţia de a adăpa de cel puţin două ori pe zi.Pentru satisfacerea cerinţelor de apă potabilă, în comună au fost amenajate 43 de fân-tâni obștești, adânci de circa 20m, construite în mijlocul străzilor pentru a � mai ușor de adăpat vitele. La început, fântânile erau căptușite cu doage, iar mai târziu au fost construite din ciment. Pentru săparea și zidirea fântânilor, se asociau locuitorii de pe o stradă, și prin muncă volun-tară și cu contribuţia băneas-că a tuturor construiau fân-tâna. Contribuţiile se făceau după numărul vitelor pe care le aveau � ecare de adăpat. Cel care avea vite mai multe contribuia cu sumă mai mare de bani. La fel se ţinea cont și de cei care trăgeau mai multe ciubere de apă pentru spăla-tul rufelor. Dintre asociaţii care contribuiau la săpatul fântânii era ales unul care era însărcinat cu îngrijirea fân-tânii și cu aprovizionarea ei cu lanţ, găleţi , jgheaburi, etc. Pentru completarea necesită-ţilor de apă pentru adăpatul vitelor și pentru spălat, în grădini se săpau gropi pen-tru colectarea apei de ploaie. Din această apă se adăpau vi-tele, apa se mai folosea și la spălatul rufelor și la înălbitul pânzelor.Pentru adăpatul vitelor și apă de beut în timpul muncilor agricole, pe hotar erau săpate fântâni prevăzute cu găleţi de scos apa și cu jgheaburi. La partea de hotar numită Pus-ta erau 9 fântâni, iar în par-tea de hotar dinspre Șilindia erau 5 fântâni Vestite erau fântânile lui Gheiţi, Mărian, și fântâna de la Cotrău, lângă care, în trecut a fost biserica

din Cotrău, des� inţată după ce Cotrăul s-a contopit cu Bocsigul.Pentru irigarea grădinii CAP se mai folosea apă din Ca-nalăș. La fel, prin anii1958, când se cultiva orez, tot din Canalăș se făcea irigarea culturii.În partea dinspre Ineu, la ieșirea din comună, se a� ă balta numită Sodom, care actualmente este folosi-tă pentru creșterea peștilor. Aprovizionarea cu apă pen-tru creșterea peștilor se face tot din Canalăș.La fe, pentru construcţia caselor se scoate apă tot din acest canal. La fa-bricarea rachiului de prune și din drojdie se folosea tot apă din Canalăș.În partea de nord a localităţii curge Teuzul, care despar-te hotarul comunei de cel al comunei Beliu. În anul 1940 Teuzul a inundat 5000 jugăre cadastrale din hotarul Lunca Beliului, apa de peste semă-nături ajungând la 1 metru înălţime. În 1970 Teuzul a fost zăgăzuit cu dig de pă-mânt.

FLORA ȘI FAUNA Flora acoperă o mare parte a hotarului comunei Bocsig, din cele mai vechi timpuri dealurile dinspre sudul co-munei � ind acoperite cu pă-duri seculare. Pădurile aco-pereau toată partea hotarului cu teren podzolic si chiar terenurile din lunca Crișului Alb. Până în zilele noastre se mai scot stejari carbonizați din malurile Crișului cu dia-metrul de 1,5 m. Pădurile de stejar și fag se întindeau pînă la marginea comunei. Cu ghindă și jir moșierii din tre-cut ingrășau zeci de turme de porci. Fiecare proprietar avea semnul speci� c aplicat la toţi porcii, după aceste semne � -ind recunoscuţi porcii înstră-inaţi sau furaţi. La fel între speciile care alcătuiau � ora pădurilor mai erau carpen, tei, plop, mesteacăn, cireș di-ferite tufe de alun etc. Pășu-nile erau acoperite cu peri si meri sălbatici, rugi de mure, măces, porumbelul, ale căror fructe după căderea brumei erau culese de către păstorii vitelor, după care erau prăjite

la � acăra focului și se con-sumau. Din perele si merele pădureţe se făcea oţet care se folosea și ca medicament. În-tre speciile de stejar se numă-ra și gorunul, gârniţa, cedrul. Printre fagi mai cresc jugas-trul, căutat pentru a face din el unelte. La fel ulmul căutat pentru a se face din el butucii si loitrele de la car. Între tu-fele care cresc prin pădurile de stejar se numără și alunul, cornul din care se confectio-nează colţii de la greble, so-cul, păducelul ale cărui fruc-te roșii și dulci erau căutate de copiii care păzeau toamna vitele. În cursul secolului al XIX- lea îndeosebi, păduri-le au fost defrișate pentru a face loc terenurilor agrico-le. Prin poienile din păduri erau ierburile grase care ori erau cosite ori erau păscu-te de vitele moșierilor sau o

parte din pădure era arenda-tă iobagilor pentru păscut. O mare parte din terenurile acoperite cândva cu păduri sunt actualmente plantate cu viţă- de- vie hibrid sau viţă altoită. Cultura viţei de vie se întinde îndeosebi pe Dealul Mocrii si pe Dealul Dîmbuț. La capătul plantaţiilor de vie sunt plantaţi pomi fructiferi ca piersicul, caisul, cireșul de mai sau mai târziu, precum și nucul. Printre soiurile de viţă hibridă se numără otela albă , neagră ăi galbenă. Aces-ta este soiul cel mai cultivat atât pentru rezistenţă cât și pentru cantitatea mare de la recoltare și pentru că are un gust plăcut. Soiurile altoite sunt mustafer, ceasla, risling, coarna, feteasca, otonel, ţîîa caprei, cabernet, etc. Pe pantele domoale spre sud se întind pășunile cu ierburi

naturale, ele � ind bine intre-ţinute și îngrășate cu bălegar, ele contribuind la creșterea vitelor. Prin grădinile oame-nilor au fost pomi fructiferi ca pruni roșii folosiţi la fa-bricarea rachiului de prune, prune bistriţe pentru face-rea magiunului și pesmet, prune botoșe pentru rachiu, prune albuţe pentru mâncat. În ultima vreme sunt mult răspindiţi prunii ringloţi al-toiţi pentru compot. La fel erau sădiţi și meri ca mărul viorel, pârgav cu gust dulce, mărul mistreţ cu gust acrișor, mărul ardelenesc, șiculan, mărul vărgat. În vremurile din urmă se cultiva și mă-rul ionatan și parmen auriu. Se cultiva și părul cu soiuri-le pârgav, păr văratic și păr tomnatic.

(continuare în numărul următor al ziarului)

VĂ MAI ADUCE-ȚI AMINTE CUM ERA ODATĂ LA BOCSIG?

CĂLUŞARII DIN BOCSIG, ANUL 1943

CĂLUŞARII DIN BOCSIG, ANUL 1975

Bocsig, file de istorieSpicuiri din monografi a localității Bocsig, lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile

>>> pag. 6

Page 8: ZIARUL LOCAL AL COMUNEI BOCSIG MAI 2017

CMYKVOCEA BOCSIGULUI

VOCEA BOCSIGULUI pag. 8

Aducem la cunoștința cetățenilor că se depun eforturi pentru rezolva-rea problemelor apărute în colecta-rea gunoiului menajer din comună, probleme rezultate din faptul că so-cietatea de salubritate care asigura până acum serviciile speci� ce în co-mună întâmpină anumite di� cultăți în exerc itarea activității.

Ca urmare a acestui lucru nepre-văzut și care nu ține de competența nostră, încercăm să găsim soluțiile adecvate pentru rezolvare acestei situații neplăcute apărute în comu-nă și care a făcut să avem sincope în asigurarea serviciilor de colectare a gunoiului menajer.

Primăria Bocsig

Vindem răsaduri de roșii, ardei, vinete. Relaţii suplimentare

la tel : 0257325163 și 0746364548(Fam. Șucan Sinu și Livia).

Răsaduride vânzare

DE RUSALII- 4 IUNIEFestivalul Dansului Călușăresc

Cu începere de la ora 16:00Spectacol folcloric

cu participarea unor ansambluri fol-clorice de seamă, printre care se nu-mără și formațiile comunei noastre

Țărinuța și CălușeriiSeara se încheie cu Bal

în compania formației „Frații Șandru”Distracția și voia bună

sunt garantate!Toată lumea este invitată!

Invitați speciali„Stelele Bihorului”

Spectacolul și balul vor avea loc ca în � ecare an,

pe scena amplasată lângă parcul din spatele Școlii Vechi

Seara se încheie în foc de arti� cii!

Un centru civic pe placul tuturor

Centul civic din Bocsig este unul dintre cele mai frumoase, raportat la celelate comune din județul Arad. Trotuare pavate, fântână arteziană, arbuști ornamentali, spații verzi în-grijite etc.

Printre lucrările întreprinse luna aceasta de către administrația locală

s-au numărat și plantarea de � ori în scuarurile anume pregătite, monta-rea de coșuri de gunoi, precum și a pergolelor din centru, anume pentru îmbunătățirea aspectului centrului civic din Bocsig. Așadar, noi lucrări pentru a avea un centru civic repre-zentativ, pe placul tuturor.

Orice persoană care dobândește, construiește sau înstrăinează, după caz, clădire, teren, mijloc de trans-port, are obligaţia de a depune o de-claraţie � scală la Serviciul de impo-zite și taxe al Primăriei, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, înstrăinării sau construirii. Contri-

buabilii care se a� ă în oricare din aceste situaţii și au dobândit clădiri, terenuri, mijloc de transport în cur-sul anului, sunt rugaţi să depună la Serviciul Impozite și Taxe declaraţie � scală, împreună cu copia actului de proprietate (contract de vânzare-cumpărare, donaţie, succesiune etc) și a actului de identitate.

Primăria Bocsig

Atenție

Cu privire la serviciul de salubritate

PRIMĂRIA COMUNEI BOCSIG organizează licitaţie publică deschisă în data de 29.05.2017, ora 10.00, la se-diul său din loc. Bocsig, nr. 591, jud. Arad, pentru vânzarea unui selector de cereale, în vederea recondiționării și repunerii sale în funcțiune.

Pretul de pornire a licitaţiei este de 1 leu/kg, pasul de supralicitare este de 10%, taxa de participare este de 50 lei, iar garanţia de participare este de 10% din prețul de pornire al licitației.

Documentele aferente licitaţiei pot � achizitionate începand cu data de 18.05.2017 de la sediul Primăriei co-munei Bocsig. Cererea de participa-re insoţită de documentele necesare, precum si de dovada achitarii taxei de participare și a garantiei de parti-cipare se vor depune pâna cel tarziu în data de 24.05.2017, ora 11.00 la sediul primariei.

Informaţii suplimentare : tel. 0257/325100.

Anunț Public