ziar comuna bocsig noiembrie

of 8/8
De Ziua Sfântului Nicolae VOCEA BOCSIGULUI CMYK Apare lunar, şi se distribuie gratuit în localitățile Bocsig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Cartier Bocsigului VOCEA Publicația locală a comunei Bocsig Numărul 58 Anul 2015 NOIEMBRIE Așa cum a promis, după ce în trimestrul III al acestui an s-au asfaltat 3 km de străzi în Răp- sig, primarul Ciul Ioan Florin a trecut în aceste luni de final de an la continuarea asfaltării străzilor din Bocsig. Când afir- măm că a continuat asfaltările în Bocsig, facem referire la fap- tul că și anult treut, tot în cur- sul trimestrului IV, s-au deru- lat ample asfaltări de străzi, la fel cum se întâmplă de altfel și acum. Astfel, constatăm cu toții că programul primarului Ciul Ioan Florin de asfaltare gradua- lă a străzilor localităților comu- nei dă roade, doar în acest an putând vorbi de asfaltarea stră- zilor la Bocsig Cartier, asfalta- rea a 3 km de străzi în Răpsig, iar acum se derulează noi as- faltări de străzi în Bocsig. Sub conducerea primarului Ciul Ioan Florin, comuna Boc- sig progresează an de an! Este o certitudine dovedită prin fapte concrete! Cu ocazia sărbătorii Zilei Naţionale a României ce a avut loc pe 1 Decembrie vă transmit, tuturor, un călduros „La Mulţi Ani”! Marea Unire de la 1918 rămâne cea mai importantă filă a istoriei noastre. Este un moment unic al istoriei neamului nostru românesc, reprezentând momen- tul în care noi românii ne-am definit ca națiune, ne-am hotărât singuri soarta și am spus tuturor: noi suntem români! Voința poporului a făcut ca pe 1 de- cembrie 1918, la Alba Iulia toți românii să hotărască la unison că a venit vre- mea să fim uniți „în cuget și-n simțiri”. Rezultatul acțiunii strămoșilor noștri a fost înfăptuirea României Mari, visul nostru al tuturor românilor. Conduși de oameni politici remarcabili, împinși de dorința de a se vedea uniți ca frații, înaintașii noștri au reușit prin curaj și voință să înfăptuiască Unirea Națiunii noastre, România. Dacă astăzi suntem ceea ce suntem se datorează celor care au spus într-un glas DA, Unirii. Să le cinstim memoria, să ne mândrim că suntem români și an de an să lăsăm un locșor în inima noastră pentru această zi memorabilă, 1 Decembrie-Ziua Națională a României, Ziua Marii Uniri. La mulți ani România, la mulți ani românilor de pretutindeni! Primar, Ciul Ioan Florin 1 Urăm tuturor celor care sărbătoresc cu această ocazie ziua de nume un sincer La mulți ani! Primar, Viceprimar, Consiliul Local Ziua Națională a României DECEMBRIE Bocsigul în lucrări de asfaltare! 20 decembrie, ora 16:30 Tradiționalul concert de colinde la Căminul Cultural din Bocsig Toată lumea este invitată! Spectacol organizat de Primăria Comunei Bocsig, cu participarea corurilor bisericilor din comună, a elevilor școlii și a corului de colindători condus de profesorul Belean Nicolae >>> pag.4

Post on 23-Jan-2018

369 views

Category:

Data & Analytics

3 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  1. 1. De Ziua Sfntului Nicolae VOCEA BOCSIGULUI CMYK Apare lunar, i se distribuie gratuit n localitile Bocsig, Rpsig, Mneru, Bocsig Cartier Bocsigului VOCEA Publicaia local a comunei Bocsig Numrul 58Anul 2015 NOIEMBRIE Aa cum a promis, dup ce n trimestrul III al acestui an s-au asfaltat 3 km de strzi n Rp- sig, primarul Ciul Ioan Florin a trecut n aceste luni de final de an la continuarea asfaltrii strzilor din Bocsig. Cnd afir- mm c a continuat asfaltrile n Bocsig, facem referire la fap- tul c i anult treut, tot n cur- sul trimestrului IV, s-au deru- lat ample asfaltri de strzi, la fel cum se ntmpl de altfel i acum. Astfel, constatm cu toii c programul primarului Ciul Ioan Florin de asfaltare gradua- l a strzilor localitilor comu- nei d roade, doar n acest an putnd vorbi de asfaltarea str- zilor la Bocsig Cartier, asfalta- rea a 3 km de strzi n Rpsig, iar acum se deruleaz noi as- faltri de strzi n Bocsig. Sub conducerea primarului Ciul Ioan Florin, comuna Boc- sig progreseaz an de an! Este o certitudine dovedit prin fapte concrete! Cu ocazia srbtorii Zilei Naionale a Romniei ce a avut loc pe 1 Decembrie v transmit, tuturor, un clduros La Muli Ani! Marea Unire de la 1918 rmne cea mai important l a istoriei noastre. Este un moment unic al istoriei neamului nostru romnesc, reprezentnd momen- tul n care noi romnii ne-am denit ca naiune, ne-am hotrt singuri soarta i am spus tuturor: noi suntem romni! Voina poporului a fcut ca pe 1 de- cembrie 1918, la Alba Iulia toi romnii s hotrasc la unison c a venit vre- mea s m unii n cuget i-n simiri. Rezultatul aciunii strmoilor notri a fost nfptuirea Romniei Mari, visul nostru al tuturor romnilor. Condui de oameni politici remarcabili, mpini de dorina de a se vedea unii ca fraii, naintaii notri au reuit prin curaj i voin s nfptuiasc Unirea Naiunii noastre, Romnia. Dac astzi suntem ceea ce suntem se datoreaz celor care au spus ntr-un glas DA, Unirii. S le cinstim memoria, s ne mndrim c suntem romni i an de an s lsm un locor n inima noastr pentru aceast zi memorabil, 1 Decembrie-Ziua Naional a Romniei, Ziua Marii Uniri. La muli ani Romnia, la muli ani romnilor de pretutindeni! Primar, Ciul Ioan Florin Apare lunar, i se distribuie gratuit n localitile Bocsig, Rpsig, Mneru, Bocsig Cartier 1 Urm tuturor celor care srbtoresc cu aceast ocazie ziua de nume un sincer La muli ani! Primar, Viceprimar, Consiliul Local Ziua Naional a Romniei DECEMBRIE B Numrul luiluilApare lunar, i se distribuie gratuit n localitile Bocsig, Rpsig, Mneru, Bocsig Cartier Bocsigul n lucrri de asfaltare! 20 decembrie, ora 16:30 Tradiionalul concert de colinde la Cminul Cultural din Bocsig Toat lumea este invitat! Spectacol organizat de Primria Comunei Bocsig, cu participarea corurilor bisericilor din comun, a elevilor colii i a corului de colindtori condus de profesorul Belean Nicolae >>> pag.4
  2. 2. VOCEA BOCSIGULUI VOCEA BOCSIGULUI pag. 2 ( continuare din numrul pre- cedent al ziarului) Profesorul P. Lpugean a fost i director al cminului cultural timp de 10 ani i a fost managerul celei mai bogate activitai cul- turale din ntreaga istorie a cminului cul- tural din Bocsig, ntre anii 1973-1983. Cminul cultural a avut peste 15 formaii artistice foartebine pregtite care au dat spectacole n diferite localiti i au repre- zentat judeul Arad n dieferite concursuri. Vestirea lor a depit marginile judeului i multi mari artiti au dorit s vin la Boc- sig s cnte i s joace teatru ca: Maria Cio- banu, Sofia Vicoveanca, Florica Duma, Flo- rica Barbu, Ioan Sabu, corul catedralei din Timioara, ansambul casei de cultura Arad, teatrul din Arad, teatrul fin Iugoslavia, etc. Principalele formaii artistice au fost: 1. Corul brbtesc -cu 108 persoane i dirijori Robu N, Oie I., i Pop Vasile. Menionm c un aport deosebit la aceast formaie au adus primarul de atuncvi Cilan Teodor i viceprimarii din Rpsig Feren I i diun Mneru, - Grec Sabin. Au participat din Bocsig 54 de perosne, din Rpsig 30 de persoane i din Mneru 24 de persoane. Corul are cea mai lung i cea mai frumoas poveste despre care au scris ziarele, s-au fcut filmri i vorbesc oamenii. Rezumat: Corul a participat la concur- surile interjudeene de la Deva, Oradea, timioaraiArad,monumentuldelaPuli, cetatea oimo i Moneasa. Corul a lansat cntecul ;Nu uita c eti romn; S-a lansat corala ;IoanVidu; i spectacolul de colinzi n fiecare an n luna decembrie la Bocsig fiind primul i singurul spectacol de acest fel din jude. S-aconstruituncminculturalnoulaM- neru. S-au fcit dotri i la celelalte cmine cul- turale ale comunei. 2. Cluarii- pe dou generaii cu 18 per- soane,instructorNovcuN,aredeasemenea o poveste lung i frumoas, vtafi Hlm- geanN,CilanN,CiulFlorin,NovcuN(jr.). Important:Actigatconcursul;Cluarul transilvan; de la Deva i a primit aprobare s organizeze singurul festival al cluarilor din judeul Arad, la Rusalii, la Bocsig. Trebuie spus c nu au fost spectacole im- portante la care formaia de Cliari s nu- i aduc aportul prin participare i calitate. 3. Dansuri locale i tradiii 50 de per- soane, instructor profesor Maria Lpugean Important: A obinut de dou ori premiul 2 pe ar la ;Cntarea Romniei; i a fost prima formaie din Bocsig care a fost tele- vizat la Bocsig. A reprezentat judeul Arad n dialogul cu alte judee i a participart la spectacole de gal. 4. Corul mixt- din 30 de persoane, prof Galea F i dirijor PopVasile 5. Ctnaii, -obicei tradiional la re- crutare pstrat numai la Bocsig, pn s-a desfiinat stagiul militar obligatoriu, 15-20 de persoane. 6. Ansamblul de cntec i dansuri ;Ar- deleana;- cu 45 de persosne, instructor Petru Lpugean. A fost prima formaie de acest fel doin jude. A fost prima formaie din Bocsig care a dat spectacole i peste grani, n Iugoslavia, Ungaria i Frana. n ar laTimioara, Arad i pe muntele Gina. Afostunstudiudemarketingadicastas-a cerut. 7.Grupsatiric 12 persoane, instructori Luca D i Oie I. 8. Dubaii din Rpsig -20 persoane, in- structor Oie I. Formaie vestit i invitat mereu la Arad, de anul nou, responsabil Duca Rpsiganu. 9. Teatru formaie cu 12 persoane, in- structor Zopot I i Buzgu F. 10. Taraf la Bocsig,- 11 persoane, in- structor Palcu Pavel 11. Taraf la Rpsig,- 10 persoane, in- structor Ardelean Ioan (zis Roata) 12.Antares formaie de muzic uoar cu 8 persoane, instructor Robu N. A sfost prima i singura formaie de acest fel din zon. A dat spectacole i la Casa Studenilor din Timioara. 13. Grup vocal,- soliti vocali i dansa- tori, teatru la Rpsig 25 de persoane 14. Cluarii la Rpsig 13 persoane instructor Stelu I. 15. Dansuri la Mneru 16 persoane instructor Palcu E i Soica Petru 16. Cluari la Mneru 9 persoane, instructorDumaTinuiJoldeaIrimieMiron. 17. Recitatori i montaj literar mu- zical 20 de persoane, instructor profesor Feier E i Luca Marin 18. Teatru i recitatori la fabrica SCPL 15 persoane, instructor Zopota Ioan 19. Dansuri la Rpsig 16 persoane, instructor Oie I. 20,Dansfecioresc(brbtesc) - 10 per- soane, instructor Ruja Petric 21. Dansul fetelor -10 persoane, in- structor profesor Zamfira i profesor Galea Floare. 22.Poetran- Abrudean Petru din Rp- sig. Spectacole n afara celor de elit ( liga I) s-au dat i cte doua n fiecare din localitile : Hlmagiu, Tcde, muntele Gina, Chisindia, Buteni, Brsa, Beliu, Mo- neasa, Groeni, Rpsig, Mneru, Bocsig, icula, Seleu i altele. Ct frumusee uman are Bocsigul, c urcau pe scen cei care duceau dimineile ngene,amiezilenpalmeiserilepeumeri i emanau frumusee sufleteasc mbina- t cu frumuseea fizic i mpreunat cu frumuseea costumelor. Privind n urm constat c eforturile de a ajunge pe primul loc sunt mari dar i mai mare este boala de a rmne pe primul loc timpndelungat. Din toate rmne, ns, cunoscutul n- demn adresat artitilor : Atacm! ndemn care nu se nva ci se ine minte. Muli ziariti au scris despre fenomenul cultural de la Bocsig, nelegnd c unul din cinci locuitori particip la formaiile culturale , au fost multe familii din care doi chiar trei persoane au participat la activitile noastre. Despre activitatea cultural de atunci ar mai fi multe de spus, ns, cele mai multe le vor spune bocsiganii i pentru mult timp si copiii lor. Bocsigul, n 1975 i-a furit patru srb- tori magnifice la care participa tot satul. Prima eraSrbtoarea primveriilaBu- navestire Atunci veneau pe aceasi scen, cele dou- zeci de formaii ale comunei ntr-unspec- tacol maraton care dura de la ora 14 pn la ora 22. Att delegaii de la jude ct i membrii juriului erau uimii de numrul mare de formaii, de numrul mare de artiti i de calitateainterpretriiartisticeiarziaritiise grbeau s scrie despre fenomenul cultural de la Bocsig. Pentru noi ns era ocazia de a stabili care formaii vor reprezenta Bocsigul n viitor. Dup a doua Srbtoare a Primverii la Bocsig, Comitetul Judeean de Cultur a judeului Arad a hotrt prin decizie, C- minul Cultural Bocsigs fie Cmin Cultu- ral pilotpentru judeul Arad. A doua srbtoare era vara, de Rusalii, tot aprobat de Comitetul Judeean de Cultu- ra Arad, Festivalul Cluarilor din judeul Arad. A treia srbtoare era toamna de Sfinii Mihail si Gavril eraZiua Rtanilor. A patra srbtoare era iarna, dup Sfntul Nicolae i se numea Corala Ioan Vida i Spectacolul de colinzi Dei Corbrbtese, Cluarii i Ctnai au fost i nainte, dar pentru preuirea lor s-a aprobat o zi anume. Deci, de patruzeci de ani avem srbtori locale de renume. Unele dinuie i astzi. n gndirea noastr activitatea cultural cuprindea, pe lng activitatea artistic i alte activiti care contribuie la nivelul de civilizaiei a comunei ca : -Ridicareaniveluluiprofesionalallocuito- rilor respectiv inginerii din comun -Educaia patriotic se fcea pe uniti economice de ctre efii acestor uniti -Educaia pentru sntatea public i in- dividual sub conducerea medicilor. -Munca n rndul femeilor rspundeau organele de conducere. Munca cu tineretul rsppundeau cei alei. Joia era decretat zia tineretului. -Munca cu cartea, responsabil prof. Maria Lapugean. Biblioteca avea program spt- mnal. La Bocsig erau 1500 de volume iar la coala 4500 de volume. La Rpsig 700 de volume i la Mneru 200 de volume. -Activitatea sportiv i mrirea capacitii de munc, responsabil prof. Galea Ioan -Activitatea muzeistic, responsabili prof. Maria Lpugean i nv. Palcu Gheorghe -Activitatea de pavoazare stradal i n instituii, responsabil colectivul comunal. Trebuie observat c activitile era multe i se desfurau sptmnal i n special n sezonul rece: octombrie aprilie dar erau i activiti permanente. Se acorda ajutor logistic i de locaie, am folosit i slile colilor. Exista o programare pe zile cu doua, trei activiti n special joia, smbt i dumi- nic. Activitile artistice susineau celelalte activiti de exemplu Educaia Patriotic i repertoriul coral sau Piatra Modern i Tineretul. Deaceeasecereaoorganizareimpecabil i un management eficient tip lider i de implicare (european) i un tip Taylor (ame- rican) Programa activitilor, responsabilii i participanii se aflauu pe liste la Primrie. De aceea pentru informaii competente, cutaipersoanelecareaumuncitatunci,c exist nc. Era o emulaie i fiecare cetean dorea s participe cu ceva, ct de puin la bunul mers alcetii. S nu uitm c activitatea cultural se adreseaz tuturor cetenilor, dar n special tineretului pentru a-l feri de alcool, droguri si sida. S observm c intelectualii comunei au format o echip care a muncit exemplar, mrind eficiena activitii manageriale. Stop! M opresc deoarece cnd vorbesc despre bocsigani inima mi ia foc i le do- resc neptimuire biruitoare asupra vremu- rilor din visteria nenpuinat a timpului. Monografia comunei Bocsig scris de p- rintele Freniu se oprete la anul 1970. Sper c vor fi, fiii ai Bocsigului care s continue aceast munc dupa o jumtate de secol, pentru a ne cunoate trecutul cu bune i cu rele, fiindu-ne necesar la proiectarea viito- rului comunei. Cci un risc de-am cucerit, ne ateapt altul. i niciodat nu-I sfrit naltul. Aceasta-I legea firii care ne nva. Sprijinit de adevrul crescut de via. Prof. Petru Lpugean a avut i alte preocupri printer care amintim : A scris articole la ziare i reviste cu mesaje patriotice i moralizatoare. Pentru activitaea sa de trei ani la revista Sufletul de dascl din Banat a fost distins cuDiploma De Excelen. A scris i pentru ziarul Vocea Bocsigului timp de patru ani. Pentru ntreaga sa activitate, el a intrat n monografia comunei Bocsig, socotindu-se c vrednic este : Celcareaservitmuncaintelectualcumunca fizic Cel care a unit coala cu cminul cultural Cel care a unit matematica cu literature dup cum el nsui spune : Aceste lucruri formeaz o boal rar i aceast boal este o boal grea Aceastboalnseamndragostedecoala i ea i ea. i numai ea. i e att de special i ea a fost soarta mea. ProfesorulPETRULPUGEANla75deani >>> pag. 3
  3. 3. VOCEA BOCSIGULUI VOCEA BOCSIGULUI pag. 3 Despre prof. Petru Lpugean au scris : Preotul Ardelean i Cristina n momogra- fia colii din Bocsig Dasclul Zopota Ioan n cartea Dascli din vestul rii nv. Albu n ziarul Suflet de dascl din Ba- nat. Prof. Petru Lpugean a frecventat biserica i a cntat la stran i n cor. A fost membru n consiliul Bisericii, dup revoluie pn la pensionare. Prin scris a ndemnat oamenii s fac fapte bune. A fost deputat, consilier n consiliul local i nainte i dupa revoluie participnd la rezolvarea problemelor importante i ur- gente ale comunei. i a ncheiat : Exist ceva mai presus De toate cte i le-am spus Credina c vei face mai mult voi Pentru acest sat i a lui nevoi n noiembrie 2015 se mplinesc patru ani de cnd am scris primul articol n ziarul Vocea Bocsigului! Dac n acest interval de timp am jig- nit pe cineva cu ceva, eu cer iertare. ProfesorulPETRULPUGEANla75deani >>> pag. 2 Cu binecuvntarea naltprea- sfinitului Printe Arhiepiscop Timotei, parohia Bocsig, din pro- topopiatul Ineu, prin preotul pa- roh Bogdan One, a organizat n perioada 5-9 octombrie, un pe- lerinaj la mnstirile din Moldo- va. La acest pelerinaj au partici- pat mai muli credincioi care s-au bucurat timp de cinci zile de buna mireasm duhovniceasc i spiritual ce izvorte din trirea jertfelnic i plin de rugciune a monahilor vieuitori n cele peste 35 de mnstiri vizitate. Acest pelerinaj a fost posibil i prin bunvoina domnului Ciul Ioan Florin, primarul Comunei Bocsig care ne-a ajutut cu mijlo- cul de transport. Pe perioada celor cinci zile s-au vizitat urmtoarele mnstiri i obiectice cultural-istorice: n prima zi s-a vizitat: Mnsti- rea Sfintei Cruci din Oradea, Mu- zeul Octavian Goga de la Ciucea, Mnstirea Floreti din Cluj, Ca- tedrala Mitropolitan din Cluj, Catedrala Romano-Catolic din Cluj, Grdina Botanic i Mns- tirea Nicula acolo unde toi pele- rinii au participat i la slujba de priveghere; A doua zi: Mnstirea Vorone, Mnstirea Humor, Mns- tirea Moldovia, Mnstirea Sucevia, Mnstirea Putna m- preun cu muzeul mnstirii care adpostete o frumoas colecie de obiecte religioase unele fi- ind datate chiar i din sec. XV- XVI; la aceast Mnstirea nu- mit de poetul naional Mihai Eminescu Ierusalimul Rom- nesc credincioii s-au bucurat de o primire extrem de clduroa- s din partea vieuitorilor avnd astfel posibilitatea ca alturi de ei s rosteasc rugciuni la mor- mntul Sfntului Voievod tefan cel Mare i Sfnt i s participe la slujba de priveghere svrit in Biserica Mnstirii n cinstea Maicii Domnului. A treia zi: Mnstirea Sihstria Putnei, Chilia lui Daniil Sihastru, Mnstirea Dragomirna unde ne- am nchinat la moatele Sfntului Iacob Persul i am vizitat muze- ul mnstirii, Mnstirea Sfntul Ioan cel Nou de la Suceava avnd i aici posibilitatea de a ne nchi- na la moatele Sfntului Ioan, s-a mai vizitat Cetatea de Scaun a Sucevei, Mnstirea Cmrzani unde ne-a fost servit i masa de prnz i unde pe lng frumoa- sa biseric a mnstirii am vizitat rugndu-ne i aprinznd o lum- nare la mormntul P.S. Ghera- sim Putneanul episcop vicar i la Arad n perioada 1976-1985; dup mas ne-am oprit la Pala- tul lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa iar mai apoi am pornit spre Iai unde am vizitat Mns- tirea Sfinii Trei Ierarhi, ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, Bise- rica Domneasc, Palatul Cultural din Iai, i Catedrala Mitropolita- n unde toi credincioii au putut s se roage la moatele Sfintei Cu- vioase Parscheva; la Iai s-a mai vizitat i Mnstirea Golia din turnul creia Postul Radio Trini- tas a transmis pentru prima dat. A patra zi: Mnstirea Vratec, Mnstirea Agapia cu frumoa- sa pictur a lui Grigorescu, mu- zeul mnstirii i casa memori- al Alexandru Vlahu, unde o micua ne-a vorbit frumos des- pre viaa monahal dus de mai- cile de acolo, n drumul ctre ce- lelalte obiective ne-am oprit i la casa memorial Ion Creang din Humuleti iar mai apoi am plecat spre Cetatea Neamului, am po- posit la Mnstirea Neam unde ne-am nchinat la moatele cuvi- osului necunoscut i ale Sf. Paisie de la Neam; aici, n incinta mu- zeului mnstiresc, avnd posi- bilitatea de a vedea i o frumoas colecie de obiecte bisericeti. De la Neam ne-am ndreptat spre Bi- serica Seminarului de la Neam care adpostete moatele Sfntu- lui Ioan Hozevitul; de aici s-au mai vizitat Mnstirea Secu, Sihstria, Chilia i mormntul Printelui Ilie Cleopa, Mnstirea Paltin, M- nstirea Petru-Vod i mormntul Printelui Iustin Prvu. A cincia zi: Mnstirea Recea, Cetatea de la Aiud, Catedrala Re- ntregirii din Alba Iulia, Sala Uni- rii din anul 1918, Cetatea Alba Carolina iar ultima oprire a fost la Mnstirea Prislop unde pele- rinii s-au putut ruga la mormn- tul Printelui Arsenie Boca Acest pelerinaj a fost fcut cu scopul de a arta credincioilor parohiei noastre dragostea de veacuri pentru credin i ar a neamului romnesc i faptul c i n zilele noastre jertfelnicia de care dm dovad fa de Biseric nu rmne nerspltit. n aceast cltorie am putut ve- dea cum de-alungul a cinci secole ctitoriile domnitorilor s-au fcut puni ntre oameni i Dumne- zeu, i datori suntem i noi s n- grijim locaurile sfinte, s privim cum conductorii neamului nos- tru romnesc au sprijinit dintot- deauna Biserica i credina noas- tr ortodox i ceea ce pstrm i zidim astzi se va transforma n- cetul cu ncetul n ceea ce sunt as- tzi vetrele mnstireti din Mol- dova: locauri de rugciune, de pocin i aductoare de mntu- ire i via venic pentru noi i urmaii notri. Pr. Bogdan One ParohiaBocsignpelerinajlaSnteleMnstiridininutulMoldovei
  4. 4. Strategia de dezvoltare local implementat n comun de ctre primarul Ciul Ioan Florin s-a dovedit a fi una de bun augur pentru progresul comunei, n mandatele primarului Ciul Ioan Florin schimbrile n bine fiind vizibile prin prisma lucrrilor de modern- izare derulate an de an. S lum exemplu doar acest trimestru IV din an: s-au finalizat asfaltri a nc 3 km de strzi la Rpsig i s-a trecut la asfaltarea unor noi strzi n Bocsig, lucrri ce vor continua i pe mai departe. Totodat, la Rpsig i Bocsig Cartier au fost achiziionate cele necesare pentru funcionarea unor sli de for pentru tinerii din aceste localiti, sli concepute dup modelul celei din Bocsig. S nu uitm de achiziionarea la Primrie a unui nou buldoexcava- tor, achiziie realizat din fonduri europene! Toate acestea ne arat c avem o administraie local preocupat de implementarea a ct mai multe proiecte de investiii n localitile comunei, o administraie care tie ce trebuie fcut pentru gestionarea optim a bugetului local astfel nct comuna Bocsig s progre- seze an de an. Despre acest mod de administrare primaul Ciul Ioan Florin ne-a precizat: Am cutat mereu de cnd sunt primar s pun n practic un program anual de modernizare a comu- nei de aa manier nct s cuprindem investiii n toate localitile comunei, precum i n toate sectoarele importante pentru dezvoltarea corect a comunei: de la investiii n infrastructur i utiliti publice, pn la cele de reabilitare a obiectivelor importante ale co- munei sau cele de sprijinire a activitilor culturale i sportive. Cu alte cuvinte, am ncercat s realizez o ad- ministrare a bugetului local care s vizeze dezvoltarea comuneipetoatepalierelesale,franeglijaniciundo- meniu de activitate important pentru a avea o comun cu perspective pentru viitor. Am luat mereu n consid- erare doleanele cetenilor, stabilind prin aceasta i o prioritizare a investiiilor realizate, iar pentru a atrage noi sume la bugetul local, m-am axat i pe accesarea unor surse de finanare europene sau guvernamentale. Toate investiiile realizate n mandatele mele de primar au avut aadar la baz un mod de administare corect, bazat pe posibilitile economice reale ale comunei, fr a ne arunca cu capul nainte n anumite investiii i a ne trezi cu datorii sau mai tiu eu ce probleme de natur economic. Totul s-a derulat transparent, cu chibzuin, iar prim modul cum am gestionat, pru- dent, banul public, s-a reuit realizarea unor investiii necesare i utile n Bocsig, Mneru, Bocsig Cartier i Rpsig, de aa manier nct avem sustenabilitate i acoperire bugetar real pentru tot ceea ce s-a investit ncomunsubformadiverselorlucrridemodernizare executate n aceti ani de cnd, prin voina cetenilor, am fost ales ca i primar al comunei Bocsig. VOCEA BOCSIGULUI CMYK VOCEA BOCSIGULUI pag. 4 Un trimestru IV al investiiilor n comun! Bocsigul- n lucrri de asfaltare! Lucrrile de asfaltare care se deruleaz n prezent la Bocsig fac parte din proiectul depus de primarul Ciul Ioan Florin la Ministerul Dezvoltrii, proiect aprobat comunei noastre i prin care s-a obinut finanarea necesar pentru asfal- tarea a 11 km de strzi la Bocsig. Implementarea acestui proiect major de asfaltare a Bocsigului a nceput la finalul anului trecut, cnd au avut loc asfaltri ale unor prime strzi cuprinse n cadrul aces- tui plan de asfaltare ambiios pentru care primarul Ciul Ioan Florin a fcut demer- surile necesare obinerii sumelor de bani necesare de la Ministerul Dezvoltrii. Astfel, n prezent se desfoar o nou etap a proiectului, etap care cuprinde asfaltarea unor noi strzi la Bocsig, lucru ce se i ntmpl de altfel, totul decurgnd conform planului primarului comunei noastre, plan prin care vedem cum asfal- trile la Bocsig continu n acest trimes- tru IV din an, primarul Ciul Ioan Florin avnd ca obiectiv asfaltarea n final a tu- turor strzilor din Bocsig! >>> pag.1
  5. 5. VOCEA BOCSIGULUI CMYK VOCEA BOCSIGULUI pag. 5pag. 5 Adunarea de la Alba Iulia s-a inut ntr-o atmosfer srbtoreasc. Au venit 1228 de delegai ociali, reprezentnd toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 comitate romneti, apoi episcopii, delegaii consilierilor, ai societilor culturale romneti, ai colilor medii i institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriai, ai Par- tidului Social-Democrat Romn, ai organizaiilor militare i ai tin- erimii universitare. Toate pturile sociale, toate interesele i toate ramurile de activitate romneasc erau reprezentate. Dar pe lng delegaii ociali, ceea ce ddea Adunrii nfiarea unui mare plebiscit popular, era auena poporului. Din toate ung- hiurile rilor romne de peste Carpai, sosea poporul cu trenul, cu cruele, clri, pe jos, mbrcai n haine de srbtoare, cu steaguri tricolore n frunte, cu table indicatoare a comunelor ori a inuturilor, n cntri i plini de bucurie. Peste o sut de mii de oameni s-au adunat n aceast zi spre a de fa la actul cel mai mre al istoriei romnilor. Spectacol simbolic i instructiv: cortegiile entuziaste ale romnilor ce umpleau drumurile spre Alba Iulia se ncruciau cu co- loanele armatei Mackensen care, umilite i descurajate, se scurgeau pe cile nfrngerii spre Germania. Mulimea imens urc drumul spre Cetuie printre irurile de rani romni nvemntai n sumanele de ptur alb i cu cciulile otenilor lui Mihai Viteazul. Pe porile cetuii, despuiate de pajurile nemeti, flfie Tricolorul romn. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul i se adun pe Cmpul lui Horea. De pe opt tribune, cuvnttorii explic poporului mreia vremurilor pe care le triesc. n acest timp, n sala Cazinei militare, delegaii in adunarea. Au par- ticipat i delegaii Bucovinei i Basarabiei, care au inut s aduc salutul rilor surori, intrate mai dinainte n marea familie a statului romn. n mijlocul aprobrilor unanime i a unui entuziasm fr margini, tefan Cicio Pop arat mprejurrile care au adus ziua de astzi,Vasile Goldi expune trecutul romnilor de pretutindeni i argumenteaz necesitatea Unirii, iar Iuliu Maniu explic mprejurrile n care se nfptuiete aceasta. Socialistul Jumanca aduce adeziunea la Unire a muncitorimii romne. Declaraia Unirii a fost citit de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu: Adunarea naional a tuturor romnilor din Transilvania, Banat i ara Ungureasc, adunai prin reprezentanii lor ndreptii la Alba Iulia n ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decreteaz unirea acelor romni i a tuturor teritoriilor locuite de dnii cu Romnia. Adunarea proclam ndeosebi dreptul inalienabil al naiunii romne la ntreg Banatul, cuprins ntre Mure, Tisa i Dunre. Colul de istorie - Adunarea de la Alba Iulia Un trimestru IV al investiiilor n comun! Sli de for la Rpsig i Bocsig Cartier La solicitarea tinerilor, primarul Ciul Ioan Florin a implementat la Rpsig i Bocsig Cartier dou proiecte de ame- najarea n aceste localiti a unor sli de for pentru iubitorii acestui sport de ntreinere i tonifiere a masei muscula- re. Noile spaii de sport au fost concepute dup modelul celei deja existente la Boc- sig, slile fiind date deja n folosin dori- torilor. Putem astfel concluziona c la nivelul administraiei locale avem o preocupare i pentru susinerea investiiilor n sport, lucru vizibil prin realizrile existente n acest domeniu de activitate: teren sintetic de sport la Bocsig, teren sintetic de sport la Rpsig, sli de for la Bocsig, Rpsig i Bocsig Cartier, precum i susinerea acor- dat ecchipei de fotbal Olimpia Bocsig, dar i tuturor activitilor sportive organi- zate n comun, inclusiv celor colare. Noul buldoexcavator - un utilaj util comunei! Ultima achiziie pentru completarea parcului modern de utilaje al comunei este cea a unui buldoexcavator dotat inclusiv cu plug i alte ac- cesorii necesare lucrrilor edilitar gospodreti. Achiziionat de primarul Ciul Ioan Florin prin- tr-un proiect pe fonduri europene (utilajul nu a costat astfel comuna nici 1 leu), noul buldoex- cavator i-a intrat, putem spune, n pit, fiind folosit deja la lucrrile specifice din comun.
  6. 6. Iubii credincioi i credincioase, de mult timp mi-am dorit s pre- zint n acest ziar local sentimente- le mele de respect i de mulumire pentru membrii CORULUI BISE- RICII ORTODOXE DIN BOC- SIG, coriti care de peste un veac i-au jertfit i i jertfesc n dumi- nici i srbtori timpul i glasuri- le pentru nfrumusearea cnta- rii de stran i corale din parohia noastr. Cu voia Bunului Dumnezeu i cu ngduina voastr, iat a ve- nit momentul ca s pun la inimile citiorilor i a bunilor credincioi, cteva repere despre acest COR aductor de bucurie la fiecare Sfnt Liturghie. Corul brbtesc din Bocsig apa- re menionat pentru prima dat n isorie ntr-un raport justifica- tiv din anul 1925, raport care face meniunea c nc din anul 1895, Parohia Ortodox Bocsig avea un cor brbtesc ce numra 60 de membri. Corul a fost nfiinat i dirijat de distinsul nvtor Ivan- tie Vidu care foarte probabil a fost unchiul lui Ion Vidu, mare com- pozitor, originar din Mneru. Acest cor ntre anii 1913-1955 pe vremea cnd era dirijat de Iosif Nestorescu i de cntreul Robu Nicolae a fost nominalizat ca fiind printre cele mai bune coruri din ara Zrandului. Dup cel de-al doilea Rzboi Mondial la conducerea acestui cor au fost urmtorii: Vasile Cru- cin, protopsaltul Vod Ioan (can- tor I) i nvtorul Belean Pavel; dup acetia vine ca dirijor dom- nul Robu Teodor un maestru a cntrii corale bisericeti care era cunoscut ca un adevrat autodi- dact i compositor de cntri pen- tru Sfnta Liturghie. n perioada 1953-1965 la Bise- rica Ortodox au existat dou co- ruri care cntau alternativ la fie- care Liturghie, unul era dirijat de Robu Teodor i cellalt de pro- topsaltul Vod Ioan, absolvent a colii de cntrei bisericeti din Arad, fiind elev a marilor com- positori de cntri bisericeti din vestul rii: Trif Lugojan i Atana- sie Lipovan. n anul 1978, corul brbtesc al parohiei alturi de corul Cminu- lui Cultural din localitate a ajuns s numere peste 100 de coriti. Aceste cor reunit, dirijat de nvtorul i veteranul de rzboi Pop Vasile i de prof. Oie Ioan originar din Rpsig a ajuns s se califice la faza naional a festiva- lului Cntarea Romniei, unde a fcut cinste comunei BOCSIG i a rmas n amintirea tuturor cu cntarea Nu uita c eti romn. Dup moartea domnului Robu Teodor, corul bisericesc a fost condus de Pavel Nicolae (Co- vaci) i numra n anul 1988, 45 de membri. Din anul 1994 coritii din Bocsig au ajuns sub bagheta dirijoral a bunului cntre bise- ricesc Cilan Ioan care a devenit i cantorul Bisericii i care cu deose- bit smerenie i iscusin conduce cu miestrie cntarea coral i de stran pn n prezent. Ocazional, la diferite evenimente importante din viaa parohiei, co- rul brbtesc a avut bucuria de a fi dirijat i de pr. prof. Belan Nico- lae, profesor universitar la Facul- tatea de Teologie din Timioara. n acest moment Corul Biseri- cii Ortodoxe din Bocsig numr 26 de persoane, care n duminici i srbtori nfrumuseeaz sluji- rea liturgic prin glasurile i cn- trile transmise din generaie n generaie. Membrii Corului sunt: Cilan Ioan-dirijor; tenor I: Mneran Te- odor, Crian Ioan, Morar Ghe- orghe, Cristea Constantin, Pop Gligor, Cristea Nicolae, Bulzan Cornel i teologul Mihu Neluu; tenor II: Belean Gligor, Hl- mgean Nicolae, Mneran Pa- vel, Mneran Nicolae, Bolog Pa- vel; Pscuiu Gavril, Faur Marinel Graian; bariton: ing. Junc Nico- lae, Horga Nicolae, Vod Teodor, Crian Marius, Glu Ioan; bas: Moldovan Ovidiu, ucudean Io- nel, Corb Tudor Nicolae, Zgrdu Tiberiu, Ciul Adrian, Mihu Cor- nel, Rob Ispas, Zopota Ioan, Leh- man Ionel, prof. Petru Lpugean. nc din momentul venirii mele ca preot paroh n anul 2012 am avut bucuria de a gsi acest cor deosebit care n fiecare an ne bucur la Festi- valul de Colinde i VOCEA BOCSIGULUI VOCEA BOCSIGULUI pag. 6pag. 6 >>> pag. 7 CORULBRBTESC -obucuriepentruBisericadinBOCSIG
  7. 7. VOCEA BOCSIGULUI VOCEA BOCSIGULUI pag. 7pag. 7 CORULBRBTESC -obucuriepentruBisericadinBOCSIG care alturi de muli credincioi, a reprezentat cu miestrie parohia noastr la ulti- mele vizite arhiereti din comuna noastr a IPS Dr. Timotei Seviciu, Arhiepiscopul Aradului; vizite f- cute n data de 10 mai 2015 cnd a poposit n comuna noastr pen- tru binecuvntrile de lucrri de la Biseric i casa parohial i n Bocsig Cartier la data de 18 oc- tombrie 2015 cnd a trnosit Bi- serica cea nou din localitate. La aceste vizite arhiereti, att IPS Timotei ct i muli ali preoi din sobor au mulumit i au r- mans plcut surprini de acest cor, remarcnd frumuseea cntrilor izvorte din glasurile coritilor, cntri pe care din pcate foarte puine coruri le mai cnt n pre- zent. Eupersonaldorescsmulumesc coritilor pentru ajutorul acordat pn n prezent rugndu-i i pe viitor s-mi fie la fel de apropiai dndu-mi mereu posibilitatea de a mrturisi inaintea tuturor bucu- ria c n Biserica din Bocsig nc mai avem aceast tradiie coral care sper s fie respectat i dus mai departe, att de credincioii care i amintesc de nceputurile acestui cor dar totodata i de tine- rii din parohie pe care mi-ar pl- cea n timp s-i aud cntnd cu aceeai dragoste la fiecare Sfnt Liturghie. Pr. Bogdan One >>> pag. 6 SERVICII FUNERARE COM- PLETE LA CELE MAI MICI PREURI Sicrie complete cu mnere, tapierii, crucifix inclus - de la 480 lei pn la 1700 lei ; Coroane naturale - 25 lei Coroane artificiale de la 48 lei la 170 lei ; Cruci din lemn/metal gratuite Transport gratuit la cimitir. Telefon: 0758854705 Servicii non stop! ANUNURI Iarna se apropie cu pai repezi i n curnd zpada va ncepe s ning, de aceea, dorim s re- amintim tututuror cetenilor i operatorilor economici, c sar- cina ndeprtrii gheii i zpe- zii de pe trotuarele i parcrile din jurul imobilelor unde i au domiciliul sau i desfoar ac- tivitatea, le revine proprietarilor / locatarilor, potrivit Ordonanei de Guvern nr. 21/2002 privind gospodrirea localitilor urba- ne i rurale, art. 9, lit f, precum i potrivit prevederilor hotrrii Consiliului Local, privind buna gospodrire a comunei. Nesocotirea acestor sarcini va atrage dup sine aplicarea unor sanciuni contravenionale, re- spectiv amenzi, potrivit actelor normative n vigoare. Serviciul Voluntar pentru Situ- aii de Urgen, v recomand s verificai i s curai cou- rile i burlanele de fum, nainte de utilizarea acestora pe perioa- da iernii. De asemenea, v reco- mandm s acionai i pentru decolmatarea anurilor din faa propriilor gospodrii, pentru a prentmpina apariia uor posi- bile inundaii. Paza Bun, trece primejdia rea! V mulumim S.V.S.U. Bocsig n atenia persoanelor zice i juridice din comun Comuna este pregtit pentru sezonul rece! Administraia local a comunei a acionat n vederea pregti- rii administrative pentru sezonul rece. n acest sens au fost deja asigurate stocurile de lemne necesare nclzirii colilor i a ce- lorlalte instituii ale comunei. De asemenea s-au identificat uti- lajele necesare pentru asigurarea deszpezirii n cazul n care va fi necesar. n acest sens, pe lng utilajele din dotare s-au stabi- lit parteneriate pentru ca n caz de urgen s se poat pune la dispoziie utilaje suplimentare n vederea deszpezirii. Cnd siguranele se ard n mod frecvent, apelezi la electrician? Foloseti ntreruptoare, prize sau cabluri electrice fr defeciuni? Foloseti doar aparate electri- ce omologate? Foloseti elemen- te de protecie mpotriva creterii diferenei de potenial (sigurane)? Se respect distana de montare a circuitelor electrice din gospo- drie fa de materialele combus- tibile? Foloseti numai butelii de aragaz omologate? Verifici etan- eitatea buteliei de aragaz cu spu- m de spun? Inchizi butelia de gaz dup folosirea aragazului? Ai montat o cutie metalic n faa so- belor alimentate cu lemne? Este interzis s torni benzina peste jar ca s ai focul? Stingi focul din sob nainte de culcare? Verifici coul de fum n fiecare an? Ai amenajat n curte o groap pen- tru depozitarea cenuii i jarului din sob? Solicii permis de lu- cru cu foc de la conducerea prim- riei nainte de a efectua lucrri cu foc deschis n gospodrie? Supra- veghezi n permanen focul fcut n curte, grdin sau pe cmp pen- tru arderea gunoaielor sau a restu- rilor vegetale i l stingi nainte de a prsi zona? Depozitezi lichi- de inflamabile n pod, pivnie sau alte spaii ventilate? Distana n- tre locul unde ai depozitat furajele i construciile din vecintate de- pete 15 m? Depozitele de ma- teriale combustibile sunt iluminate electric? Casa are instalaie de pa- ratrznet verificat? Ai mijloace de prim intervenie (ap, sting- toare, pturi, etc)? Exist un ser- viciu de pompieri (civili sau profe- sioniti) n apropiere? Ai ncheiat o asigurare imobiliar cu o cas de asigurri? SVSUBOCSIGATRAGEATENIA Lista de autocontrolDorim s aducem un pios oma- giu tinerilor care au trecut n nefiin n tragicul incendiu izbucnit n Club Colectiv din Bucureti. Cu durere n suflet vedem cum viei tinere au fost curmate ntr- un mod care ne ndurereaz pe toi, vedem cum familii au fost distruse de pierderea unor membrii dragi, cum neatenia sau nepsarea poate duce la astfel de evenimate nedorite. Sperm ca Bunul Dumnezeu s aib grij de cei plecai n ceruri n acea noapte tragic pentru toat Romnia i s ve- gheze la nsntoirea celor care n aceste clipe se lupt pentru a supravieui pe paturile spitale- lor. A fost o noapte care ne ntris- teaz i care sperm s nu o mai vedem reeditat niciodat. Primar, Viceprimar, Consiliul Local OmagiutinerilorpieriinClubColectiv V informm c pentru toi cei care nu i-au pltit taxele i impozitele locale pn la nce- put de acest trimestru IV din an, de acum ncolo se calcu- leaz penaliti pe fiecare zi de ntrziere a acestor pli. Reco- mandm restanierilor s-i pl- teasc taxele i impozitele locale restante, pentru a nu pltit sume majorate cu penalitile de n- trziere i de asemenea, pentru a nu ajunge n situaiile nepl- cute de a fi executai silit, aa cum oblig legislaia actual. Primria Bocsig n atenia cetenilor
  8. 8. VOCEA BOCSIGULUI CMYK VOCEA BOCSIGULUI pag. 8pag. 8 Olimpia Bocsig Povestea merge mai departe! Orice poveste frumoas are un nceput pe m- sur! Orice poveste frumoas se nate din pa- siunea naratorului de a expune n pagini scrise situaii, ntmplri demne de a fi luate n seam, demne a de a rmne pentru posteritate. Olimpia Bocsig este o astfel de poveste! O poveste frumoas despre istoria unei echipe a tuturor bocsiganilor, rmas mereu n inimile i amintirile iubitorilor fotbalului din comu- n. O echip, un nume: Bocsig! Amintiri i oa- meni: bocsiganii! Oameni care nu au dorit ca numeleOlimpia Bocsig s rmn ceva pier- dut n negura vremii, ceva de spus copiilor la gura sobei. Oameni care au dorit ca acest nume Olimpia Bocsig s dinuie, s fie i astzi pe buzele tuturor i astfel povestea s contiune! i iat, continu frumos, numele acesta drag bocsiganilor fiind rostit i n prezent, ca urma- re a evoluiei echipei comunei n campionat: o evoluie frumoas, continu, posibil prin im- plicarea primarului Ciul Ioan Florin, cel care, din iubire fa de comun, fa de istorie, fa de bocsigani, cu sprijinul Consiliului Local, m- preun cu civa bocsigani inimoi i pasionai, reuete susinerea echipei de suflet a comunei, dndu-ne posibilitatea de a continua povestea Olimpia Bocsig . Cnd rostim acest nume ne gndim la pasiu- ne i iubire, ambele sentimente fiind vizibile i simite de oricine vine la Bocsig, la meciurile de acas ale echipei. Pasiune pentru sportul cu ba- lonul rotund, pasiune pentru c pe teren joac bocsiganii pentru Bocsig, iubire pentru aceast echip, pentru acest nume: Olimpia Bocsig! n fiecare campionat Olimpia Bocsig a repre- zentat comuna Bocsig, o comun unde exist unitate, iar pentru acest nume, bocsiganii au trit mereu cu pasiune, nu i-au lsat niciodat echipa singur, s dea piept cu adversarii fr sprijin, fr s simt c are n spate iubirea ntregii comune Bocsig! Nu, bocsiganii au fost aproape de ai lor, ca o familie unit, puternic, hotrt, care nu-i las niciodat mebrii la greu. Dimpotriv, strng rndurile, stau spate n spate i lupt pentru c in unii la alii, ca ntr-un stup! Aa a fost mereu.... i toi strinii care priveau cum vin bocsiganii s-i susin echipa se minunau de aa hotrre i pa- siune, dar i spuneau c asta nu o s in mult. i atunci am rmas surprini! Nu tiau oare acei strini cum este comuna Bocsig, cum se simte i se triete n Bocsig, cum sunt oamenii de pe la noi? Nu tiau acei strini ce nseamn unitatea i hotrrea bocsiganilor? Chiar nu tiau, fiindc as- tzi povestea continu, iar la Bocsig acest nume Olimpia Bocsig este rostit n continuare cu bu- curie i bocsiganii vin tot n valuri, valuri, s-i susin echipa, iar strinii ce vin acum pe la noi tot se minuneaz cum de este posibil ca echipa s aib suporteri att de hotri i loiali.. Pot s se mire, fiindc nu au cum s neleag tririle i firea bocsiganilor. Pur i simplu nu au cum, mai ales c indiferent de rezultatele de pe teren a echipei, bocsiganii tot unii rmn, suporterii tot lng echip sunt: ctig echipa- ne bucurm, pierde echipa-ne pare ru, dar tot inem cu ea. Este a noastr, sunt ai notri- spunea primarul Ciul Ioan Florin, iar ca el sunt toi, sub un singur nume: bocsiganii! i astfel, povestea continu frumos i astzi, Olimpia Bocsig este n focul noului campionat, cu suporteri inimoi, venii s susin echipa. Turul acestui campionat s-a ncheiat, Olimpia Bocsig cumulnd 7 puncte din cele 13 etape disputate, ceea ce ne face s s spunem c pau- za competiional a iernii este benevenit pen- tru echip, evoluia de pn acum i rezultatele obinute fiind neconvingtoare. Sperm ns ca iarna s fie sfetinic bun pentru Olimpia Boc- sigig, iar n retur s vedem mai multe meciuri ctigate de ai notri. i aa.....povestea merge mai departe!