Ioan C]c]u< “Nu degeabase spune c[ ve;nicias-a n[scut la sat”

“M[ g]ndesc cu foarte mult drag laacele locuri ;i la acea perioad[ a vie\iimele. Nu degeaba se spune c[ “ve;nicias-a n[scut la sat”. Nu aveam noi juc[rii,`ns[ mediul `nconjur[tor ne oferea camtot ceea ce aveam nevoie. Ne f[ceamjuc[rii, din pepeni. Le spuneam torici.~nYngeam ni;te be\e de Zoarea- soarelui`n pepene.” PAGINA 5

de

~n aceste zile au loc în Italia fazele Ynale aleCupei Mondiale de baseball, turneu transmisde Eurosport 2, iar în Statele Unite seapropie de Ynal sezonul ligii profesionisteMLB, playo[-ul urmând să înceapăsăptămâna viitoare. ~n octombrie se joac[“Divisional Series”, apoi “Champion-ship Series” care determină repre-zentanta Yecărei ligi în marea Ynală“World Series”.

Baseball - pasiunea sportiv[ american[ce cucere;te lumea

Preo\ii din familia Dobo;i,slujitori ai credincio;ilor s[tm[reni

Familia Doboş se alătură şirului familiilorromâneşti din Sătmar care au ţinut sus drapelulmândriei naţionale, reprezentanţii ei din preoţimeagreco-catolică situându-se în avangarda luptei pentrucâştigarea drepturilor cuvenite românilor sătmăreni.Ioan Doboşi, este întâiul membru al familiei desprecare avem ştire. A slujit în parohia Tarna Mare, cuYliile Valea Seacă şi Bocicău, cel puţin în perioada1809-1816. Tot Ioan Doboşi îl chema şi pe al doileareprezentant, care s-a născut în 1818.PAGINA 11 PAGINA 4

Duminic[ 27 septembrie 2009

Visul omenirii de a stabilio bază pe Lună ar putea devenirealitate în următorii 20 de ani,în condi\iile în care o primămisiune indiană pe solul lunara descoperit urme ce atestămari cantită\i de apă pesuprafa\a satelitului natural alPământului. Datele prelevatede Chandrayaan-1 - echipajfără oameni la bord, dar dotatcu un sistem al NASA (M3) decăutare a apei prin culegerearadia\iilor electromagneticeemise de minerale - arată căapa încă se formează pe lună,iar oamenii de ;tiin\ă auprecizat că descoperirea - careva Y anun\ată de NASA într-oconferin\ă de presă - vaschimba teoriile despre modulde explorare a lunii. Des-coperirea are o importan\ăsemniYcativă pentru India, încursa spa\ială împotrivaChinei. Căutarea apei a fostunul dintre obiectiveleprincipale ale misiunii, dargăsirea acesteia a fost, cu toateacestea, o surpriză.

Romii din jude\ vor mai multeevenimente culturale

Clubul “Prietenii Pompierilor”,40 de ani de activitate

Duminic[, 20 septembrie, `n pia\a 25 Octombrie (Centrul Nou)a avut loc Festivalul Interna\ional al Romilor, organizat `n premier[la Satu Mare. Manifestarea cultural[ promi\[toare, c]t ;i vremea foartefavorabil[ a atras numero;i spectatori, s[tm[reni ;i oaspe\i, romi, dar;i celelalte na\ionalit[\i conlocuitoare din zon[. Evenimentul a fostorganizat de Partida Romilor Pro Europa, Yliala Satu Mare, `ncolaborare cu Consiliul Jude\ean, Biroul Jude\ean pentru Romi dincadrul Prefecturii ;i Consiliul Local, av]nd menirea de a conserva ;ipromova valorile culturale ale etniei rome ;i de a fonda o tradi\ie `nacest sens. La `nceput au fost prezen\i peste 400 de spectatori, apoi peparcursul celor circa 4 ore de program num[rul celor dornici dedistrac\ie s-a dublat, iar atmosfera a devenit din ce `n ce mai destins[;i mai vesel[. Festivalul a fost deschis de Ignac Horvat, pre;edinteleYlialei s[tm[rene a Partidei Romilor Pro Europa ;i primarulmunicipiului, Iuliu Ilyes, care consider[ extrem de important[p[strarea valorilor culturale ale minorit[\ilor din Satu Mare.

Ignac Horvat, organizatorul principal al manifest[rii ne-a relatatc[, pentru buna derulare a festivalului au muncit mai mult de o lun[.Ideea aceasta a fost preluat[ de peste hotare, interlocutorul nostru ne-a relatat c[ a participat la astfel de evenimente la Ujgorod ;i `n Cehia,`ns[ la Satu Mare a fost ceva inedit, dar exist[ speran\e reale, ca festivaluls[ devin[ o tradi\ie `n municipiul nostru. To\i arti;tii invita\i, cu mult[pl[cere au r[spuns aYrmativ la invita\ia s[tm[renilor, mai pu\in celebrulTeri Black din Ungaria, care s-a `mboln[vit ;i nu putea onora invita\ia.

Organizatorul consider[ c[, `n vederea ridic[rii nivelului culturalal romilor din Satu Mare ar Y nevoie de c]t mai multe evenimentede acest gen, ca romii de aici s[ poat[ `nv[\a de la arti;tii sosi\i dinstr[in[tate ;i s[ poat[ prelua c]t mai multe aspecte pozitive dincultura acestora. La ora actual[ la noi `;i desf[;oar[ activitatea circa3-4 organiza\ii cultural-sociale pentru romi, dar la organizareaFestivalului ;i-a adus contribu\ia doar Partida Romilor, cu speran\ac[ anul viitor vor putea organiza ;i cea de a doua edi\ie (apoi ;ialtele), poate, de ;i mai mare amploare. Arti;tii prezen\i au fostfoarte mul\umi\i, at]t de organizare, c]t ;i de publiculs[tm[rean, iar Ignac Horvat dore;te s[ mul\umeasc[ ;i peaceast[ cale tuturor celor care ;i-au adus contribu\ia larealizarea spectacolului, precum ;i spectatorilor, care,prin prezen\a lor au ridicat ;i mai mult valoarea cultural[a evenimentului. Primii care au urcat pe scen[ au fostmembrii forma\iei "Fekete Roszak" (TrandaYriiNegrii) din Satu Mare, apoi au urmat "B[ie\ii Radics"din Slovacia, iar `ncetul cu `ncetul ;i publicul a `nceputs[ se antreneze `n spectacol. Pe scena din Satu Marea mai fost prezent[ o forma\ie din Ungaria, una dinCehia, o forma\ie de dans ;i una de muzic[ dinUcraina, iar din jude\ul Satu Mare, ansamblurilefolclorice de dans ;i muzic[ \ig[neasc[ din T[;nad,Carei, Tiream, Ardud ;i Satu Mare.

Un rom]n vreas[ `ndrepteTurnul din Pisa

Un maistru costructormure;ean, Sandor Bardosi,sus\ine că a descoperit meto-da prin care Turnul din Pisaar putea Y stabilizat ;i îndrep-tat. La 65 de ani, el a brevetato metodă care ar puteastabiliza celebra construc\ie.Bardosi arată că solu\iadescoperită de el este simplă;i iebină. Ar costa numaic]teva mii de euro. Bazându-se pe contragreută\i, mure-;eanul spune că poatestabiliza turnul pentru ca,ulterior, zidurile s[ Ye trase ;ibalansate până când vorajunge la verticală. El nu ;i-aprezentat, `nc[, proiectulcelor din Pisa. Prietenii l-auconvins cu greu s[-i trimit[ oscrisoare primarului deacolo. Mure;eanul spune c[dup[ ce va consolida turnuldin Pisa e gata s[ salveze ;iVene\ia de la scufundare.

Rom]ni celebri

Personalit[\i

Pilo\ii ;i para;uti;tii sportivi, “frumo;iinebuni de pe cer”

“Sporturile aero, adic[ para;utismul, planorismul sau zborul cu motor, `iformeaz[ pe tinerii care le practic[. Ei nu vor deveni niciodat[ luzeri, vor Y`ntotdeauna c];tig[tori `n via\[. Ele `nt[resc voin\a, autocontrolul ;i `i fac peace;tia s[ trateze toate evenimentele cu care se `nt]lnesc `n timpul evolu\iilor;i mai apoi `n via\[, cu calm”, a spus Dobre |one, director de zbor`n cadrul AR.

Nadia, ambasadoareaora;ului Chicago

Comitetul de candi-datură din Chicago a a-nun\at că Nadia Comăneci;i so\ul său, Bart Conner, sevor aZa printre cele 26 depersonalită\i din care esteformată delega\ia ce vareprezenta ora;ul ame-rican la Copenhaga, unde,pe 2 octombrie, va Y de-semnată gazda JocurilorOlimpice de vară din 2016.

Delega\ia va Y condusăde Prima Doamnă a Sta-telor Unite, Michelle Obama, printre personalită\ileinvitate să sus\ină ora;ul Chicago în capitalaDanemarcei numărându-se ;i vedeta de televiziuneOprah Winfrey, Morten Andersen, fost jucător defotbal american, fostul baschetbalist DikembeMutombo, Jackie Joyner-Kersee, dublă campioanăolimpică la heptatlon, ;i fo;tii atle\i fostul EdwinMoses ;i Michael Johnson, singurul om care acâ;tigat probele de 200 ;i 400 metri la aceea;i edi\iea Jocurilor Olimpice (Atlanta 1996). Pentruorganizarea JO din 2016 mai candidează ora;ele Riode Janeiro, Tokyo ;i Madrid.

Anul VII Nr. 355 Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Papa merge în Cehia dup[20 de ani de la Revolu\iade Catifea

Papa Benedict al XVI-lea face,începând de sâmbătă, în Cehia cea dea doua sa vizită în Europa de Est, cupu\in înainte de împlinirea a 20 deani de la Revolu\ia de Catifea de laPraga ;i de la căderea ZiduluiBerlinului. O călătorie simbolică, încondi\iile în care Benedict al XVI-leaeste succesorul lui Ioan Paul al II-lea,papa polonez care a contribuit semniYcativ la cădereaZidului ;i la democratizarea \ărilor din Europa de Est.

S-au g[sit urmede ap[ pe Lun[

PAGINA 2 PNL trimite la Curtea Constitu\ional[ contesta\ia pe Legea salariz[rii unice

PAGINA 7

PAGINA 5

PAGINA 3

Kadhafi, cu cortulla Donald Trump

Pre;edintele libianMuammar KadhaY a găsit, încele din urmă, un loc unde să-;i amplaseze cortul cu ocaziaprimei sale vizite în StateleUnite, acesta închiriind un terenapar\inându-i miliardaruluiamerican Donald Trump.Autorită\ile locale au instalatindicatoare pentru interzicereaparcării în apropierea re;edin\ei.Pre;edintele libian urmează să-l folosească numai pentrutimpului liber, nop\ile dormindla misiunea diplomatică a \ăriisale din Manhattan.

EVENIMENTELE S~PT~MÂNII

M

2 Informa\ia de Duminic[/27 septembrie 2009

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revistaPoesis - George Vulturescu

Redactor ;efsuplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[,Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012Telefon< 0261-735195.

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. Culturii nr. 5, Baia Mare

Telefon< 0262/212020.e-mail< informatia@mail.multinet.ro

ww w.informatia-zilei.ro

Cotidian aljudetului SatuMare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Luni Miercuri

Liderii PSD i-au repro;at EcaterineiAndronescu, în ;edin\a BPN de luni, că nua explicat motiva\ia emiterii ordinuluiprivind numirea directorilor de ;coli ;i căproasta gestionare a situa\iei a tensionatrela\ia cu PDL, au declarat surse din partid.

Tonul criticilor l-a dat secretarulPSD Liviu Dragnea, care i-a repro;at luiAndronescu că nu a gestionat bine situa\ia;i că din ordin s-a în\eles că PSD vrea să-;i instaleze în func\ii oamenii săi, lucrucare s-a transformat într-un prilej de atacla adresa partidului din partea PDL.Printre cei care au criticat-o peAndronescu s-au mai numărat MarianVanghelie ;i Viorel Hrebenciuc.

Al\i vicepre;edin\i i-au repro;atministrului Educa\iei că nu a comunicatbine ;i au spus că situa\ia a ie;it de subcontrol când Emil Boc a amenin\at că odă afară pe Andronescu. "Putea Boc să nedea afară din Guvern. Noi am acceptatasumarea, de;i nu ne-a plăcut, ;i acumputem Y da\i afară pentru ni;te stângăcii",a declarat un lider PSD. "Acum, uniidin noi o sus\inem pe Andronescu doarpentru că, dacă nu o sus\inem, suntemvulnerabili în fa\a PDL", a spus alt lider,care a recunoscut însă că, dacă PSD îi varetrage sprijinul politic, va da dreptatePDL ;i va recunoa;te incompeten\aministrului Educa\iei. Un alt membruBPN a sugerat chiar că Andronescu a emis

acel ordin tocmai pentru că pedeli;tiidădeau afară oamenii PSD ;i acest lucrutrebuia stopat. Mircea Geoană a încercatsă aibă o atitudine conciliantă. Geoană arY spus că Andronescu a avut cele mai buneinten\ii, adică să depolitizeze ;coala ;i săcombată ocuparea func\iilor de director decătre cei care nu au competen\e.

Dup[ ce premierul Emil Boc a reiteratdecizia de a o schimba din func\ie peEcaterina Andronescu dacă se va procedala schimbarea directorilor de ;coli prinordin de ministru, purtătorul de cuvânt alPSD, Bogdan Niculescu-Duvăz, a declaratcă ministrul nu va pune `n aplicare ordinulprivind schimbarea directorilor de scoli.

PNL ;i UDMR au prezentattextul mo\iunii de cenzur[

Mo\iunea de cenzură "Guvernul PDL-PSD a hotărât< «Decât muncă fără rost,mai bine pu\in ;i prost»" a fost citită luniîn plenul reunit al celor două Camere aleParlamentului, în absen\a membrilorGuvernului, urmând a Y dezbătută ;isupusă votului joi.

:edin\a a început în prezen\a a 326 desenatori ;i deputa\i din totalul de 471.Citirea mo\iunii de cenzură a început cupeste o jumătate de oră întârziere fa\ă deora anun\ată ini\ial.

Textul mo\iunii a fost citit deviceliderul grupului PNL din CameraDeputa\ilor, Eugen Nicolăescu.

"Nici măcar acum nu avem prezent însală primul-ministru ;i Guvernul. Oricumcred că trebuie să-i mul\umim coleguluideputat Victor Ponta că el însu;ireprezintă întregul Guvern al României.Remarca se încheie simplu< în acest felExecutivul respectă ParlamentulRomâniei", a aYrmat Nicolăescu.

Ini\iatorii mo\iunii de cenzură - PNL;i UDMR - solicită demisia membrilorCabinetului Boc ;i fac apel la parlamentariiPSD ;i PDL să folosească "posibilitatealegală, democratică de a tăia nodul gordianal acestei coali\ii care scâr\âie din temelii".

Mar\i

Comisia preziden\ială pentru analizariscurilor sociale ;i demograYce propuneîn Raportul său, dezincriminareaconsumului de droguri ;i a sexuluicomercial, ca solu\ii pentru limitareaconsumului de droguri ilegale, aprostitu\iei ;i răspândirii infec\iei cuvirusul HIV.

Una dintre solu\iile înaintate deComisia preziden\ială se referă la"dezincriminarea consumului de droguri- nu a traYcului!", după cum speciYcăautorii Raportului, pentru a aduce la"suprafa\ă" consumatorii. Raportul invocăfaptul că în mai multe ora;e ale Românieiexistă deja magazine care vând produseetnobotanice cu acelea;i efecte ca drogurileilegale u;oare, iar "efectele lor sociale nupar a Y vizibile".

"Există ;i posibilitatea introducerii încartierele cu mul\i dependen\i de droguriinjectabile a unor automate cu Yse ;i cuseturi sterile de injectare, la fel ca în unele\ări europene pentru a preveni refolosireaseringilor", mai propune Raportul.

Comisia preziden\ială pentru analizariscurilor sociale ;i demograYce din

România propune ;i legalizarea sexuluicomercial, adică a prostitu\iei, dar nu ;i aintermediarilor de servicii sexuale, ca oposibilitate de control a bolilor cutransmitere sexuală. Tot în scopulprevenirii transmiterii de boli, Comisiamai propune înYin\area de servicii ;icentre de specialitate prin intermediulcărora femeile care practică sexulcomercial să poată beneYcia pe lângăserviciile de asisten\ă ;i de prezervativeoferite gratis.

Pre;edintele Traian Băsescu asemnalat fraudarea sistemului de protec\iesocială, spunând că există sute de mii deoameni care beneYciază de pensii deinvaliditate pentru că au oferit "unormedici genero;i" "ori un pachet de \igări,ori o sticlă de whiskey" ;i propunând overiYcare a sistemului.

Potrivit ultimului sondajGeoan[ nu intr[ `n turul doi

Liderul PNL, Crin Antonescu,reu;e;te pentru prima dat[ s[ sepozi\ioneze al doilea `n inten\iile de vot ale

rom]nilor pentru Pre;edin\ie, reu;ind s[`l dep[;easc[ pe Mircea Geoan[ ;icresc]ndu-;i ;ansele s[ intre `n turul aldoilea, al[turi de Traian B[sescu.

Un sondaj realizat `n septembrie deCompania de Cercetare Sociologic[ ;iBranding (CCSB) la comandawww.politico.ro relev[ c[ 34% dintrerom]ni l-ar prefera `n continuare peTraian B[sescu (PDL), acesta Yindr[spunsul lor la `ntrebarea “Dac[duminica viitoare ar avea loc alegeri ;iurm[torii ar candida, dumneavoastr[ pecine a\i vota pre;edinte al Rom]niei?”.

Pe locul al doilea, se pozi\ioneaz[ CrinAntonescu (PNL) - 19%, urmat de MirceaGeoan[ (PSD) - 18%. Din postura deindependent, Sorin Oprescu ar ob\ineurm[toarea pozi\ie ;i 12% din op\iunile devot, `n timp ce Gigi Becali (PNG-CD) –arprimi 8%. Liderul PRM, Corneliu VadimTudor ar lua 7%, `n timp ce candidatulUDMR Kelemen Hunor ar primi 1%. NatiMeir (independent) ;i Remus Cernea(Partidul Verde) ar avea 0%, cu men\iuneac[ procentele sunt calculate pentru cei careau o op\iune explicit[ ;i merg la vot.

Comisia de anchetă propuneCamerei să aprobe cererea de revocare aElenei Udrea de la conducereaMinisterului Turismului ;i a CristineiTrăilă de la ;eYa ANRMAP, precum ;iurmărirea penală a lui Udrea pentru abuzîn serviciu contra intereselor publice,neglijen\ă în serviciu ;i conZict deinterese. Pre;edintele comisiei, LudovicOrban a declarat, miercuri, că raportul afost votat în unanimitate de parlamentariidin comisie. De asemenea, potrivit luiOrban, raportul va Y depus joi la BiroulPermanent al Camerei, alături de anexe.

Comisia de anchetă cere ca plenulCamerei să aprobe sesizarea Cur\ii deConturi pentru veriYcarea modului încare a fost efectuată execu\ia bugetară laMT, precum ;i pentru veriYcareaoportunită\ii ;i legalită\ii cheltuiriibanilor publici cu ocazia evenimentuluide lansare a campaniei "Romania, land ofChoice", din 5 iunie 2009, de la Paris,pentru contractele de publicitate externăla Eurosport ;i CNN, pentru programele

"Pa;te în Bucovina", "Lumină la malulmării", inclusiv pentru concertul luiGoran Bregovici, precum ;i pentru toatecontractele care au făcut obiectulanchetelor comisiei. Comisia maipropune sesizarea ANAF pentru luareamăsurilor legale care se impun pentrucontractele dintre Ministerul Turismuluicu SC EuroYrm Art SRL.

Totodată, comisia solicită Camereisă aprobe sesizarea BNR pentrucercetarea rescaden\ării creditului EleneiUdrea de la BRD. Raportul comisiei nuî;i produce efectele decât după ce plenulCamerei Deputa\ilor se pronun\ă asupraconcluziilor anchetei.

Ministrul Elena Udrea a respins toatecapetele de acuzare. Într-o conferin\ă depresă sus\inută la sediul Guvernului,Udrea a reluat acela;i discurs potrivitcăruia membrii comisiei ;i-au îndeplinitmisiunea< aceea de a-i fabrica un dosarpenal cu scopul de a compromite unministru PDL în perspectiva alegerilorpreziden\iale.

Joi

Vineri

Pre;edintele PSD, Mircea Geoană, adeclarat vineri, la Ia;i, că partidul său vainsista în Parlament pentru introducereaîn plafonul de garan\ii de stat pe 2010 aprogramului pentru construirea a 50 demii de locuin\e sociale, în ciuda refuzuluiPDL. "Programul este un răspuns pu\inmai credibil la criza pe care o traversăm.Eu regret că această propunere nu a fostacceptată de partenerul de guvernare. Esteun proiect care este Ynan\abil, este unproiect pentru care în plafonul de garan\iipe 2010 vom insista în Parlament ;i vomvota să avem un fond de garantare re\inutîn anvelopa globală a plafonului", adeclarat Mircea Geoană. Potrivit liderului

PSD, acest program ar putea avea un "efectde antrenare pe orizontală a economiei",lucru pe care programul Prima Casă nul-a reu;it. Geoană a ad[ugat că cei maicâ;tiga\i de pe urma programuluiguvernamental sunt băncile ;i notariatele.

Pre;edintele Senatului a mai spus căprin intermediul programului promovatde PSD se va crea un fond na\ional delocuin\e asemănător fondului locativ destat. Conform lui Geoană, principalulobiectiv este de a facilita ob\inerea decredite ;i a debloca mecanismele bancare.Referindu-se la programul ANL, Geoanăa spus că acesta a fost un proiect bun, darcare trebuie perfec\ionat.

S]mb[t[

Senatorul PNL Teodor Mele;canu,care coordonează echipa de redactare asesizărilor la CCR pe legile pe careGuvernul ;i-a angajat răspunderea, adeclarat că sâmbătă va Y terminată ;itrimisă către Curte contesta\ia la Legeasalarizării unitare. Liberalul a punctat căexercitarea dreptului de sesizare aneconstitu\ionalită\ii se poate face vineri;i sâmbătă, termene stabilite, aYrmând el,de către personalul Camerei, printr-ointerpretare arbitrară a Legii CCR.

Actul normativ predeve că pentru olege adoptată cu procedură de urgen\ătermenul de contestare este de 2zile. Mele;canu a aYrmat că, în primul

rând, PNL nu consideră că Legeasalarizării se încadrează în categoria celortrecute cu procedură de urgen\ă ;i, în aldoilea rând, cele două zile ar trebuicalculate nu calendaristic, ci ca zilelucrătoare. În ceea ce prive;te aspectele deneconstitu\ionalitate sesizate, Mele;canua punctat că primul va Y unul general, deîncălcare a articolului 114 din Constitu\ie,potrivit căruia Guvernul î;i poate angajarăspunderea în fa\a plenului reunit asupraunui program, a unei declara\ii de politicăgenerală sau a unui proiect de lege.

~n opinia PNL asumarea răspunderiiîn aceea;i zi a trei proiecte de lege"reprezintă în fapt, un abuz”

Elena Udrea, la un pas de revocare

Comisia B[sescu cere legalizarea prostitu\iei ;i a drogurilor

Geoan[ promite c[ va sprijiniconstruc\ia a 50.000 de locuin\e sociale

PNL trimite la Curtea Constitu\ional[contesta\ia pe Legea salariz[rii unitare

Pre;edintele Traian Băsescu sus\ine căorganizarea unui referendum este singurasolu\ie pe care o putea adopta pentru a-;i \ine promisiunile de la începutulmandatului, având în vedere că nu a găsitîn\elegere la clasa politică pentrurevizuirea Constitu\iei. B[sescu a anun\atjoi că s-a adresat pre;edin\ilor celor douăCamere ale Parlamentului, solicitându-le avizul "pentru a continua reformastatului". "Avizul este necesar în vedereaorganizării unui referendum na\ional princare să consultăm poporul, poporulsuveran, cu privire la două aspecte. Primuleste reducerea la un Parlamentunicameral, iar al doilea aspect reducereanumărului de parlamentari la maxim 300,România având în momentul de fa\ă unParlament cu 471 de parlamentari", aanun\at pre;edintele, la pu\in timp dupăce mo\iunea de cenzură a fost respinsă.

Pre;edintele a lansat ;i o nou[ bomb[,dup[ ce a dat-o `n bar[ cu prostitu\ia ;idrogurile. El propune ca referendumulsă se desfă;oare odată cu alegerilepreziden\iale, pentru a reduce costurileunui astfel de demers.

Argumentele pe care le-a adus ;efulstatului se referă la eYcien\a unui astfel defor legislativ, la costurile mai reduse, dar;i la reducerea corup\iei. Chiar ;i cu "maipu\ini politicieni de rang înalt care factraYc de inZuen\ă”, 300 de parlamentari

ar însemna o clasă a privilegia\ilor cuvenituri speciale.

PSD;iPDLs-au fentat reciprocla votul pentrumo\iune

Plenul reunit al Parlamentului adezb[tut ;i votat joi mo\iunea de cenzurăa PNL ;i UDMR, "Guvernul PDL-PSD ahotărât< Decât muncă fără rost, mai binepu\in ;i prost" pe Legea salarizării.Dezbaterile au avut loc `n prezen\apremierului Emil Boc ;i a Cabinetului pecare îl conduce. Dup[ c]teva ore dedispute ;i jigniri `ntre adversarii politici,mo\iunea de cenzură a fost respinsă, 112parlamentari votând pentru, 137împotrivă, iar două voturi au fost nule.Pentru a Y adoptat[ mo\iunea, ar Y fostnevoie de 236 de voturi favorabile, darmo\iunea nu a fost votat[ nici m[car deto\i semnatarii. Cele dou[ partide deguvern[m]nt s-au fentat reciproc la vot.PSD ;i PDL au anun\at c[ vor participala dezbateri pentru a asigura cvorumulnecesar pentru ;edin\[. PDL a anun\at c[parlamentarii s[u nu vor vota. Apoi, PSDa anun\at c[ deputa\ii ;i senatorii social-democra\i nu vor vota, mai mult vorp[r[si sala `n timpul scrutinului. Nu a fosta;a, pesedi;tii au r[mas `n sal[, iarpedeli;tii au votat "cu bilele la vedere".

B[sescu vrea referendum concomitentcu preziden\ialele

Andronescu, criticat[ pentru c[ dat PDL ocazia s[ atace PSD

RETROSPECTIVE

27 septembrie 2009/Informa\ia de Duminic[ 3

Pilo\ii ;i para;uti;tii sportivi,“frumo;ii nebuni de pe cer”

Ecourile mitingului aviatic des]mb[t[, 19 septembrie, nu s-astins. S[tm[renii mai vorbescdespre avioanele v[zute - inclusivdespre MIG-ul 21 Lancer -, desprepara;uti;ti, dar ;i despre inci-dentul aparatului Extra 300Lpilotat de directorul AeroclubuluiOradea, Laszlo Ferencz.

De asemenea, pe site-ul coti-dianului nostru dar ;i la telefon,un num[r mare de s[tm[reni au\inut s[ comenteze sau s[ pun[`ntreb[ri referitoare la eveni-ment.

Dat Yind interesul mare fa\[ deacest eveniment, oferim `n continuarec]teva date ;i informa\ii ineditereferitoare la miting.

Cu dou[ zile `nainte de miting,conducerea Aeroclubului Rom]n (AR)`mpreun[ cu c]\iva dintre pilo\ii ce auevoluat apoi `n cadrul evenimentului,s-au `nt]lnit cu reprezentan\ii massmedia local[.

~n cadrul `nt]lnirii, Adel :tef,comandant, directorul de zbor al AR;i director al Aeroclubului Deva, a\inut s[ fac[ unele preciz[ri privindpilo\ii ;i para;uti;tii pe care nu numaid]nsul ci ;i to\i cei ce ajung s[-icunoasc[, spun c[ sunt o adev[rat[“cast[“ de nebuni - `n sensul bun alcuv]ntului - care tr[iesc pentru a zburasau pentru a s[ri. “Acesta este modullor de a Y”, a spus unul dintre ei.

Sporturile aero `i formeaz[pe tinerii practican\i

Aceste sporturi nu doar c[ suntpracticate de tineri, ci sunt chiarconduse de ei. George Rotaru,directorul general al AR are 27 de ani,iar colegul s[u Laszlo Ferencz, 28 deani, ambii av]nd la activ mii de ore dezbor. Mai mult, unul dintre pilo\ii cealc[tuiesc echipa de “Pelicani”(forma\ie de avioane ultrau;oaremodel Ikarus 42), Alex Ion, la cei 23 deani ai s[i, este deja instructor de zborcu planorul.

Red[m `n continuare c]teva opiniiexprimate de cei prezen\i la conferin\ade pres[.

“Sporturile aero, adic[ para-;utismul, planorismul sau zborul cumotor, `i formeaz[ pe tinerii care lepractic[. Ei nu vor deveni niciodat[luzeri, vor Y `ntotdeauna c];tig[tori `nvia\[. Ele `nt[resc voin\a, autocontrolul;i `i fac pe ace;tia s[ trateze toateevenimentele cu care se `nt]lnesc `ntimpul evolu\iilor ;i mai apoi `n via\[,cu calm”, a spus Dobre |one, directorde zbor `n cadrul AR.

“Ne place s[ zbur[m `n general ;ine place s[ zbur[m de pe AeroportulSatu Mare `n special, datorit[condi\iilor meteo de aici, a faptului c[este c]mp deschis ;i curen\ilor de aer”.

~nainte de a urca `n “ma;inile lorzbur[toare”, fe\ele pilo\ilor se luminaude parc[ `i a;tepta o mare bucurie. N-am v[zut nici unul s[ se preg[teasc[ dezbor plictisit, sau ca unul care-;i facedatoria adic[ pentru c[ a;a trebuie, s[zboare. Fiecare desprindere de sol erapentru ei un prilej de bucurie pe caren-o pot tr[i aici, lipi\i de sol.

De altfel, zborul “single” al luiLaszlo Ferenz de la sf]r;itul mitingului`n cadrul c[ruia a efectuat manevrecare sYdeaz[ legile Yzicii - urcare

vertical[ tip “cobra”, tonouri verticale;i orizontale la vitez[ maxim[ ;i altele- nu a fost programat. El a urcat `naparat, dup[ cum avea s[ ne spun[ larevenirea la sol, pentru c[ a v[zut c[spectatorilor le-a pl[cut ceea ce auv[zut ;i a vrut s[ le ofere ceva `n plus.Desigur, motivul principal a fostbucuria de a zbura.

Avionul Extra 300L s-a alescu un capac lips[ ;i cupola

carlingii spart[

~n timpul ultimului zbor acrobaticdin cadrul mitingului - ultimul zbor afost cel `n care c];tig[torii tombolei aufost plimba\i pe deasupra S[tmarului- pilotul Laszlo Ferencz a efectuat ;i unzbor razant deasupra pistei laaproximativ 20-30 metri `n[l\ime. Laun moment dat, la primul tonou(r[sucire `n jurul axului avionului)efectuat dup[ care a zburat cu capul `n

jos, un fel de capac de pe corpulavionului s-a desprins, a lovit cupoladin plastic de deasupra capuluipilotului ;i a c[zut pe pist[. “Capacul“se aZ[ `ntre carling[ ;i arip[ ;i se scoateprobabil de c[tre mecanici atunci c]ndace;tia intervin la comenzile avionului.

Pilotul nu a schi\at niciun gest, amai zburat cu capul `n jos 2-3 secundes-a `ntors, a f[cut un ocol `n lateralulpistei, dup[ care a aterizat ca ;i cumnimic nu s-ar Y `nt]mplat.

Cupola din plastic s-a spart, dar nus-a desprins, a;a cum s-a vorbit dup[miting timp de c]teva zile. Desigur,dac[ la man;[ ar Y fost un `ncep[tor,probabil c[ evenimentul ar Y pututdegenera `ntr-o `nt]mplare tragic[.Laszlo s-a mul\umit s[ ne spun[ la vreojum[tate de or[ dup[ ce a aterizat c[nu s-a speriat ;i c[ “se mai `nt]mpl[“.

Prezentarea ;i performan\eleprincipalelor avioane careau evoluat la miting

Extra 300L este un aparat specialfabricat pentru acroba\ii aeriene, cuun singur loc `n general - cel al luiGeorge Rotaru are dou[ pentru c[ esteunul ;coal[ -, are 6,95 metri lungime,7,39 metri anvergura aripilor, 2,62metri `n]l\ime, aproximativ 682kilograme, o vitez[ maxim[ de 408kilometri la or[ ;i una de croazier[ de317 kilometri la or[ ;i este dotat cu unmotor cu 6 cilindri care dezvolt[aproximativ 400 CP.

Ikarus C42 B (aparatul“Pelicanilor”) este unul din cele maipopulare avioane de capacitate mic[din Europa. Dotat cu un motor Rotaxde 80 CP, asigur[ o vitez[ de croazier[de 175km/h ;i o vitez[ maxim[ de 185km/h.

Datorit[ greut[\ii sc[zute ;i aautonomiei mari este considerat unetalon `n ceea ce prive;te mane-vrabilitatea ;i siguran\a `n r]ndulavioanelor de agrement.

IAR-46, avion rom]nesc, foarteuşor, cu structură metalică, biloc,destinat zborului de şcoală,antrenament şi turism. Construcţiaeste clasică, îmbinată prin nituire, culocurile dispuse “cot a cot”, postul dinstânga Yind cel principal. Aripa estetrapezoidală, plasată jos, iar ampenajuleste în formă de “T”. Trenul deaterizare este semiescamotabil(mecanic), amortizat, cu roată debechie orientabilă cuplată cu direcţia.

Este dotat cu un motor `n 4 timpide 1.352 cmc, cu o putere maxim[ de98,6 CP, cu elice tip „viteză constantă”,cu pas comandat hidraulic, cu undiametru 1,76 m.

Are o anvergură de 12,5 m, olungime de 7,85 m ;i o `n[l\ime de 2,15m.

Opinii ale unor spectatori

“Am fost ;i anul trecut cu Yul meu;i cu so\ia ;i mi-a pl[cut. Voi veni ;i laanul ;i ori de c]te ori se va mai organizaa;a ceva”.

“Eu n-a; avea curaj s[ fac ceea cefac ei (pilo\ii - nota red.). Cred c[ nicis[ urc `ntr-un astfel de avion n-a; aveacuraj”.

“Domnule, mitingul ca mitingul,pot s[ spun c[ mi-a pl[cut, dar Yrmelecare au venit aici cu mici, bere ;i sucuri,n-au frigidere sau ce, c[ n-am g[sit lanici unul dintre corturi ap[ rece.Spune\i-le organizatorilor ca dataviitoare s[ le pun[ `n vedere s[ sedoteze ;i s[ se aprovizioneze cumtrebuie”.

“Ne-am bucurat foarte mult c]ndam v[zut de sus c]t[ lume este ;i maiales atunci c]nd ne-au aplaudat. Nuvreau s[-mi trece\i numele `n ziar”,ne-a spus unul dintre para;uti;tiis[tm[reni.

Mihai G.

PERSONALIT~}I

4 Informa\ia de Duminic[/27 septembrie 2009

Preo\ii din familia Dobo;i,vrednici slujitori

ai credincio;ilor s[tm[reniDespre reprezentanţi ai

familiei Doboş am făcut de multeori referire în articolele noastre>o singură dată însă am dedicatspecial un articol unui membru alacestei familii de vază, anumeistoricului Alexandru Doboş, alcărui loc de veci se aFă în cimitirulcentral din Cluj-Napoca. Doiavocaţi celebri, Andrei şi IoanDoboşi, dimpreună cu preotulMihai Doboşi (fratele celui dinurmă), sunt prezentaţi şi înlucrarea istoricilor Bujor Dulgăuşi Claudiu Porumbăcean,Oameni din Sătmar. Conformcelebrei lucrări a lui Ioan Cavalerde Puşcariu dedicată familiilornobiliare româneşti, familiaDoboş purta particula de MagyarKöblös (Cubleşu Someşan,localitate lângă Gherla). În acesterânduri încercăm să facem oscurtă prezentare apersonalităţilor ecleziastice,greco-catolice, care îşi au origineaîn această familie, orânduindu-lecronologic. Neîndoielnic, familiaDoboşi este una dintrenestematele istoriei moderne aromânilor din părţile Sătmarului.

Ioan Doboşi, este întâiul membrual familiei despre care avem ştire. Aslujit în parohia Tarna Mare, cu YliileValea Seacă şi Bocicău, cel puţin înperioada 1809-1816. Tot Ioan Doboşiîl chema şi pe al doilea reprezentant,care s-a născut în 1818. Era căsătoritcu Maria Markus, Yica pr. GeorgeMarkus. A fost hirotonit în 1844,următorii doi ani funcţionând încalitate de capelan la Carei.

Explicaţia slujirii acolo rezidă înfaptul că familia mamei sale avea câţivacomponenţi, de asemenea preoţigreco-catolici, care slujeau tocmai înpărţile Careiului. Apoi, în intervalul1867-1877, cel puţin, a funcţionat caparoh la Sat-Şugatag, ocupând şifuncţia de asesor al arhidiaconatuluiMaramureş.

Ctitor la Medieşu Aurit

În 1833 vedea lumina zilei PetruDoboşi sen. Era căsătorit cu Ana Pop(n. 1839 la Tur, în familia pr. IacobPop). A fost hirotonit în 1857, dupăaceea oYciind în calitate de cooperatorla Negreşti şi apoi în aceeaşi funcţie laTurţ, acolo născându-se în primăvaraanului 1858 Yica Wilhelmina (Vilma).A slujit la Vama din 1858, vreme de 17ani, adică până în 1875.

Aici s-au născut copiii< Matilda (n.1860-m.1895), Petru (n. 1861, viitorpreot), Ioan (n. 1863, de asemeneaajuns preot), Maria (n. 1864), Ana (n.1867, a decedat în acelaşi an),Alexandru (n. 1868, şi el preot), Ana(n. 1870, decedată în acelaşi an), Iuliu(n. 1871-m. 1888, elev în cls.VI) iar în1875 Yul Andrei Doboşi, viitor avocat,personalitate de prim rang a vieţiipolitice sătmărene.

Din 1875 a fost paroh la MedieşuAurit. În 3 iunie 1880 a fost prezent laSatu Mare la conferinţa intelectualilorromâni în chestiunea ortograYeiromâne. La Medieşu Aurit s-au născutdouă Yice cu numele Anna, una în1878 şi decedată în 1880, cealaltă îniunie 1880 şi decedată în 1897. A rămas

văduv încă din anul 1883.Slujirea de peste un sfert de veac la

Medieşu Aurit a fost încununată prinYnalizarea construcţiei bisericii de zidcu hramul “Sf. Arhangheli” în 1883.El a repausat în 6 oct. 1903, Yindînmormântat în cimitirul local dinMedieşu Aurit.

Avea să-i Ye următor în parohieYul său, Petru Doboşi jun., care s-anăscut în 10 martie 1861 la Vama. Eracăsătorit cu Emilia Bud, Yica pr.Corneliu Bud de Budeşti. A fosthirotonit în 1883. A fost considerat decătre stăpânitorii românilor sătmărenidin acele vremuri ca un “fruntaş almişcării naţionale”.

După hirotonire, până în 1889 îlgăsim alături de tatăl său în parohiaMedieşu Aurit. În 1886 era înaşteptarea primirii unei parohii, darfuncţionând ca şi cantor-învăţător laGherţa Mare, unde era paroh socrulsău. La Gherţa Mare s-au născut YiiIoan (1887, a decedat în 1889) şiCorneliu (n. 1890-m. 1892).

A slujit o perioadă la Someşeni,unde îl găsim ca adm. parohial din1892 până în 1903. În 1898 a reuşitterminarea lucrărilor la biserica dincărămidă cu hramul “Sf. Vasile celMare”.

În Someşeni s-au născut copiii<Veturia (1894, m. în 1911 la MedieşuAurit), gemenii Petru şi Ioan (1897,Petru a decedat curând după naştere),Anna (1900) şi Ştefan (1902). Aparticipat în acest timp la conferinţaintelectualilor sătmăreni în privinţalimbii şi a ortograYei române. A fostmembru al „Astrei”. În 1893 s-a născutla Medieşu Aurit Yica Maria (c. cu pr.Alexandru Dărăbant).

Ultima parohie în care a slujit afost Medieşu Aurit, din 1902,continuând păstorirea tatălui său. Aavut de suferit din partea soldaţilorsecui în tulburele luni din 1918-1919,dimpreună cu Yul său. A fost în frunteaC.N.R. din localitate. A repausat în 30mai 1921.

Un Doboşi laMarea Unire

În aceeaşi familiepr. Petru Doboşisen. s-a născut în 7ian. 1863 la Vama,viitorul arhidiacononorar, protopopemerit, Ioan Doboşi(vezi fotograYa). Aurmat atât şcoalaprimară cât şi pe ceasecundară la SatuMare, iar teologia astudiat-o la Gherla.S-a căsătorit cuMaria Kökönesdi,originară tot dintr-ofamilie preoţească. Afost hirotonit în1887.După hirotonire a

slujit în calitate decapelan la Bârsana.Aici s-a născut în1887 Yul MihaiDoboşi, viitor preot.Între 1889-1891 a

slujit alături de tatălsău la Medieşu Auritşi Yliile aparţi-nătoare. În 30 nov.1889 s-a născut laMedieş Yul Ioan, dr.în ştiinţe juridice (m.

1966, Satu Mare, c. cu Aurelia Paul,1900-1985).

Între ian. 1896 şi dec. 1902 afuncţionat ca pr. cooperator la Turţ.A fost activ în aceşti ani în cadrul„Astrei” locale, alături de parohul IoanPop. S-au născut în acest intervalcopiii< Ana Maria (1892), Petru (1893),Maria (1895), Andrei (1897), Iuliu(1899), Elisabeta (1900) şi Valeria(1902, c. cu pr. Virgil Trufaşiu).

Din dec. 1902 a funcţionat înparohia Gherţa Mică, Yind ataşat deaceastă parohie, unde a slujit cel puţinpână în 1936, ridicându-se până lafuncţia de protopop al districtuluiTurţ. Din 1936 a fost asesor ordinar aldistrictului Ţării Oaşului din cadrulEparhiei de Maramureş.

La Gherţa Mică s-au născut copiii<Corneliu (1904), Elena (1905),Alexandru Victor (1907). Acest părintecu 12 copii a fost reprezentantulprotopopiatului Turţ în măreaţa zi de1 Decembrie 1918 la Alba Iulia! Arepausat în anul 1937 la Oradea.

Un alt ctitor

Ultimul reprezentant despre carevom vorbi este Mihai Doboşi, care s-a născut în 12 dec. 1887 la Bârsana,unde tatăl său, pr. Ioan Doboşi,funcţiona în acea vreme. Gimnaziul l-a urmat la piarişti în Sighet iar liceulşi teologia le-a studiat la Gherla.Căsătorit cu Felicia (1894-1973), Yicapr. Ioan Doroş din Sat-Slatina, estedeci cumnat al mai cunoscutului pr.Athanasie Doroş. Hirotonit în 1912.A început sacerdoţiul prin a Y capelanla Săpânţa.

Între 1914-1925 a slujit în parohiaGlod (Maramureş). În acei ani s-anăscut Yul Constantin (1919-1946).Din 1925 se transferă la Satu Mare,unde va funcţiona până la pensionare,ajungând la gradul de protopoponorar, îndeplinind şi funcţia de notar

districtual. Între aprilie 1926 şi august1940 a fost confesor al GarnizoaneiSatu Mare, în grad de căpitan.

A predat religia, atât la şcolileprimare de la sate cât şi în Satu Marela< Şcoala profesională de fete, Şcoalacomercială de băieţi şi fete, Şcolileprimare nr. 5 şi 7.

Între 1940-1944 a fost catihet laŞcoala comercială mixtă, la Şcoala deucenici şi la Şcoala civilă de băieţi şifete.

În 1926, la îndemnul prot. AurelDragoş, a devenit membru în ConsiliulComunal Satu Mare, având ocontribuţie importantă la obţinereafondurilor necesare pentru construireanoii biserici greco-catolice, “Sf.Arhangheli Mihail şi Gavril”,terminată în 1937. În august 1944 afost arestat pentru 6 zile de cătreautorităţile maghiare, din motivepolitice.

După desYinţarea bisericii unite s-a pensionat, activând în continuare capreot pensionar al parohiei nebugetareSatu Mare V.

Între anii 1950-1956 a funcţionat însectoarele IV şi V Satu Mare. Apoi,până la pensionarea sa din 1960 a slujitla capela familiei Popp.

A trecut la cele veşnice în 22februarie 1967, în noaptea de duminicăspre luni, după ce duminica slujise atâtla Sf. Liturghie cât şi la Vecernie. Esteînmormântat la Satu Mare.

***Familia Doboş se alătură şirului

familiilor româneşti din Sătmar careau ţinut sus drapelul mândrieinaţionale, reprezentanţii ei dinpreoţimea greco-catolică situându-seîn avangarda luptei pentru câştigareadrepturilor cuvenite românilorsătmăreni.

Viorel Câmpean

Obama afirm[ c[;i înainte de a fipre;edinte erade culoare

Pre;edintele american, BarackObama, a încercat să pună capăt într-unmod umoristic unei dezbateri asuprafaptului că ar putea Y expus atacurilordeoarece este afroamerican, men\ionândcă era deja de culoare înainte de a Y ales.

Din septembrie a fost demarată odezbatere pentru a aZa dacă rasismuleste cauza tensionării discursului politic;i a opozi\iei vehemente la reformeleprimului pre;edinte de culoare alStatelor Unite.

Fostul pre;edinte democrat JimmyCarter a acreditat recent această idee.Adversarii republicani ai lui BarackObama s-au opus unui efort care arpresupune, potrivit acestora, eliminareacriticilor prin argumente antirasiste.Obama a refuzat să accepte ideea că estemult mai vizat atacurilor deoarece esteafroamerican. El s-a folosit luni departiciparea la o emisiune dedivertisment difuzată de postul deteleviziune CBS pentru a încerca săaplaneze aceste divergen\e, riscând totu;isă distragă aten\ia publicului de laproiectele sale.

“Este important să ne dăm seama căeram afroamerican înainte de a Y ales”,a declarat el în emisiune “ce LateShow”, prezentată de David Letterman,relateaz[ Mediafax.Pe un ton mai serios, Barack Obama areiterat că dezbaterea politică devinetensionată de Yecare dată când unpre;edinte abordează marile probleme.

Obama a recunoscut că “\ara s-asăturat de războiul” din Afganistan. “AmY ie;it mai bine” dacă, la începutulrăzboiului, mijloacele necesare ar Y fostdedicate acestui conZict, a precizat el,criticându-l implicit pe predecesorul său,George W. Bush. Dar, de;i opozantvirulent al războiului din Irak, Obama arecunoscut meritul că odată cu acestconZict cetă\enii irakieni au avut ocaziasă construiască “o democra\ie care săfunc\ioneze”.

Familia lui Gandhicere încetarea

comer\ului cu obiectece i-au apar\inut

acestuiaFamilia lui Mahatma Gandhi a

cerut autorită\ilor indiene să încetezecomer\ul sau licita\iile cu obiecte carei-au apar\inut acestuia, explicând căinterven\ia acestora pe pie\eleinterna\ionale duce la cre;tereapre\urilor ;i răpe;te semniYca\iaini\ială a suvenirurilor, informează ceIndependent. Fost lider indian,Gandhi, a respins materialismul, însătot ce a atins a devenit o relicvăvaloroasă. El a fost printre primiiminimali;ti, a promovat renun\area laposesii materiale ;i a sprijinitindependen\a Indiei fa\ă de MareaBritanie.

La 60 de ani de la moartea sa, însă,posesiile acestuia au devenit piese desucces la licita\ii interna\ionale, iarautorită\ile indiene ;i oamenii deafaceri indieni se simt obliga\i, deYecare dată, să Ye cei careachizi\ionează bunurile, pentru a leaduce în \ara de origine.

Tara Gandhi Bhattacharjee,nepoata liderului spiritual, a cerutautorită\ilor indiene să nu mai încercesă ob\ină lucrurile ce-i apar\ineau luiGandhi, pentru că astfel le ridică foartemult pre\ul ;i le răpe;te semniYca\iaini\ială.

Alt Yu al lui Petru Doboşi sen. afost Alexandru Doboşi, născut în 29aug. 1868 la Vama. A urmat teologiala Seminarul teologic din Gherla.Căsătorit cu Maria Darabanth, Yica pr.Iuliu Dărăbant. Hirotonit în 1895.Din febr. 1896 până în martie 1897 afost capelan la Batarci. Din 1897 pânăîn 1902 a funcţionat în calitate decooperator la Medieşu Aurit, undeslujea, alături de tatăl său, pr. PetruDoboşi sen., care era paroh. În 1897 s-a născut aici Yica Alexandrina, iar în1899 Yul Alexandru, viitor istoric,despre care am avut prilejul de a scrie.

Din 1902 a funcţionat ca adm.parohial la Prilog. În anul acela s-anăscut Yica Elena (m. 1908 la Boineşti),iar în 1904 Yica Ana. A repausat în 15aug. 1904, răpus de obică la o tânărăvârstă, Yind înmormântat în spatelealtarului, lângă biserica din Prilog.

Un alt membru al familiei Doboşi,Ioan, a cărui certă origine nu ocunoaştem cu exactitate deocamdată,s-a născut în 1877. A absolvit liceul laBeiuş în 1907. Hirotonit în 1922. Dupăhirotonire, între aprilie-nov. 1922 aslujit la Medieşu Aurit. Între, cel puţin,1925 şi anul repausării a slujit laHalmeu şi Yliile aparţinătoare < Col.Drăguşeni, Col. Turulung şi Col.Micula. A trecut la cele veşnice în 13martie 1933.

Tatăl istoricului

AMINTIRI DIN COPIL~RIE

M

27 septembrie 2009/Informa\ia de Duminic[ 5

Ioan C]c]u< “Nu degeaba se spunec[ ve;nicia s-a n[scut la sat”

Ioan C]c]u, directorulDirec\iei Muncii ;i Protec\ieiSociale din Satu Mare a tr[it ocopil[rie desprins[ din c[r\ile luiIon Creang[. Povestind cu multdrag despre una dintre cele maifrumoase perioade ale vie\ii,interlocutorului nostru dinaceast[ s[pt[m]n[ parc[ i seaprind lic[riri `n ochi. E clar c[amintirile sale din copil[rie sunto comoar[ pe care o pre\uie;temult.

Nu se sYe;te s[ ne povesteasc[am[nun\it n[zb]tiile pe care le-a f[cut,ba mai mult, e chiar m]ndru c[ a avuto astfel de copil[rie. A crescut la \ar[,iar acest lucru l-a ajutat `n via\[, at]tdin punct de vedere moral c]t ;i dinpunctul de vedere al h[rniciei. “Nudegeaba se spune c[ ve;nicia s-a n[scutla \ar[“, este de p[rere Ioan C]c]u.

- S[ `ncepem cu clipa`n care a\i v[zut lumina zilei.

- M-am n[scut `n Gher\a Mic[, `n1 iunie 1959, chiar de Ziua Copilului.Provin dintr-o familie cu cinci fra\i,eu Yind al doilea n[scut. A;a eraobiceiul la \ar[ pe vremea aceea, s[ Yefamiliile numeroase. Dar ;i acesta eraunul dintre elementele care d[deaufarmec vie\ii ;i copil[riei noastre.

- :coala a\i f[cut-o`n localitatea natal[?

- Da, ;coala general[. F[r[ s[ m[laud, trebuie s[ spun c[ am fost un elevfoarte bun, `mi pl[cea cartea ;i pe totparcursul ;colii am fost premiant. Amfost ;i pionier, comandant de frunte,iar pentru meritele mele am fost chiarrecompensat de c[tre regimul deatunci. Am fost trimis `n tab[r[aproape `n Yecare vacan\[ de var[. ~miamintesc c[ acest lucru era chiar oproblem[ pentru tat[l meu. ~n loc s[se bucure ;i s[ Ye m]ndru de mine, else sup[ra c[ plecam, deoarece aveammult de lucru `n gospod[rie. De obiceise nimerea ca eu s[ plec `n tab[r[ `nperioada `n care trebuiau culeseprunele, care erau ;i sunt bog[\ia zoneinoastre.

- Cum ar[ta o zi dincopil[ria dumneavoastr[?

- Munc[ `n gospod[rie, munc[ lac]mp, carte ;i, c]nd puteam, fugeamla joac[.

- Ce fel de copil a\i fost?- Cu m]na pe suZet pot s[ spun c[

am fost cam n[stru;nic. Tot timpulf[ceam c]te ceva, o gaf[, o n[zb]tie,pentru care mai apoi eram pedepsit.M[ b[team `n Yecare zi cu fratele meu,care era mai mare dec]t mine cu doiani. Mergeam la r]ul Tur, f[r[ s[ lespun la p[rin\i ;i lipseam toat[ ziua deacas[. Tat[l meu era un tip foarte dur,exigent. Nu `mi era fric[ de nimeni, `nafar[ de el, nici chiar de bunicul meu,care era cantor la biseric[ ;i care `nYecare duminic[ ne lua de m]nu\[ ;ine ducea cu el la slujb[, ne punea s[ nerug[m `n Yecare sear[ ;i `n Yecarediminea\[. La noi `n familie era odisciplin[ cre;tin[ foarte mare.Probabil c[ ;i din aceast[ cauz[ o luameu pe c[i “gre;ite”. :ti\i cum e treabacu fructul oprit. F[ceam cam tot ce nuaveam voie. Dar a fost o copil[riefrumoas[.

- Cum v-a r[mas `ntip[rit[`n minte imaginea locurilornatale?

- M[ g]ndesc cu foarte mult dragla acele locuri ;i la acea perioad[ a vie\iimele. Nu degeaba se spune c[ “ve;nicias-a n[scut la sat”. Nu aveam noi juc[rii,`ns[ mediul `nconjur[tor ne ofereacam tot ceea ce aveam nevoie. Nef[ceam juc[rii, din pepeni. Le spuneamtorici. ~nYngeam ni;te be\e de Zoarea-soarelui `n pepene ;i alergam dup[ elepe uli\[. Jucam fotbal, cu bidoane `ncare fusese ulei pentru tractoare. S[ numai povestesc c[ toamna ne f[ceam\ig[ri din frunz[ uscat[ de Zoarea-soarelui. Eram copii ;i `i v[zusem pecei mari c[ fumeaz[, a;a c[ doream ;inoi s[ `ncerc[m. Neav]nd bani, nedescurcam cum puteam. C]nd am maicrescut, ne-am ;mecherit ;i ca s[ nefacem rost de bani pentru \ig[ri furamou[ ;i le vindeam.

- Pe unde a\i fost`n tabere?

- Cam peste tot `n \ar[. La Nucet,la Izvoare, la N[vodari, unde am ;i tr[itprima mea experien\[ cu cortul. Eramclasa a IV-a sau a V-a. V[ da\i seamace `nsemna acest lucru pentru un copilde la \ar[. De fapt, eu nu mai fusesemp]n[ atunci la ora;. Am r[mas mut deuimire c]nd am v[zut at]tea lumini,at]\ia oameni, forfot[ ;i agita\ie. Eramca ;i c[zut de pe alt[ planet[. Tabereleacestea `ns[ m-au ajutat foarte mult,din punctul de vedere al socializ[rii. Cef[ceam noi, copiii, la \ar[? Mergeam la;coal[, la biseric[, la c]mp ;i acas[. ~ntabere `ns[ m-am `nt]lnit cu copii din`ntreaga \ar[, am vizitat ora;e ;i locuriminunate.

- Studiile liceale undele-a\i f[cut?

- Dup[ terminarea clasei a VIII-aam dat admitere la Liceul Militar, laC]mpulung Moldovenesc. Primeleprobe le-am trecut, dar a ap[rut oproblem[ `n dosarul meu personal.Tat[l meu Yind catalogat chiabur, amratat aceast[ admitere. V[ da\i seama

c]t de dezam[git am fost, deoarece `nc[de mic visul meu a fost s[ urmez ocarier[ militar[. Dar n-am avut`ncotro, a trebuit s[ `mi accept soarta;i m-am `ntors `n jude\. M-am `nscrisla Liceul Unio din Satu Mare, pe carel-am absolvit `n 1978.

- A\i locuit `n internat?- Da, to\i cei patru ani. A fost ;i

aceasta o perioad[ minunat[, am avutcolegi minuna\i, cu care ;i acum m[`nt]lnesc cu foarte mult drag. Via\a deinternat a fost foarte frumoas[, cun[zb]tiile aferente, bine`n\eles, cu toateaventurile pe care le face un adolescent.Nu aveam voie s[ ie;im, p[c[leampedagogii. ~n clasele mai mari amintrodus ;i alcool `n dormitor, ceea ceera absolut interzis. Pentru acest lucruam fost ;i tuns la zero. Aveam undirector adjunct, care era ;i profesor deorganizare a muncii ;i r[spundea dedisciplina din internat. Pe atunci eraula mod[ pantalonii evaza\i ;i `miamintesc c[ `ntr-o zi am s[rit gardul `ncurtea Colegiului “Eminescu”, Yind `nspatele atelierelor de la ;coala noastr[.Am fost prin;i, iar ca pedeaps[ ne-autuns la zero ;i ne-au descusutpantalonii, pe dung[, ;i `n fa\[ ;i `nspate. Ne-au a;ezat pe to\i `n careu, v[da\i seama cum ar[tam cu to\ii, cupantalonii t[ia\i ;i tun;i la zero. Dar nua fost problem[, am dat repede o fug[la croitor ;i ne-am rezolvat problema.

- :i la ce meserii v[ zburag]ndul?

- Mereu am dorit s[ Yu militar.Eram un tip mai energic, mai aspru ;iprobabil din aceast[ cauz[ mi-am alesmeseria aceasta. Nu am reu;it la LiceulMilitar, `ns[ nu m-am dat b[tut. Dup[terminarea armatei am `ncercat s[intru la :coala de OY\eri de la B[neasa.:i aceast[ tentativ[ de a-mi `ndeplinivisul a e;uat, tot din cauza necazurilorpe care le aveau p[rin\ii mei.

- Dar cu dragostea cumst[tea\i `n tinere\e?

- :i cu dragostea am stat bine. Mi-am g[sit o prieten[, c]nd aveam cam

18 ani, `ns[ din p[cate, c]nd am plecat`n armat[ s-a m[ritat. Am fostdezam[git, s[ te p[r[seasc[ prietena `ntimp ce tu erai `n armat[, ba mai mult,s[ se ;i c[s[toreasc[ pe deasupra... Pots[ spun c[ acesta a fost primul meue;ec `n dragoste.

- Unde a\i f[cut armata?- Primele ;ase luni le-am f[cut la

Timi;oara, la :coala de Grada\ie, laradio-telegraY;ti. Apoi am fostrepartizat la unitatea militar[ de laS[r[uad, l]ng[ T[;nad. Eram caporal;i iar[;i am tr[it o perioad[ frumoas[,dar grea, ca via\a de soldat. C]nd nedistram `ns[, era o distrac\ie pe cinste.Aveam mul\i colegi moldoveni. Eueram gradat, iar dup[ ce ne-au venitrecru\ii din Moldova, `ncingeam cu eiadev[rate petreceri. Dup[-masa, c]nderam de serviciu sau la buc[t[rie se`nt]mplau aceste lucruri, dup[ orapatru, c]nd plecau cadrele acas[. Unul;tia s[ c]nte la trompet[, altul laacordeon, a;a c[ aveam ;i muzicaasigurat[. Acolo am `nv[\at s[ dansezhorele moldovene;ti.

- V-a\i `ntors la Satu Maredup[ aceast[ perioad[?

- Dup[ ce nu am reu;it s[ intru la:coala de OY\eri din B[neasa, dup[cum povesteam mai sus, da, m-am`ntors la Satu Mare ;i m-am angajat laUnio, Yind muncitor caliYcat. Amlucrat aici un an de zile, dup[ care amfost `ncadrat `n func\ia de contabil, iarapoi, timp de ;ase luni am fost trimisla Bucure;ti la :coala de Contabili. Lanici 22 de ani m-am c[s[torit. So\iamea este tot din locurile mele natale.Am fost prieteni `nc[ din ;coal[, dar euaveam alt[ iubit[, cea despre care v-ampovestit c[ s-a m[ritat `n timp ce eueram `n armat[. S-a `nYripat ceva `ntrenoi, ne-am c[s[torit ;i am `nceput s[ne aranj[m gospod[ria. Avem doicopii, un b[iat ;i o fat[, am]ndoi suntmari, c[s[tori\i, cu casele lor.

- Ave\i vreun regret`n via\[?

- Singurul lucru pe care `l regret

\ine de carier[. A;a cum v-am spus,mi-am dorit foarte mult s[ `mbr[\i;ezo carier[ militar[. Cei mai buniprieteni ai mei, colegi din general[ ;idin liceu au devenit oY\eri. Ne-ampropus `mpreun[ s[ alegem aceast[meserie, `ns[ eu din p[cate nu amreu;it. ~n rest m[ consider un om`mplinit. Am o familie frumoas[, amo cas[, o gospod[rie, nu pot s[ m[pl]ng.

- Cine v-a servit dreptmodel `n via\[?

- Categoric bunicul meu, dinpartea mamei. El m-a luat de mic, m-a crescut, m-a educat, m-a purtat labiseric[. De la el am `nv[\at munca `ngospod[rie, agricultura, cum s[`ngrijesc animalele. A trezit `n minespiritul de gospodar, fapt care m-aajutat pe tot parcursul vie\ii mele.Conteaz[ foarte mult s[ ;tii cum s[ `\iorganizezi munca ;i via\a. El a fostmentorul meu. Un om calm, care`ncerca s[ m[ st[p]neasc[ prinmetodele lui.

Chiar dac[ avea doar ;apte clase,era un om bine preg[tit, ;colit, care`ns[ a fost victim[ a regimului deatunci, pentru c[ avea moar[, p[lincii,oi, vaci ;i a fost catalogat chiabur. M[lua cu el la st]n[, `mi explica ce ;i cumtrebuie f[cut. Am s[dit pomi`mpreun[, iar azi m[ uit cu mult dragla merii ;i perii care au crescut mari ;idau roade.

- Ce i-a\i sf[tui pe copiiidin ziua de azi?

- S[ `;i tr[iasc[ cei mai frumo;i anidin via\[, copil[ria. E p[cat c[ stautoat[ ziua `n fa\a calculatorului, c[pierd tot ce este frumos. ~;i distrug ;is[n[tatea, devin dependen\i. Noimergeam pe dealuri, f[ceam mi;care.~mi amintesc cum am furat perdeauadin cas[ ;i am folosit-o ca plas[ pentrupescuit. Era mult mai frumos, maiinteresant, ne foloseam imagina\ia. Azis-a pierdut tot farmecul. A;a c[ asta i-a; sf[tui, s[ nu uite s[ se bucure deace;ti ani.

Laura Micovschi

Potrivit informa\iilor ap[rute `n presa american[, un farmacist din Los Angeles a refuzat s[ elibereze re\eta pentruAnna Nicole Smith, deoarece a considerat-o sinuciga;[.VEDETE

Renée Zellweger nu se maiîngra;[ pentru „Bridget Jones”

CMYK

6 Informa\ia de Duminic[/27 septembrie 2009

După ce în 2001 ;i 2004 s-a îngr[;atpentru rolul Bridget Jones, actri\a adeclarat că va redeveni plinu\ă gra\ieunui costum. Ea urmează să inter-preteze din nou rolul editorialisteidevenite jurnalist de televiziuneBridget Jones, în cea de-a treia parte aacestei francize de succes.

În loc să se îngra;e aproximativ 15kilograme, actri\a va purta un costum;i haine care să o ajute să intre în pieleapersonajului. “Lui Renée i-a fost greusă slăbească după ce s-au încheiatYlmările. Actri\a nu vrea să-;i punăsănătatea în pericol”, a povestit o sursăpentru revista „Britain’s Reveal”.

Scenariul este inspirat dintr-o seriede articole pe care scriitoarea britanicăHelen Fielding le-a scris pentru ziarul“ce Independent” în 2005, în careeroina Bridget Jones, ajunsă la vârstade 40 de ani, începe să `;i dorească uncopil. “Jurnalul lui Bridget Jones” ;i“Bridget Jones< La limita ra\iunii” auînregistrat încasări de peste 544milioane de dolari.

Sarah MichelleGellar ;i Freddie

Prinze Jr.au devenit p[rin\i

Anna Nicole Smith – ucis[de o re\et[ medical[

Vedeta a fost ucis[ de o combina\iede medicamente considerat[ a Ysinuciga;[, se arat[ `ntr-o serie dedocumente care au fost datepublicit[\ii `n cursul zilei de mar\i, 22septembrie. Potrivit informa\iilor

ap[rute `n presa american[, unfarmacist din Los Angeles a refuzat s[elibereze re\eta pentru Anna NicoleSmith, deoarece a considerat-osinuciga;[.

Conform documentelor datepublicit[\ii mar\i, `n anul 2006,psihiatrul Annei i-a cerut farmacistului300 de tablete de metadon[, dou[tipuri de sedative, un relaxant pentrumu;chi ;i alte medicamente, unuldintre ele Yind botezat “heroinaspitalelor”. C]nd a v[zut re\eta cupricina, farmacistul l-a sunat pedoctorul Annei ;i i-a spus c[ refuz[ s[

elibereze medicamentele cerutedeoarece re\eta este una sinuciga;[.

Documentele mai arat[ faptul c[;i al\i farmaci;ti i-au avertizat pedoctorii vedetei de efectele negative aleacelei re\ete.

Mai mult, cei doi doctori -psihiatrul Khristine Eroshevich ;iSandeep Kapoor sunt acuza\i de`nc[lcarea eticii profesionale, deoareceau `ntre\inut raporturi sexuale cuSmith.

Howard K.Stern ;i cei doi doctoririsc[ 5 ani de `nchisoare dac[ vor Yg[si\i vinova\i `n procesul privindmoartea fostului model Playboy.Urm[toarea audiere `n acest caz esteprogramat[ pe 5 octombrie. AnnaNicole Smith a decedat `n anul 2007din cauza unei supradoze demedicamente.

Gisele Bündchen ;i TomBrady, da\i în judecat[

Agen\ia France-Presse (AFP) ;i doifotograY i-au dat în judecată pe topmodel ;i pe so\ul acesteia, jucătorul defotbal la New England Patriots dinBoston, din cauza unui incidentpetrecut la nunta acestora, când gărzilelor de corp ar Y deschis focul asuprafotograYlor.

Potrivit Reuters, reclaman\ii cerdespăgubiri de cel pu\in un milion dedolari de la Tom Brady, funda;ul NewEngland Patriots, ;i de la so\ia acestuia,după ce gărzile lor de corp ar Y deschis

focul asupra fotograYlor, la petrecereade nuntă a cuplului, care a avut loc lacasa modelului din Costa Rica.

Procesul intentat mar\i, la untribunal din New York, îi acuză peBündchen ;i Brady de neglijen\ă ;inepăsare. După ce au realizat fotograYila eveniment, fotograYi au fostaborda\i de gărzile de corp, care le-aucerut camerele foto ;i cardurile dememorie ale acestora, se arată îndocumentele depuse la tribunal decătre reclaman\i. FotograYi au refuzat,incidentul a degenerat, unul dintrebodyguarzi deschizând focul cu unpistol asupra ma;inii jurnali;tilor. Un

geam lateral al ma;inii a fost spart, unglon\ lovind parbrizul ;i rico;]nd înscaunul ;oferului.

Cei doi actori care sunt căsători\ide ;apte ani, au devenit, la sfâr;itulsăptămânii trecute, părin\ii unei feti\ecare a primit numele Charlotte Grace,informează accesshollywood.com.

Feti\a s-a născut pe 19 septembrie,iar părin\ii săi “se simt în al nouăleacer”, a declarat purtătorul de cuvânt allui Sarah Michelle Gellar pentrupublica\ia „People”.

|iganii mai vor festivaluri "de specialitate", `ns[ nu e sigur c[ s[tm[renii se bucur[ de astfel demanifesta\ii, av]nd `n vedere c[ la noi `n ora; indiferent ce eveniment e, rromii sunt prezeni `nfa\a scenei tot timpul. MINORIT~}I

CMYK

27 septembrie 2009/Informa\ia de Duminic[ 7

|iganii din jude\ vor mai multeevenimente culturale

Anul acesta a fost pentruprima dat[ organizat un festivalnumai al \iganilor. Cu acest prilejau fost invita\i nume celebre din“lumea” lor< muzicieni, dan-satori, fete frumoase din Kiev, iarcentrul ora;ului a fost asaltat decons[tenii no;tri de culoare.

Cum ne apropiam de Pia\a 25Octombrie, nici nu p[rea un eve-niment mai deosebit dec]t cele cul-turale cu care ne-am obi;nuit. Ceea cene-a dat clar de `n\eles ce se `nt]mpl[acolo a fost muzica care a r[sunat p]n[peste Some;, iar acest lucru pentru c[sonorizarea a fost foarte bun[, cu toatec[ lumea se a;tepta la altceva.

Ajun;i `n apropierea scenei amconstatat uimi\i c[ \iganii nu s-aumobilizat chiar a;a cum se preconiza.~n primul r]nd pentru c[ pia\a nu a fost

plin[ de oameni, iar `n al doilea r]ndpentru c[ jumate din cei prezen\i nuau fost \igani ci rom]ni ;i maghiari `ntoat[ regula.

Muzic[ ;i dansuri, f[r[inhibi\ii

Observ[m c]\iva in;i \op[ind.Spun \op[it pentru c[ dans nu prea a;numi acele mi;c[ri. S[reau `n sus ;ijos, st]nga, dreapta p]n[ se termina opies[ ;i `ncepu alta. Era clar c[ sunt`nc]nta\i cu to\ii de acest eveniment“numai al lor”.

Ne-am apropiat ;i am a;teptat s[vedem ce se `nt]mpl[ `n continuare.Muzican\i unii dup[ al\ii, dansatori ;i\ig[ncu;e care mai de care maifrumoase ;i pompos `mbr[cate, `nverde, ro;u, galben, negru ;i rozbombon, cu to\ii p[reau m]ndri c[ `n

sf]r;it `;i pot ar[ta talentele pe scen[,f[r[ s[ Ye huidui\i de public, c[ doar;i publicul e dintr-un neam cu ei...

Vox pop< “Ne place ;i maivrem asemenea evenimente”

Curio;i, nu ne-am putut r[bda s[st[m la o parte, a;adar ne-am apropiatde oameni, `ns[ cu pu\in[ groaz[ s[nu Ym da\i la o parte sau nu cumva s[Ym refuza\i mai “brusc”. Am `ncercats[ discut mai liber ;i s[ aZu care ep[rerea lor despre ce se petrece `n acelemomente. A;adar, am prins c]\ivaoameni ;i am aZat c]te ceva<

“Ne sim\im foarte bine aici. Amvenit mai mul\i, `n ga;c[ din zonaUNIO. Concertele sunt foarte bune,am ;i dansat pe unele piese”, spundou[ tinere, Anita L. ;i Andrea R.Fetele p[reau pu\in ru;inoase la vorbe,

`ns[ la dans cu at]t mai pu\in.La c]\iva pa;i mai `ncolo am

`nt]mpinat o ga;c[ mai mare, maivesel[. Am intrat repede `n vorb[ cu ei,p]n[ aveau chef s[ comunice. “E foartefain aici. Am venit ;i noi `n ga;c[ mare,suntem 9 persoane. Am venit cuma;ina din T[;nad special pentrufestival”, spune Timea V.

Cu c]t ne apropiam mai mult deCasa de Cultur[ a Sindicatelor,`nt]lnim ;i alte etnii dec]t rromi. Ofamilie cu doi copii, pe c]t se poate derom]ni, p[reau `nc]nta\i demanifesta\ie. I-am ;i `ntrebat cum sesimt, la care ei au aYrmat “Ne placemuzica \ig[neasc[. Ne sim\im foartebine. Nu avem nicio problem[ curromii ;i de aceea am ;i `ndr[znit s[venim. Suntem din Micula ;i am venitcu toat[ familia, c]\i am intrat `nma;in[“, spune Greta K.

~n ceea ce prive;te atmosfera ;i

programele, o t]n[r[ s-a ar[tat foartemul\umit[ de eveniment ;i a aYrmat c[`;i dore;te mai multe evenimentepentru rromi. “~mi place foarte mult cese petrece aici. Sper s[ se organizezemult mai multe concerte ;i programepentru rromi. Muzica e super, poate cea; schimba ar Y s[ Ye mai multedansuri. ~n rest mi se pare o idee foartebun[“, spune Katalin A. |iganii maivor festivaluri "de specialitate", `ns[ nue sigur c[ s[tm[renii se bucur[ de astfelde manifesta\ii, av]nd `n vedere c[ lanoi `n ora; indiferent ce eveniment e,rromii sunt prezeni `n fa\a scenei tottimpul. ~n orice caz, vara s-a terminat;i toate evenimentele culturale ceurmeaz[ a Y organizate `n ora; vor Y`nchise la teatru, Ylarmonic[ ori caselede cultur[, iar p]n[ s[ avem din nouconcerte `n aer liber...mai trec dou[anotimpuri.

Gabriela P.

Aproape de la `nYin\area acestor cercuri tehnico-aplicative, elevii din jude\ul Satu Mare au participat `n Yecare an lafazele na\ionale ale competi\iei. Cele mai frecvente prezen\e la concursul na\ional le-au avut :coala “Mircea Eliade” (fosta:coal[ nr. 6) ;i :coala “Vasile Lucaciu“ (fosta :coal[ nr. 21), ambele din Satu Mare.PASIUNI

M

8 Informa\ia de Duminic[/27 septembrie 2009

Cercul “Prietenii Pompierilor”,aproape 40 ani de activitate

Baza material[ de la Satu Mare este cea mai bun[ din \ar[Cu diverse ocazii am

consemnat `n coloanele ziaruluinostru aspecte din activit[\ile lacare particip[ copiii membri aicercului intitulat “PrieteniiPompierilor”. Foarte pu\inis[tm[reni cunosc unele am[-nunte privind acest cerc. Aspecteinteresante din via\a ;i culiseleacestui cerc ne-au fost prezentatede profesoara Veronica Banco;.Ea este cadrul didactic care seocup[ de ani de zile de preg[tireaviitorilor campioni.

A;a cum a dorit s[ subliniezeinterlocutoarea noastr[, cercuriletehnico-aplicative “Prietenii Pom-pierilor” au luat Yin\[ cu foarte mul\iani `n urm[, `n ;colile cu clase degimnaziu. Potrivit unor socoteli,cercurile respective au ajuns la v]rstadeplinei maturit[\i, Yind contabiliza\iaproape 40 de ani de existen\[. Rolulacestor cercuri Yind de dezvoltare acapacit[\ilor de `n\elegere ;i deapreciere a pericolelor generate deincendii pentru via\[ ;i mediu, precum;i al promov[rii atitudinilor ;icomportamentelor corespunz[toare `nr]ndurile elevilor.

~n cadrul activit[\ilor desf[;urate laaceste cercuri se dezbat o serie de temeteoretice, dar ;i antrenamente. “Unadin aceste teme teoretice ;i cred ceamai important[, spunea VeronicaBanco;, Yind educa\ia antiincendiilor.Prin aceste dezbateri se `ncearc[Yxarea unor cuno;tin\e ;i deprindericomportamentale la nivelulcon;tiin\elor fragede ale copiilor.Pentru acest lucru este nevoie deimplicare, d[ruire, imagina\ie ;i mult,mult suZet.”

Sistemul competi\ional

Fiecare cerc “Prietenii Pom-pierilor” cuprinde minimum 15 elevi;i `;i desf[;oar[ activitatea pe baza unuiplan de munc[ anual. ~n acesta suntincluse at]t teme teoretice, c]t ;ipractice. Finalizarea activit[\ilor dinprogram se concretizeaz[ `n orga-nizarea unor concursuri. Concursurileau spectru de mas[, ceea ce `nseamn[c[ `n prim[ etap[ se desf[;oar[ faza pe;coal[, apoi pe municipiu, pe jude\ ;ina\ional[. La aceast[ ultim[ faz[ suntdesemnate cele mai bune echipaje care;i-au `nsu;it temeinic at]t no\iunileteoretice, c]t ;i deprinderile practice.

Concursurile au caracter educativ,tehnic-aplicativ ;i sportiv `n domeniulap[r[rii `mpotriva incendiilor. Scopulacestor confrunt[ri este de a forma laelevi tr[s[turi moral-volitive precum<ini\iativ[, spirit de echip[, curaj,d]rzenie, hot[r]re, perseveren\[,cinste, corectitudine ;i disciplin[.

Fiecare cerc “Prietenii Pom-pierilor” particip[ la concurs cu unechipaj format din 10 copii (nou[concuren\i ;i o rezerv[). Concursul seorganizeaz[ de c[tre Inspectoratul:colar Jude\ean `n parteneriat cuInspectoratul pentru Situa\ii deUrgen\[ (ISU), atunci c]nd se vorbe;tedespre faza local[. Concursurilena\ionale se organizeaz[ din doi `n doiani, `n anii cu so\ ;i sunt organizate deMinisterul Educa\iei ;i Cercet[rii(MEC) ;i Inspectoratul General pentruSitua\ii de Urgen\[ (IGSU). Laconfruntarea de proYl de nivel na\ional

sunt desemnate echipajele - b[ie\i ;ifete, care vor reprezenta Rom]nia laconcursurile interna\ionale aletinerilor pompieri. Acestea suntorganizate de Comitetul TehnicInterna\ional de Prevenire ;i Stingerea Incendiilor (CTIF).

P]n[ `n urm[ cu 11 ani, mai exact,p]n[ `n anul 1998, `n Rom]niaconcursurile “Prietenii Pompierilor”se desf[;urau dup[ un regulamentspeciYc \[rii noastre. Echipele eraualc[tuite din opt elevi - patru b[ie\i ;ipatru fete, din care trei b[ie\i ;i treifete erau membri titulari ;i ceilal\irezerve. Regulamentul impuneadesf[;urarea a patru probe precum<proba teoretic[, pista de `ndem]nare ;ivitez[, ;tafeta de 360 de metri ;idesf[;urarea de lupt[.

Cu `ncepere din anul 1998 ;i p]n[acum regulamentul de organizare aacestor competi\ii este unulinterna\ional, adoptat de toate \[riledin Europa. Potrivit acestuiregulament concursul cuprinde dou[probe practice ;i una teoretic[. Probateoretic[ se sus\ine la compe\iilena\ionale.

Particip[ri s[tm[renela concursurile na\ionale;i interna\ionale

Aproape de la `nYin\area acestorcercuri tehnico-aplicative, elevii dinjude\ul Satu Mare au participat `nYecare an la fazele na\ionale alecompeti\iei. Cele mai frecventeprezen\e la concursul na\ional le-auavut :coala “Mircea Eliade” (fosta:coal[ nr. 6) ;i :coala “Vasile Lucaciu“

(fosta :coal[ nr. 21), ambele din SatuMare. Dup[ introducerea nouluiregulament, jude\ul nostru a fostmereu prezent la etapa na\ional[ prinelevii membri ai cercului “Prietenii

Pompierilor” de la :coala general[ nr.7. Tot acest echipaj a reprezentatRom]nia la trei edi\ii interna\ionale -`n anul 2001 competi\ia interna\ional[s-a desf[;urat `n Finlanda, `n anul 2003

`n Austria ;i `n anul 2005 `n Croa\ia.La edi\iile din anii 2007 ;i 2009 totechipajul s[tm[rean a reprezentatRom]nia `n Suedia, respectiv `n Cehia,cu precizarea c[ echipa a fostconstituit[ din elevi de la mai multe;coli s[tm[rene. Preg[tirea pentruconfruntarea interna\ional[ s-a f[cuttot la :coala general[ nr. 7, sub`ndrumarea riguroas[ ;i exigent[ aprofesoarei Veronica Banco;.

B[t[lia este acerb[ `ntreechipele de b[ie\i

Interlocutoarea noastr[ a punctat;i c]teva aspecte privind num[rulechipelor participante la confrunt[rileinterna\ionale ale elevilor membri aicercurilor “Prietenii Pompierilor”.Statisticile arat[ c[ `n general la feteparticiparea este mai modest[. Deregul[ nu dep[;e;te prezen\a a 24 deechipaje, `n schimb la b[ie\i se `nscriu`n competi\ie 40 de echipaje sau chiarmai multe, reprezent]nd 24 de na\iuni.

~ncep]nd de la edi\ia din anul 2003g[zduit[ de Austria, la acesteconcursuri sunt invitate echipaje ;i dinalte \[ri ale lumii. ~n anii anterior afost invitat[ Australia, iar `n acest an`n Cehia a fost prezent[ Japonia cudou[ echipaje. Aceste echipaje auevoluat `n afara concursului.

Cum antrenamentele pentrucompeti\ia na\ional[ ;i ceainterna\ional[ presupun ;i folosirea ao serie de dot[ri speciYce, era Yresc s[se manifeste preocupare ;i `n acestdomeniu la Satu Mare. ProfesoaraBanco; ne-a spus c[ la Satu Mare estecea mai bun[ baz[ material[ din \ar[pentru acest gen de concursuri. Acestaeste ;i motivul pentru care trei aniconsecutivi - 2002, 2004 ;i 2006 etapaYnal[ a competi\iei a fost organizat[ laSatu Mare.

Echipa din Satu Mare a ocupatlocul I cu Yecare ocazie. Ca urmare aacestei situa\ii mai rar `nt]lnite `nconcursuri, MEC a suspectat echipajuls[tm[rean c[ ar Y fost favorizat de juriu;i de organizatori, motiv pentru care,`n anul 2008 Ynala a fost g[zduit[ demunicipiul Baia Mare, dar c];tig[tora fost tot echipajul din Satu Mare. S-adovedit dac[ mai era nevoie, c[echipajul s[tm[rean este cel mai binepreg[tit. A fost a VI-a Ynal[ c];tigat[de mici pompieri de la noi din jude\.Desigur, b[im[renii `n calitate de gazde;i coorganizatori au `mprumutat bazamaterial[ de la s[tm[reni.

Abia s-au stins ecourile competi\ieiinterna\ionale din Cehia din acest an,c[ profesoara Banco; se g]nde;te lastabilirea unor criterii mai exigente deselectare ;i cooptare a noi membri,pentru a `ncepe preg[tirile `n vedereacompeti\iilor viitoare.

Pe l]ng[ preg[tirea echipajelor dela ;coli, Veronica Banco; `;i dore;te s[alc[tuiasc[ o echip[ de fete - cele maibune din municipiu, iar echipajulb[ie\ilor s[ r[m]n[ cu preg[tirea `nseama profesorului Szemak Attila.

Deja se pun bazele particip[rii anulviitor la faza na\ional[ a competi\iei,c];tigarea ei ;i caliYcarea pentru areprezenta Rom]nia `n anul 2011 lacea de a XVIII-a edi\ie a concursuluicare se va desf[;ura `n Slovenia.

Noi le ur[m succes at]t cadrelordidactice c]t ;i elevilor care se `nscriu`ntr-o asemenea competi\ie.

Ioan Ani\a;

MAGAZIN ISTORIC

27 septembrie 2009/Informa\ia de Duminic[ 9

Vlad |epe; - mister;i legend[

Legenda ;i adev[rul dezvoltatepe fond istoric despre VladDracul se `mbin[ ;i ast[zi, Eindp[strate vii tocmai prin faptul c[numele lui se leag[ de obiectiveturistice, cum sunt m[n[stireaSnagov, sau castelul Bran, del]ng[ Bra;ov. Numele s[u a l[sato amprent[ `nsemnat[ asupra\[rii noastre datorit[ crimelor`ngrozitoare pe care le-a s[v]r;it`n pedepsirea du;manilor.

Vlad |epe; s-a n[scut `n noiembrie1931 `n cetatea Sighi;oara dinTransilvania, s-a bucurat de o marefaim[ la nivel european, remarc]ndu-seca personalitate puternic[ ;i domn al|[rii Rom]ne;ti, voievod autoritar,acesta s-a dovedit a Y necru\[tor cudu;manii, devenind celebru princruzimea de care a dat dovad[ ;i pentrufaptul c[ obi;nuia s[ trag[ inamicii `n\eap[. ~ntradev[r acesta a fost un domnautoritar `n politica sa intern[, Yindne`nduplecat cu boierii, a luptat pentruap[rarea independen\ei |[rii Rom]ne;ti.Vlad |epe; a domnit `n anii 1448, 1456-1462 ;i 1476. Prin caracterul s[uautoritar a `ncercat s[ pun[ cap[tabuzurilor boiere;ti, ho\ii ;i necinsti\iiYind pedepsi\i aspru de c[tre acesta. Devremea lui Vlad |epe; se leag[ ;i primaatestare documentar[ a ora;uluiBucure;ti, unde s-a construit curteadomneasc[.

Legenda lui DraculaAceasta constituie fenomenul de

cultur[ rom]neasc[, care a avut ecou ;ipe plan interna\ional, s-a n[scut dingroaza care a provocat-o `n r]ndulslujitorilor Semilunei.Texte datate dinsecolul al XV-lea informau desprecaractere distincte ale voievodului, pede-o parte prezentat ca tiran, iar pe dealt[ parte ca Yind un conduc[tor aspru,necru\[tor, dar `n acela;i timp ;i iubitorde \ar[ ;i viteaz, Vlad a luptat cu`nver;unare `mpotriva turcilor. Porecla“|epe;” i-a fost atribuit[ abia dup[moartea sa `n 1476, datorat[ modului `ncare `i pedepsea pe otomani, tr[g]ndu-i`n \eap[. Tragerea `n \eap[ era omodalitate crunt[ de execu\ie adu;manilor pe care voievodul o folosea,victima Yind `nYpt[ `ntr-un par ascu\it,gros c]t bra\ul unui om. Legenda spunec[ lui Vlad `i pl[ceau execu\iile `n mas[,obi;nuind cu aceast[ ocazie s[ organizeze

osp[\uri `n fa\a celor care mureau `nchinuri. Metodele pe care le foloseapentru a face dreptate erau< t[ierea,jupuirea, sp]nzurarea, decapita-rea sautragerea `n \eap[ a vinova\ilor.

Cum a primit numele deDracula?

Primii care l-au denumit Dracula aufost turcii, inspira\i de principele lorviteaz Dragula. Apoi Michael Bocignolidin Raguza a folosit frecvent acesttermen (Dragula) c]nd se referea la Vlad|epe;. Astfel, `n timpul celei de-a douadomnie a sa (1456-1462), du;manii l-audenumit Dracula, acest nume Yindp[strat totu;i de la tat[l s[u, Vlad Dracul,simboliz]nd r[ul. Potrivit obiceiului dinacea vreme, se spune c[ transformarea luiVlad |epe; `n Contele Dracula, sedatoreaz[ faptului c[ acesta, dup[`nvingerea unei lupte `;i potolea seteab]nd s]ngele celor `nvin;i. Este oareadev[rat sau este doar o legend[?

Primele documente rom]ne;ti carecon\in ;i acest nume dateaz[ din anii1459-1460. Este vorba de actelepretendentului Dan, din care amintimcel din 2 martie 1460 “nelegiutul ;i preacruntul tiran f[r[ de credin\[, adic[Dracul, care se zice Vlad voievod al \[riiaceleia”. La 4 august 1475 Vlad |epe;adopt[ acest nume chiar `n propria luisemn[tur[ “Wladislaus Dragwlaya,voievoda partium Transalpinarum”> deaceast[ dat[ ;i-a latinizat ;i numele deVlad `n “Wladislaus”. ~n\elesul numeluiDracula, se potrivea cu faptele groaznicecare i-au fost atribuite.

Despre moartea lui Dracula nu secunosc prea multe, exist]nd totu;i c]tevaipoteze> cum c[ ar Y fost ucis `ntr-ob[t[lie `mpotriva turcilor, `n apropiere deBucure;ti, al\ii sus\in c[ ar Y fost ucis deboieri valahi `n timpul luptei. Iar detrupul ne`nsuZe\it al acestuia nu se ;tienici acum ce s-a `nt]mplat, r[m]n]nd olegend[ ;i `n zilele noastre. Istoricii suntde p[rere c[ Vlad a fost `nmorm]ntat `napropiere de m[n[stirea Snagov. Ceeace este `ns[ sigur este faptul c[ i-a fostt[iat capul ;i dus la Constantinopol, Yindar[tat lumii otomane ca s[ se asigure c[domnia lui Dracula a luat sf]r;it.

Vlad Dracul r[m]ne o Ygur[marcant[ a secolului al XV-lea ;i unmodel `n aspira\ia rom]nilor la libertate;i independen\[. Acum dup[ cinci secolede la moartea sa, avem posibilitatea s[reZect[m asupra personalit[\ii ;i`nsemn[t[\ii lui.

D. Todea

Cele 7minuni ale lumii anticereprezint[ ni;te opere arhi-tecturale ;i artistice pe care grecii;i romanii le considerauperfecte.Prima descriere a lor a fostcuprins[ `ntr-un tratat scris `nlimba greac[, >ind apoi tradus `nlatin[. Lui Filon din Bizan\ (deorigine grec) `i apar\ine lucrareaoriginal[.

~nainte de a ne reaminti care suntcele 7 minuni ale lumii, s[ vedem de cesunt 7? Pentru popoarele din antichitate,cifra 7 juca un rol de excep\ie. Deexemplu Babilonienii nu cuno;teaudec]t 7 planete ;i ei au fost cei care au`mp[r\it ciclul lunii `n 7 faze, ceea ce arezultat o s[pt[m]n[ de 7 zile. Iar potrivitBibliei, crearea lumii a fost f[cut[ tot `n7 zile, Yind amintite totodat[ ;i cele 7p[cate capitale. Cele 7 minuni sunt<Piramida lui Keops, Gr[dinileSuspendate, Statuia lui Zeus, Templullui Artemis, Mausoleul din Halicarnas,Colosul din Rodos ;i Farul dinAlexandria. Acestea au fost considerateminuni deoarece au fost printre cele maipopulare destina\ii turistice.

Piramida lui KeopsCunoscut[ ;i sub denumirea de

Marea Piramid[ de la Giseh, este unmonument construit de faraoni `ntimpul dinastiei a IV-a. Piramidele aufost construite `n Egipt cu scopul de ap[stra r[m[;i\ele p[m]nte;ti alefaraonilor. Ace;tia se bucurau la vremearespectiv[ de mare prestigiu datorit[expedi\iilor de contopire> prin cucerireade noi teritorii ace;tia reu;eau s[acumuleze mari bog[\ii, devenindst[p]nii sclavilor.

Se spune c[ Piramida a fost terminat[`n jurul anului 2850 `.Hr., la aceast[construc\ie au muncit 100.000 de oameni;i c]nt[re;te 6 milioane de tone. Laintrarea `n piramid[ se aZ[ o inscrip\ie`n limba francez[ care aminte;te deexpedi\ia francez[ `n Egipt (1799-1801).Piramida de la Giseh este una din operelearhitecturale cele mai vechi, Yindconsiderat[ cel mai reprezentativmonument al Egiptului Antic.

Gr[dinile suspendatedin Babilon

Situate `n Irak-ul actual, reprezint[a doua din cele ;apte minuni ale lumii.Numele ora;ului Babilon deriv[ dinebraicul “babel” care `nseamn[`ncurc[tur[ datorit[ limbilor diferitelorpopoare care au lucrat `n turnul Babilon;i s-au `ncurcat. Lucr[rile au fostexecutate cu sclavi, captura\i `n timpulcampaniilor de r[zboi ;i care vorbeaulimbi diferite. Ora;ul Babilon erarenumit tocmai datorit[ gr[dinilorsuspendate, care se presupune c[ au fostcreate `n jurul anului 600 `.Hr. dinordinul regelui Babilonului,Nabucodonosor al II-lea, din iubirepentru una din so\iile sale, Amytis.Gr[dinile suspendate `nc]ntau prin Zoricu mirosuri parfumate, plante rare,arbori, smochini, migdali, nuci, rodii,dar ;i diferite specii de trandaYri, nuferi,arbori de l[m]ie, care r[sp]ndeau `natmosfer[ mirosuri pl[cute.

Statuia lui Zeus din OlympiaCu trei mii de ani `n urm[ Olympia

era un important centru religios din sud-vestul Greciei, apoi faima sa a crescutprin celebrele Jocuri Olimpice. A fostimportant[ ;i politica sanctuarului,caracterizat ca Yind un mare centrudiplomatic `n care se hot[ra soartastatelor grece;ti. Regele zeilor, Zeus, erafoarte iubit `n antichitate, `n cinstea luiYind organizate petreceri ;i `ntreceri

sportive. A fost considerat `n antichitateun zeu puternic ;i temut, protector allocalit[\ii Olympia. Primele JocuriOlimpice se presupune c[ au avut loc `nanul 76 `. Hr., iar timp de 1100 de ani,acestea au fost organizate din 4 `n 4 ani.Ele jucau un rol important deoarece `ntimpul lor au fost `ntrerupte r[zboaielepentru ca sportivii ;i spectatorii s[ poat[participa la competi\iile care seorganizau.

Templul lui Artemis din EfesLegenda acestui templu `;i are

r[d[cinile `n anul 550 `.Hr., a durataproape 120 de ani ;i este legat de Cresus,ultimul rege care a domnit `n Lydia (unadin regiunile Asiei Mici), care a construit`n Efes un templu luxos. Mitologia ocupaun loc aparte `n acea perioad[, dat Yindc[ `n lumea greac[ alegerea unei zeit[\iprotectoare era un lucru obi;nuit.Artemis este numele zei\ei grecilor antici,cunoscut[ ca protectoare a animalelor;i fecioarelor. Romanii o cuno;teau subnumele de Diana. Templul a fostconstruit din piatr[ de calcar ;i marmur[,iar partea principal[ era sus\inut[ deaproximativ 127 de coloane de marmur[,cu o `n[l\ime de 20 de metri, din care 36au fost sculptate ;i decorate cubasoreliefuri `nf[\i;]nd motive speciYcgrece;ti. ~n prezent, din acest maretemplu au r[mas doar c]teva blocuri depiatr[, o singur[ coloan[ Yind pus[ lalocul unde st[tea ini\ial.

Mausoleul din Halicarnas|inutul Caria din Asia Mic[, trec]nd

sub colonizare greceasc[, apoi persan[,conducerea lui a fost preluat[ de Mausol.Acesta a mo;tenit tronul de la tat[l s[u;i a domnit ca ;i rege independent. ~ntimpul lui, capitala a fost mutat[ laHalicarnas, iar prin atragereanumero;ilor oameni de ;tiin\[,constructori, arti;ti, poe\i, au contribuitla cre;terea prestigiului cet[\ii. Datorit[faptului c[ puterea domnitorilor cre;tea,Mausoleu a decis s[ contruiasc[ unmonument funerar pentru el ;i so\ia sa.A avut inten\ia s[ creeze un monumentgrandios, care s[ aminteasc[ lumii`ntregi bog[\ia ;i puterea de care s-abucurat acest cuplu regal. ~ns[ Mausoleua murit `nainte de a Ynaliza lucr[rileacestui monument, Yind Ynalizat dev[duva sa. Morm]ntul s[u a fostconstruit `n decurs de 4 ani (`ntre 353-349 `.e.n.). Cl[direa a avut 36 de coloaneionice, `ntre coloane Yind plasate statuicare reprezentau Ye Yguri omene;ti, Ye

animale. ~n cadrul monumentului seg[seau statuile lui Mausoleu ;i a so\ieisale, av]nd o `n[l\ime de aproximativ3m.

Colosul din RodosEste o statuie a lui Helios, `n bronz,

a c[rui `n[l\ime dep[;e;te 30 de metri,lucrare `ncredin\at[ sculptorului Chares,care a utilizat metalul rezultat dinma;inile de r[zboi p[r[site de Demetrios,`n decurs de 12 ani (292-280 `.Hr.). Dinp[cate `ns[, dup[ doar 56 de ani de laconstruc\ia sa, s-a pr[bu;it `n urma unuimare cutremur, `n anul 224 `.Hr. Cu toatec[ s-au depus eforturi, ea nu a mai pututY ref[cut[. Se spunea `ntru-un oracol c[refacerea acesteia ar Y un semn r[upentru ora;, a;a c[ aceasta a fost l[sat[`n pozi\ia `n care c[zuse. Statuia serveala c[l[uzirea cor[biilor, presupun]ndu-se c[ `ntr-o m]n[ colosul \inea o tor\[ `ncare focul ardea `ncontinuu.

Farul din AlexandriaA fost considerat[ ultima din cele 7

minuni ale lumii antice ;i a servit ca ;ighid cor[biilor aZate pe mare pentru aajunge `n siguran\[ `n port. Construc\iasa a `nceput dup[ anul 297 (data exact[neYind cunoscut[ exact) ;i a durat 15ani. Lucr[rile au fost ini\iate de PtolemeuI, `ns[ acesta a murit `nainte ca lucrareas[ Ye terminat[, Yind continuat[ de Yuls[u, Ptolemeu al II-lea.

~n 331 `.Hr. Alexandru Macedon apus bazele ora;ului Alexandria care aveas[ devin[ unul din cele mai mari centreculturale ;i economice ale lumii antice.Alexandria a fost construit[ dup[planurile lui Dinocrate, arhitectul luiAlexandru. ~n fa\a ora;ului, `n paralel cu\[rmul se `ntindea insula Faros, av]nd olungime de aproximativ 3 km. Sepresupune c[ turnul a luat numeleinsulei (`n greac[ `nseamn[ p]nz[)pentru c[ \[rmurile ei sem[nau dindep[rtare cu p]nzele unei corabii. Nueste exclus nici faptul c[ pe insul[ s[ Yexistat un far din timpuri mai vechi,construit `n marmur[ pe vremea luiPtolemeu al II-lea. Se presupune deasemenea c[ insula a luat numeleturnului, numit Faros, care `n grece;te`nseamn[ “lumina soarelui”.

Dintre cele 7 minuni ale lumii, doarPiramida cea mare a lui Keops mai exist[ast[zi, iar cauza dispari\iei lor estedatorat[ nu numai catastrofelor naturale,ci ;i oamenilor ;i timpului - prin procesulde descompunere al materiei.

Dana T.

El\în ;i-a tr[it ultimii ani izolat;i supravegheat de Putin

Fostul premier rus Mihail Kassianova declarat că Boris El\în ;i-a trăit ultimiiani într-o “colivie aurită”, izolat ;isupravegheat, la ordinul succesoruluisău Vladimir Putin. “El a în\elesdeYnitiv că trăia ca un prizonier într-ocolivie aurită”, la împlinirea a 75 de anila 1 februarie 2006, spune Kassianovîntr-o carte din care Novoe Vremia apublicat fragmente luni.

“El\în a suportat cu greu faptul că afost obligat să-;i serbeze cei 75 de ani laKremlin ;i nu a;a cum dorea< liber,informal. Organizatorii au fost cei careau decis cine putea ;i cine nu putea Yinvitat”, poveste;te fostul premier.Kassianov î;i aduce aminte că atuncicând l-a sunat pentru a-l felicita, El\înera furios< “S-a plâns< «Îmi ascultătelefonul. Este greu să vezi ce seîntâmplă aici»”.

Primul premier al lui Putin, din2000 până în 2004, Kassianov mai spune

că pre;edintele le-a ordonat mini;trilorsă nu-l mai viziteze pe El\în în re;edin\asa din Gorki. “Într-o zi, la o reuniune aConsiliului de securitate, Putin mi-aspus< Zi-le mini;trilor să nu-l maideranjeze pe Boris Nicolaevici dacă nueste ceva important. Medicii se supără,spun că el este agitat după aceste vizite;i că îi trebuie lini;te, are o inimăbolnavă”.

La ultima sa întâlnire cu El\în întoamna lui 2006, fostul pre;edinte ainsistat ca oaspetele său “să schimbeperiodic telefonul, pentru a scăpa deinterceptări”, poveste;te Kassianov.“Cumpără mai multe, modele maisimple, pentru a nu regreta. Ia-l,vorbe;te, aruncă-l, ia altul”, spune el.

Purtătorul de cuvânt al lui Putin arămas luni evaziv. “Nu consider căinterviul lui Kassianov poate da materialpentru comentarii”, a declarat DmitriPeskov.

Statuia Colosul dinRodos servea lac[l[uzirea cor[biilor

De ce sunt 7 minunilelumii antice?

|N JURUL LUMII

10 Informa\ia de Duminic[/27 septembrie 2009

Bill Clinton ;i imaginea lui de “salvator al lumii”Fostul pre;edinte american

Bill Clinton ;i-a rezervat rolul de“salvator al planetei”, ladeschiderea celei de-a cincea edi\iia Ini\iativei Mondiale Clinton(CGI), care s-a desfă;urat la NewYork în paralel cu AdunareaGenerală a Na\iunilor Unite.

Pe muzică de Ylm, fostul pre;edinteamerican a urcat scările unei sceneamenajate la Sheraton Hotel, unde areloc tradi\ionala întâlnire a politicienilor,sponsorilor ;i vedetelor din întreagalume. Pe un ton relaxat, Bill Clinton amărturisit, glumind, că s-a temut că,după criza din 2008, “nimeni nu va maiveni la reuniunea” organiza\iei care îipoartă numele.

Organiza\ia lui Clinton s-aangajat să reducă emisiile dedioxid de carbon

Cu toate acestea, toată lumea a fostprezentă. Mai mult, chiar pre;edinteleBarack Obama a rostit un discurs ladeschiderea reuniunii, aYrmând că “BillClinton a contribuit la îndreptareasocietă\ii ;i a salvat via\a a milioane deoameni”.

În sala Sheraton Hotel s-au aZat, deasemenea, aproximativ 50 de fo;ti sauactuali ;eY de stat, alături de directori aiunor companii precum Coca-Cola,

Nissan, Exxon Mobil sau GoldmanSachs, în timp ce vedete de laHoolywood, printre care Matt Damonsau Demi Moore, au dat reuniunii unfarmec care nu se regăse;te la AdunareaGenerală a ONU.

Mai mult, Ini\iativa MondialăClinton se declară mult mai eYcientă ;imai rapidă ca Na\iunile Unite ;i inistă petransformarea inten\iilor în fapte.Printre altele, organiza\ia lui Clinton s-a angajat să reducă emisiile de dioxid de

carbon cu până la 60 de milioane de tone,să trateze 34 de milioane de bolnavi demaladii tropicale, să asigure o mai bunăeduca\ie pentru 10 milioane de copii ;isă asigure apă pentru trei milioane depersoane din Asia.

Reuniunea anuală a CGI a vizatextinderea legăturilor, a parteneriatelor;i strângerea de fonduri, dar îi oferă, deasemenea, o platformă extraordinară luiBill Clinton, la opt ani de la încheiereamandatului său la Casa Albă.

Summitul ONU despreschimb[rile climaticea produs poluare

Liderii mondiali prezen\i lasummitul Na\iunilor Unite privindschimbările climatice au sus\inuturgen\a măsurilor de reducere aemisiilor cu efect de seră, dar poluareaprovocată de această reuniunecontrastează puternic cu declara\iilelor. În Yecare toamnă, centrul Man-hattan-ului devine capitala mondială aconvoaielor oYciale. Fiecare lider străineste înso\it de un convoi de vehicule.Unele dintre acestea, cum ar Y convoiulpre;edintelui american Barack Obama,au 20-30 de vehicule. Este atât de lungîncât atunci când primele ma;ini dinconvoi ajung la sediul Na\iunilor Unite,ultimele s-ar aZa încă la hotel.

Poli\i;tii au blocat intersec\ii ;i auînchis străzi pentru a asigura securitatea;i a facilita mi;carea convoaielor, daraceste măsuri au făcut ca numeroasevehicule să a;tepte, imobile, trecereama;inilor oYciale, cu motoarelepornite, sporind emisiile de dioxid decarbon din aer. Scopul summituluiprivind schimbarea climatică ar puteaY astfel subminat de aceste elementeconcrete ale reuniunii oYciale.

Valéry Giscard d'Estaing recunoa;te c[ ainventat rela\ia amoroas[ cu Lady Diana

Descriind idila dintre unpre;edinte francez ;i o frumoasă,dar nefericită prin\esă britanicăamintind teribil de Lady Diana,Valéry Giscard d’Estaing “î;itransformă dorin\ele în rea-litate”, tran;ează presa britanică,iar d’Estaing admite, într-uninterviu, că a inventat faptele, nu;i decorul.

Într-o declara\ie dată cotidianului LePoint, fostul ;ef al Republicii spune, cufranche\e, că a inventat idila cu Lady Di,punctând însă că există ;i ceva real înromanul lui de dragoste, "La princesse etle président", ;i anume locurile ;idecorul. În paginile scrise liric, ValéryGiscard d'Estaing aduce în scenă rela\iaamoroasă dintre "pre;edintele" Jacques-Henri de Lambertye ;i o prin\esăbritanică, în;elată de so\. "Este un romanîn care prin\esa Diana este personajulprincipal. "Am încercat să o redau a;acum era când am cunoscut-o", spunefostul pre;edinte.

Ideea romanului i-a venit chiarprin\esei

Întrebat despre rela\iile personale cuDiana, el admite, simplu, că "a cunoscut-o pu\in" dar totu;i "într-un climat bazatpe încredere". Ideea romanului însă, îirevine chiar prin\esei, care în 1994, îipovestea despre istoriile de amor dintreconducătorii de state, impulsionându-lsă scrie despre asta. "De ce nu scrie\i ocarte despre acest subiect?", l-ar Yîntrebat Lady Diana pe pre;edintele deatunci al Fran\ei. Mai mult, în vara lui1997, poveste;te Giscard d'Estaing,prin\esa i-ar Y cerut ve;ti despre carte.":ase săptămâni mai târziu, a murit încondi\ii tragice. Am considerat că i-amfăcut o promisiune de care trebuie să măachit", poveste;te acum fostul pre;edinte.

Conform revistei britanice GoodHousekeeping, primul buchet de Zoricare a ajuns la spitalul parizian undefusese adusă lady Di după accident a fosttrimis de Valéry Giscard d'Estaing ;i so\ia

lui, Anne-Aymone.Fostul pre;edinte francez Valéry

Giscard d'Estaing î;i poveste;te istoriade iubire, într-un volum prevăzut săapară în această toamnă, care pune înscenă legătura amoroasă dintre unpre;edinte al Republicii de la mijloculanilor 80 ;i o prin\esă britanicăfrumoasă, celebră ;i nefericită în mariaj.În romanul lui Giscard, intitulat simplu"Prin\esa ;i Pre;edintele", :eful de statpoartă numele Jacques-HenriLambertye, iar femeia gândurilor sale senume;te Patricia, prin\esă de Cardi[,"ora; situat în |ara Galilor", se descrie înromanul din care Le Figaro a publicatcâteva extrase.

Cartea se deschide cu un epigrafintrigant< "Promisiune \inută", care neduce cu gândul la ideea că Valéry Giscardd'Estaing se achită de o datorie, dincolode timp. Romanul se încheie cu o frazăla fel de misterioasă< "«Mi-a\i cerutpermisiunea de a vă scrie istoria», mi-a

spus ea. «V-o dau!Dar să-mi face\i opromisiune...»".

Întâlnireadintre pre;edin-tele Lambertye ;iprin\esa Patriciaare loc la palatulBuckingham, laun dineu oYcial deînchidere a G7,"grupul celor ;ap-te state cel maiindustrializate aleplanetei", notează,cu mali\iozitate,autorul. Pre;e-dintele este văduv,iar prin\esa deneconsolat< "Zecezile înainte decăsătorie, viitorulmeu so\ a venit ;imi-a spus că are oamantă ;i că î;i vacontinua rela\iacu ea ;i după ce necăsătorim". Gis-card mărturise;tecă i-a sărutat mâ-

na ;i că prin\esa avea ochii mări\i ;iarzători.

“La Princesse et le Président”apare `n 1 octombrie

Pe măsură ce romanul avansează, semodiYcă ;i rela\ia dintre cei doi,formalismul protocolar lăsând locfamiliarită\ilor. Castelul Rambouillet,descris în cele mai mici detalii, ocupă unloc central în roman, la fel ca în via\areală, Yind cunoscute vânătorile pe carefostul pre;edinte le organiza acolo.Alături de iubirea pentru prin\esa deCardi[, aZăm chiar din primele paginiale romanului că pre;edintele Lambertyetocmai fusese reales, indiciu care nu arecum să Ye decât un exerci\iu deimagina\ie. "La Princesse et le Président",construit pe un scenariu impecabil, undeseduc\ia domne;te, va apărea la Éditionsde Fallois-XO, pe 1 octombrie.

Top 5 gafe WikipediaWikipedia a anun\at că inten-

\ionează să restric\ioneze dreptul de aedita anumite articole. Potrivit nouluisistem de editare, modiYcările făcuteoricărui articol ce se referă la persoaneîncă în via\ă vor Y moderate înainte dea Y publicate.

Msnbc a făcut un top ale celor maimari gafe Wikipedia<1. Robbie William face bani în puburimâncând animale de casă>2. David Beckham este un portarchinez din secolul XVIII>3. Tony Blair îl venerează pe Hitler>4. Nancy Zimpher, fosta pre;edintă, aUniversită\ii din Cincinnati, este ovrăjitoare care practică prostitu\ia>5. Sienna Miller a pozat nud.

Toate aceste informa\ii false auapărut pe Wikipedia, unele gafe Yiindremediate abia după jumătate de an.

Femeile din armatasuedez[ cer sutiene

speciale

Dalai Lama s-a reculesîn locul asasin[rii luiMartin Luther King

Suedezele care efectuează serviciulmilitar solicită armatei sutienecompatibile cu condi\iile de luptă,deoarece sutienele pentru sport pe caretrebuie să ;i le cumpere singure sedesprind prea u;or.

Spre deosebire de camarazii lorbărba\i, care beneYciază de lenjerie decorp corespunzătoare, cele circa 500 defemei din armata suedeză trebuie să-;iachizi\ioneze lenjeria intimă din comer\,potrivit Consiliului recru\ilor, care joacărolul unui sindicat.

“Femeile trebuie să-;i cumperesutiene pentru sport de pe pia\ă. Însăacestea nu sunt adaptate nici situa\iilorde luptă, nici celor de incendii ;i nu suntpractice. Se desprind cu u;urin\ă”, aexplicat Paulina Rehbinder, o purtătoarede cuvânt a Consiliului. Ea a criticatarmata pentru lipsa ei de paritate, într-o \ară considerată totu;i a Y foarteavansată în acest domeniu.

Din 1980, în Suedia serviciul militareste deschis ;i femeilor. Între 4 ;i 5%dintre efectivele armatei suedeze suntfemei.

Dalai Lama, liderul spiritual tibetan,s-a rugat miercuri în locul unde liderulamerican al luptei pentru drepturile civile,Martin Luther King, a fost asasinat în1968.

Dalai Lama, în vârstă de 74 de ani, s-a aZat pentru prima dată în vizită laMemphis, în Tennessee, pentru a primiacolo o distinc\ie a Muzeului Na\ional alDrepturilor Civile, din care face parteMotelul Lorraine, unde liderulafroamerican a fost asasinat. În fa\ajurnali;tilor, Dalai Lama a caliYcat vizitasa drept "foarte emo\ionantă", după ce adepus un material alb pe locul undeMartin Luther King a fost ucis. "În acela;itimp, evenimentele istorice ne dauconvingeri", a subliniat el.

Această vizită a marcat începutul uneicălătorii de două săptămâni a lui DalaiLama în Statele Unite, în cursul căreia elar urma să participe la numeroase discu\iipe tema spiritualită\ii, dar nicio întâlnirenu este prevăzută cu pre;edinteleamerican Barack Obama.

China se opune cu vehemen\ă caDalai Lama, pe care îl acuză de separatism,să aibă întâlniri cu lideri străini.

Prin\ul Victor Emmanuel de Savoiaa fost trimis în justi\ie pentru corup\ie,a anun\at magistratul italian însărcinatcu acest dosar. Fiul ultimului rege alItaliei, în vârstă de 72 de ani, a fostarestat în 16 iunie 2006 pentru co-rup\ie, jocuri trucate ;i proxenetism. Ela stat în închisoare timp de osăptămână, după care a fost plasat înarest la domiciliu la Roma, după ce ;i-a recunoscut par\ial faptele, potrivitmagistra\ilor. Prima audiere a fostYxată pentru 21 decembrie.

Această trimitere în justi\ie a fostcerută de Parchet, în cadrul scandaluluiSavoiagate< potrivit acuzării, VictorEmmanuel ar Y corupt func\ionaripentru a ob\ine autorizarea instalăriiunor jocuri video ;i ar Y favorizatspălarea de bani în mai multecazinouri. 12 persoane au fost arestateîn această anchetă. Mo;tenitor al Caseide Savoia ;i nepot al regelui Victor-Emmanuel al III-lea, el locuia înElve\ia, unde s-a mutat familia sa dupăce a fost exilată din Italia, din cauzacolaborării cu regimul fascist.

Emmanuel de Savoia,trimis în justi\iepentru corup\ie

Mafia italian[folosea un crocodilpentru intimidareUn crocodil care ar Y fost folosit de

un lider maYot italian pentru intimidareacelor care nu vroiau să-i plătească taxăde protec\ie a fost conYscat de poli\i;tiidin sudul Italiei, în urma unei perchezi\iidomiciliare.

Reptila are aproape doi metrilungime ;i 40 de kilograme, Yind găsităîn locuin\a unui lider maYot din ora;ulCaserta. Crocodilul era \inut pe o terasă;i hrănit cu iepuri vii, în văzul tuturorvecinilor. Liderul maYot a fost acuzat deposesie ilegală de animale.

Maurizio Vallone, ;eful depar-tamentului italian antimaYe, a spus căanimalul era \inut într-o zonă restric-\ionată a terasei respective, supra-vegheată cu ajutorul unor camere video.Proprietarul locuin\ei este suspectat că arpretinde taxe de protec\ie în Caserta,unde maYa Camorra este foarte activă.OY\erii nu au găsit, însă, nicio armă ladomiciliul liderului interlop.

Se joacă nouă reprize, în Yecare o echipă Yind, pe rând, la bătaie și în aparare. De regulă echipa oaspete bate prima,iar gazdele au ultimul cuvânt. Unitatea de bază a jocului este duelul dintre pitcher și omul de la bătaie, să-l numim “hitter”. SPORT

M

27 septembrie 2009/Informa\ia de Duminic[ 11

În aceste zile au loc în Italiafazele Enale ale Cupei Mondialede baseball, turneu transmis înRomânia de Eurosport 2, iar înStatele Unite se apropie de Enalsezonul regulat al ligii pro-fesioniste MLB, playoG-ulurmând să înceapă săptămânaviitoare. Cu această ocazie văoferim un articol despre baseball,acest joc aparent simplu, darcomplex în detalii, un material cea fost publicat pe blogul sub-semnatului și de care s-au folositși comentatorii Eurosport îndocumentarea lor.

Terenul are forma unui arc de cerc.La colțul dinspre “potcoava” tribunei eun pătrat cu latura de 27,5 metri, marcatde un pentagon neregulat cu latura marede 45 cm (“home plate” sau “casa”) și detrei săculeți pătrați cu latura de 38 cm,numiți “baze”. Liniile ce unesc casa șiprima, respectiv a treia bază seprelungesc până la tribună și delimiteazăspațiul de joc. Raza arcului de cercvariază între 90 și 130 de metri, terenulYind delimitat de ziduri mai mult saumai puțin înalte. Fiecare stadion majorare caracteristici speciYce (de pildă laSan Francisco în dreapta terenului emarea, și multe mingi lovite într-acolocad in apă, iar la Chicago gardul e naturalși mingile se mai pierd prin tufe).

În mijlocul pătratului se aZăsanctuarul aruncătorului (acesta numit“pitcher”), un mic deal artiYcial cuînălțimea maximă de 25 cm și raza de 5,5m. În vârf există o bandă de cauciuc decare piciorul pitcherului trebuie să seatingă la momentul aruncării. Distanțadintre această bandă și “casă“ este de18,5 m.

Mingea are o circumferință de 23 cmși o greutate de 142 grame. Bâta are olungime maximă de 1,06 m și diametrulmaxim este de circa 8 cm, cântărind camun kilogram. Pentru seniori bâtele suntfăcute din lemn masiv și (din păcate) sefolosesc și ca arme.

Componența unei echipeLotul cuprinde 25 de jucători (13

“hitteri” și 12 pitcheri, din care 5 titulari,ceilalți rezerve). În teren intră doar 9când echipa se aZă în apărare, repartizațiîn locuri bine deYnite. Primul, evident,e pitcherul. Apoi avem un “catcher”poziționat în spatele casei și însărcinat cuprinderea mingilor și cu alegerea tipuluide aruncare. Există apoi 4 “inYelders”<unul la prima bază, unul la a doua, puținlateral dreapta, unul între bazele 2 și 3,numit “shortstop”, un fel de “libero” cumari sarcini defensive, și în Yne un omcare acoperă baza a treia. Restul de 3jucători își împart suprafața dintre pătratși marginea terenului.

Regulile joculuiSe joacă nouă reprize, în Yecare o

echipă Yind, pe rând, la bătaie și înaparare. De regulă echipa oaspete bateprima, iar gazdele au ultimul cuvânt.Unitatea de bază a jocului este dueluldintre pitcher și omul de la bătaie, să-lnumim “hitter”. Pitcherul aruncă, iarmingea trebuie să treacă printr-o zonă delovire (“strike zone”) situată deasupra“casei”, între genunchii și pieptulhitterului. Arbitrul de la casă apreciazădacă mingea a trecut sau nu prin zonă.Hitterul poate încerca să lovească mingeasau o poate lăsa să treacă, dacă considerăcă ea nu a nimerit zona. Așadar, la oaruncare se poate întâmpla unul dinurmătoarele lucruri<- mingea trece prin zonă, hitterul nuîncearcă să lovească (“strike looking”)>- mingea nu trece prin zonă, hitterul nuîncearcă să lovească (“ball”)>- hitterul încearcă să lovească și rateazăcomplet contactul cu mingea (“strikeswinging”)>- hitterul încearcă să lovească, atingemingea, dar ea cade în spatele liniilor demargine (“foul”, se consideră strike cuexcepția cazului când hitterul are deja 2“strike”-uri împotriva sa, caz în care i semai dă o șansă)>- hitterul lovește mingea în teren.

Dacă pitcherul aruncă patru mingiaiurea (“ball”), hitterul avansează laprima bază (“walk”). La fel dacă e lovitde o aruncare. Mai are dreptul să alergela prima bază, pe riscul lui, dacă rateazăcontactul cu mingea având 2 strike-uriîn cont, iar mingea atinge pământul.Dacă se ob\in 3 “strikes”, hitterul eeliminat (strike-out).

Dacă mingea e pusă în joc, hitterul eobligat să alerge spre prima bază. Dacăajunge acolo înaintea mingii, rămâne peloc sau poate avansa spre a doua.Principiul e să ajungi la o bază `nainteamingii. O bază poate Y ocupată de unsingur jucător al echipei în atac.

Un hitter care a pus mingea în joceste eliminat dacă<- mingea e prinsă din zbor de unadversar>- mingea lovită pe jos e prinsă și ajungela bază înaintea lui>- el încearcă să ajungă la o bază fără a Yobligat, mingea ajunge înaintea lui șiapărătorul îl atinge>- mingea trece pe la o bază underespectivul e obligat să meargă, pentrucă are un coleg în spate.

Când un atacant ajunge cu bineînapoi la casă, avem un “run” (turcomplet) și echipa lui primește un punctpe tabelă. Dacă mingea iese din terenYind lovită pe sus și în spațiul de joc,avem un “home-run” și toți atacanții careerau la baze, inclusiv cel ce a lovit,punctează. Dacă mingea e lovită în teren,atinge pământul și sare afară, seavansează din oYciu cu două baze.

O repriză durează până sunteliminați trei atacanți. La Ynal se adunăpunctele. Dacă gazdele conduc, nu maitrec la bătaie în ultima repriză. Dacă eegal, se continuă cu câte o repriză deprelungiri (oaspeții bătând primii), pânăse obține un învingător. Recordul înmaterie l-au stabilit Pawtucket Red Soxși Rochester Red Wings, care au jucat 35

de reprize într-un meci.

FinețuriUn tip special de lovitură e “bunt”-

ul, o atingere ușoară a mingii, de regulăînspre zona dintre pitcher și baza 3. Unbunt care merge în spatele terenului seconsideră strike întotdeauna.

Dacă o minge lungă e prinsă dinzbor, cel ce a lovit e eliminat, dar colegiilui de la baze pot încerca să avanseze (periscul lor), însă numai după ce mingea afost prinsă, nu înainte.

În timp ce pitcherul își pregăteștearuncarea, un atacant aZat la o bazăpoate încerca să avanseze la următoarea(“să o fure”). Dacă reușește să ajungăînaintea mingii, rămâne acolo. Dacă ieiun avans prea mare și mingea ajunge labază înainte să apuci să te întorci ești deasemenea eliminat.

Există o diferență majoră între celedouă ligi principale din MLB. ÎnNational League pitcherul este parte aatacului și e obligat să își încerce noroculla bătaie, în timp ce în American Leaguelocul său în atac e luat de un specialist albâtei.

Structura MLBSunt 30 de echipe în MLB, 16 în

National League și 14 în AmericanLeague, Yecare ligă având trei divizii(East, Central, West). O echipă joacă 162de meciuri `n 6 luni (27 pe lună - văimaginați că un fan își poate urmăriechipa aproape zilnic, este sportul devară prin excelență), caliYcându-se în

playo[ prima clasată din Yecare divizieși echipa cu cele mai multe victoriiclasată pe locul 2 în divizia ei. În playo[uldin octombrie există “Divisional Series”(3 din 5), apoi “Championship Series” (4din 7) care determină reprezentantaYecărei ligi în marea Ynală “WorldSeries” (4 din 7). În World Series și înperioada de joc între ligi de la începutulverii, în Yecare meci se aplică regulileligii din care face parte echipa gazdă.Fiecare franciză din MLB are asociate omulțime de echipe din ligile inferioare,prin care își rodează tinerele talente.Marile vedete pot câștiga zeci de milioanepe an, dar un tânăr are salariul controlatîn primii ani de carieră. Existăcampionate puternice în America Latină,Asia și chiar Europa (Olanda, Italia,Germania), care dau jucători de elităligilor americane.

***Cam asta ar Y povestea cu baseball-

ul, un sport simplu și cuceritor dacă te-a prins, în care avem și noi un campionat(cu echipe din sud și din Moldova) șidestul de mulți pasionați). Se pare căoina noastră semăna cu acest joc învechime, până când au fost schimbateregulile în anii ‘50. Echipa României aratat de puțin caliYcarea la Euro 2008, iartransmisiile Eurosport, în care am avutbucuria să Yu amintit nu o dată, vor facecu siguranță ca românii să îndrăgeascăși mai mult acest sport ce devine încet,dar sigur, unul cu impact mondial.

Vasile A.

Baseball -pasiuneasportiv[american[ce cucere;telumea

12 Informa\ia de Duminic[/27 septembrie 2009

Julia Roberts – p[zit[ de 350de oameni `narma\i `n India

Patrick Swayze<„Moartea te pune fa\[în fa\[ cu sufletul t[u”

„Vei aZa cine e;ti cu adevărat doaratunci când va trebui să înfrun\imoartea”, scria actorul Patrick Swayze încartea lui, “ce Time Of My Life”, careva Y lansată în Statele Unite pe 29septembrie. “Moartea te dezbracă de totce este superYcial ;i te pune fa\ă în fa\ăcu adevărata ta persoană, cu suZetul tău.”

“Via\a mea era grozavă, în decembrie2007, când boala s-a declan;at. Eramimplicat într-un nou proiect, serialul TV„ce Beast”, mă bucuram de a doua lunăde miere alături de so\ia mea Lisa ;ia;teptam cu nerăbdare să văd ce îmirezervă viitorul”, a mărturisit Swayze încartea sa.

Actorul a făcut dezvăluiri privindprimele semne ale bolii ;i timpul petrecutîn spitale. “Lisa a vrut să petrecem lini;ti\iultima zi din via\a noastră normală,înainte să încep tratamentele. Mi-a spus

că mă iube;te ;i a stat lângă mine toatănoaptea. A doua zi, doctorul m-a anun\atcă am cancer pancreatic. :tiam că aceastăboală este incurabilă ;i te omoarărepede”. “Când î\i auzi sentin\a, î\i vin înminte atât de multe lucruri - te întrebi dece \i se întâmplă tocmai \ie. Cu ce ai gre;itsă meri\i asta”. Timp de un an ;i jumătatePatrick Swayze s-a zbătut să trăiască.“Am învă\at că indiferent ce se vaîntâmpla, nu voi renun\a niciodată laso\ia mea Lisa, la planurile noastre”.

Actorul în vârstă de 57 de ani a muritpe 16 septembrie, Yind înconjurat defamilie. El urmase un tratament intens,care părea să dea roade ;i promitea chiarcă se va întoarce pe marile ecrane. Dinpăcate starea lui de sănătate s-a agravatîn ultimele săptămâni. El fusese externatîn urmă cu câteva zile, după ce doctoriis-au declarat învin;i.

Filmul dedicat lui MichaelJackson va avea premierasimultan în mai multe ora;e

Filmul “cis is it”, ce includeînregistrări de la ultimele sale repeti\ii;i colaje cu imagini surprinse în culise,va Y lansat simultan în peste 15 ora;edin întreaga lume, luna viitoare. „cisIs It” va avea premiera pentru marelepublic pe 28 octombrie ;i va rula doardouă săptămâni. Chiar dacă Ylmele dela Hollywood se bucură frecvent depremiere în mai multe ora;e din lume,acestea sunt rar simultane”, au declaratreprezentan\i ai Sony Pictures.

Astfel, “cis Is It” va avea premierasimultan, pe 27 octombrie, în peste 15ora;e, inclusiv New York, Rio de

Janeiro, Londra, Berlin, Seul.Evenimentele de lansare vor includetransmisiuni prin satelit de laHollywood, prezentând vedetele caresosesc pe covorul ro;u la premiera dinLos Angeles. Premiera londoneză vaavea loc pe 28 octombrie, imediat dupămiezul nop\ii, ora locală.

Compania AEG Live ;i SonyPictures au semnat, la începutul luniiaugust, un acord pentru producereaacestui Ylm ce va include imagini dintimpul repeti\iilor lui Michael Jacksonpentru seria de 50 de concerte pe careurma să le sus\ină la O2 Arena din

Londra, din 13 iulie.Sony Pictures a plătit 60 de

milioane de dolari pentru a achizi\ionadrepturile asupra acestor imagini.Compania AEG Live de\ine aproape100 de ore de înregistrări din timpulrepeti\iilor lui Jackson.

În marile ora;e ale lumii, Sony vaamplasa ecrane gigant pe care vor Ytransmise prin satelit imagini de lapremiera din Los Angeles adocumentarului. O mul\ime de starurisunt a;teptate să aducă un ultimomagiu megastarului stins din via\ă pe25 iunie.

Actri\aa reu;it s[-i supere pe indieni din

cauza faptului c[ ;i-a angajat nu mai pu\in de 350de paznici `narma\i, anun\[ Splash News. Ea se aF[ `n

India pentru a Elma la pelicula “Eat, Pray, Love”. Localnicii aufost sup[ra\i deoarece din cauza Elm[rilor nu li s-a mai permis

accesul `ntr-un templu hindus. “Este o perioad[ de s[rb[toare ;i artrebui s[ Em l[sa\i s[ ne vizit[m templul”, a declarat un localnic. Cu toateacestea, un poli\ist a declarat ferm faptul c[ nimeni nu poate `nc[lcaregulile care sunt foarte stricte. Pe parcursul ;ederii `n India, Roberts

este p[zit[ non-stop ;i se deplaseaz[ `n ma;ini blindate sau cuelicopterul. Actri\a locuie;te `ntr-un palat luxos situat la o or[ de

Dehli. Duminica trecut[, dup[ terminarea Elm[rilor, JuliaRoberts ;i cei trei copii ai ei s-au `nt]lnit cu Swami

Dharam Dev, ;eful templului `n care seElmeaz[ “Eat, Pray, Love”.