instrumente si aparate topografice nc

of 13 /13
1 M8-INSTRUMENTE SI APARATE TOPOGRAFICE Suport Curs şcoala postliceală Anul I 8.2. INSTRUMENTE ŞI APARATE PENTRU MĂSURAREA UNGHIURILOR Instrumentele cu ajutorul cărora se măsoară unghiurile orizontale si verticale poartă denumirea generală de goniometre, iar cele folosite în geodezie şi topografie se numesc teodolite şi tahimetre. Teodolitul este un aparat care se foloseşte numai la măsurarea valorilor unghiulare ale direcţiilor orizontale între două sau mai multe puncte din teren, precum şi a înclinării unghiulare a acestor direcţii cu precizie mare (2 cc …10 cc ) şi foarte mare (0, 2 cc …2 cc ). Teodolitele sunt utilizate în lucrările de determinare a reţelelor geodezice de triangulaţie, de îndesire a acestor reţele, în trasarea pe teren a proiectelor şi la urmărirea comportării construcţiilor, adiîn cadrul ridicărilor geodezice şi ale topografiei inginereşti. Principalele tipuri de theodolite c a r e au fost folosite in ţara noastră sunt: Zeiss Theo 010 şi 010A; Wild T 2 ,T 3 şi T 4 ; Kern DKM 3; Elta-Zeiss seria E. Tahimetrul este un aparat care se foloseşte atât la măsurarea unghiurilor orizontale şi verticale, dar cu o precizie mai mi(20 cc …1 c ), cât şi la măsurarea indirectă a distanţelor, pe cale optică. Tahimetrele fiind de o precizie mai misunt utilizate în cadrul lucrărilor topografice curente, în care, precizia pe care o asigură este suficientă. Principalele tipuri de tahimetre, denumite uneori şi teodolite-tahimetre, care au fost folosite în ţara noastră sunt: Dahlta seria 010, 020; Zeiss Theo 030,020; 020A; 020B; 080; 080A; Wild T 1A; Wild T16; MOM T-D2; Freiberger, Meopta, Salmoyraghi; Zeiss Elta seria E; Rec Elta cu calculator şi înregistrare internă a datelor măsurate pe teren. După modul de citire al gradaţiilor pe cercurile orizontale şi verticale, teodolitele şi tahimetrele se grupează în docategorii: a. Teodolite de construcţie clasică (de tip vechi), la care cercurile gradate sunt metalice,iar efectuarea citirilor se face cu ajutorul unor lupe sau microscoape fixate în vecinătatea cercurilor; b. Teodolite moderne (de tip nou), la care cercurile gradate sunt din sticlă, acoperite etanş, iar efectuarea citirilor se face printr-un sistem optic, centralizat în câmpul unui singur microscop, fixat pe lunetă. c. Teodolite cu î nregistrare fotografia gradiilor unghiulare , din care, se exemplifiteodolitul Wild T 3 ; d. Teodolite-tahimetre, cu afişaj electronic ,fără înregistrare intera unghiurilor şi distanţelor: tahimetrul de rutină Zeiss-Elta 50; tahimetrul de precizie Zeiss-Elta 3; e. Teodolite-tahimetre , cu afişaj electronic şi înregistrare automata internă adatelor, pe bandă magnetică, fiind denumite şi staţii totale de măsurare, din care se menţionează următoarele tipuri realizate de firma Zeiss- Oberkochen Rec Elta 5; Rec Elta 15; Rec Elta 13 C şi altele. Cu toată diversitatea tipurilor constructive de teodolite şi tahimetre, se consideră că schema generală de construcţie şi principalele rţi componente sunt, în general, aceleaşi dar cu deosebiri esenţiale în ceea ce priveşte tehnologia de realizare şi caracteristicile constructive. În acest sens, se menţionează utilizarea tipurilor de teodolite, în lucrările de triangulaţie, cu

Upload: alexandru-vespa

Post on 29-Sep-2015

79 views

Category:

Documents


11 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

teu

TRANSCRIPT

  • 1M8-INSTRUMENTE SI APARATE TOPOGRAFICE

    Suport Curs coala postliceal Anul I8.2. INSTRUMENTE I APARATE PENTRU MSURAREA

    UNGHIURILOR

    Instrumentele cu ajutorul crora se msoar unghiurile orizontale si verticale poart denumireageneral de goniometre, iar cele folosite n geodezie i topografie se numesc teodolite itahimetre.

    Teodolitul este un aparat care se folosete numai la msurarea valorilor unghiulare aledireciilor orizontale ntre dou sau mai multe puncte din teren, precum i a nclinrii unghiulare aacestor direcii cu precizie mare (2cc10cc) i foarte mare (0, 2cc2cc).Teodolitele sunt utilizate n lucrrile de determinare a reelelor geodezice de triangulaie, de ndesirea acestor reele, n trasarea pe teren a proiectelor i la urmrirea comportrii construciilor,adic n cadrul ridicrilor geodezice i ale topografiei inginereti.Principalele tipuri de theodolite c a r e au fost folosite in ara noastr sunt: Zeiss Theo 010 i010A; Wild T2,T3 i T4; Kern DKM 3; Elta-Zeiss seria E.

    Tahimetrul este un aparat care se folosete att la msurarea unghiurilor orizontale iverticale, dar cu o precizie mai mic (20cc1c), ct i la msurarea indirect a distanelor, pe caleoptic. Tahimetrele fiind de o precizie mai mic sunt utilizate n cadrul lucrrilor topograficecurente, n care, precizia pe care o asigur este suficient.Principalele tipuri de tahimetre, denumite uneori i teodolite-tahimetre, care au fost folosite nara noastr sunt: Dahlta seria 010, 020; Zeiss Theo 030,020; 020A; 020B; 080; 080A; Wild T 1A;Wild T16; MOM T-D2; Freiberger, Meopta, Salmoyraghi; Zeiss Elta seria E; Rec Elta cu calculator inregistrare intern a datelor msurate pe teren.Dup modul de citire al gradaiilor pe cercurile orizontale i verticale, teodolitele i tahimetrele segrupeaz n dou categorii:

    a. Teodolite de construcie clasic (de tip vechi), la care cercurile gradate suntmetalice,iar efectuarea citirilor se face cu ajutorul unor lupe sau microscoape fixate nvecintatea cercurilor;

    b. Teodolite moderne (de tip nou), la care cercurile gradate sunt din sticl, acoperite etan,iar efectuarea citirilor se face printr-un sistem optic, centralizat n cmpul unui singur microscop,fixat pe lunet.

    c. Teodolite cu nregistrare fotografic a gradaiilor unghiulare , din care,se exemplific teodolitul Wild T3;

    d. Teodolite-tahimetre, cu afiaj electronic , fr nregistrare intern a unghiurilori distanelor: tahimetrul de rutin Zeiss-Elta 50; tahimetrul de precizie Zeiss-Elta 3;

    e. Teodolite-tahimetre , cu afiaj electronic i nregistrare automataintern adatelor, pe band magnetic, fiind denumite i staii totale de msurare, din care semenioneaz urmtoarele tipuri realizate de firma Zeiss- Oberkochen Rec Elta 5; Rec Elta 15; RecElta 13 C i altele.

    Cu toat diversitatea tipurilor constructive de teodolite i tahimetre, se consider c schemageneral de construcie i principalele pri componente sunt, n general, aceleai dar cu deosebirieseniale n ceea ce privete tehnologia de realizare i caracteristicile constructive.n acest sens, se menioneaz utilizarea tipurilor de teodolite, n lucrrile de triangulaie, cu

  • 2puterea de mrire a lunetei de 40x-60x, iar n lucrrile topografice a tipurilor de teodolite itahimetre, cu puterea de mrire a lunetei de 25x-30x.

    8.2. SCHEMA DE CONSTRUCIE I PRILE COMPONENTE ALE UNUITEODOLIT DE TIP CLASIC

    Teodolitele i tahimetrele de tip clasic sunt prevzute cu cercuri gradate din metal i dispozitive decitire a unghiurilor cu vernier, microscop cu tambur i altele, iar cele moderne sunt prevzute cu cercurigradate din cristal i dispozitive de citire a unghiurilor formate din microscop cu reper, cu scri ialtele. n schema de construcie a unui teodolit-tahimetru de tip clasic, se includ urmtoarele pricomponente principale i auxiliare, ce sunt redate n seciunea schematic din figura 4.1.1. Ambaza - este o prism triunghiular care se sprijin pe 3 uruburi de calare (15) avnd rolulde susinere a aparatului i de fixare a acestuia pe msua trepiedului prin urubul pomp (16).2. Limbul sau cercul orizontal - este un disc metalic al crui perimetru este argintat si divizat ngrade sexagesimale sau centesimale. La teodolitele moderne, este format dintr-un cerc inelar desticl, cu diametrul variind ntre 50 i 250 mm, fixat pe un suport metalic. Pe limb se citescvalorile unghiulare ale direciilor orizontale din fiecare punct de staie.Micarea limbului poate fi blocat cu urubul de blocare a micrii generale (12) prin intermediulaxului metalic vertical cu care face corp comun.3. Alidada cercului orizontal - este un disc metalic, concentric cu limbul, fiind susinut de axulplin ce intr n axul tubular al limbului. Discul alidadei are la extremitatea lui dou deschideridiametral opuse unde sunt fixate vernierele sau alte tipuri de citire, a cror estimare se poate facecu ajutorul unor lupe sau microscoape (10). Micarea alidadei n plan orizontal se poate blocaprin intermediul urubului de blocare al micrii nregistratoare (13).4. Furcile de susinerea lunetei, sunt dou piese metalice, fixate cu un capt pe alidad, cu careface corp comun, iar pe captul superior se sprijin dispozitivul de susinere al axei de rotaie alunetei. Pe una din furci se afl urubul de blocare a micrii lunetei (14) i cel de micare fin,iar pe cealalt furc se gsete fixat o nivel toric numit nivel zenital (9), cu ajutorul creiase orizontalizeaz indicii zero de pe cercul vertical (eclimetru).

    Fig.8.1. Seciune schematic a unui teodolit de tip clasic1.Ambaza; 2. Limbul sau cercul orizontal; 3. Alidada sau cercul alidad; 4. Furcile de susinere a

  • 3lunetei; 5. Eclimetrul sau cercul vertical; 6. Alidada cercului vertical; 7. Luneta topografic; 8.Nivele toric de calare orizontal; 9. Nivela zenital; 10. Lupe sau microscoape pe cerculvertical; 11. Lupe sau microscoape pe cercul vertical; 12. urub de blocare a micrii generale;13. urub de blocare a micrii lunetei; 14. urub de blocare a micrii lunetei; 15. urub decalare sau orizontalizare; 16. urub pomp sau de fixare a teodolitului pe msua trepiedului;17. Msua trepiedului5. Eclimetrul sau cercul vertical, se realizeaz din acelai material i este gradat n acelaisistem sexagesimal sau centesimal ca i limbul. Pentru msurarea unghiurilor verticale, eclimetrultrebuie s se roteasc solidar cu luneta n plan vertical iar linia indicilor de citire trebuie s fie nplanul orizontal (h h!). Aducerea indicilor de citire 0-0 n plan orizontal, se realizeaz princalarea nivelei zenitale (9) cu ajutorul urubului de fin calare.Citirea unghiurilor pe eclimetru (5) se face cu ajutorul a dou verniere gradate pe cercul adidadvertical (6), prin intermediul a dou lupe sau microscoape.6. Alidada cercului vertical, este un disc metalic , concentric cu eclimetrul prevzut cu doudeschideri diametral opuse pe care s-au gradat vernierele de citire a unghiurilor verticale.7. Luneta topografic , este un dispozitiv optic care servete la vizarea de la distan

    a semnalelor topografice asigurnd mrirea i apropierea obiectelor vizate.8. Nivele de calare, servesc la verticalizarea si orizontalizarea aparatului.

    a. Nivela toric este format dintr-o fiol de sticl n forma de tor, nchis ermetic iumplut incomplet cu alcool.

    b. Nivela sferic este alctuit dintr-o fiol n form de cilindru, nchis la parteasuperioar printr-o calot sferic, pe care se gsesc gradate 12 cercuri concentrice.n fiola umplut cu lichid volatil, se formeaz o bul circular care este protejat de o carcasmetalic, fiind fixat pe alidada ce servete la orizontalizarea aproximativ a teodolitului laaezarea n punctului de staie.

    8.3. AXELE I MICRILE UNUI TEODOLIT DE TIP CLASIC

    n schema de principiu a unui teodolit se disting urmtoarele trei axe constructive (fig8.2).a. Axa principal sau vertical ( V -V ) este axa ce trece prin centrul limbului,

    fiind perpendicular pe acesta VV! aa!. n jurul axei VV se rotete aparatul n plan orizontal(rotaia r1). n timpul msurtorilor, axa VV trebuie s fie vertical, confundndu-se cuverticala punctului topografic de staie.

    Fig.8.2. Axele i micrile unui teodolit de tip clasicb. Axa secundar sau orizontal (OO ) este axa ce trece prin centrul eclimetrului,

  • 4fiind perpendicular pe aceasta (OOee). n jurul axei orizontale OO, se rotete luneta mpreuncu eclimetrul n plan vertical (rotaia r2).cu eclimetrul n plan vertical (rotaia r2).

    c. Axa de vizare a lunetei ( LL ) este axa ce trece prin centrul optic al obiectivului(COV) i intersecia firelor reticulare, care permite vizarea riguroas a punctelor matematiceale semnalelor topografice.Pe lng cele 3 axe constructive, fiecare nivel toric sau sferic a teodolitului dispune de o axsau directrice (DD), care prin operaia de calare a nivelei va fi adus ntr-o poziie orizontal.Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc cele trei axe sunt urmtoarele:

    - axa principal s fie perpendicular pe axa secundar VV OO, pentru ca luneta s seroteasc n plan vertical;

    - axa de vizare s fie perpendicular pe axa secundar LL OO, care asigur rotaia nplan vertical a lunetei;

    - cele trei axe trebuie s se ntlneasc ntr-un singur punct numit punctul matematic alaparatului.Teodolitul dispune de micri, n plan orizontal i vertical:

    a) Micarea n plan orizontal (rotaia r1) este micarea aparatului n jurul axei principaleVV unde distingem:

    - micarea general, cnd limbul se rotete mpreun cu alidada, fiind acionat de unurub macrometric (12) i un urub de micare fin micrometric;

    - micarea nregistratoare, cnd limbul este fix i se mic doar alidada cu dispozitivul decitire, fiind acionat de un urub macrometric (13) i un urub micrometric.

    b) Micarea n plan vertical (rotaia r2), cnd se mic doar luneta mpreun cu eclimetrul,n jurul axei secundare (OO!), fiind acionat de un urub de blocare (14) i un urub de micarefin (fig 8.2).

    4.4. TIPURI CONSTRUCTIVE DE TEODOLITE CLASICE

    n funcie de libertile de micare ale limbului i alidadei, teodolitele se clasific nurmtoareletipuri constructive:

    a) Teodolite simple limbul este fixat pe ambaz, putndu-se roti numai alidada.Aparatul dispune numai de micarea nregistratoare, fapt ce nu permite posibilitatea introduceriiunor valori unghiulare pe anumite direcii, fiind de construcie mai veche.

    b) Teodolite repetitoare care dispun att de micarea nregistratoare ct si de micareageneral, ceea ce face posibil fixarea unei anumite valori unghiulare pe limb, pe o direcie dat.Acest tip repetitor este caracteristic teodolitelor de precizie mai mic (tahimetre).

    c) Teodolite reiteratoare sunt teodolitele moderne care dispun numai de micrinregistratoare. Introducerea unei valori unghiulare pe o direcie dat, se realizeaz prin rotireaindependent a limbului cu ajutorul unui urub reiterator, fr rotirea alidadei. Acest tip reiteratoreste caracteristic teodolitelor de nalt precizie.

    4.5. DISPOZITIVE DE CITIRE A UNGHIURILOR

    Cercurile gradate ale teodolitului sunt divizate pn la uniti de grade sau zeci de minute.Pentru mrirea preciziei de citire a unghiurilor au fost realizate dispozitive de citire, careasigur estimarea precis a unei fraciuni din cea mai mic diviziune de pe cercul gradat, pn lanivel de minute i secunde.

  • 5Dup principiul de construcie a dispozitivelor de citire distingem: Dispozitive mecanice: vernierul circular; Dispozitive optice: microscop cu reper; microscop cu scri; microscop cu coinciden;

    microscop cu nregistrare fotografic; Dispozitive electronice: microscop cu nregistrare intern;

    Dispozitivul de citire se compune din partea optic de observare, care poate fi lup sau microscopi dispozitivul propriu-zis, care poate fi vernier sau scri. nainte de efectuarea citirilor pe cercurilegradate, trebuie s se determine urmtoarele elemente:

    modul de gradaie a cercului (sexagesimal sau centesimal); sensul de nscriere a gradelor (de la stnga la dreapta sau de la dreapta la stnga); valoarea celei mai mici diviziuni de pe cercul gradat (D); precizia de citire, care se obine cu relaia:

    p D diviziunea cea mai mic de pecerc

    n numrul diviziunilor de pe dispozitivul de citire citirea pe cercul gradat:

    C PI PIIn care:

    PI - citirea direct pe cerc, reprezint gradele i fraciunile ntregi de grade citite pe cerc,fa de indicele zero al dispozitivului de citire;

    PII - citirea prin estimare reprezint fraciunea din cea mai mic diviziune de pe cercestimat cu ajutorul dispozitivului de citire.

    a) Microscopul cu reper este un dispozitiv optic al teodolitelor de precizie mic din seriaZeiss Theo 120, Theo 080 i Theo 080 A. Pe o plac de sticl fixat n cmpul microscopului s-agravat un reper r, a crui imagine se suprapune peste imaginile diviziunile cercurilor gradate:limb (Hz) i eclimetru (V), ce apar concomitent n cmpul microscopului montat pe furca aparatului(fig 8.3).

    Fig.4.3. Microscopul cu reper

    Pentru executarea citirilor se identific urmtoarele elemente:- sistemul de gradaie;- sensul de nscriere a gradelor;- cea mai mic diviziune de pe cerc;- precizia de citire pe cercul gradat :

    g cp D 1 100 10cn 10 div 10

    Citirea pe cercul orizontal sau limb (Hz):- se citesc gradele din stnga reperului: 317g;- se numr diviziunile ntregi pn la reper (7 diviziuni), care se nmulesc cu 10c,

    obinndu-se, (7 diviziuni x 10c);

  • 6- se determin prima parte a citirii: PI = 317g 70c 00cc;- se determin partea a doua a citirii, prin estimarea cu ochiul liber a fraciunii de

    diviziune pn la reper: : PII=8c 00cc.- se calculeaz citirea total: C = PI + PII = 317g 78c 00cc.

    Citirea pe cercul vertical sau eclimetrul (V) se face n mod asemntor, obinndu-se: C = PI + PII= 212g 09c 00cc.

    b) Microscopul cu scri utilizat n cazul teodolitelor-tahimetre Zeiss Theo 030; Theo020; Theo 020A i Wild T6, se bazeaz pe urmtorul principiu constructiv:

    Pe o plac de sticl, fixat n cmpul microscopului sunt dispuse dou scrie divizatefiecare n 100 pri egale pentru sistemul centezimal i 60 diviziuni pentru sistemul sexagesimal,a cror imagine apare n mod independent n dou ferestre corespunztoare celor dou cercurigradate: limb (Hz) i eclimetru (V) (fig.8.3).

    Fig.8.3 Microscopul cu scri

    Din punct de vedere practic are loc o suprapunere a imaginilor scrielor, care rmn fixe, cuimaginile diviziunilor limbului (Hz) i eclimetrului (V) care se schimb. Prin construcie, imaginilescriei se proiecteaz exact peste o diviziune de pe cercul gradat.

    c

    Precizia scriei este dat de relaia: p D 100 1c

    n 100La efectuarea citirii, prima parte (PI) este reprezentat de valoarea gradului a crui diviziune sesuprapune peste scri, iar partea a doua (PII), se obine nmulind numrul de diviziuni citite pescri cu precizia de 1c, care s-au citit de la zero i pn la linia gradului respectiv:

    - pe cercul orizontal sau limb (Hz):C PI PII 352

    g.00c 6c.50cc 352g.06c.50cc

    - pe cercul vertical sau eclimetru (V):g c c cc g c ccC PI PII 129 .00 3 .00 129 .03 .00

  • 78.6. ANEXE ALE TEODOLITELOR CLASICE I MODERNE

    Pe lng parile componente prezentate anterior, teodolitele, mai dispun de urmtoarele pieseauxiliare:

    a) Trepiedul constituie stativul aparatului n punctul de staie fiind compus din treipicioare de susinere confecionate din lemn, prevzute cu saboi de metal pentru nfigerea n sol,avnd lungimea fix la tipurile mai vechi i culisabil la cele noi. La partea superioar a celor treipicioare se gsete msua trepiedului, pe care se fixeaz aparatul cu ajutorul urubului pomp.

    b) Firul cu plumb const dintr-o greutate de form conic suspendat de un fir, care seatrn sub urubul pomp, servind la centrarea aparatului n punctul de staie, marcat prin ruisau borne.

    La unele aparate, firul cu plumb a fost nlocuit de o pies numit baston de centrare, careeste compus din dou tuburi metalice ce culiseaz unul fa de cellalt. Tubul interior se prinde laurubul pomp, iar cel exterior se prelungete pn la ru sau born, iar verticalizarea se face cuo nivel sferic.

    - Teodolitele moderne de precizie sunt prevzute cu un sistem de centrare optic, compusdintr-o prism triunghiular, o plac pe care este gravat un cercule i un ocular. Razele ce trecprin lunet sunt reflectate de prisma sub un unghi de 100g. Sistemul luneta ocular este fixat subambaz, fiind paralel cu limbul, iar prisma ce reflect razele de lumin trebuie s corespund cuaxa principal-vertical a teodolitului VV. n acest moment cerculeul se proiecteaz pe cuiulruului sau pe reperul bornei.

    c) Busola indic direcia Nm i d posibilitatea msurrii pe teren a orientrilor magneticea direciilor vizate.n funcie de orientarea magnetic se poate calcula orientarea geografic, dac se cunoateunghiul de declinaie magnetic.n cazul teodolitelor moderne, busola a fost nlocuit cu un declinator, ce se compune dintr-un acmagnetic aezat ntr-un tub sau ntr-o cutie dreptunghiular. Declinatorul i luneta sunt orientatepe direcia Nm atunci cnd capetele acului vin n coinciden.

    8.7. AEZAREA TEODOLITULUI IN PUNCTUL DE STATIE

    n vederea efecturii msurtorilor unghiulare i liniare, teodolitul trebuie s fie aezat n punctultopografic de staie, marcat la sol printr-un ru sau printr-o born, care din punct de vedere practiccuprinde urmtoarele operaiuni:a. Instalarea teodolitului n punctul de staie cuprinde urmtoarele faze:

    - se fixeaz trepiedul deasupra punctului de staie, la o nlime corespunztoare nlimiioperatorului;

    - se scoate teodolitul din cutie i se fixeaz cu ajutorul urubului pomp pe platformatrepiedului;

    - se suspend firul cu plumb de crligul existent n ambaz si se aduce n modaproximativ deasupra punctului de staie.b. Centrarea teodolitului n staie, se realizeaz prin urmtoarele operaii:

    - se urmrete din ochi ca msua trepiedului s fie aproximativ orizontal i se face ocalare provizorie a instrumentului n staie;

  • 8Fig.8.4. Centrarea teodolitului

    - se fixeaz picioarele trepiedului n sol prin apsare pe saboi, verificndu-se stabilitateaacestuia i modul de strngere a uruburilor trepiedului;

    - se aduce firul cu plumb pe verticala punctului topografic de staie, reprezentat de centrulruului sau de reperul bornei;

    - perfecionarea centrrii se face prin slbirea urubului pomp i deplasarea teodolitului peplatforma trepiedului pn cnd se aduce firul cu plumb pe reperul de la sol, dup care se strngedin nou urubul pomp.c. Calarea teodolitului n staie.Este operaia de verticalizare a axei principale VV, ce se realizeaz cu nivela toric, fixat pe alidadi cu cele trei uruburi de calare, pe baza urmtoarelor operaiuni:

    Fig.8.5. Calarea teodolitului

    - se rotete alidada, pn cnd nivela toric se aduce n poziia I-a, paralel cu direciadat de uruburile 1 i 2;

    - se acioneaz simultan i n sens invers de cele dou uruburi 1 i 2, pn cnd bulanivelei este adus ntre cele dou repere;

    - se rotete alidada cu circa 100g, aducndu-se nivela toric n poziia a II-a,perpendicular pe poziia I-a;

  • 9- se acioneaz numai de urubul de calare 3 si se aduce bula nivelei torice ntre repere.Se repet cele dou operaii de dou-trei ori pn cnd bula nivelei rmne ntre repere,

    n orice poziie de rotire n plan a teodolitului. Dac bula de aer a nivelei torice nu rmne ntrerepere, seefectueaz operaia de rectificare cu jumtate din urubul de rectificare i jumtate din uruburilede calare.

    8.8. VIZAREA SEMNALELOR TOPOGRAFICE

    Prin operaia de vizare a semnalelor topografice se aduce intersecia firelor reticulare pesteimaginea semnalului topografic al punctului vizat din teren, care cuprinde urmtoarele dou faze:a. Punerea la punct a lunetei, prin care se realizeaz clarificarea firelor reticulare n funcie dedioptriile ochiului operatorului:

    - se vizeaz cu luneta spre un fond deschis (cer sau perete alb);- se privete prin ocular i se rotete manonul acestuia, pn cnd firele reticulare se vd

    distinct i clar;

    b. Punerea la punct a imaginii obiectului vizat, cuprinde urmtoarele operaii:- se ndreapt luneta n direcia semnalului vizat i cu ajutorul dispozitivului de ctare,

    fixat pe lunet, se aduce luneta pe direcia acestuia i se blocheaz micrile lunetei n planorizontal i n plan vertical;

    - se privete prin ocularul lunetei i se acioneaz de manonul sau urubul de focusare pncnd se realizeaz claritatea imaginii semnalului topografic al punctului vizat.

    c. Vizarea semnalului pentru masurarea unghiurilor orizontalen funcie de tipul semnalului topografic, se procedeaz la vizarea acestuia n vederea msurriiunghiurilor orizontale, pe baza efecturii urmtoarelor operaii (fig.8.6.):- se aduce imaginea semnalului n cmpul lunetei (fig.8.6.a);- se aduce intersecia firelor reticulare peste imaginea semnalului, folosindu-se uruburile de finmicare a lunetei n plan vertical (fig.8.6.b) i a alidadei cercului orizontal n plan orizontal(fig.8.6.c).

    Fig.8.6. Vizarea semnalului topografic (jalon)Vizarea semnalelor topografice, se face n cazul msurrii unghiurilor orizontale prin aducereainterseciei firelor reticulare pe baza jalonului, a mirei topografice, a reperului balizei topograficesau a unei piramide (fig.8.7).

  • 10

    Fig.8.7. Vizarea semnalului topografic pentru unghiuri orizontalea) pe mir; b) pe baliz; c) pe piramid

    d. Vizarea semnalului pentru msurarea unghiurilor verticalen cazul cnd se msoar unghiuri verticale de pant, vizarea semnalului topografic se face cufirul reticular orizontal la o nlime corespunztoare nlimii operatorului din punctul de staie(fig.8.8.a).Pentru alte unghiuri verticale care nu sunt unghiuri de pant, vizarea se face cu firul reticularorizontal la nlimea semnalului topografic redat in figura 8.8.b., pentru o turl de biseric i nfigura 8.8.c, pe piramid.Din punct de vedere practic vizarea unui semnal topografic se face cu o singur poziie a luneteisau cu ambele poziii, iar corespunztor fiecrei vizri, se efectueaz citirea valorilor unghiularepe cercul orizontal i pe cercul vertical.

    Fig.8.8. Vizarea semnalului topografic pentru unghiuri verticalea) pe mir; b) pe baliz; c) pe piramid

    8.9. TAHIMETRE ELECTRONICE

    8.9.1. Consideraii generale

    Tahimetrele electronice denumite i staii inteligente sau staii totale, reprezint o generaie noude aparate care cuprind realizri de vrf ale mecanicii fine, ale electronicii i ale opticii.Concepia constructiv a unui astfel de tahimetru reunete n cadrul unei singure uniti portabile,de dimensiunile i aspectul unui teodolit obinuit, componentele necesare msurrii cu ajutorulundelor electromagnetice a urmtoarelor elemente:

    - unghiuri orizontale i verticale;- distane nclinate i / sau distane reduse la orizont;- coordonate rectangulare relative X i Y;- diferene de nivel H.

    Din punct de vedere practic elementele unghiulare i liniare menionate mai sus, se msoar, ntrepunctul de staie i punctul vizat iar pe baza programului de calcul se determin n teren,distanele reduse la orizont, coordonatele relative X, Y i H i coordonatele absolute X, Y, H

  • 11

    ale punctelor de drumuire precum i a punctelor radiate.Staiile totale de msurare dispun de un centru de memorie propriu i de o memorie exterioar,precum i de o serie de programe de calcul specifice msurtorilor topo-geodezice care suntutilizate n ridicrile topografice.Datele msurate i calculate sunt memorate i apoi transferate n memoria unui calculator, undecu ajutorul unor programe de prelucrare se determin componentele grafice, ce se deseneaz nsistem automatizat cu plotere ataate la calculator. Utilizarea tahimetrelor electronice nmsurtorile topo-geodezice asigur obinerea datelor de teren n form digital i automatizareaprocesului de prelucrare, arhivare i editare a bazei de date.Tahimetrele electronice au fost concepute i realizate de ctre diverse firme constructoare, dintrecare, se remarc firmele: Zeiss Oberkochen, din Germania; Leica Heerbrugg, din Elveia;Sokkia Japonia i altele.

    8.9.2. Principalele pri componente ale tahimetrului electronic REC ELTA 13C ZEISS

    Tahimetrul electronic Rec Elta 13C (fig.8.9.) este compus din tahimetrul propriu-zis i o unitatede calcul i de memorie a datelor, unde se disting urmtoarele pri componente:

    - un cerc orizontal i unul vertical, electronice;- o lunet i distomatul pentru msurarea distanelor.- un ecran cu patru linii de afiaj cu cte 40 de caractere fiecare, avnd rezoluia de 240x30

    pixeli;- o tastatur format din 24 taste (butoane) cu funcii multiple;- interfa RS 232 C de comunicaie cu computerul i memorie interschimbabil Mem E;- memorie intern de 500 linii;- memorie extern cartel PCMCIA 1Mb;- generator de semnal acustic;- acumulatori de alimentare de 4.8 V i 2 Ah.

    Fig. 8.9. Staia total REC ELTA 13 CM ZEISS

    Transferul datelor msurate i memorate n unitatea REC E, se face fie on-line cu ajutorulinterfaei la echipamentul periferic, n teren sau la birou, fie off-line la convertorul DACE cuajutorul memoriei interschimbabile Mem E.

  • 12

    8.9.3. Modul de lucru cu tahimetrul electronic Rec Elta 13 C

    n vederea executrii msurtorilor de teren, cu tahimetrul electronic Rec Elta 13 C, se vor parcurge,urmtoarele etape:

    1. Iniializarea tahimetruluiDup instalarea n staie (centrare, calare) aparatul se pornete apsnd tasta ON, aprnd peecran denumirea aparatului.Pentru a se putea lucra cu Rec Elta 13C, este necesar s se iniializeze cercul orizontal i cerculvertical. Se iniializeaz, mai nti, cercul vertical prin micarea lunetei n sus i n jos,urmrindu-se ecranul i rspunznd la indicaiile existente pe acesta (toate prescripiile sunt n limbaromn).

    Iniializare V1Balans telescopic

    Iniializare V2Balans telescopic

    Apoi se iniializeaz cercul orizontal, micnd tahimetrul n plan orizontal, urmrind mesajele peecran.

    Iniializare HzRotire instrument

    2. Introducerea datelor iniiale pentru msurarePentru nceperea msurtorilor, ntr-un punct de staie se vor introduce cu ajutorul tastelor INP iENT urmtoarele date:

    - nlimea aparatului n staie;- constanta adiacent a prismei;- temperatura aerului; presiunea aerului; scara 1000000, care reprezint de fapt raportul

    dintre distana calculat din coordonate i distana msurat n teren ntre aceleaipuncte;

    - constanta PPM (-5000, 5000).3. Moduri de msurare.Pentru executarea msurtorilor n teren aparatul dispune de urmtoarele programe:

    Programul MSURARE Realizeaz msurarea urmtoarelor elemente liniare i unghiulare din teren: distana

    nclinat ntre aparat i prism; unghiul orizontal sau orientarea; unghiul vertical. Realizeaz calculul direct pe teren a urmtoarelor elemente: distana redus la orizont;

    coordonatele relative (X i Y) i diferena de nivel (Z ) dintre aparat i punctul vizat.

    Programul COORDONATEAcest program d posibilitatea executrii drumuirilor tahimetrice sprijinite sau n circuit nchis,pornindu-se de la punctele staionate de coordonate cunoscute i calculndu-se direct n terencoordonatele punctelor de drumuire i a celor radiate. De asemenea, prin definirea punctelor unuicontur msurat, se calculeaz direct suprafaa conturului considerat.

  • 13

    Programul SPECIALCu ajutorul acestui program se realizeaz lucrri de topografie inginereasc: trasri dealiniamente, unghiuri, pante, racordri de aliniamente, taluze, suprafee de seciuni transversaleetc.

    Programul RECTIFICRI / SETAREAcest program d posibilitatea operatorului s aleag unitile de msur folosite pentrumsurtorile din teren. De asemenea, se pot verifica, cu acest program, parametrii de funcionareai aparatului Rec Elta 13C.

    Programul TRANSFER DATEAcest program realizeaz transferul reciproc de date dintre aparat i un PC, imprimant, modem,band magnetic etc.

    Program EDITORCu acest program se efectueaz modificarea i completarea nregistrrilor realizate n teren.Program DOS PCExistena acestui program i d posibilitatea operatorului topograf s utilizeze programele idatele aflate n memoria exterioar a aparatului de pe cartela magnetic PCMCIA.