figuri cursuri esn i nc
DESCRIPTION
ESN nAVIGATIETRANSCRIPT
1
Fig.1.1 Giroscopul de laborator
2
Fig. 1.2. Mişcarea de rotaţie
Vectorul viteză unghiulară ( ) are ca suport axa de rotaţie şi sensul este dat de regula
burghiului drept (sensul de înaintare al burghiului drept când este rotit în sensul de rotaţie
al giroscopului).
Vectorul ( ) se scrie:
kk
3
• 1. 3. Proprietăţile giroscopului liber
• A. Inerţia (stabilitatea) giroscopului
Fig. 1.3 Proprietatea de stabilitate
• Alegând axa de simetrie ca axă Oz a triedrului mobil, solidar cu
rigidul, Mx= 0, My=0, Mz=0,şi de asemenea J1=J2, ec. lui Euler
devin 0231 zy
x JJdt
dJ
4
• B. Precesia giroscopului (Efectul giroscopic)
• Momentul cinetic , orientat în lungul axei de rotaţie, are
scalarul unde s-a notat cu J momentul de inerţie în
raport cu axa de rotaţie şi cu viteza unghiulară, foarte mare.
• Presupunem că asupra giroscopului
acţ. forţa ext. aplicată într-un
punct A de pe axa de rotaţie Ox
• Momentul acestei forţe în rap.cu
punctul fix O va fi al cărui
scalar este Mo=Fd . În baza
teoremei mom. cinetic
• sau
Fig. 1.4 Precesia giroscopului
• unde este vit. liniară a vârfului vectorului
K
JK
F
0M
VMdt
Kd0
dtMdK
0
K
v
V
5
• Asupra giroscopului acţionează
forţa F în planul OXZo , care dă
naştere momentului My după
axa Oy.
• Ec tehnice ale giroscopului devin
• Integrând a doua ec. pt. t=0 rezultă
• Rezolvând în raport cu obţinem
Fig. 1.5 Nutaţia giroscopului
• Înlocuind pe şi împărţind la coef. lui obţinem
cu soluţia parţială
iar sol. ec. omogene are forma
yMHI
0
HI
0;0 00
I
H
I
M
I
H y
2
2
2H
IM y
r
02
2
I
H
qtCqtC sincos 21
6
Fig. 1.6 Componentele vitezei unghiulare diurne a
Pământului
7
Fig. 1.7 Mişcarea aparentă a axei giroscopului
8
Fig. 1.8 Traiectoria axei giroscopului datorită mişcării
aparente
9
Fig. 2.1 Coborârea centrului de greutate al giroscopului
10
Fig. 2.2 Ataşarea vaselor comunicante cu mercur
11
Fig. 2.3 Acţionarea electromagnetică a girocompasului
12
Fig. 2.4 Fixarea indicatorului Fig. 2.5 Variaţia întrefierului
de girocompas indicatorului
13
• Reluctanţa magnetică în fier este mică şi poate fi neglijată.
Deasemeni se neglijează fluxul de dispersie, considerând numai
reluctanţele magnetice ale întrefierurilor, schema echivalentă a
circuitului magnetic va fi:
• Se aplică teoremele lui
Kircoff în circuitul din fig. 2.6.
Fig. 2.6 Circuitul magnetic
echivalent complet
21
220 RmRmU mm
110 RmRmU mm
1122 RmRm
12
12
21
RmRm
Rm
21
12
RmRm
Rm
14
Fig. 3.1 Oscilaţiile neamortizate
15
Fig. 3.2 Oscilaţiile periodice neamortizate faţă de meridian
• T = perioada oscilaţiilor neamortizate (perioada pendulului
gravitaţional)
16
Fig. 3.3 Analiza analitică a oscilaţiilor
17
Fig. 3.4 Dispunerea amortizorului hidraulic
18
Fig. 3.5 Înclinarea amortizorului hidraulic
19
Fig. 3.6 Diagrama oscilaţiilor amortizate
20
• viteza de precesie principală proporţională cu unghiul
înclinare faţă de planul orizontal şi cu sensul spre E sau W funcţie
de sensul de înclinare
• viteza de precesie suplimentară proporţională cu surplusul de
ulei în unul din vase şi cu sensul spre E sau W funcţie de vasul în
care este surplus de ulei
• Când girocompasul nu este alimentat girosfera care este
suspendată în lichid are o uşoară flotabilitate negativă şi cade pe
fundul sferei de urmărire, punctul de suspensie nu mai este în
centrul geometric al girosferei ci în partea
inferioară a sa (fig. 3.7), punctul O2.
Fig. 3.7 Poziţia girosferei în interiorul
sferei de urmărire când girocompasul
nu este alimentat
03
V
4V
21
Fig. 3.8 Diagrama de orientare în meridian
22
Fig. 3.9 Deplasarea centrului de greutate la girocompasul
cu mercur
23
Fig. 3.10. Apariţia precesiei suplimentare la înclinarea
axului girocompasului
24
Fig. 3.11. Oscilaţiile amortizate ale girocompaselor cu
vase comunicante cu mercur
25
Fig. 3.12. Oscilaţiile amortizate ale girocompasului electromagnetic
26
Fig.4.1. Apariţia erorii de viteză
27
Fig. 4.2 Determinarea erorii de viteză
aN Dsin
28
Fig. 4.3 Corectorul automat cu discuri
29
Fig. 5.1 Componentele acceleraţiei inerţiale
30
Fig. 5.2 Deplasarea balistică Ma - meridianul adevărat;
Mg1 - meridianul giro corespunzător vitezei navei înainte de manevră;
Mg2 - meridianul giro corespunzător vitezei navei la terminarea manevrei.
Mx1 - meridianul indicat de girocompas la terminarea manevrei
31
Fig. 5.3 Componentele vitezei navei pe meridian
32
Fig. 6.1. Eroarea inerţială de gadul I
33
Fig. 6.2 Acţiunea acceleraţiei inerţiale asupra
uleiului din dispozitivul hidraulic
34
Fig. 6.3. Traiectoria axului girocompasului
sub influenţa acceleraţiei inerţiale
35
Fig. 6.4. Eroarea inerţială pentru diferite latitudini
36
Fig. 6.5. Dispozitivul Fig. 6.6. Acceleraţia de
întrerupere a amortizării de balans
37
Fig. 6.7 Influenţa acceleraţiei de balansasupra
girocompasului
38
Fig. 6.8. Eliminarea erorii de balans
39
7. Sisteme funcţionale ale girocompaselor
• Schema bloc a unui girocompas este prezentată în fig. 7.1:
E.S. - elementul sensibil;
S.A. - sistem de alimentare;
S.U. - sistem de urmărire transf. giraţia navei în semnal electric, îl
amplifică şi alim. motorul de giraţie
S.T.S. - sistem de transmisie sincronă;
S.R. - sistem de răcire, rol de
menţinere a temp constante
S.S. - sistem de semnalizare,
semnalizează abaterile de
tensiune
Fig. 7.1 Schema bloc
girocompas
40
Fig. 7.2 Secţiune prin giromotor
41
• În fig. 7.3a. sunt reprezentate
următoarele elemente:
1 - lagărul braţului vaselor cu mercur;
2 - flanşa de fixare a jumătăţilor
de carcasă;
3 - şurub pentru fixarea
greutăţilor de echilibrare;
4 - nivelă;
5 - fereastră pentru verificarea
sensului de rotaţie;
6 - locaş de bronz aş lagărelor
axului principal xx;
7 - capacul locaşului;
8 -rulmentul axului orizontal yy.
Fig. 7.3.a Elementul sensibil monogiroscopic
42
• În fig. 7.3b. sunt reprezentate:
1 - inelul vertical;
2 - fusurile axului orizontal yy;
3 - lagărul de ghidare inferior;
4 - suporţii greutăţilor de compensare;
5 -greutăţile de compensare;
6 - adaosuri pentru fixarea roţilor
de contact;
7 - suporţi pentru rotiţele de contact;
8 - cablu de suspensie din sârmă
de oţel.
Fig. 7.3.b Elementul sensibil monogiroscopic
43
În fig. 7.4a. sunt reprezentate:
1 - girocamera;
2 - inel vertical;
3 - lagărul axului orizontal xx;
4 - suportul greutăţilor de compensare;
5 - greutăţile de compensare;
6 - suportul traductorului de urmărire;
7 - traductorul de urmărire;
8 -cablul de suspensie;
9 - cuiul de ghidare interior.
Fig. 7.4.a Suspensia cardanică a elementului sensibil monogiroscopic
44
În fig. 7.4b. sunt reprezentate:
1 - girocamera;
2 - inelul vertical;
3-fereastra pentru observarea
spirei torului;
4 - locaşul pentru lagărul axului torului;
5 - colector de ulei;
6 - prezon pentru greutatea de echilibrare;
7 - cablu suspensie;
8 - şurub de blocare.
Fig. 7.4.b Suspensia cardanică a elementului sensibil monogiroscopic
45
• În fig. 7.5a sunt reprezentate:
1 - inelul de urmărire;
2 - bucşa suspensiei de sârmă;
3 - lagărul fusului vaselor cu mercur;
4 - placa pentru suportul roţii dinţate azimutale.
Fig. 7.5 a Inelul de urmărire al elementului sensibil
monogiroscopic cu mercur
46
• În fig. 7.5 b. sunt reprezentate:
1 - inel de urmărire;
2 - traductor de urmărire;
3 - roată dinţată azimutală;
4 - suportul roţii dinţate azimutale;
5 - cârlig de blocare;
6 -lagăr de ghidare inferior;
7 - căpăcelul capacului suspensiei
de sârmă;
8 - roza;
9 -lagărul radial;
10 - inelul colectorului electric de contact.
Fig. 7.5 b Inelul de urmărire al elementului sensibil monogiroscopic cu mercur
47
• În fig. 7.6. sunt reprezentate:
1 - suport metalic;
2 - vase din oţel care conţin mercur;
3 - greutăţi de echilibrare;4 - fus;
5 - tub de legătură (comunicant);
6 - braţul vaselor comunicante.
Fig. 7.6 Sistemul vaselor comunicante
48
• În fig. 7.7a. sunt reprezentate:
1 - flanşa inferioară (postament);
2 - suport;
3 - capac;
4 - geam.
Fig. 7.7 a Suportul şi cadrul girocompasului cu mercur
49
• În fig. 7.7 b. sunt reprezentate:
1 - cadru;
2 - cap de cruce;
3 - suport;
4 - bucşă;
5 - perii de contact;
6 - motor de urmărire;
7 - sesizor;
8 - corector;
9 - placă de distribuţie;
10 - lagărele inelului cardanic;
11 - inel de drum.
Fig. 7.7 b Suportul şi cadrul girocompasului cu mercur
50
Fig. 7.8 Secţiune prin elementul sensibil bigiroscopic
51
• Giromotoarele sunt dispuse astfel ca centrul de greutate al
girosferei să fie coborât faţă de centrul geometric pentru obţinerea
efectului de pendul, iar axele principale (Ox) formează între ele un
unghi de 900. (legătura antiparalelogram).
• În fig. 7.8. sunt reprezentate următoarele elemente:
1 - arc;
2 - tubul de aerisire al amortizorului hidraulic;
3 - lagărul axei verticale a girocamerei;
4 - vasul amortizorului;
5 - tubul de curgere al uleiului din amortizorul hidraulic;
6 - electrodul rotund;
7 - lagărul principal al axei rotorului;
8 - stator;
9 - tor;
10 - lagărul radial-axial al axei verticale a girocamerei;
52
11 -dispozitivul de întrerupere al amortizării;
12 -ulei pentru ungerea rulmenţilor;
13 - dop pentru scoaterea aerului;
14 - electrod polar inferior;
15 - bobina de centrare;
16 - fitile pentru ungere;
17 - girocameră;
18 -electrod polar superior;
19 - dop pentru introducerea hidrogenului;
20 - pârghie;
21 -braţ;
22 - giromotoare.
• Sfera se confecţionează din tablă de alamă cu grosimea de circa 0,5 mm, este construită din două calote sferice inegale, superioară şi inferioară lipite între ele cu cositor.
• Girosfera este acoperită cu ebonită pentru a o izola electric de lichidul de susţinere prin care se face alimentarea.
53
Fig. 7.9 Dispozitivul hidraulic
54
Fig. 7.10. Dispunerea electrozilor pe girosferă şi sfera
de urmărire
55
Fig. 7.11 Sfera de urmărire
56
Fig. 7.12. Centrarea cu o bobină de centrare
57
Fig. 7.13. Centrarea cu două bobine de centrare
58
Fig. 7.14. Centrarea cu două bobine şi pernă de mercur
59
Fig. 7.15. Centrarea cu pernă de mercur şi pivot central
60
Fig. 7.16. Alimentarea girosferei
61
Fig. 8.1 Formarea rezistenţelor dintre electrozii de urmărire
62
Fig. 8.2 Schema simplificată a sistemlui de urmărire
63
Fig. 8.3 Sistem de urmărire în punte cu inductanţe
64
Fig. 8.4 Suspendarea elementului sensibil cu fir de oţel
65
Fig. 8.5 Dispunerea traductorului inductiv
Fig. 8.6 Schema simplificată a sistemului
de urmărire cu traductor inductiv
67
Fig. 8.7 Circuitul echivalent simplificat al traductorului
inductiv
68
Fig. 8.8 Modificarea întrefierului la giraţia navei
69
Fig. 8.9 Schema de conexiuni a selsinelor în regim de indicator
70
Fig. 8.10 Transmisia sincronă în curent continuu
71
Fig. 8.11. Vedere generală, secţiune şi schema electrocinematică a repetitorului
72
l. selsin repetitor;
2. tambur canelat;
3. ghidaje;
4. cărucior;
5. diagramă de înregistrare;
6. peniţă de drum;
7. peniţă pentru cadrane
8. tambur de antrenare;
9. tambur debitor;
10. tambur colector;
11. discul cadranelor;
12. resort elicoidal;
13. roţi dinţate;
14. curea transmisie;
15. motoraş de timp.
Fig. 8.12 Schema cinematică a înregistratorului cu tambur
73
1. braţul peniţei de drum;
2. ghidaje;
3. camă;
4. bielă;
5. resort
Fig. 8.13 Schema cinematică a înregistratorului cu camă (simplificată)
74
Fig. 8.14 Secţiune prin termostat
75
Fig.8.15 Funcţionarea termostatului
76
77
78
(SRG) – repetitor giro (TR) – traductorul de reacţie
(TI) – traductorul de intrare ( ) – tensiunea de eroare
(Ui) – tensiune de intrare (EE) – elementul de execuţie
(CD) – comparatorul diferenţiar (IC) – instalaţia cârmei
(Ur) – tensiunea de reacţie inversă
Fig. 10.1. Pilotul automat, schema bloc
U
79
(RG) repetitorul giro (A) amplificatorul
(TP) traductorul proporţional (ME) mecanismul de execuţie
(ED) elementul de derivare (IC) instalaţia cârmei
(EA) elementul de adaptare (TR) traductorul de reacţie
(EI) elementul de integrare (G) girocompasul
(S) elementul de sumare (N) nava
(CD) comparatorul diferenţial
Fig. 10.2 Pilotul automat PID, schema bloc
80
11. Elemente caracteristice piloţilor automaţi
11.1. Traductoare proporţionale pentru piloţi automaţi
• La bordul navei pilotul automat este dispozitivul cu ajutorul căruia
se automatizează instalaţia de guvernare.
• Se folosesc piloţi automaţi proporţionali (P); proporţionali
derivativi (PD) şi proporţionali, integrativi, derivativi (P.I.D). Ca
urmare în cadrul pilotului automat se folosesc traductoare
proporţionale care au rolul de a transforma unghiul de abatere al
navei de la drum în semnal electric care variază între anumite
limite ale variaţiei unghiului de abatere al navei de la drum (fig.
11.1).
Fig. 11.1 Caracteristica de
ieşire a traductorului proporţional
81
Fig. 11.2 Schema electrică a T.R.L
Fig. 11.3 Caracteristica de ieşire a TRL
82
Fig. 11.4 Graficul variaţiei mărimilor şi
83
Fig. 11.5 Graficul variaţiei mărimii pe timpul revenirii navei la drum
Fig.11.6 Variaţia optimă a mărimilor şi pe perioada revenirii navei la drum şi a cârmei în ax
84
Fig.11.7 Schema tahogeneratorului
Fig. 11.8 Circuite CR derivative
85
Fig. 11.9 Amplificator derivativ
86
Fig. 11.10 Circuite integrative
Fig. 11.11 Amplificator operaţional integrativ
87
Fig. 11.12 Schema de principiu a redresorului sensibil la fază
88
Fig. 11.13 Comparator diferenţial
89
a) b) c)
Fig. 11.14 Circuitul logic SAU
a) b)
Fig. 11.15 Circuitul logic ŞI
90
Fig. 11.16 Circuitul logic NU
a) b) c)
Fig. 11.17 Circuitul logic SAU-NU
91
a) b) c)
Fig. 11.18 Circuitul logic ŞI-NU; a) simbol de reprezentare; b) schema de principiu cu diode şi tranzistor(LDT); c) schemă de
principiu cu tranzistori(LTT)
92
Fig. 11.19 Modulul de bază ŞI-NU realizat sub formă de circuit integrat (LTT)
Fig. 11.20 Realizarea circuitelor logice fundamentale cu ajutorul circuitului ŞI-NU
93
Fig. 12.1 Fenomenul curbării Fig. 12.2. Fenomenul curbării
undelor - vara undelor - iarna
94
Fig. 12.3 Cristalul de cuarţ Fig. 12.4 Fenomenul de
piezoelectricitate direct
z
i i
95
Fig. 12.5 Fenomenul de piezo- Fig.12.6 Alungirea barei în câmp
electricitate invers magnetic constant
96
Fig. 12.7 Fenomenul de magneto-stricţiune invers
97
H1 - adâncimea apei de la linia de plutire;
H - adâncimea apei sub vibratori;
h - adâncimea vibratorilor sub linia de plutire (pescajul navei).
Fig. 13.1. Principiul măsurării adâncimilor
98
I - indicatorul de adâncime; V.E - vibratorul de emisie;
Ig. - înregistratorul de adâncime; V.R - vibratorul de recepţie;
G.I - generatorul de impulsuri; A - amplificatorul.
Fig. 13.2. Schema bloc a sondei ultrason
99
1-tolă 6-dop purjare
2-garnitură cauciuc 7- presetupă
3-carcasă 8-capac
4-miez magnetic 9-şurub fixare în bordajul navei
5-înfăşurare de excitaţie
Fig.13.3. Vibrator tip bandă
100
a) –înfăşurare b) - secţiune prin vibrator
1-cutie de legături 7-bordajul navei
2-recipient 8-suport axial
3-capac 9- apă
4-oscilaţii acustice 10-reflector cu pereţi dubli
5-cauciuc 11- dop umplere cu apă
6-miez magnetic cilindric
Fig. 13.4. Vibrator inelar
101
1 – disc 6 – contacte
2 – reductor 7 – came
3 – motorul electric 8 – bec cu neon
4 – regulatorul automat 9 – secundarul transformatorului rotitor
5 – scală 10 – primarul transformatorului rotitor
Fig. 13.5 Construcţia indicatorului analogic
102
1- termocatodul (K)
2 - electrodul modulator (W)
3 - anodul accelerator (A1)
4 - bobina de focalizare (B)
5 - bobinele de deviaţie XX şi YY
6 - ecranul luminescent (E)
7 - stratul de grafit (G).
Fig. 13.6 Elementele tubului catodic
103
OP - oscilator pilot; DA - dispozitiv afişare;
DF - divizor de frecventă; BC - bloc de comandă;
FI - formator de impulsuri; A - amplificator;
CP - circuit poartă; GI - generator de impulsuri;
NZ - numărător zecimal; T - traductor.
Fig.13.7 Schema bloc a indicatorului digital
104
1-sensul de deplasare al echogramei 5-riglă metalică
2-placă metalică 6-peniţa de înregistrare
3-echogramă 7-rolă
4-sensul de deplasare al peniţei 8-curea de antrenare
Fig. 13.8 Sensurile de deplasare ale peniţei şi ecogramei
105
a
1-electromotorul de acţionare; 5 -dispozitivul de înscriere;
2 - regulatorul automat de turaţii; 6- mecanismul de antrenare a ecogramei;
3 -reductorul de turaţii; A - amplificator;
4 - dispozitivul de comandă a G.I. generator de impulsuri.
emisiei;
Fig.13.9 Înregistratorul de adâncime cu înscriere circulară
A
106
1 – amplificator 7 - riglă de înregistrare
2 - motorul de acţionare 8 - tambur de scriere
3 – came 9 - tambur colector
4 - generatorul de impulsuri 10 - tambur de antrenare şi strângere
5 – ecograma 11 - contacte de emisie
6 – tambur debitor
Fig. 13.10 Înregistrator cu tambur cu spiră
107
1 – ecogramă 6 – generatorul de impulsuri
2 – riglă metalică 7 – sursa de alimentare peniţă
3 – rolă de antrenare 8 – placă metalică
4 – magneţii 9 - micro contact
5 – peniţă
Fig. 13.11 Înregistrator cu bandă