cnee centrul national pisa raport

CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE CENTRUL NAŢIONAL PISA

OECD PISA

PROGRAMUL INTERNAŢIONAL OECD PENTRU

EVALUAREA ELEVILOR

Programme for International Student Assessment - PISA

RAPORTUL CENTRULUI NAŢIONAL Ciclul de testare 2008-2009

Bucureşti, 2011

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Programul internaţional OECD pentru evaluarea elevilor : Raportul Centrului Naţional : ciclul de testare 2008-2009 : Bucureşti, decembrie 2010 = Programme for international student assessment PISA / Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Bucureşti, Centrul Naţional PISA. - Bucureşti : Euro Standard, 2011 ISBN 978-606-92009-6-4 371.26 Editura Euro Standard – www.eurostandard.ro © Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, 2011

Programul internaţional OECD pentru evaluarea elevilor

Pag. 3 din 172

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Centrul Naţional PISA

CUPRINS:

Executive Summary ................................................................... 5

I. Introducere ............................................................................... 7 OECD PISA 2009 în România – Date de bază ............................. 9

II. Contextul politicii educaţionale. Specificul Programului PISA/OECD .............................................................................. 10

III. Cadrul teoretic şi aplicativ al programului PISA 2009 .............. 19 IV. Standardele tehnice PISA şi responsabilităţile V. Centrului Naţional PISA din România ....................................... 39 VI. Eşantionarea şcolilor şi a elevilor în PISA 2009 ........................ 48 VII. Rezultate generale pentru ciclul de testare PISA 2009 ............. 60

VIII. Concluzii. Implicaţii pentru politica educaţională .................. 127 IX. Organizarea întâlnirii de lucru a managerilor naţionali de

proiect PISA 2009, Bucureşti, 7-11 decembrie 2009 ............... 134

X. Referinţe ............................................................................... 140 XI. ANEXE ................................................................................... 141


Pag. 5 din 172


Executive Summary The Programme for International Student Assessment (PISA), developed jointly by the OECD countries together with partner countries evaluates the quality, equity and efficiency of school systems in about 70 countries all over the world. PISA is operated in 2 year cycles, each 3 years, starting in 2000, with a prospective planning until 2015, according to the OECD secretariat, responsible for the political aspects of this international evaluation programme of the 15 year old performances in three major domanins: Reading, Mathematics and Sciences. Romania is participating in PISA since the first cycle, called PISA 2000. One testing cycle is formed by two consecutive years, the first being dedicated to the Field Trial, and the second one to the Main Study. Both Field Trial, and Main Study are compulsory for each participating country. The testing instruments were administered in Romania one year later than the main study, in 2001, as a group of 11 countries joining PISA as the PISA+ countries. PISA 2000 was focusing on reading literacy of 15-year-olds, as the major domain, but the testing instruments covered also, as secondary assessment domains, the matematical literacy, and the scientifical literacy of youngsters approaching their compulsory education. Romania did not participate in PISA 2003, the following evaluation cycle, when the major domain was Mathematics, but successfully participated in PISA 2006, when the major domain was Sciences, and in 2009, when the major domain was again Reading. The OECD-PISA 2009 cycle of this international programme was conducted in Romania between September 2007 and December 2010, according to the standardised planning approved by the PISA Consortium for each participating country. In Romania the legal framework for project implementation was ensured by the Government Decision No. 915 / 2007 and by Minister of Education Order No. 1880/31.08.2007. The PISA 2009 National Center Romania was established within the then National Center for Curriculum and Assessment in Pre-university Education. The PISA Programme is conducted sample-based, at national level. The definition of target population is not tied to the institutional structures of a national educational system, therefore PISA assesses students who were aged between 15 years and 3 complete months and 16 and 2 complete months at the date of testing and who were enrolled in an educational institution with grade 7 or higher, regardless of the grade levels or type of institution in which they were enrolled, and regardless of whether they were in full-time or part-time education. As a consequence, the PISA 2009 sample of students in Romania was enrolled in three types of schools: gimnasia (GIM), with grades 7 and 8, high schools (LIC) with grades 9 and 10, and schools of arts and trades (SAM), with grades 9 and 10.


Pag. 6 din 172


In PISA 2009 there were participating 4776 15-year-old students from 159 schools all over the country, sampled by the International Consortium following very strict sampling procedures, in order to represent both the Romanian school network, and the Romanian PISA population. A total of 13 cognitive booklets containing items from all three testing domains, in various cobinations, have been administered to participating students. Each student received one cognitive booklet, the testing time being strictly of 120 minutes for answering the items. After a 15 minutes break, each student received also a background questionnaire, asking questions about family, education, school life and opportunities, extra-curricular activities a.s.o., to be answered in about 35-40 minutes. Each school manager of the participating schools received also a questionnaire approaching issues linked to school endowment, school ethos, school opportunities a.s.o. The participation to PISA 2009 cycle was important also for the Romanian policy makers since this was the first time when it was possible to approach more in depth the trends in student performances over almost a decade in one literacy domain, that is Reading literacy. PISA 2012 and PISA 2015 will make this possible also for the Mathematics literacy, and for the Scientific literacy, respectively. The original PISA scale for reporting the performances of 15 year olds in Reading Literacy was established in the 2000 cycle as to cover approximately 2/3 of the OECD countries students to be between 400 and 600 score points. Therefore, an average o 500 was considered to be a benchmark towards the measurements and reporting were aiming at. In PISA 2000 the average score of Romanian 15 year old students was 428 score points, in PISA 2006 the average score was of 396 score points, and in PISA 2009 the average score was 426 score points. The difference of -3 between PISA 2000 and PISA 2009 is not statistically significant. Romania is placed below the OECD average. Yet, looking at the subscales, a slight improvement of the average score for Reading Literacy for the reporting period could be identified. This report covers the PISA 2009 cycle from the management, logistics, standards and procedures followed and implemented by PISA Romania National Center in order for the databases to be validated and Romanian educational system data, represented by its 15 year old students data to be accepted, according to the standards, for the international comparisons. This report draws largely on the OECD international reports, as its main scope is not the analysis of the causes and reasons for the results, but the very picture of the Romanian data placed in an internationally validated and scientifically trustworthy context.


Pag. 7 din 172


I. Introducere Prezentul raport constituie descrierea şi documentarea etapelor principale ale administării Programului OECD PISA 2009 în România şi urmăreşte îndeaproape structura raportului ciclului anterior de testare (PISA 2006) întrucât îşi propune să evidenţieze în special elementele de stabilitate şi elementele de optimizare a administrării la nivel naţional a acestui program. În consecinţă, nu este un raport focalizat pe analiza rezultatelor obţinute de către elevii români participanţi la studiul comparativ deoarece, în conformitate cu standardele de confidenţialitate şi cu planificarea etapelor programului PISA 2009, prezentarea publică a rezultatelor naţionale nu poate fi făcută înaintea apariţiei raportului internaţional din luna decembrie 2010. Programul OECD PISA operează cu baze de date multiple şi cu seturi de informaţii extinse, iar recomandările Consorţiului care proiectează şi gestionează programul din punctul de vedere tehnic vizează realizarea, de către fiecare ţară în parte, de rapoarte separate, succesive, urmărind tratarea unor elemente şi aspecte specifice ale performanţelor elevilor de 15 ani participanţi la testare. Aceste rapoarte vor fi ulterioare momentului în care se vor publica primele informaţii comparative privind performanţele elevilor reprezentând cele 65 de ţări participante la exerciţiul din 20091. Ţările OECD participante la PISA 2009 au fost: Australia, Austria, Belgia, Canada, Chile, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Corea, Luxemburg, Mexic, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Suedia, Elveţia, Turcia, Marea Britanie, SUA; iar ţările partenere au fost: Albania, Argentina, Azerbaijan, Brazilia, Bulgaria, Columbia, Croaţia, Hong Kong-China, Indonezia, Iordania, Kazahstan, Kîrgîstan, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Macao-China, Mauritius, Muntenegru, Panama, Peru, Qatar, România, Federaţia Rusă, Serbia, Shanghai-China, Singapore, Taipei-China, Thailanda, Trinidad şi Tobago, Tunisia, Uruguay. Acest raport este util tuturor celor care doresc să-şi facă o imagine de ansamblu asupra etapelor obligatorii parcurse de către fiecare centru naţional PISA, asupra standardelor tehnice de calitate implementate de către toate ţările participante la acest program, asupra modului în care şi asupra locului de unde pot fi obţinute informaţii aprofundate despre elementele constitutive ale studiului, despre acele caracteristici care diferenţiază programul OECD PISA de alte studii comparative internaţionale (de exemplu, studiile IEA-TIMSS, IEA-PIRLS etc.). Toate aceste elemente pregătesc, de fapt, interpretarea contextuală – în cadrul specific al sistemului educaţional românesc comparat cu alte sisteme educaţionale din ţările OECD şi din ţările partenere – a rezultatelor obţinute de către elevii români participanţi la ciclul de testare PISA 2009. Echipa Centrului Naţional PISA , responsabil pentru administrarea PISA în perioada 2008 – 2009, precum şi pentru redactarea acestui raport, mulţumeşte tuturor celor implicaţi pentru sprijinul acordat în parcurgerea etapelor obligatorii pentru ca exerciţiul PISA 2009 să poată avea loc în condiţiile de calitate cerute de respectarea standardelor tehnice impuse în ciclul de testare PISA 2009:

1 După modelul PISA 2000, şi în ciclul PISA 2009 celor 65 de ţări care au administrat testarea în perioada 2008-2009 li se adaugă un grup de 10 ţări partenere sub denumirea de PISA 2009+, acestea administrând testarea în perioada 2009-2010, rezultatele urmând să fie disponibile după apariţia raportului internaţional OECD. Din cele 65 de ţări participante la PISA 2009, 34 de ţări sunt ţări OECD şi 31 de ţări sunt ţări partenere.


Pag. 8 din 172


- membrilor grupurilor de lucru (cadrele didactice cu expertiză pentru domeniile Citire /

Lectură, matematică şi ştiinţe, care au activat în calitate de persoane-resursă pentru adaptarea instrumentelor de evaluare contextului românesc, precum şi în calitate de corectori pentru broşurile de test administrate);

- administratorilor de test externi, care au îndeplinit responsabilităţile de pregătire a testării la nivelul şcolilor eşantionate, de administrare în condiţiile specificate, a instrumentelor de evaluare, precum şi de returnare la centrul naţional, în condiţii optime de confidenţialitate şi de securitate, a instrumentelor de evaluare administrate;

- tuturor cadrelor didactice implicate, precum şi elevilor care au răspuns cu interes solicitărilor complexe ale administrării în România a acestui studiu comparativ internaţional;

- reprezentanţilor MECTS, ai I.S.J., ai I.S.M.B., pentru deschiderea manifestată şi pentru sprijinul acordat în derularea tuturor activităţilor implicate.


Pag. 9 din 172


OECD PISA 2009 în România

Date de bază

Domeniul investigat Domeniul principal în 2009: Citire / Lectură; Domeniile secundare: Matematică şi rezolvare de probleme; Ştiinţe şi tehnologie

Populaţia-ţintă

Elevi cu vârsta cuprinsă între 15 ani şi trei luni şi 16 ani şi două luni la data administrării testării, aflaţi în învăţământul privat acreditat şi în învăţământul de stat, în gimnaziu, în şcoala de arte şi meserii şi, respectiv, în liceu.

Eşantionul elevilor testaţi din România 4776 elevi respondenţi din 159 de şcoli eşantionate pentru a reprezenta întreaga ţară

Eşantionul internaţional al elevilor testaţi

Elevi de 15 ani din 65 de ţări participante

Instrumentele de evaluare a deprinderilor de bază

Un total de 13 broşuri de test (broşura cognitivă), conţinând itemi din cele trei domenii, în combinaţii specifice design-ului studiului, cu durata de 120 de minute timp de lucru pentru fiecare elev testat

Instrumentele de evaluare / identificare a variabilelor socio-educaţionale

Un chestionar de mediu socio-educaţional destinat elevilor (cu durata de completare de 30-40 minute); Un chestionar de mediu educaţional destinat directorului / managerului de şcoală (cu durata de completare de 20-30 de minute)

Administrarea testării

Pregătirea şi administrarea Programului OECD PISA 2009 de către Centrul naţional a implicat trei faze conexe şi obligatorii: - Pregătirea cadrului legal pentru administrarea PISA 2009 în România (iunie-august 2007) - Pretestarea itemilor şi a procedurilor, derulată în martie 2008 (engl. Field trial) - Testarea propriu-zisă, cu aplicarea procedurilor de monitorizare şi de asigurare a calităţii îndeplinirii standardelor tehnice PISA, derulată în martie 2009 (engl. Main study)

Baza legală pentru participarea României la PISA 2009

1. HG nr. 915 / 2007 privind participarea României la Programul Internaţional OECD pentru Evaluarea Elevilor. 2. OMECT nr. 1880 din 31.08.2007 prin care Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Invăţământul Preuniversitar îndeplineşte rolul de Centru Naţional PISA 2009 (CN PISA 2009)

Tabelul 1. Date de bază privind PISA 2009 în România


Pag. 10 din 172


II. Contextul politicii educaţionale. Specificul Programului OECD PISA

Programul pentru evaluarea internaţională a elevilor (Programme for International Student Assessment – OECD PISA) este o evaluare standardizată internaţional, iniţiată şi proiectată împreună de către toate ţările membre OECD la care s-au adăugat ulterior un număr de ţări partenere, non-membre, cu scopul de a măsura cât de bine sunt pregătiţi elevii de 15 ani să facă faţă provocărilor societăţii cunoaşterii, vieţii active sau vieţii educaţionale, fie că se vor confrunta curând cu piaţa muncii, fie că îşi vor continua studiile. Vârsta de 15 ani este aleasă deoarece, în majoritatea ţărilor OECD, elevii se află aproape de finalul învăţământului obligatoriu şi, astfel, pot fi măsurate unele dintre competenţele-cheie (majoritatea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor) dobândite în cei aproximativ zece ani de educaţie instituţionalizată. Programul OECD PISA îşi asumă o abordare extinsă a evaluării cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor care reflectă schimbările curente din sistemele educaţionale, trecând dincolo de modul în care acestea sunt tratate la nivelul şcolii (în special la nivelul curriculum-ului) şi urmărind modul în care acestea sunt utilizate, puse în practică în sarcinile şi provocările vieţii de zi cu zi (pregătirea pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii). Cunoştinţele, deprinderile şi atitudinile dobândite până la această vârstă reflectă abilitatea elevilor de a continua să înveţe de-a lungul întregii vieţi prin aplicarea a ceea ce au învăţat în şcoală în afara acesteia, evaluându-şi propriile alegeri şi luând decizii personale în legătură cu opţiunile lor. Pentru a instrumenta această viziune, procesul de evaluare, condus împreună de ţările participante, aduce la un numitor comun interesele de politică educaţională ale ţărilor participante prin aplicarea expertizei ştiinţifice atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. PISA combină evaluarea unor arii cognitive specifice domeniului, precum citirea / lectura, matematica şi ştiinţele, cu informaţii despre mediul de provenienţă al elevilor, despre modul în care aceştia abordează procesul de învăţare, despre percepţiile lor cu privire la mediul în care învaţă şi despre familiarizarea lor cu computerul. PISA se constituie ca o parte importantă a unui program continuu al OECD de monitorizare a rezultatelor învăţării şi de raportare pe baza indicatorilor educaţionali, anunţat prima dată în publicaţia anuală a OECD, Education at a Glance, la începutul anilor ‘90. OECD a construit un set de indicatori ai resurselor umane şi financiare investite în educaţie, precum şi ai modului în care operează sistemele educaţionale. PISA a luat naştere datorită necesităţii de a obţine informaţii sistematice şi demne de încredere privind rezultatele educaţionale din diferite ţări, în special privind evaluarea capacităţilor elevilor. Deoarece este parte a unui program continuu de raportare, unul dintre scopurile PISA este de a monitoriza tendinţele performanţei de-a lungul timpului. PISA operează în cicluri de testare, prima administrare fiind în anul 2000, când au participat 43 de ţări. În 2003, la a doua administrare, au participat 41 de ţări, în 2006, la cea de-a treia administrare, au participat 57 de ţări, iar în anul 2009 au participat 65 de ţări (34 ţări OECD şi 31 ţări partenere). Din perspectiva istoriei participării la PISA se remarcă faptul că România a făcut parte iniţial din grupul de 11 ţări denumit PISA+, asociat ţărilor OECD care au administrat testarea în anul 20002. România a participat, de asemenea, la administrarea testării în 2006, prin ambele etape obligatorii, pretestarea din 2005 şi administrarea propriu-zisă din 2006. 2 Raportul tehnic al acestei administrări poate fi consultat pe website-ul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, www.edu.ro, precum şi pe website-ul CNEE, la link-ul www.rocnee.edu.ro.


Pag. 11 din 172


Caracterul de “program de testare” este dat de structura ciclică a investigaţiei, stabilită a se derula la un interval de trei ani, începând cu anul 2000. Este evaluată, aşadar, capacitatea tinerilor de 15 ani de a-şi utiliza cunoştinţele şi capacităţile dobândite pe parcursul şcolarităţii obligatorii pentru a face faţă provocărilor vieţii adulte, de a participa pe deplin la viaţa socială şi economică şi de a învăţa continuu, pe tot parcursul vieţii. Aceasta implică faptul că PISA nu investighează modul de performare a unui anumit curriculum şcolar, ci ceea ce ştiu şi pot face elevii în mod real, practic, la finalul învăţământului obligatoriu, precum şi abilitatea lor de a reflecta activ asupra propriului proces de cunoaştere şi asupra propriilor experienţe de învăţare. În cadrul PISA sunt investigate deprinderile de bază din trei mari domenii: Citire / Lectură, matematică şi ştiinţe (engl. reading literacy, mathematical literacy şi scientific literacy), aşa numitele alfabetizări la Citire / Lectură, la matematică şi la ştiinţe. Domeniile de evaluat sunt definite în următorii termeni: conţinutul sau structura cunoştinţelor pe care elevii trebuie să le dobândească în fiecare domeniu; procesele necesar a fi performate; contextele în care sunt aplicate cunoştinţele şi competenţele vizate. Pentru fiecare domeniu se construieşte câte o scală continuă pe care sunt reprezentate prin scoruri atât nivelurile individuale de performanţă, cât şi distribuţia performanţelor populaţiei testate. Important este faptul că nu există un singur scor-limită care să diferenţieze între cei “alfabetizaţi funcţional” şi cei “nealfabetizaţi”, ci performanţele celor testaţi sunt definite prin serii succesive de grade de stăpânire a domeniului respectiv. Complementar domeniului cunoaşterii testat cu precădere în fiecare ciclu de evaluare, au fost culese şi informaţii privind atitudinile şi abordarea, de către elevi, a învăţării ca proces. Fiecare administrare PISA are în vedere toate cele trei domeniile investigate, pe rând devenind fiecare, “domeniu principal” şi, respectiv, “domeniu secundar”. Astfel, în 2000 domeniul principal a fost citirea / lectura, în 2003 matematica, în 2006, ştiinţele, iar în 2009 din nou citirea/lectura. În PISA există o abordare inovativă a atitudinilor elevilor faţă de domeniul principal investigat în respectivul ciclu: întrebările care au în vedere aceste aspecte au fost contextualizate în partea cognitivă a testării – broşura elevului. Apropierea itemilor de atitudine de cei cognitivi a făcut posibilă urmărirea unor arii specifice, cu accent pe interesul elevilor pentru studiul ştiinţelor şi pe modul în care aceştia percep investigaţia ştiinţifică. Rezultatele elevilor sunt, apoi, asociate cu factorii de mediu educaţional. În PISA2009, broşura cognitivă completată de fiecare participant la testare este finalizată printr-un scurt chestionar privind lectura pentru şcoală în care se solicită respondenţilor informaţii despre frecvenţa lecturii diferitelor tipuri de texte şi despre frecvenţa diferitelor sarcini de lucru în context şcolar. Din perspectiva proiectării programului OECD PISA, aceasta se distinge prin următoarele caracteristici: 1. Implementarea mecanismelor de asigurare a calităţii vizând procesul de traducere a

instrumentelor de evaluare, procedurile de eşantionare a şcolilor şi a elevilor şi procedurile de administrare a testării la nivelul şcolii;

2. Asigurarea măsurilor specifice de respectare, în toate materialele folosite pentru testare,

a dimensiunii culturale şi lingvistice, în special prin participarea ţărilor participante la procesul de construire şi de revizuire a unităţilor şi a itemilor;


Pag. 12 din 172


3. Aplicarea celei mai complexe expertize disponibile la nivel internaţional în domeniul

tehnologiei şi al metodologiei de abordare a datelor şi de proiectare a scalelor de raportare a performanţelor.

Combinarea celor trei categorii de măsuri produce instrumente de evaluare de calitate ridicată şi rezultate cu niveluri superioare de validitate şi de fidelitate / consistenţă, capabile să optimizeze atât înţelegerea globală a funcţionării sistemelor educaţionale, cât şi elementele specifice privind cunoştinţele, deprinderile şi atitudinile elevilor la această vârstă. PISA construieşte procesul de evaluare pe un model dinamic al învăţării pe parcursul întregii vieţi, în care noile cunoştinţe şi deprinderi necesare pentru adaptarea cu succes la o lume aflată într-o continuă schimbare sunt dobândite, achiziţionate, construite continuu de-a lungul întregii vieţi. PISA are în vedere în special acele elemente de competenţă de care elevii cu vârsta apropiată de finalul învăţământului obligatoriu vor avea nevoie în viitor, atât pe ruta educaţională, cât şi pe piaţa muncii. Accentul evaluării cade pe ceea ce participanţii la evaluare ştiu şi pot să facă în mod concret cu ceea ce au învăţat de-a lungul timpului. Proiectarea procesului de evaluare ţine cont, dar nu este constrânsă de numitorul comun al curriculumului naţional. Astfel, deşi evaluează cunoştinţele elevilor, PISA examinează şi abilitatea acestora de a reflecta asupra cunoştinţelor dobândite şi de a pune în aplicare aceste cunoştinţe, precum şi experienţa elevilor în rezolvarea problemelor lumii reale. De exemplu, pentru a evalua modul în care elevii în calitatea lor de consumatori sau de beneficiari ai tehnologiei înţeleg cu adevărat un text injonctiv, există sarcini de lucru care vizează înţelegerea textelor dintr-un manual de utilizare a unui aparat sau dintr-un certificat de garanţie. Un alt exemplu: pentru a înţelege şi a evalua recomandările ştiinţifice cu privire la siguranţa alimentelor, un adult va avea nevoie nu numai de anumite informaţii de bază despre compoziţia nutrienţilor, dar va trebui să fie capabil să şi aplice aceste informaţii concret, în momentul alegerii unui produs pentru consum. Conceptul de “alfabetizare” – cu sensul de achiziţie a deprinderilor de bază, de “cultură” a consumatorului în acest caz – este utilizat pentru a sintetiza acest viziune pragmatică şi funcţională asupra cunoştinţelor şi deprinderilor esenţiale în viaţa de zi cu zi în societatea contemporană. Publicaţiile Measuring Student Knolwedge and Skills – A New Framework for Assessment (OECD, 1999) şi The PISA 2003 Assessment Frameworks – Mathematics, Reading, Science and Problem Solving Knowledge and Skills (OECD, 2003) au prezentat cadrul conceptual aflat la baza primelor două cicluri de testare. Rezultate ale acestor două cicluri de testare au fost prezentate prin publicaţiile Knowledge and Skills for Life – First Results from PISA 2000 (OECD, 2001) şi Learning for Tomorrow’s World: First Results from PISA 2003 (OECD, 2004) şi sunt disponibile şi în formă electronică pe website-ul PISA: www.pisa.oecd.org.

http://www.pisa.oecd.org/


Pag. 13 din 172



Pag. 14 din 172


Pentru ciclul de testare PISA 2006 cadrul de referinţă este publicaţia OECD (2006) Assessing Scientific, Reading and Mathematical Literacy: a Framework for PISA 2006. 188 p. Raportul internaţional al acestui ciclu de testare este publicat sub forma a două volume: OECD (2007) PISA2006 Science Competences for Tomorrow’s World. Vol. 1- Analysis şi Vol. 2. – Data. Toate publicaţiile menţionate, la fel ca şi publicaţiile prezentate la capitolul de Referinţe ale prezentului Raport pot fi descărcate de pe website-ul oficial al OECD. Începând cu cel de-al doilea ciclu de testare, cel din 2003, rezultatele permit factorilor de decizie şi experţilor în politici educaţionale să compare performanţele sistemelor lor educaţionale cu cele ale altor ţări, evidenţiind în timp tendinţele de performare. Pentru ciclul de testare PISA 2009 cadrul de referinţă este publicaţia OECD PISA 2009 Assessment Framework. Key Competencies in Reading, Mathematics, and Science. Paris, OECD. 2010, care extinde, detaliază şi aprofundează descrierea şi definirea competenţelor- cheie definite pentru ciclurile de evaluare anterioare. Pentru domeniul Citire / Lectură baza este constituită de cadrul de referinţă creat pentru pentru PISA 2000, actualizat şi augmentat ţinând cont de rezultatele ciclurilor de testare 2000, 2003, 2006. În continuare, sunt traduse şi adaptate principalele caracteristici ale evaluării PISA şi ale ciclului de testare PISA 2009 furnizate de publicaţia citată. Principalul scop al evaluării PISA este de a determina măsura în care tinerii au dobândit acele cunoştinţe, deprinderi şi atitudini cu un caracter mai larg din cele trei alfabetizări (la citire/lectură, la matematică şi la ştiinţe), care le vor fi necesare în viaţa adultă. Utilizarea acestora în viaţa reală nu ţine cont de aparteneţa la unul dintre cele trei domenii, de aceea, evaluarea competenţelor transdisciplinare continuă să fie o parte integrantă şi în PISA 2009. Principalele argumente pentru această abordare cuprinzătoare a evaluării competenţelor sunt: - Deşi achiziţia cunoştinţelor specifice este importantă în învăţarea şcolară, aplicarea

acestor cunoştinţe în viaţa adultă depinde în mod esenţial de achiziţia unor concepte şi deprinderi mai largi. La Citire / Lectură, capacităţile de a construi interpretări corecte şi semnificative ale unei game variate de materiale scrise şi de a reflecta asupra conţinutului şi a caracteristicilor textului sunt deprinderi esenţiale atât în educaţie, cât şi în viaţa adultă. La ştiinţe, a deţine cunoştinţele specifice, precum numele plantelor şi al animalelor are o valoare mai mică decât înţelegerea reală a aspectelor complexe ale unor probleme aflate în dezbatere la nivelul întregii comunităţi umane, precum consumul de energie, biodiversitatea, sănătatea. La matematică, atunci când este pusă în discuţie utilizarea deprinderilor matematice în viaţa de zi cu zi, a fi capabil de raţiona cantitativ şi de a înţelege şi a reprezenta relaţii sau interdependenţe sub forma graficelor, diagramelor, tabelelor complexe, este mai important decât abilitatea de a răspunde unor întrebări familiare din manualele de şcoală, conform practicii tradiţionale.

- În context internaţional, valorizarea accentuată a conţinuturilor curriculare prin evaluarea

realizată ar produce un efect backwash negativ deoarece ar restricţiona atenţia către acele elemente ale curriculumului comune tuturor sau celor mai multe dintre ţările participante la evaluare. Acesta este modelul curent utilizat în studiile internaţionale comparative de tipul IEA-TIMSS şi IEA – PIRLS, dar dezavantajul major este că induce inevitabile “compromisuri” privind elementele comune posibil a fi evaluate şi direcţionează evaluarea în mod limitativ. Acest lucru pune sub semnul întrebării utilitatea directă pentru guvernele ţărilor participante la evaluare, care doresc să afle informaţii cheie privind punctele tari şi elementele inovative funcţionale ale competenţelor în contextul sistemelor educaţionale.


Pag. 15 din 172


- Opiniile specialiştilor internaţionali converg în a afirma că există anumite deprinderi

complexe, cu un caracter generic care sunt absolut esenţiale în dezvoltarea elevilor ca viitori adulţi capabili să se adapteze rapid cerinţelor societăţii cunoaşterii. Aceste deprinderi includ: comunicarea eficientă, adaptabilitatea la situaţii noi, flexibilitatea în abordarea sarcinilor de lucru, rezolvarea de situaţii-problemă complexe şi utilizarea tehnologiilor informaţiei pentru o varietate de scopuri. Aceste deprinderi sunt dezvoltate prin educaţia formală, cea non-formală şi cea informală, în mod vizibil transdisciplinar, iar evaluarea lor necesită în consecinţă o focalizare transdisciplinară largă.

- PISA nu este o evaluare transnaţională singulară a deprinderilor la citire/lectură,

matematică sau la ştiinţe, pe care le au elevii de 15 ani. Caracteristica sa de bază este că a fost gândit ca un program continuu care, pe termen mediu şi lung, va conduce la dezvoltarea unei baze de informaţii complexe pentru monitorizarea tendinţelor din domeniul cunoştinţelor şi al deprinderilor elevilor din diferite ţări, precum şi ale celor aparţinând unor subgrupuri demografice diferite din fiecare ţară. La fiecare administrare a testării este testat un domeniu în detaliu, fiindu-i dedicat până la două treimi din timpul total de testare, în vreme ce restul de două domenii sunt testate cu o acoperire mai mică a timpului de testare, din raţiuni de păstrare a elementelor-ancoră de-a lungul ciclurilor de testare.

Ca şi în ciclurile de testare 2000, 2003, 2006, şi la testarea din 2009 timpul de testare pentru fiecare elev a fost de două ore, dar informaţiile totale, complete, au fost de aproximativ 390 minute acoperite prin totalul itemilor administraţi. Setul total al itemilor a fost cuprins în 13 broşuri de testare. Fiecare tip de broşură de test a fost susţinută de un număr suficient de elevi (semnificativ statistic), astfel încât să poată fi făcute estimările adecvate cu privire la nivelurile de performanţă pentru toţi itemii, de către elevii din fiecare ţară, ca şi de către sub-grupurile relevante din fiecare ţară (de exemplu: fete şi băieţi, precum şi elevi aparţinând unor grupuri demografice sau sociale reprezentând contexte sociale şi economice diferite). Şi în 2009 elevii au petrecut, de asemenea, aproximativ 30-40 de minute răspunzând întrebărilor din chestionarul de context, cel privind mediul socio-educaţional de provenienţă a elevului. Programul OECD PISA produce trei categorii majore de rezultate, reactualizate cu ocazia fiecărui ciclu de testare: 1. Indicatori de bază care construiesc profilul cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor de 15 ani; 2. Indicatori de context care evidenţiază modul în care deprinderile se relaţionează cu

variabile demografice, sociale, economice şi educaţionale importante. 3. Indicatori de tendinţă care sunt generaţi de natura continuă a colectării datelor şi care

evidenţiază schimbări la nivelul rezultatelor şi al distribuţiilor, precum şi la nivelul relaţiilor dintre variabilele şi rezultatele de la nivelul elevului şi de la nivelul şcolii.

Deşi indicatorii sunt o modalitate adecvată de a atrage atenţia asupra unor probleme importante, de obicei aceştia nu sunt capabili de a oferi răspunsuri unor probleme punctuale de politică educaţională pe care le-ar putea avea anumite sisteme educaţionale. De aceea, OECD PISA a dezvoltat şi un plan de analiză orientat către politica educaţională, ceea ce produce deja raportări trecând dincolo de simpla comunicare a valorilor indicatorilor stabiliţi.


Pag. 16 din 172


Ce anume face ca Programul OECD PISA să fie unic? PISA nu este primul sau unicul studiu comparativ internaţional al performanţelor elevilor. În ultimii 40 de ani au fost iniţiate şi implementate şi alte studii, în special cele proiectate de către International Association for the Evaluation of Educational Achievement (IEA) şi de către Programul de Evaluare a Progresului Educaţional (International Assessment of Educational Progress (IAEP) dezvoltat de către Educational Testing Service, instituţia cu cel mai mare prestigiu în domeniul măsurării şi evaluării educaţionale din Statele Unite ale Americii. Este esenţial de observat faptul că aceste studii anterioare generaţiei PISA au focalizat atenţia asupra rezultatelor raportate direct la curriculum şi în special pe acele părţi ale curriculumului care sunt în mod esenţial comune tuturor ţărilor participante. În consecinţă, din perspectiva curriculumului, acele aspecte specifice unei singure ţări sau unui număr redus de ţări de obicei nu au fost vizate de către aceste studii internaţionale. Programul OECD PISA are o abordare diferită de cea a studiilor anterioare, din mai multe puncte de vedere: - Originea sa: se constituie într-o iniţiativă a guvernelor (iniţial ţările OECD, la care s-au

adaugat ulterior ţări partenere), rezultatele răspunzând intereselor de politici educaţionale ale acestora;

- Regularitatea sa: angajamentul de a acoperi mai multe domenii de evaluare, cu

actualizări la fiecare trei ani face posibilă monitorizarea regulată şi predictibilă a progresului în atingerea obiectivelor de învăţare cheie de către toate ţările participante;

- Grupul de vârstă vizat: evaluarea tinerilor aflaţi către finalul educaţiei obligatorii în

majoritatea ţărilor participante oferă o imagine utilă asupra performanţei sistemelor educaţionale. De vreme ce majoritatea tinerilor din ţările OECD îşi continuă educaţia iniţială şi după vârsta de 15 ani, acesta este în mod normal momentul apropiat de finalul perioadei iniţiale de şcolarizare de bază în care toţi tinerii urmează un curriculum comun larg. Este utilă determinarea, în acest stadiu, a măsurii în care tinerii şi-au dobândit cunoştinţele, deprinderile şi atitudinile care îi vor ajuta în viitor, inclusiv pe rutele individualizate de învăţare pe care le-ar putea urma, sau pentru educaţia pe parcursul întregii vieţi.

- Cunoştinţele, deprinderile şi atitudinile testate: acestea nu sunt definite în termenii

numitorului comun al curriculumului şcolar naţional, ci în termenii acelora considerate de către experţi esenţiale pentru viaţa adultă. Aceasta este caracteristica fundamentală a programului OECD PISA. Curriculumul şcolar este în mod tradiţional construit în mare măsură în termenii corpus-ului de informaţii şi de tehnici necesar a fi stăpânite de către absolvenţii diferitelor niveluri de învăţământ, în cadrul diferitelor discipline şcolare. Şi tot în mod tradiţional, acestea vizează mai puţin, în cadrul ariilor curriculare, acele deprinderi necesar a fi dezvoltate în fiecare domeniu pentru a fi utilizate în viaţa adultă. Sunt focalizate chiar mai puţin pe competenţele cu un caracter mai general, dezvoltate transversal, pentru a rezolva probleme şi pentru a aplica ideile şi înţelegerea unor situaţii întâlnite în viaţa reală. PISA nu exclude cunoştinţele şi înţelegerea bazate pe curriculum, ci le testează în special în termenii achiziţiilor acelor concepte şi deprinderi largi care permit aplicarea cunoştinţelor dobândite în contexte cât mai apropiate de viaţa reală. Mai mult, PISA nu este restricţionată de numitorul comun a ceea ce a fost în mod specific predat, învăţat sau evaluat în şcolile din ţările participante.


Pag. 17 din 172


Acest accent pus pe stăpânirea conceptelor largi, cuprinzătoare este în mod special semnificativă în lumina preocupării multor ţări pentru dezvoltarea capitalului uman, pe care OECD îl defineşte astfel: “Cunoştinţele, deprinderile, competenţele şi alte atribute întrupate în indivizi, care sunt relevante penru bunăstarea personală, socială şi economică.”3 Până în prezent, estimările capitalului uman au tins, în cel mai bun caz, să fie derivate utilizând intermediari (engl. proxies) precum nivelul de educaţie dobândit (nivelurile ISCED – International Standard Classification of Education). Atunci când interesul cu privire la capitalul uman este extins pentru a include atribute care să permită participarea democratică şi socială deplină în viaţa adultă, precum şi echiparea oamenilor pentru a deveni persoane care învaţă pe parcursul întregii vieţi, inadecvarea acestor intermediari utilizaţi până în pezent devine şi mai evidentă. Prin testarea directă a cunoştinţelor, a deprinderilor şi a atitudinilor celor aflaţi către finalul învăţământului obligatoriu PISA examinează gradul de pregătire a tinerilor pentru viaţa adultă precum şi, într-o anumită măsură, eficacitatea sistemelor educaţionale. Ambiţia acestui program ciclic de testare este de a evalua performanţa în relaţie cu obiectivele fundamentale ale sistemelor educaţionale (aşa cum sunt acestea definite de către societate), şi nu în relaţie cu predarea şi învăţarea unui corpus de cunoştinţe în instituţiile şcolare. Această perspectivă asupra rezultatelor educaţionale este necesară dacă se doreşte încurajarea şcolilor şi a sistemelor educaţionale pentru a se concentra asupra provocărilor lumii contemporane. Perspectiva evaluării fiecărui domeniu în PISA Încă din 1997, când a fost iniţiat programul multiciclic de evaluare, au fost construite cele trei definiţii specifice ale domeniilor evaluate în PISA. Pe măsură ce au fost administrate evaluările, deşi în formulate iniţial în termeni generali, definiţiile au rămas constante, unele elemente fiind precizate mai bine, altele primind accente sau nuanţe în plus deoarece domeniile au devenit, pe rând, “principale”, adică testate cu precădere în fiecare ciclu de evaluare, devenind astfel necesară explorarea lor în profunzime. Pentru definiţiile active în evaluările din 2000, din 2003 şi din 2006 se vor compara cele două cadre de referinţă citate4. Pentru PISA 2009 Cadrul de referinţă 2009 corespunzător continuă abordarea funcţională a domeniilor evaluate şi, în consecinţă, vor fi evaluate acele cunoştinţe şi deprinderi care permit participarea individuală activă în societate. Acest tip de participare solicită mai mult decât capacitatea de a îndeplini sarcini impuse extern, de exemplu, de către un angajator. Participarea activă înseamnă, de asemenea, pregătirea pentru implicarea în procesul de luare a deciziilor. În cazul sarcinilor de lucru mai complexe din PISA elevilor li s-a solicitat să

3 OECD (2006) Assessing Scientific, Reading and Mathematical Literacy. A Framework for PISA 2006. Publicaţie OECD, p. 11 şi următoarele. 4 Textul prezent este o traducere liberă şi o adaptare a elementelor de bază prezente în cele patru cadre de referinţă disponibile (PISA 2000, PISA 2003, PISA 2006 şi PISA 2009). S-a încercat combinarea şi adaptarea informaţiilor provenind din aceste surse întrucât Programul OECD PISA are deja o “istorie” şi foarte multe dintre elementele descrie sunt recurente, în vreme ce altele sunt “rescrise” din perspectiva fiecărui nou ciclu de testare. Pentru cei interesaţi să refacă această “istorie”, referinţele de la finalul raportului constituie sursa primară de informare, lucrările citate reprezentând şi sursele pentru traducerea şi adaptarea de faţă.


Pag. 18 din 172


reflecteze asupra materialului prezentat şi să evalueze diferite aspecte ale acestui material. Aceste sarcini de lucru complexe necesită redactarea unor răspunsuri scurte, unele de opinie şi de argumentare, predominante în PISA, şi nu pur şi simplu bifarea răspunsurilor corecte ca în cazul itemilor cu alegere multiplă cu o singură variantă de răspuns corect.


Pag. 19 din 172


III. Cadrul teoretic şi aplicativ al programului PISA 2009 Elementele de bază Conţinutul - PISA 2009 acoperă toate cele trei domenii ale alfabetizării (achiziţia deprinderilor de

bază) la Citire / Lectură, matematică şi ştiinţe, dincolo de termenii implementării unuii curriculum şcolar. Abordarea acestor domenii se face în termenii acelor cunoştinţe, deprinderi şi atitudini (“knowledge, skills and attitudes”) considerate de către experţii celor trei domenii ca fiind esenţiale pentru viaţa adultă;

- În cadrul fiecăruia dintre cele trei domenii ponderea majoră o au: stăpânirea proceselor, înţelegerea conceptelor şi abilitatea de a funcţiona eficient şi corect în situaţii variate, cunoscute sau necunoscute, similare celor ce pot fi frecvent întâlnite în viaţa reală.

Metodele - Sunt utilizate teste scrise, cu o durată de testare totală de două ore pentru fiecare elev. - Itemii sunt o combinaţie de itemi complecşi cu alegere multiplă şi de sarcini de evaluare

solicitând elevului să-şi construiască propriile răspunsuri. Itemii sunt organizaţi în grupuri (engl.clustere) pe baza unor stimuli foarte diverşi (texte, diagrame, grafice, hărţi etc.) descriind o situaţie plauzibil a exista în viaţă reală.

- Diferiţi elevi, răspunzând unor combinaţii diferite de itemi din cele trei domenii, acoperă timpul total de testare de aproximativ 390 de minute, necesar pentru demonstrarea validităţii şi fidelităţii itemilor.

- Elevii răspund şi unui chestionar de mediu socio-educaţional, cu durata de 30-40 de minute, oferind informaţii despre mediul şcolar şi despre familiile lor în relaţie cu şcoala. Un element-cheie în PISA 2009 îl constituie investigarea deprinderilor şi a atitudinilor faţă de Citire / Lectură a respondenţilor.

- Directorii şcolilor din care provin elevii răspund unui chestionar cu durata de aproximativ 30 de minute investigând caracteristicile esenţiale ale ethosului şcolilor lor.

Ciclul de evaluare - PISA 2009 este cel de-al patrulea ciclu de evaluare, existând un plan strategic pentru

extinderea programului până în 2015, cu aceeaşi periodicitate. - Fiecare dintre ciclurile de testare urmăreşte în profunzime unul dintre domenii, domeniul

principal, căruia i se alocă două treimi din timpul de testare; restul timpului este alocat celorlalte două domenii, care oferă un profil rezumativ al deprinderilor evaluate. În anul 2000 alfabetizarea la Citire / Lectură a constituit domeniul principal, în 2003 alfabetizarea matematică a fost domeniul principal, în 2006 alfabetizarea la ştiinţe a reprezentat domeniul principal, pentru ca în 2009 alfabetizarea la Citire / Lectură să reia ciclul testărilor.

- Un ciclu de evaluare este constituit din doi ani consecutivi, în care primul acoperă pretestarea itemilor şi a procedurilor (engl. field trial), iar cel de-al doilea acoperă administrarea propriu-zisă a instrumentelor revizuite eşantionului naţional reprezentativ de elevi selectaţi în fiecare ţară. Cele două etape sunt obligatorii pentru toate ţările participante.


Pag. 20 din 172


Rezultatele - Se obţine un profil de bază al cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor de 15 ani, actualizat

cu fiecare ciclu de testare. - Sunt identificaţi indicatori de context care relaţionează rezultatele elevilor şi anumite

caracteristici ale şcolii, în 2009 accentul fiind pus pe evaluarea atitudinilor elevilor faţă de procesul de lectură.

- Sunt identificaţi indicatori de tendinţă care prezintă modul în care rezultatele se schimbă de-a lungul timpului.

- Este construită o bază de cunoaştere foarte valoroasă pentru analizele de politici specifice, precum şi pentru cercetări ulterioare, aşa-numitele „analize secundare” care au rolul de a identifica factori de influenţă şi eventuale relaţii de tip cauză-efect.


Pag. 21 din 172


Caracteristicile ciclului de evaluare PISA 2009 Prezentarea domeniilor în PISA 20095 1. Cadrul competenţelor Citire/Lectură (domeniu principal în PISA 2000 şi PISA 2009) Competenţele de bază la Citire/Lectură sau „Cultura lecturii” - definiţia PISA: Definiţia din ciclul de testare 2009 porneşte de la definiţia din PISA 2000, pe care o detaliază şi o îmbogăţeşte însă, conform evoluţiei teoriilor lecturii şi teoriilor evaluării din deceniul parcurs: „Capacitatea individuală de a înţelege, de a utiliza şi de a reflecta asupra textelor scrise, pentru a-şi atinge scopurile, pentru a-şi dezvolta cunoştinţele şi potenţialul şi pentru a participa la viaţa societăţii” La aceasta se adaugă aspectele legate de angajamentul în procesul de lectură, ca parte integrantă a culturii lecturii: “Cultura lecturii reprezintă înţelegerea, utilizarea, reflectarea asupra şi angajarea în lectura textelor scrise pentru a-şi atinge scopurile, pentru a-şi dezvolta cunoştinţele şi potenţialul şi pentru a participa la viaţa societăţii.” Termenul “cultură a lecturii” (engl. Reading literacy, fr. culture de la lecture) este preferat celui de “Citire / Lectură” deoarece acesta comunică mai precis unei audienţe mai largi aspectele centrale pe care le măsoară acest studiu internaţional. “Citirea” este adesea înţeleasă ca o simplă decodificare sau chiar ca o simplă citire cu voce tare, în vreme ce intenţia acestui studiu comparativ de evaluare este de a măsura un concept mai vast şi mai profund. Cultura lecturii include o gamă largă de competenţe cognitive, de la decodificarea de bază la cunoaşterea vocabularului, a gramaticii şi a unor structuri şi caracteristici textuale şi lingvistice mai complexe, şi până la cunoştinţele despre lume dobândite anterior de tânărul de 15 ani pe cale formală, non-formală şi informală. Conceptul include, de asemenea, şi elemente de competenţă metacognitivă: conştientizarea etapelor parcurse în abordarea textului şi abilitatea de a utiliza o varietate de strategii adecvate textului şi situaţiei de lectură în momentul procesării textului. Competenţele metacognitive sunt activate când cititorii se gândesc la, monitorizează şi îşi ajustează în consecinţă strategiile de lectură, având un anumit scop cognitiv. Istoric vorbind, termenul de “alfabetizare” s-a referit iniţial la o tehnică utilizată pentru a dobândi şi a comunica informaţia scrisă şi pe cea tipărită. Acest sens pare a fi doar una dintre componentele noţiunii pe care termenul de “cultură a lecturii” intenţionează să o evalueze în studiul PISA: aplicarea activă, orientată de un scop şi funcţională a acestei tehnici, într-o gamă foarte diversă de situaţii şi pentru diferite scopuri. PISA evaluează tipuri foarte diferite de elevi, provenind din culturi diferite, din medii sociale diverse, reprezentând tradiţii sociale şi educaţionale foarte diferite. Unii dintre elevii participanţi la PISA vor continua 5 Definiţiile şi descrierile prezentate în continuare sunt traduceri şi adaptări ale definiţiilor preluate din cadrele de referinţă citate.


Pag. 22 din 172


o rută educaţională, posibil pentru a urma o carieră academică; alţii vor urma alte tipuri de studii pregătitoare pentru piaţa muncii; alţii, în fine, vor intra direct pe piaţa muncii la finalizarea învăţământului obligatoriu. Indiferent de aspiraţiile lor legate de continuarea studiilor sau de intrarea pe piaţa muncii, cultura lecturii va fi importantă pentru viaţa lor personală, ca şi pentru participarea lor activă în viaţa comunităţii în orice colţ al lumii se vor afla. Evaluarea constructului mental de cultură a lecturii se face în funcţie de următoarele elemente: - Formatul textului: elevii sunt confruntaţi cu următoarele tipuri de texte: A. texte continui (texte formate din enunţuri organizate în paragrafe), pot fi: texte descriptive – impresioniste sau tehnice; texte narative – naraţiuni, rapoarte, reportaje de ştiri; texte expozitive – eseuri expozitive, definiţii, explicaţii, rezumatul, diagrama prezentării unui model al memoriei, graficul tendinţelor populaţiei, harta conceptelor, o intrare într-o enciclopedie on-line etc., minuta; texte argumentative – persuasive sau de opinie, de ex.: o scrisoare către un editor, o reclamă-poster, postările dintr-un forum on-line, o cronică / o recenzie pe web a unei cărţi / a unui film; texte injonctive – texte conţinând instrucţiuni pentru a derula anumite acţiuni, de ex. regulamente, statute, un set de reguli, reţete, un set de diagrame prezentând primul ajutor, instrucţiuni pentru operarea cu un software etc.; B. texte non-continui, de ex.: liste, tabele, grafice, diagrame, anunţuri, reclame, cataloage, index-uri, formulare care au un statut şi o semnificaţie autonome, independente; C. texte mixte, de ex. un articol de revistă / ziar cu o explicaţie în proză şi cu un tabel / grafic înglobat pentru ilustrarea reciprocă; texte din enciclopedii, ilustrate cu imagini sau cu hărţi; rapoarte conţinând secţiuni sau anexe cu grafice; D. texte multiple: texte generate independent, cu semnificaţie independentă (complementară sau contradictorie), dar juxtapuse cu o anumită ocazie sau cu un anumit scop (demonstraţie, prezentare, argumentare etc.) sau legate între ele printr-o semnificaţie ce trebuie dedusă, pentru a constitui un suport, de ex.: prezentarea comparativă a mai multor website-uri ale diferitelor companii, conţinând informaţii de călătorie, cu scopul de a identifica pe cel mai avantajos conform unui criteriu dat. Distribuţia aproximativă a sarcinilor de lectură pe baza formatului textului în PISA 2009 este reprezentată în tabelul de mai jos: Formatul textului Procent din totalul

sarcinilor de lucru în format tipărit

Procent din totalul sarcinilor de lucru în format electronic

Continuu 60% 10% Non-continuu 30% 10%

Mixt 5% 10% Multiplu 5% 70%

Tabelul 2. Distribuţia procentuală a sarcinilor de lectură pe tipuri de texte în PISA 2009 În PISA 2009 a fost administrată opţional şi o componentă de evaluare a performanţelor elevilor la Citire / Lectură, în format electronic. România nu a optat pentru administrarea acestei componente în primul rând datorită costurilor ridicate ale administrării. Pentru


Pag. 23 din 172


componenta electronică a evaluării Tabelul 2 evidenţiază ponederea şi caracterul foarte complex al textelor (format multiplu) utilizate pentru formularea sarcinilor de evaluare. Procedeele de lectură (aspectele): reprezintă strategiile mentale, abordările sau scopurile pe care cititorul le utilizează pentru a-şi negocia calea către / în jurul / între texte. Proiectarea sarcinilor de evaluare din domeniul Citire / Lectură a avut în vedere cinci aspecte generice: - (re)găsirea sau localizarea informaţiei - formarea unei înţelegeri globale - construirea unei interpretări - reflecţia asupra şi evaluarea conţinutului unui text - reflecţia asupra şi evaluarea formei unui text Deoarece nu este posibil, datorită constrângerilor legate de timpul limitat al testării, să fie incluşi suficienţi itemi pentru fiecare dintre cele cinci aspecte prezentate, acestea au fost regrupate sub forma a trei categorii mai mari, care vor constitui şi baza de raportare pentru scalele PISA 2009. Astfel, în PISA 2009 sunt urmărite sistematic: - Accesarea şi (re)găsirea informaţiei implică identificarea unei informaţii în textul suport / textele-suport şi localizarea sa cu precizie. Acelaşi proces se poate referi la mai multe informaţii specificate, aflate într-o anumită relaţie (opoziţie, complementaritate, succesiune etc.). Gama sarcinilor de lucru vizând acest aspect al textului poate varia de exemplu de la localizarea detaliilor solicitate de un angajator într-un anunţ pentru ocuparea unui post până la găsirea / formarea unui număr de telefon complex având o secvenţă de prefixe (de ţară, de localitate etc.) sau la găsirea în textul citit a unui anumit fapt aflat în sprijinul sau funcţionând drept contraargument pentru cererea enunţată de cineva în textul respectiv (autor, personaj, persoană etc.). - Integrarea şi interpretarea informaţiei implică procesarea a ceea ce este citit pentru a construi sensul / semnificaţia textului. Interpretarea se referă la procesul de construire a sensului / semnificaţiei pornind de la “ceva” ce nu este formulat ca atare în text. Poate implica recunoaşterea unei relaţii care nu este formulată explicit sau poate necesita o deducţie mai apropiată sau mai depărtată de text (deducţie urmată de raţionament) privind conotaţiile unei expresii sau ale unei propoziţii. Atunci când interpretează, cititorul identifică presupoziţiile sau implicaţiile subiacente ale unei părţi sau ale întregului text. În această abordare este inclusă o gamă variată de activităţi cognitive. De exemplu, o sarcină de lucru poate include deducerea conexiunii dintre două părţi ale textului, procesarea textului pentru a formula un rezumat al ideilor principale, solicitând deducerea diferenţei dintre elementele principale şi cel subordonate, sau găsirea unei anumite instanţe în text sau a unui element prezentat anterior în text dar în termeni generali. Integrarea focalizează asupra demonstrării înţelegerii coerenţei textului. Poate varia de la recunoaşterea coerenţei locale dintre două propoziţii alăturate până la înţelegerea relaţiei dintre mai multe paragrafe, sau până la recunoaşterea conexiunilor dintre mai multe texte. În fiecare situaţie integrarea implică o corelare a mai multor informaţii pentru a construi sensul, fie că acest lucru se face prin identificarea asemănărilor şi a deosebirilor, fie că se realizeză prin construirea unor comparaţii privind gradul sau prin înţelegerea relaţiilor de tip cauză-efect.


Pag. 24 din 172


Atât interpretarea, cât şi integrarea sunt necesare pentru formarea înţelegerii globale. Un cititor trebuie să considere textul ca pe un întreg sau dintr-o perspectivă globală, în funcţie de situaţia în care se află. Elevii pot demonstra înţelegerea iniţială prin identificarea temei principale sau a mesajului textului sau prin identificarea scopului general sau a utilizării textului. Multe exemple includ sarcini de lucru ce solicită cititorului să selecteze sau să creeze un titlu pentru sau o ipoteză despre text, să explice ordinea unor instrucţiuni simple sau să identifice dimensiunile esenţiale ale unui grafic sau ale unui tabel. Alte sarcini includ descrierea personajului principal sau a debutului unei naraţiuni, identificarea temei unui text literar sau explicarea scopului sau a utilităţii unei hărţi sau a unei imagini. De remarcat faptul că formarea înţelegerii globale este un proces mental necesar a fi dezvoltat în mod indepentent de natura stimulului, în acest caz, de natura textului-sursă, acesta putând avea o diversitate de variante de existenţă. Reflecţia şi evaluarea Reflecţia şi evaluarea implică utilizarea cunoştinţelor, a ideilor, a atitudinilor aflate dincolo de text pentru a relaţiona informaţiile oferite de text cu propriul cadru de referinţă conceptual şi de experienţă al cititorului. Itemii de reflecţie pot fi consideraţi cei care solicită cititorilor să-şi consulte propria experienţă sau propriile cunoştinţe pentru a compara, a situa în opoziţie sau pentru a formula ipoteze. Itemii de evaluare pot fi consideraţi cei care solicită cititorului să formuleze o judecată de valoare pe baza unor standarde care se află în afara textului propriu-zis. Reflecţia asupra şi evaluarea conţinutului textului solicită citiorului conectarea informaţiei conţinute în text cu diferite cunoştinţe din surse aflate în afara textului. De asemenea, cititorii trebuie să evalueze afirmaţiile făcute în text în raport cu propria cunoaştere a lumii şi cu propriile experienţe. Adesea cititorilor li se solicită să articuleze şi să susţină propriile puncte de vedere. Pentru a face acest lucru cititorii trebuie să fie capabili să dezvolte înţelegerea a ceea ce este spus şi a ceea ce este intenţionat printr-un text. Ei trebuie să testeze mai întâi acea reprezentare mentală faţă de ceea ce ştiu şi ceea ce cred fie pe baza informaţiilor anterioare, fie pe baza informaţiilor identificate în textul / textele citite. Cititorii trebuie să găsească informaţii de sprijin în text şi să le contrapună altor surse de informaţii, utilizând atât cunoştinţele generale, cât şi pe cele specifice şi implicând şi abilitatea de realiza raţionamente abstracte. Reflecţia asupra şi evaluarea formei textului solicită cititorilor să se plaseze în afara textului, să îl abordeze în mod obiectiv şi să-i evalueze calitatea şi adecvarea. Cunoaşterea implicită a structurii textului, stilul tipic pentru diferite tipuri de texte şi de registre joacă un rol important în aceste sarcini de lucru. Aceste caracteristici, care formează baza artei, a meşteşugului autorului joacă un rol esenţial în înţelegerea standardelor inerente sarcinilor de lucru din această categorie. Evaluarea gradului în care un autor reuşeşte cu succes să portretizeze anumite trăsături sau să persuadeze un cititor depinde nu numai de cunoştinţele concrete, ci şi de abilitatea de a detecta subtilităţile limbajului – de exemplu, înţelegerea cazului în care alegerea unui enumit adjectiv ar putea influenţa interpretarea.


Pag. 25 din 172


Exemple de sarcini de evaluare caracteristice pentru reflecţia asupra şi evaluarea formei textului includ determinarea utilităţii unui anumit text pentru a servi unui anumit scop şi evaluarea utilizării de către un autor a unor anumite caracteristici textuale pentru a atinge acel scop. Elevului i se poate solicita, de asemenea, să descrie sau să comenteze modul de utilizare a figurilor de stil de către un autor, precum şi scopul autorului, sau atitudinea autorului în raport cu o anumită idee sau cu un anumit fapt. Aceleaşi aspecte au constituit, şi în PISA 2000, componente ale scalelor de lectură pe baza cărora s-a realizat raportarea performanţelor elevilor participanţi Distribuţia aproximativă a sarcinilor de lectură pe baza aspectului textului în PISA 2009 este reprezentată în tabelul de mai jos: Aspectul textului Procent din totalul

sarcinilor de lucru în format tipărit


Accesarea şi (re)găsirea informaţiei

25% 25%

Integrarea şi interpretarea

50% 30%

Reflecţia şi evaluarea 25% 20% Complex 0% 20%

Tabelul 3. Distribuţia procentuală a sarcinilor de lucru după aspectul textului în PISA 2009 - Situaţiile de lectură: acestea sunt definite în PISA prin valorizarea caracterului utilitar al textului şi prin raportarea sistematică a cititorului la acesta. - personale: biografia, scrisoarea personală, romanul etc. - educaţionale: manualul şcolar, un caiet de lucru / de evaluare etc. - ocupaţionale: manualul de utilizare, raportul, minuta etc. - publice: revista presei, reportajul etc. - ştiinţifice: recenzia etc. Operaţionalizarea variabilelor situaţionale este preluată în PISA după cea din Cadrul european Comun de Referinţă a Limbilor dezvoltat de către Consiliul Europei începând cu anul 1996. Categoria personale se referă la textele care satisfac în primul rând interesele individuale, atât practice, cât şi intelectuale. Această categorie include de asemenea texte ce intenţionează să menţină sau să dezvolte legăturile personale cu alte persoane. Acestea includ scrisori personale, ficţiune, biografii, texte informative ce pot fi citite din curiozitate, ca parte a activităţilor de timp liber sa a celor de recreere. În mediul electronic această categorie de texte include mesajele personale de poştă electronică, mesajele instant şi blog-urile de tip jurnal. Categoria publice descrie textele care se referă la activităţi de inters social mai larg. Sunt incluse documentele oficiale, precum şi informaţii despre evenimnte cu un caracter public. În general, textele asociate acestei categorii presupun un contact mai mult sau mai puţin anonim cu ceilalţi, de aceea sunt aici incluse blog-urile de tip forum, website-uri de ştiri şi anunţuri publice care pot fi întâlnite atât on-line, cât şi tipărite.


Pag. 26 din 172


Conţinutul textelor educaţionale este de obicei construit special cu scop de instruire. Manualele (cu text tipărit) şi software-ul educaţional (cu text electronic) sunt exemplele tipice de materiale generate pentru acest tip de lectură. Lectura educaţională implică în mod obişnuit decodificarea informaţiei ca parte a unei sarcini de învăţare mai extinse. Adesea materialele nu sunt alese de către cititor, ci impuse de către profesor. Sarcinile de evaluare tipice sunt cele din categoria „a citi pentru a învăţa”. Mulţi elevi de 15 ani vor intra pe piaţa muncii în anii următori testării PISA. O sarcină de lectură ocupaţională tipică este una care implică realizarea unor activităţi imediate. De exemplu, căurarea unei slujbe, fie în pagina de anunţuri a unui ziar, fie on-line, sau urmărirea unor instrucţiuni la locul de muncă. Sarcinile de evaluare de această factură intră de obicei în categoria „a citi pentru a face”. Deşi doar unii dintre elevii evaluaţi vor citi cu scop ocupaţional la locul de muncă într-un orizont de dimp scurt, este importantă includerea sarcinilor de evaluare bazate pe textele cu referire la piaţa muncii deoarece evaluarea gradului de pregătire a tinerilor pentru viaţă dincolo de învăţământul obligatoriu, precum şi a abilităţii de a-şi utiliza cunoştinţele şi deprinderile pentru a face faţă provocărilor vieţii reale constituie unul dintre scopurile fundamentale în PISA. Situaţia este utilizată în PISA pentru a defini textele şi sarcinile de lucru asociate acestora şi se referă la contextele şi la utilizarea pentru care autorul a construit textul. Multe dintre textele utilizate la clasă în mod obişnuit nu au fost redactate pentru a fi utilizate la clasă. De exemplu, un fragment de text literar poate fi citit de un elev de 15 ani la ora de limbă sau de literatură maternă, totuşi acest text a fost probabil scris pentru plăcerea, bucuria şi aprecierea personală. Dat fiind scopul său original un asemenea text este clasificat ca personal în PISA. După cum remarcă unii autori, unele tipuri de lecturi de obiecei asociate cu situaţii din afara şcolii, de exemplu regulamentele pentru cluburi, înregistrările scorurilor jocurilor pot fi întâlnite adesea şi în context şcolar. Aceste texte sunt clasificate drept publice în PISA. În schimb, manualele sunt citite atât în şcoală, cât şi acasă, iar procesul şi scopul diferă probabil de la o situaţie la alta. Asemenea texte sunt clasificate ca educaţionale în PISA. Trebuie, de asemenea, menţionat faptul că cele patru categorii se suprapun. Distribuţia aproximativă a sarcinilor de lectură pe baza variabilei situaţionale a textului în PISA 2009 este reprezentată în tabelul de mai jos:

Situaţia Procent din totalul sarcinilor de lucru în format tipărit


Personal 30% 30% Educaţional 25% 15% Ocupaţional 15% 15%

Public 30% 40% Tabelul 4. Distribuţia procentuală a sarcinilor de lucru conform variabilei situaţionale în PISA 2009


Pag. 27 din 172


În sinteză, toate aceste caracteristici sunt prezentate în tabelul următor, reprodus după Figura 1.1.2 din Sinteza domeniilor evaluate la PISA 2009, din Vol. I, pag. 23 al publicaţiei OECD citate, privind rezultatele acestui ciclu de testare: Citire / Lectură Matematică Ştiinţe Definiţia şi caracteristicile distinctive

Capacitatea individuală de a înţelege, de a utiliza, de a reflecta asupra şi de a se angaja în lectura textelor scrise pentru a-şi atinge propriile scopuri, pentru a-şi dezvolta cunoştinţele şi potenţialul şi pentru a participa în societate. În plus faţă de decodificare şi comprehensiunea literală, alfabetizarea la Citire / Lectură implică şi interpretarea şi reflecţia asupra, precum şi abilitatea de a utiliza procesul de Citire / Lectură pentru îndeplinirea propriilor scopuri în viaţă. PISA focalizează asupra competenţei de a învăţa să înveţi şi nu asupra celei de a învăţa să citeşti. În consecinţă, elevii nu sunt evaluaţi privind stăpânirea deprinderilor de bază de citire.

Capacitatea individuală de a formula, de a utiliza şi de a interpreta elemente matematice într-o varietate de contexte. Include raţionamentul matematic şi utilizarea conceptelor matematice, a procedurilor, a faptelor şi a instrumentelor pentru a descrie a explica şi a anticipa fenomenele. Ajută fiecare individ la recunoaşterea rolului pe care îl joacă matematica în lume şi la fundamentarea judecăţilor şi a deciziilor de care au nevoie cetăţenii constructivi, angajaţi şi reflexivi. Alfabetizarea matematică este legată de utilizarea extinsă, funcţională a matematicii; angajamentul include abilitatea de a recunoaşte şi de a formula probleme matematice în situaţii variate.

Extinderea cu care o persoană: - Posedă cunoştinţe ştiinţifice şi le utilizează pentru a identifica întrebări, pentru a dobândi noi cunoştinţe, pentru a explica fenomene ştiinţifice şi pentru a formula concluzii întemeiate pe date despre probleme legate de ştiinţă. - Înţelege caracteristicile tipice ale ştiinţei ca formă de investigare şi de cunoaştere umană. - Demonstrează conştientizarea modului în care ştiinţa şi tehnologia modelează mediile noastre materiale, intelectuale şi culturale. - Se angajează în probleme de factură ştiinţifică şi cu idei de natură ştiinţifică, în calitate de cetăţean reflexiv. Alfabetizarea ştiinţifică solicită înţelegerea conceptelor ştiinţifice, precum şi abilitatea de a aplica perspectiva ştiinţifică şi de a gândi ştiinţific despre datele şi dovezile puse la dispoziţie.

Domeniul cunoaşterii

Forma materialelor – sursă: • Texte continui: includ diferite tipuri de proză, precum texte narative, expozitive, argumentative • Texte non-continui: includ grafice, formulare şi liste • Texte mixte: include atât formate continui, cât şi non-continui • Texte multiple: include texte independente (cu aceleaşi formate sau cu formate diferite) juxtapuse cu anumite scopuri

Grupările de arii şi concepte matematice relevante: • Cantităţi • Spaţiu şi formă • Schimbări şi relaţii • Probabilităţi

Cunoştinţe din domeniul ştiinţelor, de exemplu: • “Sisteme fizice” • “Sisteme vii” • “Sisteme de pe pământ şi din spaţiu” • “Sisteme tehnologice” Cunoştinţe despre Ştiinţe, de exemplu: • “Investigaţia ştiinţifică” • “Explicaţiile ştiinţifice”


Pag. 28 din 172


Tabelul 5. Sinteza domeniilor evaluate la PISA 2009 Pentru raportarea rezultatelor din PISA 2009 la Citire / Lectură OECD a creat o scală generală ale cărei niveluri sunt descrise în termenii caracteristicilor sarcinilor de lucru prezentate elevilor. Această scală este prezentată în continuare ( a fost adaptat conţinutul Figura 1.2.12 – Descrierile sintetice ale celor şapte niveluri de proficienţă la Citire / Lectură, din Vol.I, pag. 47, al publicaţiei OECD citate, privind rezultatele acestui ciclu de testare). Pentru o imagine completă a celor trei domenii testate la PISA, consecutiv acestei scale de Citire / Lectură sunt prezentate şi scalele de raportare pentru domeniile secundare Matematică şi, respectiv, Ştiinţe:

Competenţele implicate

Tipul sarcinilor sau al proceselor de citire/lectură: • Accesare şi regăsire • Integrare şi interpretare • Reflecţie şi evaluare • Complexe – de ex.: identificarea, evaluarea şi integrarea informaţiilor din texte eelctronice multiple

Grupările de competenţe definesc deprinderile matematice necesare: • Reproducerea (operaţii matematice simple) • Realizarea de conexiuni (reunirea ideilor pentru rezolvarea unor probleme simple) • Reflecţia (gândirea matematică aprofundată)

Tipurile de sarcini de lucru şi procese ştiinţifice: • Identificarea problemelor ştiinţifice • Explicarea fenomenelor ştiinţifice • Utilizarea dovezilor ştiinţifice

Context şi Situaţie

Scopul pentru care este construit textul: • Personal • Educaţional • Ocupaţional • Public

Domeniul de aplicaţie a matematicii, cu focalizare pe utilizarea acesteia în relaţie cu situaţii personale, sociale şi globale, de exemplu: • Personal • Educaţional • Ocupaţional • Public

Domeniul de aplicaţie a ştiinţei, focalizare pe utilizarea acesteia în relaţie cu situaţii personale, sociale şi globale, de exemplu: • “Sănătatea” • “Resursele naturale” • “Mediul” • “Pericolele” • “Frontierele ştiinţei şi tehnologiei”


Pag. 29 din 172


Descrierile sintetice ale celor şase niveluri de proficienţă la Citire/ Lectură:

Nivelul

Limita de scor

inferioară

Procentajul elevilor capabili să

performeze sarcinile la fiecare

nivel sau peste (media OECD) Caracteristicile sarcinilor de lucru

6

698

0.8% dintre elevii ţărilor OECD pot performa sarcinile de la nivelul 6 al scalei de Citire / Lectură

Sarcinile de lucru de la acest nivel solicită de obicei cititorului să facă deducţii multiple, să realizeze comparaţii şi opoziţii detaliate şi precize. Acestea solicită demonstrarea unei înţelegeri depline şi detaliate a unuia sau a mai multor texte şi pot implica integrarea informaţiilor din unul sau din mai multe texte. Sarcinile pot solicita cititorului să opereze cu idei noi, în prezenţa unor informaţii multiple şi concurente şi să genereze categorii abstracte necesare interpretării. Sarcinile din categoria Reflecţie şi evaluarepot solicitacititorului să formuleze ipoteze despre un text sau să evalueze critic un text complex pe o temă nefamiliară, ţinând cont de criterii multiple, având în vedere mai multe perspective şi aplicând o înţelegere sofisticată dincolo de suprafaţa textului. O condiţie esenţială a sarcinilor de tip Accesează şi regăseşte de la acest nivel este precizia analizei şi atenţia către detalii subtile, puţin vizibile în text.

5

626

7.6% dintre elevii ţărilor OECD pot performa sarcinile cel puţin la nivelul 5 al scalei de Citire / Lectură

Sarcinile de lucru de la acest nivel ce implică regăsirea informaţiei solicită cititorului localizarea şi organizarea mai multor informaţii ascunse în text, deducerea acelor informaţii cu adevărat relevante din text. Sarcinile de lucru de reflecţie solicită evaluarea critică sau formularea de ipoteze, pe baza unor cunoştinţe specializate. Atât sarcinile de lucru de interpretare, cât şi cele de reflecţie solicită o înţelegere deplină şi specializată a textului a cărui conţinut sau a cărui formă nu sunt familiare cititorului. Pentru toate aspectele procesului de Citire / Lectură, sarcinile de lucru de la acest nivel implică de obicei operarea cu anumite concepte care sunt contrare aşteptărilor sau obişnuinţelor de gândire ale cititorului.

4

553


Sarcinile de lucru de la acest nivel care implică regăsirea informaţiei solicită cititorului localizarea şi organizarea unor informaţii ascunse în text. Unele sarcini de la acest nivel solicită interpretarea semnificaţiilor nuanţelor limbajului dintr-o secţiune a textului prin liarea în calcul a textului ca întreg. Alte sarcini de interpretare solicită înţelegerea şi aplicarea categoriilor în contexte nefamiliare. Sarcinile de reflecţie de la acest nivel solicită cititorilor să utulizeze cunoştinţe formale sau publice pentru a formula ipoteze despre un text sau pentru a-l evalua critic. Cititorii trebuie să demonstreze o înţelegere corectă a unor texte complexe şi lungi al căror conţinut sau a căror formă le poate fi nefamiliară.

3

480


Sarcinile de la acest nivel solicită cititorului să localizeze şi, în anumite cazuri, să recunoască relaţia dintre mai multe informaţii care trebuie să îndeplinească o serie de condiţii multiple. Sarcinile de interpretare de la acest nivel solicită cititorului să integreze mai multe părţi ale unui text pentru a identifica ideea principală, pentru a înţelege o relaţie sau pentru a construi sensul unui cuvânt sau a unei fraze. Cititorul trebuie să ţină cont de mai multe caracteristici la compararea, punerea în opoziţie sau la clasificarea acestora. Adesea informaţia solicitată nu este vizibilă sau există mai multe informaţii concurente; sau există alteobstacole în text, de exemplu idei care sunt contrare aşteptărilor cititorului sau formulate în mod negativ. Unele dintre sarcinile de reflecţie de la acest nivel pot solicita conexiuni, comparaţii şi explicaţii sau pot solicita cititorului să evalueze o caracteristică a textului. Alte sarcini de reflecţiesolicită cititorilor să demonstreze o înţelegere rafinată a textului în relaţie cu anumite cunoştinţe familiare, de zi cu zi. Alte sarcini de lucru nu solicită o comprehensiune detaliată a textului, dar cer cititorului să se bazeze pe cunoştinţe mai puţin uzuale.


Pag. 30 din 172


Tabelul 6. Sinteza domeniilor evaluate la PISA 2009- Citire/ Lectură La Citire / Lectură distribuţia performanţelor elevilor români este orientată înspre nivelurile inferioare ale scalei, astfel: 4,1% dintre elevi se situează sub nivelul 1b; 12,7% se situează la nivelul 1b; 23,6% se situează la nivelul 1a; 31,6% dintre elevii români se situează la nivelul 2 al scalei performanţelor PISA; 21,2% se situează la nivelul 3; 6,15 se situează la nivelul 4; 0,7% se situează la nivelul 5 şi 0% se situează la nivelul 6. Este de subliniat faptul că, pentru prima dată în ciclul de testare PISA 2009 nivelul de bază al performanţelor elevilor a fost separat în subniveluri pentru a permite o mai sensibilă diferenţiere pe sub-categorii de performanţă.

Romania

12,7%

23,6%

31,6%

21,2%

6,1%0,7% 4,1%

Sub Nivelul 1bNivelul 1bNivelul 1aNivelul 2Nivelul 3Nivelul 4Nivelul 5Nivelul 6

2

407


Unele sarcini de lucru de la acest nivel solicită cititorului să localizeze una sau mai multe informaţii care pot necesita deducţie şi îndeplinirea mai multor condiţii. Altele solicită recunoaşterea ideii principale dintr-un text, înţelegerea relaţiilor sau construirea sensului din cadrul unei anumite părţi a textului când informaţia nu este evidentă şi când cititorul trebuie să facă deducţii simple. Sarcinile de la acest nivel pot include comparaţii sau opoziţii bazate pe o singură caracteristică a textului. Sarcinile de reflecţie tipice de la acest nivel solicită cititorilor să realizeze o comparaţie sau câteva conexiuni între text şi cunoştinţe din afara textului, prin folosirea experienţelor personale şi pe baza atitudinilor individuale.

1a

335

94.3% dintre elevii ţărilor OECD pot performa sarcinile cel puţin la nivelul 1a al scalei de Citire / Lectură

Sarcinile de lucru de la acest nivel solicită cititorului următoarele operaţiuni mentale: localizarea uneia sau a mai multor informaţii independente, formulate explicit în text; recunoaşterea temei principale sau a scopului autorului dintr-un text pe o temă familiară; sau realizarea unei conexiuni simple între informaţia din text şi cunoştinţe obişnuite, de zi cu zi. De obicei, informaţia solicitată din text este vizibilă şi nu sunt alte informaţii concurente. Cititorul este direcţionat în mod explicit să ia în calcul factorii relevanţi atât din sarcina de lucru, cât şi din text.

1b

262

98.9% dintre elevii ţărilor OECD pot performa sarcinile cel puţin la nivelul 1b al scalei de Citire / Lectură

Sarcinile de lucru poziţionate la acest nivel solicită cititorului să localizeze o singură informaţie formulată explicit aflată într-o poziţie vizibilă aflată într-un text scurt şi simplu din punct de vedere sintactic, având un context şi o tipologie familiar, de exemplu o naraţiune sau o listă simplă.De obicei textul oferă sprijin cititorului, de exemplu repetiţii sau informaţii, imagini sau simboluri familiare. Informaţiile concurente sunt minime. În cazul sarcinilor de lucru solicitând interpretare, cititorului I se poate solicita să realizeze conexiuni simple între informaţii alăturate.

Figura 2 a. Performanţa elevilor români pe scala de Citire / Lectură


Pag. 31 din 172


Total tari participante

8,3%

17,4%

24,9%24,8%

15,8%

4,8% 3,4%1%Sub Nivelul 1bNivelul 1bNivelul 1aNivelul 2Nivelul 3Nivelul 4Nivelul 5Nivelul 6

Figura 2 b. Performanţa elevilor din ţările participante pe scala de Citire/ Lectură În continuare, pentru comparaţie, sunt prezentate informaţiile similare pentru domeniile Matematică, respectiv Ştiinţe. Descrierile sintetice ale celor şase niveluri de proficienţă la Matematică: Nivel Limita de

scor inferioară

Ce pot să facă elevii în mod obişnuit la acest nivel

6 669 La Nivelul 6 elevii pot conceptualiza, pot generaliza şi pot utiliza informaţia be baza investigaţiilor proprii şi a modelării unor situaţii-problemă complexe. Ei pot relaţiona diferitele surse de informaţie şi diferitele reprezentări şi pot realiza translatări flexibile între acestea. Elevii de la acest nivel sunt capabili de gândire şi de raţionament matematice avansate. Ei pot aplica această înţelegere şi viziune împreună cu stăpânirea relaţiilor şi a operaţiilor matematice simbolice şi a celor formale pentru a dezvolta noi abordări şi strategii pentru abordarea situaţiilor noi. Elevii aflaţi la acest nivel îşi pot formula şi comunica cu precizie acţiunile şi reflecţiile privind rezultatele, interpretările şi argumentele, precum şi privind adecvarea acestora la situaţiile de origine.

5 607 La Nivelul 5 elevii pot dezvolta şi pot opera cu modele penttru situaţiile complexe, identificând constrângerile şi specificând presupoziţiile. Ei pot selecta, pot compara şi pot evalua în mod adecvat strategiile de rezolvare de probleme pentru a face faţă problemelor complexe raportate la aceste modele.Elevii poziţionaţi la acest nivel pot lucra în mod strategic utilizând deprinderi de gândire şi de raţionament extinse, bine dezvoltate, utilizând reprezentări relaţionate în mod adecvat, caracterizări simbolice şi formale, precum şi viziunea referitoare la aceste situaţii. Ei pot reflecta asupra acţiunilor lor şi îşi pot formula şi comunica propriul raţionament şi propriile interpretări.


Pag. 32 din 172


4 545 La Nivelul 4 elevii pot lucra în mod eficient cu modele explicite pentru situaţii concrete

complexe care pot implica anumite constrângeri sau care pot solicita formularea de presupoziţii. Ei pot selecta şi integra diferite reprezentări, inclusiv reprezentări simbolice, relaţionândule în mod direct cu apecte ale situaţiilor din viaţa reală. Elevii aflaţi la acest nivel pot utiliza deprinderi bine dezvoltate şi pot raţiona în mod flexibil în aceste contexte, având o anumită viziune. Ei îşi pot construi şi comunica explicaţiile şi susţinerea pe baza propriilor interpretări, argumente şi acţiuni.

3 482 La Nivelul 3 elevii pot executa proceduri clar descrise, inclusiv pe acelea care solicită decizii secvenţiale. Ei pot selecta şi aplica strategii de rezolvare a problemelor simple. Elevii aflaţi la acest nivel pot interpreta şi utiliza reprezentări bazate pe diferite surse de informaţii şi pot raţiona în mod direct pe baza acestora. Ei pot produce scurte comunicări raportându-şi interpretările, rezultatele şi raţionamentele.

2 420 La Nivelul 2 elevii pot interpreta şi pot recunoaşte situaţiile în contexte care solicită doar o deducţie directă. Ei pot extrage informaţia relevantă dintr-o sursă unică şi pot utiliza un singur mod de reprezentare. Elevii aflaţi la acest nivel pot utiliza algoritmi, formule, proceduri sau convenţii de bază. Ei sunt capabili de raţionament direct şi de interpretări literale ale rezultatelor.

1 358 La nivelul 1 elevii pot răspunde întrebărilor implicând contexte familiare în care sunt prezentate toate informaţiile şi întrebările sunt clar definite. Ei sunt capabili să identifice informaţia şi să îndeplinească proceduri de rutină pe baza unor instrucţiuni directe în situaţii explicite. Ei pot performa acţiuni care sunt evidente şi care urmează imediat stimulilor daţi.

Tabelul 7. Sinteza domeniilor evaluate la PISA 2009- Matematică La Matematică distribuţia performanţelor elevilor români este următoarea: 19,5% dintre elevii români se situează sub Nivelul 1, 27,5% se plasează la Nivelul 1, 28,6% la Nivelul 2, 17,3% la Nivelul 3, 5,9% la Nivelul 4, 1,2% la Nivelul 5, 0,1%la Nivelul 6.

Romania

28,6%

17,3%5,9%

27,5%

1,2%0,1%

19,5% Sub Nivelul 1Nivelul 1Nivelul 2Nivelul 3Nivelul 4Nivelul 5Nivelul 6

Figura 3 a. Performanţa elevilor români pe scala de Matematică


Pag. 33 din 172



21,4%20,0%

14,4%

17,9%

7,4% 2,9%16,0% Sub Nivelul 1

Nivelul 1Nivelul 2Nivelul 3Nivelul 4Nivelul 5Nivelul 6

Figura 3 b. Performanţa elevilor din ţările participante pe scala de Matematică Ca şi în cazul domeniului Matematică, sunt prezentate sintetic nivelurile de proficienţă la Ştiinţe: Descrierile sintetice ale celor şase niveluri de proficienţă la Ştiinţe: Nivel Limita de

scor inferioară

Ce pot să facă elevii în mod obişnuit la acest nivel

6 708 La Nivelul 6 elevii pot identifica, explica şi aplica în mod constant cunoştinţe ştiinţifice şi cunoştinţe despre ştiinţă într-o varietate de situaţii complexe de viaţă. Aceştia pot relaţiona diferite surse de informaţii şi explicaţii şi pot utiliza dovezile din aceste surse pentru a justifica deciziile. Ei pot demonstra în mod clar şi consistent gândire şi raţionament ştiinţific avansate şi îşi pot demonstra disponibilitatea de a utiliza înţelegerea ştiinţifică în sprijinul soluţiilor date unor situaţii ştiinţifice şi tehnologice nefamiliare. Elevii aflaţi la acest nivel pot utiliza cunoştinţele ştiinţifice şi pot construi argumente în sprijinul recomandărilor şi al deciziilor centrate pe situaţii personale, sociale sau globale.

5 633 La Nivelul 5 elevii pot identifica acele componente ştiinţifice ale diferitelor situaţii de viaţă complexe, pot aplica atât conceptele ştiinţifice, cât şi cunoştinţele despre ştiinţă în aceste situaţii şi pot compara, selacta şi evalua dovezile ştiinţifice pentru a face faţă acestor situaţii de viaţă. Elevii aflaţi la acest nivel pot utiliza abilităţi de investigaţie bine dezvoltate, pot relaţiona în mod adecvat cunoştinţele şi pot avea o viziune critică în aceste situaţii.ei pot construi explicaţii pe baza dovezilor şi a argumentelor formulate pe baza analizei lor critice.


Pag. 34 din 172


4 559 La Nivelul 4 elevii pot acţiona în mod eficient în situaţii şi probleme care pot

implica fenomene explicite solicitându-le formularea de ipoteze privind rolul ştiinţei sau al tehnologiei. Ei pot selecta sau integra explicaţiile din diferite discipline ale ştiinţei sau tehnologiei şi pot relaţiona în mod direct aceste explicaţii cu diferite aspecte ale situaţiilor de viaţă. Elevii aflaţi la acest nivel pot reflecta asupra propriilor acţiuni şi îşi pot comunica deciziile utilizând cunoştinţe şi dovezi ştiinţifice.

3 484 La Nivelul 3 elevii pot identifica anumite probleme ştiinţifice descrise cu claritate într-o anumită gamă de contexte. Ei pot selecta fapte şi cunoştinţe pentru a explica fenomenele şi pentru a aplica modele simple sau strategii de investigaţie. Elevii aflaţi la acest nivel pot interpreta şi pot utiliza conceptele ştiinţifice din diferite discipline şi le pot aplica în mod direct. Ei pot construi enunţuri scurte utilizând faptele şi pot lua decizii pe baza cunoştinţelor ştiinţifice.

2 409 La Nivelul 2 elevii deţin cunoştinţele ştiinţifice adecvate pentru a oferi explicaţii posibile în contexte familiare sau pentru a formula concluzii pe baza unor investigaţii simple. Ei sunt capabili să facă raţionamente directe şi să formuleze interpretări literale pentru rezultatele investigaţiei ştiinţifice sau a rezolvării problemei tehnologice.

1 335 La Nivelul 1 elevii deţin cunoştinţe ştiinţifice atât de limitate încât pot fi aplicate doar în câteva situaţii familiare. Ei pot prezenta explicaţii ştiinţifice evidente şi care urmează în mod explicit dovezilor date.

Tabelul 8. Sinteza domeniilor evaluate la PISA 2009- Ştiinţe La Ştiinţe distribuţia performanţelor elevilor români este următoarea: 11,9% dintre elevii noştri se află sub Nivelul 1, 29,5% se află la Nivelul 1, 34,1% la Nivelul 2, 19,7% la Nivelul 3, 4,4% la Nivelul 4, 0,4% la Nivelul 5 şi 0,0% la Nivelul 6.

Romania

34,1%

19,7%4,4%

29,5%

0,4%

11,9%Sub Nivelul 1Nivelul 1Nivelul 2Nivelul 3Nivelul 4Nivelul 5Nivelul 6

Figura 4 a. Performanţa elevilor români pe scala de Ştiinţe


Pag. 35 din 172



25,1%24,3%

15,8%18,0%

5,4% 1%10,6%

Sub Nivelul 1Nivelul 1Nivelul 2Nivelul 3Nivelul 4Nivelul 5Nivelul 6

Figura 4 b. Performanţa elevilor din ţările participante pe scala de Ştiinţe 2. Cadrul competenţelor - Ştiinţe (domeniu principal în PISA 2006, domeniu secundar în PISA 2009) Este important de observat faptul că, în viziunea PISA, domeniile de evaluat devin, pe rând, „principale” şi “secundare”, în funcţie de combinaţia rezultată din design-ul cercetării. Astfel, dacă în PISA 2006 Ştiinţele au fost domeniu principal, în ciclul PISA 2009 Ştiinţele au redevenit domeniu secundar, la fel ca în ciclurile 2000 şi 2003. Competenţele de bază la Ştiinţe sau „Cultura ştiinţifică” - definiţia PISA: „Capacitatea individuală de a utiliza cunoştinţele şi procesele ştiinţifice nu numai pentru a înţelege lumea naturală, dar şi pentru a participa la luarea deciziilor care o afectează” În PISA testul de ştiinţe şi designul itemilor operaţionalizează patru dimensiuni: competenţele, conţinuturile, situaţiile de viaţă şi contextele. Principalele competenţe ştiinţifice sunt definite în termenii cunoaşterii ştiinţifice a unui tânăr de 15 ani şi ai modului de utilizare a acestei cunoaşteri pentru: - identificarea problemelor ştiinţifice; - explicarea fenomenelor ştiinţifice; - formularea concluziilor întemeiate pe date. Cele patru arii de conţinut ale cunoaşterii ştiinţifice sunt: - sisteme fizice; - sisteme vii; - sistemele pământului şi ale spaţiului; - sisteme tehnologice.


Pag. 36 din 172


Cunoştinţele din aceste arii de conţinut sunt necesare adulţilor pentru înţelegerea lumii naturale şi pentru luarea deciziilor Cunoştinţele despre Ştiinţe implică: 1) Investigaţia ştiinţifică focalizată pe investigaţie ca proces ştiinţific central şi pe variatele sale componente. 2) Explicaţiile ştiinţifice ca rezultat al investigaţiei ştiinţifice. Situaţiile de viaţă implicând ştiinţele şi tehnologia vizează: - Sănătatea; - Resursele naturale; - Calitatea mediului; - Pericolele; - Frontierele Ştiinţei şi tehnologiei. Designul itemilor relaţionează situaţiile de viaţă cu trei contexte majore: 1) Personal: sinele, familia, grupul 2) Social: comunitatea 3) Global: viaţa în lume 3. Cadrul competenţelor – Matematică şi rezolvare de probleme (domeniu principal în PISA 2003, domeniu secundar în PISA 2009) Competenţele de bază la Matematică sau „Cultura matematică” - definiţia PISA: “Capacitatea individuală a elevilor de a analiza, de a raţiona şi de a comunica ideile în mod efectiv în momentul în care îşi pun probleme, formulează interogaţii ştiinţifice, le rezolvă şi interpretează soluţiile pentru problemele matematice într-o varietate de situaţii.” Este evaluată în relaţie cu următoarele elemente articulate: - Conţinutul matematic: definit în termenii a patru elemente cuprinzătoare: - cantitatea; - spaţiul şi forma; - schimbarea şi relaţiile; - probabilitatea. - Procesele matematice: sunt definite prin competenţe matematice generale: - utilizarea limbajului matematic; - deprinderile de modelare şi de rezolvare de probleme. - Situaţiile matematice: sunt definite în termenii acelor contexte specifice în care este utilizată matematica, în funcţie de raportarea elevilor la ele: - personale; - educaţionale; - ocupaţionale; - publice; - ştiinţifice. Din perspectiva PISA este importantă redefinirea conceptului de alfabetizare, care primeşte conotaţii noi în societatea cunoaşterii. Această redefinire este importantă în primul rând din punctul de vedere al proiectării evaluării, astfel:


Pag. 37 din 172


4. Conceptul de „alfabetizare” în Programul OECD - PISA Conceptul de reading literacy, echivalat în limba franceză cu cel de culture de la lecture, este unul central în arhitectura conceptuală a cadrelor de referinţă ce stau la baza construcţiei evaluării performanţelor elevilor. În continuare, vor fi detaliate cele trei tipuri de alfabetizări, aşa cum sunt acestea concepute şi abordate în Programul OECD-PISA. Alfabetizarea ştiinţifică Activează cunoştinţele ştiinţifice individuale şi utilizarea acestor cunoştinţe pentru identificarea întrebărilor, pentru dobândirea de noi cunoştinţe, pentru explicarea fenomenelor ştiinţifice şi pentru formularea unor concluzii bazate pe dovezi despre probleme legate de ştiinţă, înţelegerea trăsăturilor caracteristice ale ştiinţei ca o formă de cunoaştere şi investigaţie umană, conştientizarea modului în care ştiinţa şi tehnologia modelează mediile noastre materiale, intelectuale şi culturale, precum şi dorinţa de a se angaja în problematica şi ideatica ştiinţifice, în calitate de cetăţean reflexiv. Alfabetizarea la Citire / Lectură Activează capacitatea individuală de a înţelege, de a utiliza şi de a reflecta asupra textelor scrise, pentru a-şi atinge scopurile, pentru a-şi dezvolta cunoştinţele şi potenţialul şi pentru a participa la viaţa societăţii. Alfabetizarea matematică Activează capacitatea individuală de a identifica şi de a înţelege rolul jucat de matematică în lume, de a face judecăţi corect fundamentate şi de a utiliza matematica şi a se angaja în abordarea matematicii în moduri care răspund necesităţilor vieţii individuale în calitate de cetăţean constructiv, responsabil şi reflexiv. Alfabetizarea ştiinţifică este, aşadar, definită cu prioritate ca abilitatea de a utiliza cunoştinţele şi procesele ştiinţifice nu numai pentru a înţelege lumea naturală, dar şi pentru a participa la luarea deciziilor care o afectează. Alfabetizarea ştiinţifică este evaluată în relaţie cu următoarele elemente: - Cunoştinţele sau conceptele ştiinţifice: acestea constituie legăturile care susţin

înţelegerea fenomenelor conexe. În PISA, în vreme ce conceptele sunt cele familiare elevilor de la fizică, chimie, biologie, ştiinţele pământului şi ale spaţiului, acestea sunt aplicate conţinutului itemilor şi nu pur şi simplu rememorate.

- Procesele ştiinţifice: acestea focalizeză pe abilitatea de a dobândi, interpreta şi acţiona pe baza datelor, a dovezilor, a faptelor. În PISA sunt considerate trei asemenea procese ştiinţifice: a) descrierea, explicarea şi anticiparea fenomenelor ştiinţifice; b)înţelegerea investigaţiei ştiinţifice; c) interpretarea datelor şi a concluziilor ştiinţifice.

- Situaţii sau contexte ştiinţifice: acestea privesc aplicarea cunoştinţelor ştiinţifice şi utilizarea proceselor ştiinţifice. Cadrul PISA identifică trei mari arii: ştiinţa din viaţă şi din sănătate; ştiinţa în mediul înconjurător şi pe pământ; ştiinţa din tehnologie.

Alfabetizarea la Citire / Lectură este definită cu prioritate în termenii abilităţii elevilor de a înţelege, de a utiliza şi de a reflecta asupra textului scris pentru a-şi atinge propriile scopuri (de cunoaştere, de comunicare, de studiu, de loisir etc.). Aceste aspecte ale alfabetizării au fost deja abordate în studii comparative anterioare precum International Adult Literacy Survey (IALS), dar sunt aprofundate în PISA prin introducerea unui eelement activ – capacitatea nu numai de a înţelege un text, dar şi de a reflecta asupra lui, construind pe


Pag. 38 din 172


baza experienţelor anterioare şi a gândirii individuale. Alfabetizarea la Citire / Lectură este evaluată în relaţie cu următoarele elemente: - Formatul textului: în mod tradiţional sarcinile de evaluare a citirii sunt construite pe baza

textelor continui sau a textului în proză organizat în fraze şi paragrafe. PISA intrioduce în plus textul non-continuu care prezintă informaţia într-o altă manieră, de exemplu sub formă de liste, formulare, grafice sau diagrame. Se face distincţia, de asemenea, între o gamă largă de forme ale prozei, precum naraţiunea, expunerea şi argumentarea. Aceste distincţii se bazează pe principiul că viitorii adulţi vor întâlni o gamă largă de materiale scrise în activităţile legate de muncă şi de carieră (de ex. formulare, reclame, cereri-tip etc.) şi nu mai este suficient ca aceştia să fie capabili să citească un număr limitat de tipuri de text întâlnite în mod obişnuit pe parcursul şcolarităţii.

- Procedeele de lectură (aspecte): elevii nu sunt evaluaţi cu privire la aspectele elementare ale citirii, întrucât se presupune că la vârsta de 15 ani aceste aspecte au fost deja dobândite. Se aşteaptă ca elevii să-şi demonstreze abilităţile de regăsire a informaţiei, de formulare a înţelegerii largi, cuprinzătoare a textului, de interpretare a acestuia, de reflectare asupra conţinutului, asupra formei şi asupra caracteristicilor acestuia.

- Situaţiile: acestea sunt definite prin identificarea caracterului utilitar al textului. De

exemplu, romanul, scrisoarea personală sau biografia sunt scrise pentru utilizarea individuală, personală de către oameni; documentele oficiale sau anunţurile sunt scrise pentru uzul public. Un manual de utilizare sau un raport sunt scrise pentru uz ocupaţional; un manual şcolar sau un caiet de lucru al elevului – pentru uz educaţional.

Întrucât anumite grupuri pot performa mai bine într-o anumită situaţie de lectură decât în alta, este dezirabil ca, în itemii de la Citire / Lectură să fie inclusă o gamă mai largă de situaţii de lectură. Alfabetizarea matematică vizează abilitatea elevilor de a analiza, de a raţiona şi de a comunica ideile în mod efectiv în momentul în care ăşi pun, formulează, rezolvă şi interpretează soluţii pentru problemele matematice într-o varietrate de situaţii. Acest tip de alfabetizare este evaluat în relaţie cu: - Conţinutul matematic: acesta este definit în principal în termenii a patru idei

cuprinzătoare (cantitatea, spaţiul şi forma, schimbarea şi relaţiile şi probabilitatea) şi doar în mod secundar în relaţie cu dimensiuni curriculare precum numerele, algebra sau geometria.

- Procesele matematice: acestea sunt definite prin competenţe matematice generale.

Acestea include utilizarea limbajului matematic, deprinderile de modelare şi de rezolvare de probleme. Oricum, asemenea deprinderi nu sunt separate în diferiţi itemi ai testului, întrucât se presupune că o gamă largă de competenţe va fi necesară pentru performarea oricărei sarcini de evaluare la matematică. Întrebările sunt organizate sub forma unor clustere de competenţe care definesc tipul de deprindere de gândire necesar pentru rezolvare.

- Situaţiile: acestea sunt definite în termenii celor la care este utilizată matematica, în

funcţie de raportarea elevilor la ele. Cadrul de referinţă identifică cinci situaţii: personale, educaţionale, ocupaţionale, publice şi ştiinţifice.


Pag. 39 din 172


IV. Standardele tehnice OECD PISA şi responsabilităţile Centrului Naţional

PISA din România 1. Proiectarea evaluării şi raportarea rezultatelor în PISA 2009 La fel ca şi în cazul evaluărilor anterioare, din anii 2000, 2003, 2006, din raţiuni de fezabilitate, şi evaluarea din 2009 a fost proiectată ca o evaluare scrisă. Evaluarea însă include o varietate de tipuri de itemi. Unii dintre aceştia solicită elevilor să selecteze sau să producă răspunsuri simple care pot fi în mod direct comparate cu itemii cu alegere multiplă cu un singur răspuns corect sau cu itemii cu răspuns construit închis. Această categorie de itemi au fie răspuns corect, fie răspuns incorect şi adesea evaluează de nivel de complexitate scăzut. Alţi itemi sunt mai constructivi, solicitând elevilor să dezvolte propriul lor răspuns, proiectat să măsoare constructe mai cuprinzătoare decât cele prezente în studiile tradiţionale şi permiţând o gamă mai largă de răspunsuri acceptabile, precum şi un model de corectare mai complex, care să includă şi răspunsuri parţial corecte. Nu toţi elevii răspund tuturor itemilor evaluării. Unităţile de test PISA 2009 sunt organizate în 13 clustere (grupări de unităţi de itemi), fiecare dintre aceste grupări de itemi fiind proiectat să ocupe 30 de minute din timpul de testare. Clusterele sunt plasate în 13 broşuri, conform unui design de distribuţie prin rotaţie a broşurilor pentru cei 35 de elevi eşantionaţi într-o şcoală PISA. Fiecare broşură de test conţine patru clustere şi fiecare elev primeşte o singură broşură cu durata de rezolvare de două ore. Există cel puţin un cluster de în fiecare tip de broşură. În PISA alfabetizarea – achiziţia deprinderilor de bază - este evaluată prin intermediul unităţilor constituite dintr-un stimul (de ex. un text, un tabel, un grafic, cifre etc.), urmate de un număr de sarcini de lucru asociate stimulului comun. Aceasta este o caracteristică importantă, permiţând itemilor să pătrundă în profunzime, mai mult decât ar fi fost posibil dacă fiecare item ar fi introdus un context pe deplin nou. Aceasta permite elevului “să digere” materialul citit, care poate mai apoi să fie utilizat pentru evaluarea unor aspecte multiple ale performanţei. Rezultatele din PISA 2000, 2003, 2006 au fost raportate utilizând scale cu un scor mediu de 500 şi cu o deviaţie standard de 100 pentru toate cele trei domenii, ceea ce semnifică faptul că două treimi dintre elevii ţărilor OECD au obţinut scoruri între 400 şi 600 de puncte. Aceste scoruri reprezintă grade ale proficienţei unui aspect particular al alfabetizării. La alfabetizarea la Citire / Lectură din anul 2000 scalele de lectură au fost divizate în cinci niveluri ale cunoştinţelor şi deprinderilor. Principalul avantaj al acestei abordări este că descrie ceea ce elevii pot face prin asocierea sarcinilor de evaluare cu nivelurile de dificultate. În plus, rezultatele au fost prezentate raportate la trei subscale de Citire / Lectură: regăsirea informaţiei, interpretarea textelor, reflecţia şi evaluarea. O scală a proficienţei a fost creată şi pentru alfabetizările matematică şi ştiinţifică, fără niveluri însă, recunoscându-se astfel limitarea dată de lipsa datelor pentru domeniile “minore”. PISA 2003 a construit pe baza aceleiaşi abordări, specificând şase niveluri ale proficienţei pentru scala de alfabetizare matematică, urmărind acelaşi demers cu cel folodit în cazul citirii / lecturii. Au fost construite patru subscale ale alfabetizării matematice: spaţiul şi forma, schimbarea şi relaţiile, cantitatea şi probabilitatea. Raportarea pentru alfabetizarea ştiinţifică va fi realizată în aceeaşi manieră şi va prezenta, de asemenea, rezultatele din diferite arii. Rezultatele din PISA 2009 vor oferi pentru prima dată informaţii comparative extinse privind performanţele elevilor în domeniul Citire / Lectură pentru o perioadă de aproximativ un deceniu (2000-2009).


Pag. 40 din 172


2. Chestionarele de context şi utilizarea acestora Pentru a obţine informaţii contextuale, în PISA a fost solicitat elevilor şi directorilor şcolilor în care aceştia învaţă să răspundă unor chestionare de mediu socio-educaţional având lungimea de aproximativ 30 de minute. Aceste chestionare sunt esenţiale pentru analiza rezultatelor în termenii unei game largi a caracteristicilor elevilor şi ale şcolii. Chestionarele sunt publice şi pot fi găsite pe website-ul PISA: www.pisa.oecd.org. Chestionarele solicită informaţii despre: - mediul elevilor şi al familiilor acestora, incluzând capitalul lor economic, social şi cultural - aspecte ale vieţii elevilor, precum atitudinile acestora faţă de învăţare, obiceiurile şi viaţa

lor şcolară, precum şi aspecte ale mediului familial - aspecte ale şcolii, precum calitatea resurselor umane şi materiale ale şcolii, finanţarea şi

controlul public şi privat, procesul de luare a deciziilor, practicile de personal - contextul procesului de instruire, inclusiv tipurile şi structurile instituţionale, dimensiunea

clasei, nivelul de implicare a părinţilor - strategiile de învăţare auto-reglată, preferinţele motivaţionale şi orientarea către scop,

mecanismele cognitive personale, strategiile de control al acţiunilor, preferinţa pentru diferite tipuri de situaţii de învăţare, stiluri de învăţare şi deprinderi sociale cerute pentru învăţarea prin cooperare sau învăţarea competitivă

- Aspecte ale instruirii şi învăţării la ştiinţe, inclusiv motivaţia elevilor, angajamentul şi

încrederea dovedite în activităţile la ştiinţe, impactul strategiilor de învăţare asupra performanţei legate de predarea şi învăţarea ştiinţelor.

Ca opţiuni internaţionale, neobligatorii, au fost create două chestionare adiţionale, unul vizând familiarizarea elevilor cu computerul, iar celălalt destinat părinţilor. România nu a administrat chestionarele suplimentare. Informaţiile contextuale colectate prin administrarea chestionarelor elevului şi al directorului cuprind doar o parte din totalul informaţiilor disponibile în urma administrării PISA. Indicatorii descriind structura generală a sistemelor educaţionale (contextele demografice şi economice – de exemplu, costurile, numărul de elevi înscrişi, caracteristicile şcolii şi ale profesorilor, precum şi anumite procese de la nivelul clasei de elevi), precum şi efectele acestora asupra rezultatelor pieţei muncii sunt în mod frecvent construiţi, aplicaţi şi analizaţi de către OECD, inclusiv în corelare cu rezultatele PISA. 3. Elemente de noutate în PISA 2009 Investigarea deprinderilor metacognitive ale elevilor constituie una dintre dimensiunile dezvoltate cu precădere de PISA 2009. Cunoaşterea metacognitivă este considerată o precondiţie a învăţării strategice şi reflexive. O persoană care utilizează o anumită strategie ar trebui să aibă anumite cunoştinţe metacognitive despre acea strategie, adică să-i conştientizeze caracteristicile, în vreme ce o persoană care nu utilizează strategii se presupune că nu deţine aceste cunoştinţe. Studiile evidenţiază relaţii substanţiale între cunoaşterea metacognitivă, comportamentul strategic la rezolvarea unei sarcini de lucru de procesare a textului şi rememorarea textului. Cu toate acestea, relaţia dintre cunoaşterea metacognitivă şi înţelegerea textului într-o situaţie dată este moderată de motivaţia reală a elevilor de a citi sau de a investi efort.



Pag. 41 din 172


În evaluarea PISA 2009 elevilor le-au fost prezentate un număr de scenarii de lectură (scurte vigniete). Pentru fiecare scenariu elevilor li se solicită evaluarea calităţii şi a gradului de utilitate a diferitelor strategii de lectură şi de înţelegere a textului pentru atingerea scopului stabilit. Ierarhia individuală a strategiilor pentru fiecare scenariu din răspunsurile elevilor se compară cu o ierarhie „optimă” construită de către experţii din domeniul procesării textului (cercetători în domeniul lecturii, profesori şi psihologi educaţionali). Corespondenţa dintre ierarhiile experţilor şi cele ale elevilor este reflectată într-un scor indicând gradul în care elevii sunt conştienţi de cele mai eficiente modalităţi de “a depozita“ informaţiile despre text, de a înţelege memoria şi obiectivele comprehensiunii. Pentru a obţine scoruri ridicate la testul metacognitiv elevii trebuie să-şi activeze cunoştinţele despre resursele cognitive, pe cele despre natura sarcinii de lucru, precum şi pe cele despre strategiile care facilitează înţelegerea, memorarea şi rememorarea informaţiilor. Chestionarul pentru investigarea deprinderilor metacognitive administrat în PISA 2009 a avut mai multe variante paralele. Una dintre acestea este prezentată mai jos, cu scopul de a evidenţia maniera reflexivă de a investigare a strategiilor de lectură adoptată în PISA:

ST54

Î35 Sarcină de Citire/ Lectură: Vreţi să ajutaţi un elev de 12 ani să înţeleagă un text de trei pagini despre animalele şi plantele pădurii.

Ce note atribuiţi eficienţei următoarelor strategii pentru a-l ajuta pe elevul de 12 ani să înţeleagă acest text de trei pagini?

Strategie posibilă Nota

Total ineficientă

Foarte eficientă

(1) (2) (3) (4) (5) (6)

a) Mai întâi, elevul de 12 ani scrie un rezumat al textului. Apoi, verificăm împreună dacă rezumatul său conţine punctele cele mai importante.

1 2 3 4 5 6

b) Îi cer elevului de 12 ani să citească textul cu voce tare de două ori, apoi să îl copieze în întregime.

1 2 3 4 5 6


Pag. 42 din 172


Total ineficientă

Foarte eficientă

(1) (2) (3) (4) (5) (6)

c) După ce elevul de 12 ani a citit textul cu voce tare, discutăm cuvintele dificile pe care nu le-a înţeles.

1 2 3 4 5 6

d) Îi dau un al doilea text pe acelaşi subiect, pe care îl citim împreună imediat după ce l-am citit pe primul.

1 2 3 4 5 6

e) Citesc textul cu voce tare în timp ce elevul de 12 ani subliniază cuvintele pe care nu le înţelege. Pe urmă, încerc să îl ajut să clarifice ceea ce nu a înţeles. Apoi el scrie rezumatul textului.

1 2 3 4 5 6

f) Elevul de 12 ani citeşte textul cu voce tare şi eu îl corectez de fiecare dată când greşeşte. Pe urmă, îi explic sensul cuvintelor pe care nu le-a citit corect.

1 2 3 4 5 6

Vă mulţumim pentru completarea acestui chestionar!

Chestionarul metacognitiv a fost completat de un set de întrebări referitoare la deprinderile de lectură pentru şcoală, întrebări la care au răspuns toţi elevii pentru a putea realiza corelarea cu rezultatele broşurilor cognitive. Întrebări despre lectura pentru şcoală Pentru a răspunde la aceste întrebări, gândiţi-vă la lecturile pe care le-aţi efectuat pentru şcoală, atât în clasă, cât şi în cadrul temelor pentru acasă.


Pag. 43 din 172


Întrebarea 1: T001Q01 În cursul ultimei săptămâni, cât de des aţi fost nevoit(ă) să citiţi următoarele tipuri de texte pentru şcoală (în clasă sau acasă)?

(Bifaţi o singură căsuţă pe fiecare rând.) Mai

mult de o dată

Doar o dată Deloc

a) Texte de informare (ex. biografii, texte despre teme de actualitate, descrieri ale unor lucruri sau ale unor idei) 1 2 3

b) Texte care includ scheme sau hărţi 1 2 3

c) Texte care includ tabele sau grafice 1 2 3

d) Instrucţiuni sau manuale în care se explică modul în care trebuie să procedaţi pentru a confecţiona ceva sau pentru a realiza o activitate (ex. cum se practică un anumit sport, cum funcţionează un anumit aparat, cum se face planul unei lucrări)

1 2 3

e) Site-uri Web 1 2 3

Întrebarea 2: T001Q02 În cursul ultimei săptămâni, cât de des aţi fost nevoit(ă) să citiţi următoarele tipuri de texte pentru orele de limba şi literatura română (în clasă sau acasă)?

Dacă nu aţi avut nicio oră de limba şi literatura română pe parcursul ultimei săptămâni, bifaţi căsuţa din partea dreaptă şi opriţi-vă aici. 1

(Bifaţi o singură căsuţă pe fiecare rând.)

Mai mult de o dată

Doar o dată Deloc

a) Ficţiune (ex. romane, nuvele) 1 2 3

b) Piese de teatru sau scenarii 1 2 3

c) Poezie 1 2 3

d) Texte de informare despre scriitori sau cărţi 1 2 3

e) Texte de informare pe teme de ordin general (ex. reportaje, articole din reviste) 1 2 3

f) Texte menite să convingă sau să transmită opinii (ex. recenzii, păreri ale cititorilor) 1 2 3

g) Material publicitar (ex. publicitate în reviste, afişe) 1 2 3

Cele două întrebări “închise” conţin, prin opţiunile de răspuns oferite respondenţilor, elementele constituind indicii de construire a indicatorilor privind diversitatea materialelor citite şi, respectiv, plăcerea lecturii. La PISA, conform cadrului de referinţă, competenţele metacognitive includ conştientizarea şi abilitatea de utilizare a unei varietăţi de strategii adecvate pentru procesarea diferitelor tipuri de texte. Este important de observat apropierea conceptuală dintre strategiile de Citire / Lectură definite pentru PISA 2009 şi strategiile metacognitive de învăţare, aşa cum ar trebui


Pag. 44 din 172


să fie stăpânite de către tinerii aflaţi către finalul învăţământului obligatoriu, ca bază solidă achiziţionată pe parcursul învăţământului obligatoriu, pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii. Asigurarea calităţii administrării procesului de evaluare, în aceleaşi condiţii (condiţii “standard”, aşa cum sunt definite acestea) pentru toate ţările participante constituie o miză foarte ridicată a construirii validităţii şi credibilităţii seturilor de date obţinute în urma aplicării instrumentelor de evaluare. Pentru atingerea acestui scop, şi în PISA 2009 s-a operat cu un set de documente a căror implementare a fost obligatorie şi monitorizată în consecinţă pe tot parcursul celor doi ani constituind ciclul de testare 2008-2009. Aceste documente-cheie sunt prezentate în continuare aşa cum există în manualul managerului de proiect PISA 2009 (National Project Manager’s Manual 2009, paginile 12-13, document intern al Centrului Naţional PISA 2009). 4. Standardele tehnice PISA 2009 Standardele tehnice PISA constituie acel “mecanism de creare a înţelegerii comune între toţi participanţii la proiectul PISA. Aceşti participanţi includ: managerii naţionali ai proiectului în fiecare ţară participantă, Consiliul Director PISA, secretariatul OECD, Grupul tehnic de suport, grupurile de specialişti pe domenii, Consorţiul PISA (cu responsabilii pentru broşurile cognitive – Core A şi, respectiv, cu responsabilii pentru chestionarele de mediu socio-educaţional – Core B), precum şi numeroşi consultanţi independenţi. Standardele tehnice PISA reprezintă “înţelepciunea şi experienţa acumulate de către participanţii la proiect atât în trecut, cât şi în prezent."6 Aceste standarde au evoluat de la stadiul unei strategii de abordare a datelor, în momentul 1997, al iniţierii programului, la un set de instrumente-reper pentru întreaga desfăşurare a programului OECD PISA. PISA 2009 operează cu trei categorii de standarde tehnice, fiecare dintre aceste categorii având scopuri şi roluri specifice: - Standardele referitoare la date garantează faptul că toate datele colectate în

respectivul ciclu de testare pot fi adăugate setului final de date constituind baza PISA2009 şi care va fi făcută publică de către OECD în luna decembrie 2010.

- Standardele manageriale garantează faptul că toate obiectivele operaţionale ale PISA

sunt îndeplinite într-o manieră ritmică şi coordonată. - Standardele implicării naţionale garantează faptul că instrumentele internaţionale

dezvoltate respectă cele mai înalte standarde de validitate şi echivalenţă trans-naţională, trans-culturală şi trans-lingvistică, precum şi faptul că rezultatele furnizate de OECD PISA deţin maximum de relevanţă şi de semnificaţie pentru participanţii naţionali.

Standardele referitoare la date constituie pachetul care are cea mai mare importanţă din punctul de vedere al includerii bazei de date naţionale în baza de date internaţională publicată de către OECD. De aceea, monitorizarea calităţii şi procesul de adjudecare a datelor constituie elementele cheie pe care această categorie de standarde trebuie să le facă

6 OECD (2008) Technical Standards for PISA 2009. Document NPM (0409)1_1, pp.5 şi urm.


Pag. 45 din 172


transparente şi mai ales credibile. Utilizatorii bazei de date internaţionale trebuie să aibă încredere că datele reflectă cu acurateţe sistemele educaţionale din care au fost colectate. Procedurile de asigurare a calităţii, precum şi cele de adjudecare a datelor construiesc în fapt această încredere. În ciclul de testare 2009 măsurile privind asigurarea şi monitorizarea calităţii au fost structurate sub forma diferitelor manuale şi a documentelor asociate, a căror implementare a fost obligatorie pentru fiecare componentă a proiectului: 1. Manualul managerului de proiect PISA 2009 – studiul propriu-zis 2009. 2. Manualul managerului de proiect PISA 2009 – pretestare 2008. 3. Protocoalele de logistică şi comunicare (care însumează structura organizaţională a

studiului OECD PISA 2009 şi prezintă procedurile de comunicare între diferitele grupuri şi diferiţii coparticipanţi la proiect.

4. Cadrul de evaluare PISA 2009 – cunoştinţe şi deprinderi la, Citire / Lectură, Matematică

şi Ştiinţe (pentru urmărirea dezvoltării unităţilor de itemi pentru cele trei domenii evaluate).

5. Cadrul de evaluare pentru Citire / Lectură – PISA 2009 – pentru dezvoltarea

instrumentelor cognitive. 6. Cadrul contextual PISA 2009 – pentru dezvoltarea chestionarelor, instrumentele de

mediu socio-educaţional. 7. Manualul de pregătire a eşantionării şcolilor – PISA 2009 (pentru descrierea procedurilor

de eşantionare şi a recomandărilor pentru completarea adecvată a Formularelor de eşantionare pentru studiul propriu-zis din 2009).

8. Recomandările pentru traducerea şi adaptarea instrumentelor de evaluare pentru PISA

2009, inclusiv: Manualul Coordonatorului de şcoală PISA, Manualul administratorului de test PISA, Manualul combinat al responsabilului de şcoală PISA.

9. Manualul KeyQuest, documentând modul de funcţionare a software-lui dedicat PISA

pentru etapele de eşantionare a elevilor şi pentru introducerea şi gestionarea bazelor de date PISA 2009.

10. Manualul de management al datelor PISA 2009 – studiul propriu-zis. 11. Ghidurile de corectură pentru cele trei domenii: Citire / Lectură, Matematică şi Ştiinţe

pentru PISA 2009 (setul manualelor pentru pretestare şi setul manualelor pentru testarea propriu-zisă).

12. Pachetul de selectare şi formare a corectorilor PISA (engl. Coder Recruitment Kit) PISA

2009. Pentru majoritatea documentelor listate mai sus a existat şi varianta pregătită pentru pretestarea din anul 2008, administrarea “principală” din 2009 impunând obligativitatea operării cu variantele îmbunătăţite şi actualizate în urma concluziilor pretestării din 2008.


Pag. 46 din 172


Dintre modalităţile prin care standardele tehnice îşi găsesc aplicabilitate imediată în derularea proiectului, prezentate în manualul managerului de proiect PISA 2009, menţionăm: - pentru centrele naţionale, standardele tehnice trebuie să constituie baza de planificare a

resurselor alocate derulării programului în condiţiile de calitate aşteptate; - de asemenea, acestea furnizează reperele pentru planificarea calendarului activităţilor de

colectare a datelor şi de documentare a acestor activităţi în conformitate cu cerinţele consorţiului;

- standardele tehnice constituie baza construirii manualelor operaţionale PISA, precum şi

pentru întregul proces de comunicare şi negociere dintre consorţiu şi centrele naţionale; - nu în ultimul rând, standardele tehnice informează asupra activităţilor de monitorizare şi

de asigurare a calităţii pe parcursul tuturor ciclurilor şi etapelor evaluării, inclusiv a etapei de adjudecare a datelor. (engl. data adjudication).

Lista domeniilor pentru care există standarde tehnice în PISA 2009 include: 1. Standardele referitoare la populaţia ţintă şi la eşantionarea şcolilor şi a elevilor (S1) 2. Limba testării (S2) 3. Participarea la pretestare (S3) 4. Adaptarea tuturor materialelor (S4) 5. Procesul de traducere şi adaptare a instrumentelor de evaluare şi a manualelor de

administrare (S5) 6. Administrarea testării (S6) 7. Opţiunile naţionale (S7) 8. Securitatea şi confidenţialitatea (S8) 9. Standardul de monitorizare a calităţii (S9) 10. Editarea şi tipărirea (S10) 11. Codificarea (S11) 12. Transmiterea datelor (S12) Cu excepţia S1 şi S9, toate standardele tehnice PISA 2009 au fost aplicate atât în etapa pretestării, cea din 2008, cât şi în etapa testării propriu-zise, cea din 2009. Asigurarea calităţii tuturor operaţiunilor derulate în PISA este construită pe baza procedurilor conţinute de către manualele operaţionale şi de către instrumentele de adaptare la realităţile fiecărui sistem educaţional: - Formularele de adaptare a chestionarelor; - Formularele de adaptare a manualelor; - Formularele de adaptare a itemilor / testelor; - Formularul de documentare a opţiunilor naţionale şi internaţionale. Asigurarea calităţii datelor colectate se construieşte pe baza dovezilor că planul de asigurare a calităţii a fost implementat astfel încât calitatea obţinută respectă standardele agreate. Controlul calităţii operaţiunilor şi a datelor este exercitat de către managerii de proiect naţionali, iar monitorizarea calităţii este exercitată de către Consorţiul PISA care monitorizează centrele naţionale în implementarea procesului de colectare a datelor, iniţiază


Pag. 47 din 172


acţiuni corective acolo unde este posibil şi adecvat şi colectează date în mod direct prin intermediul monitorilor de calitate (engl. project quality monitors). În administrarea la nivel naţional a programului PISA următoarele documente constituie surse care stau la baza procedurilor de asigurare a calităţii: - formularele de eşantionare a şcolilor şi a elevilor; - formularele pentru traducere şi verificare; - formularele pentru administrarea testării, conţinute în manualul corespunzător; - rapoartele monitorilor de calitate PISA (PQM); - formularele pentru codificare (formularele pentru revizuirea codificării internaţionale,

formularele pentru codificarea multiplă); - formatul datelor trimise (acestea nu pot fi trimise decât prin utilizarea bazei KeyQuest); - formularele de adaptare (adaptarea chestionarelor şi adaptarea itemilor / testelor); - raportul de revizuire a administrării (Main Study Review). În contextul procesului de asigurare a calităţii în PISA consorţiul a precizat foarte clar ceea ce se întâmplă atunci când este luată decizia că un standard nu este îndeplinit satisfăcător: măsurile depind de extinderea cu care neîndeplinirea standardelor afectează adecvarea datelor pentru utilizatorii potenţiali. Dacă se poate aplica un tratament rectificativ – de exemplu, în etapa de cleaning a datelor (“curăţare”, cu sensul de eliminare a iregularităţilor seturilor de date construite) - acest lucru este realizat în manieră tehnică de către experţii consorţiului şi va fi semnalat ca atare Centrului Naţional, pe parcursul acestui proces. Dacă se decide că datelor nu li se poate administra procedura rectificativă, acest lucru va fi “etichetat” la nivelul respectivei baze de date şi, respectiv, la nivelul raportului internaţional şi al rapoartelor tematice corespunzătoare ce vor fi publicate ulterior. Procesul de adjudecare a datelor (engl. data adjudication), la rândul său, poate opera rectificări acolo unde anumite standarde nu au fost îndeplinite, fiind revizuite datele unei ţări acolo unde nu este posibilă rectificarea tehnică. De asemenea, tot prin acest proces va putea fi revizuit tratamentul de eventuală rectificare a datelor efectuat de către consorţiu. Tot în această etapă vor fi făcute recomandări cu privire la adecvarea datelor pentru public, precum şi cu privire la publicarea datelor: însoţite de adnotări şi semnalări; doar sub forma anumitor tabele; doar parţial; cum anume pot fi definite alte situaţii. Există o serie de aspecte cu un caracter de noutate introduse începând cu PISA2006 şi preluate în PISA 2009, referitoare la asigurarea calităţii şi la preocupările în acest domeniu: - existenţa unei echipe specializate pentru asigurarea calităţii la nivelul consorţiului PISA; - existenţa unui plan de asigurare a calităţii colectării datelor cu proceduri sistematice; - existenţa operaţiunilor de monitorizare naţională şi internaţională; - urmărirea îndeaprape a procesului de adjudecare a datelor. Toate aceste măsuri sunt aplicate în mod transparent tuturor seturilor de date naţionale pentru a construi încrederea diferitelor categorii de beneficiari în validitatea şi comparabilitatea bazelor de date constituite prin administrarea de către ţările participante, a programului PISA.


Pag. 48 din 172


V. Eşantionarea şcolilor şi a elevilor în PISA 2009

Pregătirea cadrului de eşantionare În conformitate cu metodologia de eşantionare PISA, cadrul de eşantionare este constituit de totalitatea unităţilor şcolare care conţin elevi eligibili, adică elevi aflaţi în grupa de vârstă conform definiţiei populaţiei-ţintă, în cazul PISA2009 elevi născuţi în anul 1993. În consecinţă, sunt necesare o serie de precizări privind acele caracteristici ale reţelei şcolare din România care au de fapt influenţă fundamentală asupra eşantionului de şcoli. Datele referitoare la reţeaua şcolară utilizate pentru eşantionarea studiului PISA 2009 provin din două surse diferite: - la nivel de sistem (pe niveluri şi, respectiv, programe educaţionale) au fost utilizate

raportările statistice la nivel naţional, de Institutul Naţional de Statistică, volumele referitoare la învăţământul gimnazial şi la cel liceal, corespunzătoare anilor şcolari 2007-2008 şi 2008-2009;

- la nivelul unităţii de învăţământ, datele au fost preluate din baza de date a ministerului educaţiei. Informaţiile de bază au utilizat raportările privind numărul de elevi înscrişi la începutul anului şcolar în fiecare unitate de învăţământ.

Datele raportate la ministerul educaţiei privind reţeaua şcolară nu sunt organizate distinct pe niveluri de studiu, unităţile de învăţământ funcţionând atât ca unităţi şcolare independente, cât şi ca secţii ale unor alte unităţi de învăţământ. Astfel, conform caietelor statistice emise de INSSE, la nivelul anului şcolar 2007-2008 (anul pentru care au fost disponibile cele mai recente date statistice în momentul în care s-a început procesul de eşantionare) exista următoarea organizare:

- învăţământul gimnazial a fost organizat în 6451 unităţi şcolare independente (codificate ca S08) şi ca secţii - într-un număr însemnat de licee şi grupuri şcolare. (pe lângă unele licee şi grupuri şcolare funcţionează 3175 secţii de învăţământ primar şi gimnazial. Potrivit generalizării învăţământului de 10 ani, există unităţi gimnaziale (de regulă în mediul rural) care au organizat clasele a IX-a şi a X-a. - învăţământul special primar şi gimnazial a fost organizat în 135 unităţi şcolare independente şi în 33 secţii speciale care funcţionează pe lângă alte tipuri de unităţi de învăţământ. - învăţământul liceal a fost organizat în 1413 licee şi grupuri şcolare independente, grupurile şcolare având şi alte forme de învăţământ (profesional, postliceal, de maiştri). - învăţământul profesional a fost organizat în 27 unităţi independente, 18 şi grupuri şcolare independente şi 1423 secţii în cadrul unor grupuri şcolare.

Această distribuţie a reţelei şcolare a influenţat şi dimensiunea bazei de eşantionare pentru PISA, nivelul gimnazial apărând (de exemplu) şi în unităţi independente, dar şi în cadrul secţiilor din alte şcoli. Întrucât absolut toate excluderile permise, în conformitate cu metodologia de eşantionare PISA au trebuit documentate în Fişele de eşantionare (engl. Sampling Forms 1-12) trebuie făcută menţiunea că există două categorii de excluderi acceptate, ale elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, atât excluderile menţionate în Form 3, cât şi lista prezentată în Form 5, referindu-se la totalul elevilor din învăţământul special, indiferent de forma sa de organizare. Dacă cifra de 2943 cuprinde, conform raportărilor stastistice, toţi elevii de 15 ani din nivelul gimnazial din şcolile speciale, Form 5 cuprinde estimări ale acestora la nivelul şcolii.


Pag. 49 din 172


Distribuţia pe vârste a populaţiei este o categorie de informaţie care se regăseşte exclusiv în evidenţele INSSE, cu precizarea că referirea la vârstă se face corelat cu data naşterii, raportările privind natalitatea făcându-se la data de 1 iulie a fiecărui an. În România, la nivelul unităţii şcolare nu se practică evidenţa pe vârste a elevilor, astfel încât, ca informaţie de bază, directă, nu se cunoaşte numărul real al elevilor de 15 ani, în absenţa unei solicitări speciale adresate direct unităţii de învăţământ. În aceste condiţii, au fost operate estimări, demers care conduce la oarecare diferenţe între totalul rezultat din raportările statistice naţionale şi cel calculat din însumarea estimărilor la nivelul şcolii. De regulă, pentru estimare s-a procedat la utilizarea coeficientului global calculat, în ipoteza menţinerii aceleiaşi ponderi şi la nivel local. Această procedură este în totalitate în conformitate cu standardele acceptate în PISA 2009. În cazul învăţământului special, au fost aplicate ponderile rezultate pentru fiecare categorie majoră de deficienţă, iar în cazul învăţământului gimnazial au fost aplicate ponderile distincte pe medii rezidenţiale (urban / rural). Această observaţie a condus la o diferenţă de 3,4% în ce priveşte învăţământul special, justificată şi acceptată la momentul negocierii Fişelor de eşantionare cu Consorţiul PISA (reprezentat în acest caz de WESTAT). În raport cu sursele de finanţare, datele de bază cu care s-a operat eşantionarea au descris următoarea distribuţie: - învăţământul gimnazial: din totalul de 6451 au existat 11 unităţi private; - învăţământul liceal: din totalul de 1413 au existat 44 unităţi private acreditate şi 4 unităţi private internaţionale; - învăţământul profesional: din totalul de 45 au existat 4 unităţi private şi 5 unităţi UCECOM. Procedura PISA 2009 a solicitat trimiterea la WESTAT, de către Centrul Naţional, a întregii baze de eşantionare (totalitatea şcolilor conţinând elevi cu vârsta populaţiei-ţintă, adică unităţile de eşantionare), organizată conform criteriilor precizate. Faptul că baza de eşantionare nu conţine reţeaua şcolară din sistem, ci unităţile de eşantionare înseamnă că o unitate şcolară poate apărea în cadrul de eşantionare de până la trei ori, în funcţie de numărul programelor educaţionale funcţionale (GIM / LIC / SAM). După validarea bazei de eşantionare, WESTAT a construit apoi eşantionul şcolilor PISA 2009. Eşantionarea în PISA7 Populaţia-ţintă în PISA este constituită din totalitatea elevilor cu vârste cuprinse între 15 ani şi 3 luni (complete) şi 16 ani şi 2 luni (complete) la începutul “ferestrei de testare”, care se află cuprinşi în instituţiile educaţionale din întreaga ţară, în clasele a şaptea, a opta, a noua şi a zecea. În scopul validării eşantionului de către Consorţiu, elevii eligibili PISA 2006 trebuie să fie cei incluşi în definiţia populaţiei-ţintă. Pentru a furniza estimări valide ale performanţelor şi ale caracteristicilor elevilor, eşantionul de elevi trebuie să fie selectat utilizând principiile de eşantionare ştiinţifică recunoscute de către profesioniştii din domeniu, într-o manieră care să reprezinte în totalitate întreaga populaţie a elevilor eligibili. Astfel, utilizarea procedurilor de eşantionare adecvate pentru identificarea elevilor care vor participa la testare este esenţială. 7 În continuare, sunt făcute traduceri şi adaptări după unele fragmente ale PISA 2009 Sampling Manual, documentul esenţial care documentează modul de construire a eşantionului şcolilor din studiul propriu-zis şi care precizează şi procedurile de negociere cu reprezentanţii Consorţiului.


Pag. 50 din 172


Întrucât PISA este un studiu comparativ al performanţelor elevilor, iar acestora trebuie să li se administreze testarea în condiţii standardizate în toate ţările participante, este clar faptul că în fiecare ţară participantă eşantionul de elevi trebuie să fie selectat mai întâi selectând eşantionul de şcoli, iar apoi eşantionul de elevi din fiecare şcoală, care vor participa la testare. Astfel, necesitatea unei eşantionări atente, riguroase, standardizate şi documentate se aplică atât primului pas – eşantionarea şcolilor, cât şi celui de-al doilea pas – eşantionarea elevilor. Pentru PISA 2009 planul de eşantionare a cuprins şase componente cheie, obligatorii:

1. Definiţia populaţiei de elevi investigată. 2. Dezvoltarea unei liste de şcoli (mai concret, de instituţii educaţionale, adică de unităţi

de învăţământ) în care este cel mai probabil să fie înscrişi elevii eligibili. 3. Selectarea eşantionului de şcoli din lista şcolilor. 4. Construirea unei liste de elevi eligibili din cadrul fiecărei şcoli eşantionate. 5. Selectarea eşantionului de elevi din cadrul fiecărei şcoli eşantionate. 6. Documentarea întregului proces de eşantionare, calcularea indicatorilor de

efectivitate a eşantionării şi a operaţiilor întregului studiu. Manualul de eşantionare PISA 2009 conţine toate elementele necesare pentru a implementa componentele 1 şi 2, precum şi 6, într-o oarecare măsură. Componenta 3 a fost negociată prin comunicare cu ACER şi WESTAT. Componentele 4 şi 5 sunt prezentate în detaliu în PISA Data Management Manual întrucât eşantionarea elevilor s-a realizat, în conformitate cu standardul obligatoriu în PISA 2006, cu ajutorul software-lui dedicat, KeyQuest. Au fost utilizate, ca documentaţie-suport, National Project Managers Manual, precum şi documentaţia însoţind software-ul KeyQuest, creat de către consorţiu cu scopul introducerii datelor şi al gestionării bazelor de date PISA. Manualul de eşantionare precizează cu claritate responsabilităţile cu privire la întregul proces. Astfel, centrul naţional a avut responsabilitatea realizării următoarelor activităţi:

- Stabilirea şi documentarea definiţiei de vârstă, pe baza datelor de naştere a elevilor şi a datei testării, în strictă conformitate cu regulile PISA, astfel încât să fie asigurată reprezentativitatea corectă a populaţiei investigate prin acest studiu comparativ internaţional. - Garantarea conducerii testării, cu datele confirmate prin negociere, în limitele de timp agreate. - Determinarea şi documentarea (prin Fişele de eşantionare) a naturii şi dimensiunii excluderilor geografice, la nivel de şcoală şi la nivel de elevi, care pot fi permise în România, garantând faptul că aceste excluderi sunt minime. - Obţinerea listei complete a unităţilor de învăţământ conţinând populaţia de elevi vizată prin studiul PISA 2009. Acesta constituie cadrul de eşantionare PISA 2009. - Identificarea variabilelor de stratificare adecvate pentru şcolile cuprinse în cadrul de eşantionare şi garantarea faptului că aceste variabile sunt prezente şi esenţialmente corecte pentru toate şcolile. - Determinarea dimensiunilor eşantioanelor de şcoli şi elevi necesare, împreună şi prin negociere cu WESTAT şi cu ACER (responsabile din partea consorţiului PISA), astfel încât să fie garantată satisfacerea cerinţelor internaţionale PISA, precum şi alte solicitări tehnice vizând eşantionarea. - Trimiterea cadrului de eşantionare şi a cerinţelor privind dimensiunea eşantionului la WESTAT şi ACER, care au responsabilitatea selectării şcolilor. - Menţinerea unei baze de date la zi cu privire la participarea şcolilor eşantionate, cu privire la motivele eventualei neparticipări pentru fiecare şcoală şi cu privire la utilizarea şcolilor de pe lista de rezervă.


Pag. 51 din 172


Responsabilităţile consorţiului (în mod special, WESTAT şi ACER) cu privire la procesul de eşantionare au fost următoarele:

- Verificarea, pentru fiecare ţară, a identificării corecte a definiţiei vârstei populaţiei ţintă în raport cu momentul administrării PISA 2009. - Verificarea, pentru fiecare ţară, a definirii excluderilor şi a justificării caracterului lor necesar şi minimal. - Asistarea fiecărui centru naţional la determinarea dimensiunii eşantionului şi a variabilelor de stratificare care să respecte obiectivele PISA, în condiţiile specifice respectivului sistem naţional. - Selectarea eşantionului de şcoli şi trimiterea acestuia către fiecare centru naţional, însoţit de documentaţia respectivă de validare a selecţiei. - Dezvoltarea eşantioanelor de şcoli şi de elevi şi a ponderilor replicative (engl. replicate weights) pentru a permite formularea de concluzii valide pe baza eşantionării populaţiei. - Dezvoltarea măsurilor răspunsului şi excluderii şcolilor şi a elevilor şi a acoperirii populaţiei-ţintă, pentru a asista evaluarea comparabilităţii şi a calităţii performanţelor şi a altor date provenind din fiecare ţară participantă la PISA 2009.

Întregul proces de eşantionare a şcolilor şi a elevilor din PISA 2009 are la bază completarea, de către centrul naţional, a Fişelor de eşantionare, precum şi dialogul continuu cu responsabilii consorţiului, pentru obţinerea aprobării informaţiilor conţinute. Următorul pas a constat în monitorizarea şi asigurarea calităţii procesului de selectare a eşantioanelor şi de calculare a ponderilor. Un aspect esenţial al procesului de eşantionare în PISA 2009 l-a constituit asigurarea standardelor de calitate a eşantionării şi monitorizarea, pe parcursul implementării, a menţinerii acestora. Manualul de eşantionare se referă la următoarele aspecte:

- Acurateţe şi precizie. Dimensiunile minime ale eşantionului prevăd: cel puţin 4.500 elevi din cel puţin 150 de şcoli. Mai departe, dacă acest minimum este asigurat, eşantionul nu trebuie să se îndepărteze semnificativ de un design auto-ponderat. Acest lucru semnifică faptul că o ţară poate doar să eşantioneze în plus (engl. oversampling) anumite subgrupe ale populaţiei, dar niciodată în minus deoarece un design auto-ponderat al eşantionului înseamnă că fiecare unitate de eşantionare reprezintă o proporţie egală a populaţiei totale, atunci când sunt făcute estimări din eşantionul respectiv. - Ratele de răspuns. Standardul prevede o rată de răspuns de cel puţin 85% pentru şcolile selectate iniţial, precum şi o rată de răspuns de cel puţin 80% pentru elevii selectaţi iniţial. Dacă rata de răspuns iniţial al şcolii este sub 85%, se poate atinge totuşi o rată de răspuns acceptabil prin utilizarea şcolilor de pe lista de rezervă, în anumite condiţii de penalizare referitoare la acurateţea eşantionului. - Metodologia de eşantionare. Pentru a fi aprobat de către Consorţiu, planul de eşantionare naţional trebuie să fie solid documentat şi să demonstreze aplicarea unor metode de eşantionare corecte ştiinţific. Pentru aceasta, trebuie făcută dovada aplicării standardelor tehnice 1.1-1.12 şi 15.1 referitoare la eşantionare.Toate standardele sunt obligatorii pentru toate ţările participante.


Pag. 52 din 172


Designul de eşantionare în PISA 2009 Rezultatul eşantionării în PISA este un eşantion stratificat în două etape. Prima etapă de eşantionare constă în selectarea şcolilor care conţin elevi eligibili în conformitate cu definiţia populaţiei ţintă. Şcolile sunt eşantionate sistematic cu probablilităţi proporţionale cu o măsură a dimensiunii (engl. probabilities proportional to a measure of size – PPS) definită ca funcţie a numărului estimat de elevi PISA eligibili înscrişi în şcoală. Lista completă naţională a tuturor şcolilor eligibile constituie în PISA cadrul de eşantionare al şcolilor. Anterior eşantionării şcolilor cadrul de eşantionare este pregătit prin stabilirea straturilor definite implicit şi explicit şi prin codificarea în consecinţă a şcolilor de pe listă. Cele minimum 150 de şcoli sunt selectate luând în calcul excluderile de pe teren, ineligibilitatea şi excluderile iniţiale. La aceste minimum 150 de şcoli se adaugă, de obicei, un număr de “şcoli foarte mici”, adică şcoli conţinând un număr de sub 18 elevi eligibili PISA, uneori chiar doar unul sau doi elevi cuprinşi în intervalul de vârstă stabilit (15 ani şi trei luni şi 16 ani şi două luni la data testării). Cea de-a doua etapă a eşantionării este constituită de eşantionarea elevilor din şcolile eşantionate în prima etapă. Aceasta se realizează prin pregătirea listei de elevi eligibili din fiecare şcoală eşantionată. Pentru PISA dimensiunea clusterului ţintă (engl. target cluster size) este de 35 de elevi pentru fiecare şcoală eşantionată şi acesta este numărul elevilor ce trebuie eşantionaţi cu probabilitate egală din fiecare şcoală selectată. Aceasta presupune, desigur, existenţa unui număr de elevi din populaţia-ţintă mai mare de 35. În România, datorită structurii reţelei şcolare, numărul şcolilor cu mai puţin de 35 de elevi de 15 ani la data testării este semnificativ, ceea ce a ridicat numărul şcolilor eşantionate la un număr iniţial de 188 de şcoli, redus apoi, prin susţinerea argumentelor legate de relaţia costuri-eficacitate, la 178 de şcoli confirmate de către WESTAT pentru eşantionarea PISA 2009. Structura eşantionului de şcoli şi de elevi în PISA 2009 Este interesant de observat faptul că, de fapt, numărul total al şcolilor care au venit în contact direct cu instrumentele de evaluare PISA în cadrul exerciţiului PISA 2009 este de 184 de şcoli, căci, la cele 159 şcoli participante la administrarea propriu-zisă, din 2009, se adaugă şi cele 25 de şcoli cărora li s-au administrat instrumentele de evaluare în faza obligatorie a pretestării din anul 2008. În continuare, sunt prezentate, în formă sintetică, elemente descriptive ale cadrului de eşantionare din PISA 2009, conform datelor primite de la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării la începutul anului şcolar 2008-2009. Astfel, deşi raportarea finală a rezultatelor administrării PISA în România va fi făcută în funcţie de şcolile şi elevii din anul şcolar menţionat (2008-2009), este probabil util să evidenţem faptul că exerciţiul PISA 2009 se bazează - fie şi doar indirect - pe feedback-ul obţinut de la un număr mai mare de şcoli şi, implicit, de elevi participanţi.


Pag. 53 din 172


Nr. crt

Tip de şcoală (pe nivel) Nr şcoli PISA 2009

1. Şcoală cu clasele I-VIII 6 606 2. Şcoală de Arte şi Meserii 1 125 3. Liceu 1 314 Total: 9 045

Tabelul 9. Structura eşantionului de şcoli în PISA 2009 Reţeaua şcolară în care au fost identificaţi, conform informaţiilor din BDNE, elevi cuprinşi în definiţia de vârstă a populaţiei PISA, a fost de 9045 şcoli, din acestea fiind ulterior excluse şcolile conţinând între 1-3 elevi PISA. Prin negociere cu Consorţiul care realizează eşantionarea şcolilor s-a obţinut excluderea şcolilor «foarte mici », adică a celor cu până la 3 elevi PISA. Astfel s-a putut reduce baza de eşantionare şi au putut fi diminuate costurile de administrare, cu respectarea standardelor tehnice de eşantionare impuse în PISA. Nr. Crt.

Tip de şcoală (pe nivel)

Nr. elevi PISA Procentajul elevilor PISA

%

Procentajul elevilor eligibili

aşteptaţi în eşantionul PISA

2009 %

1. Şcoală cu clasele I-VIII

351 3,75% 7,00%

2. Şcoală de Arte şi Meserii

1 093 23,04% 21,8%

3. Liceu 3 568 73,21% 71,2% 4. Total elevi

eşantionaţi (fără

excluderi)

5 012 100% 100%

Tabelul 10. Distribuţia eşantionului de elevi pe tipuri de şcoală (pe nivel) în PISA 2009 Din totalul elevilor corespunzând definiţiei de vârstă PISA identificaţi la începutul anului şcolar 2008-2009, de 151.130, reprezentând cohorta totală a elevilor de 15 ani, după excluderile negociate şi permise (de ex.: elevi cu c.e.s. aflaţi în şcolile speciale) au rezultat 150.331 elevi PISA, reprezentaţi printr-un eşantion de 4803 elevi (cifră reprezentând inclusiv ponderarea pe ţară). Numărul final de elevi respondenţi a fost de 4776 de elevi pentru PISA 2009, ceea ce reprezintă o rată de participare de 99,47%, una dintre cele mai bune rate de participare înregistrate de ţările participante la acest ciclu de testare, asa cum rezultă din tabelul 11.

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

54

din

172

Cen

trul N

aţio

nal d

e Ev

alua

re şi

Exa

min

are

Cen

trul N

aţio

nal P

ISA

Rat

a de

răsp

uns

la P

ISA

200

9 (1

)

Eşan

tionu

l iniţia

l – î

nain

te d

e în

locu

irea şc

olilo

r Eş

antio

nul f

inal

– d

upă

înlo

cuire

a şc

olilo

r

Rat

a de

pa

rtic

ipar

e aş

tept

ată

înai

nte

de

înlo

cuire

(%)

Num

ărul

aşt

epta

t de

ele

vi d

e 15

ani

di

n şc

olile

Num

ărul

aş

tept

at d

e el

evi d

e 15

ani

di

n şc

olile

eş

ntio

nate

(r

espo

ndenţi

şi n

on

resp

onde

nţi)

Num

ărul

tota

l de

şco

li re

spon

dent

e

Num

ărul

şco

lilor

re

spon

dent

e şi

no

nres

pond

ente

Rat

a de

pa

rtic

ipar

e aş

tept

ată

înai

nte

de

înlo

cuire

(%)

Num

ărul

aşt

epta

t de

ele

vi d

e 15

ani

di

n şc

olile

Num

ărul

aşt

epta

t de

ele

vi d

e 15

ani

di

n şc

olile

eş

ntio

nate

(r

espo

ndenţi şi

non

re

spon

denţ

i)

Num

ărul

to

tal d

e şc

oli

resp

ond

ente

Num

ărul

şc

olilo

r re

spon

dent

e şi

no

nres

pon

dent

e

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

(8)

(9)

(10)

OEC

D

Aust

ralia

97

,78

265

659

271

696

342

357

98

,85

268

780

271

918

345

3

57

Aust

ria

93,9

4 8

8 55

1 9

4 26

1 2

80 2

91

93,9

4 8

8 55

1 9

4 26

1 2

80

291

Be

lgia

88

,76

112

594

126

851

255

292

95

,58

121

291

126

899

275

2

92

Can

ada

88

,04

362

152

411

343

893

1 0

01

89,6

4 3

68 7

08 4

11 3

43 9

08

1 0

01

Ceh

ia

83,0

9 9

4 69

6 1

13 9

61 2

26 2

70

97,4

0 1

11 0

91 1

14 0

62 2

60

270

C

hile

94

,34

245

583

260

331

189

201

99

,04

257

594

260

099

199

2

01

Cor

ea

100,

00

683

793

683

793

157

157

10

0,00

683

793

683

793

157

1

57

Dan

emar

ca

83,9

4 5

5 37

5 6

5 96

7 2

64 3

25

90,7

5 5

9 86

0 6

5 96

4 2

85

325

El

veţia

94

,25

81

005

85

952

413

429

98

,71

84

896

86

006

425

4

29

Esto

nia

10

0,00

1

3 23

0 1

3 23

0 1

75 1

75

100,

00 1

3 23

0 1

3 23

0 1

75

175

Fi

nlan

da

98,6

5 6

2 89

2 6

3 75

1 2

01 2

04

100,

00 6

3 74

8 6

3 75

1 2

03

204

Fr

anţa

94

,14

658

769

699

776

166

177

94

,14

658

769

699

776

166

1

77

Ger

man

ia

98,6

1 8

26 5

79 8

38 2

59 2

23 2

26

100,

00 8

38 2

59 8

38 2

59 2

26

226

G

reci

a 98

,19

98

710

100

529

181

184

99

,40

99

925

100

529

183

1

84

Irlan

da

87,1

8 4

8 82

1 5

5 99

7 1

39 1

60

88,4

4 4

9 52

6 5

5 99

7 1

41

160

Is

land

a 98

,46

4 4

88 4

558

129

141

98

,46

4 4

88 4

558

129

1

41

Isra

el

92,0

3 1

03 1

41 1

12 0

69 1

70 1

86

95,4

0 1

06 9

18 1

12 0

69 1

76

186

Ita

lia

94,2

7 5

32 4

32 5

64 8

11 1

054

1 1

08

99,0

8 5

59 5

46 5

64 7

68 1

095

1

108

Ja

poni

a 87

,77

999

408

1 13

8 69

4 1

71 1

96

94,9

91

081

662

1 13

8 69

4 1

85

196

Lu

xem

burg

10

0,00

5

437

5 4

37 3

9 3

9 10

0,00

5 4

37 5

437

39

39

Mar

ea B

ritan

ie

71,0

6 5

23 2

71 7

36 3

41 4

18 5

49

87,3

5 6

43 0

27 7

36 1

78 4

81

549

M

exic

95

,62

1 33

8 29

11

399

638

1 5

12 1

560

97

,71

1 36

7 66

81

399

730

1 5

31

1 5

60

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

55

din

172

Cen

trul N

aţio

nal d

e Ev

alua

re şi

Exa

min

are

Cen

trul N

aţio

nal P

ISA

Nor

vegi

a 89

,61

55

484

61

920

183

207

96

,53

59

759

61

909

197

2

07

Nou

a Ze

elan

dă

84,1

1 4

9 91

7 5

9 34

4 1

48 1

79

91,0

0 5

4 13

0 5

9 48

5 1

61

179

O

land

a 80

,40

154

471

192

140

155

194

95

,54

183

555

192

118

185

1

94

Polo

nia

88,1

6 4

09 5

13 4

64 5

35 1

59 1

87

97,7

0 4

53 8

55 4

64 5

35 1

79

187

Po

rtuga

lia

93,6

1 1

02 2

25 1

09 2

05 2

01 2

16

98,4

3 1

07 5

35 1

09 2

51 2

12

216

Sl

ovac

ia

93,3

3 6

7 28

4 7

2 09

2 1

80 1

91

99,0

1 7

1 38

8 7

2 10

5 1

89

191

Sl

oven

ia

98,3

6 1

9 79

8 2

0 12

7 3

37 3

52

98,3

6 1

9 79

8 2

0 12

7 3

37

352

Sp

ania

99

,53

422

692

424

705

888

892

99

,53

422

692

424

705

888

8

92

SUA

67,8

3 2

673

852

3 94

1 90

8 1

40 2

08

77,5

03

065

651

3 95

5 60

6 1

60

208

Su

edia

99

,91

120

693

120

802

189

191

99

,91

120

693

120

802

189

1

91

Turc

ia

100,

00

849

830

849

830

170

170

10

0,00

849

830

849

830

170

1

70

Ung

aria

98

,21

101

523

103

378

184

190

99

,47

103

067

103

618

187

1

90

Ţări

part

ener

e

Alba

nia

97

,29

39

168

40

259

177

182

99

,37

39

999

40

253

181

1

82

Arge

ntin

a

97,1

8 5

90 2

15 6

07 3

44 1

94 1

99

99,4

2 6

03 8

17 6

07 3

44 1

98

199

Az

erba

ijan

99

,86

168

646

168

890

161

162

10

0,00

168

890

168

890

162

1

62

Braz

il

93,1

3 2

435

250

2 61

4 82

4 8

99 9

76

94,7

52

477

518

2 61

4 80

6 9

26

976

Bu

lgar

ia

98,1

6 5

6 92

2 5

7 99

1 1

73 1

78

99,1

0 5

7 82

3 5

8 34

6 1

76

178

C

olom

bia

90

,21

507

649

562

728

260

285

94

,90

533

899

562

587

274

2

85

Cro

aţia

99

,19

44

561

44

926

157

159

99

,86

44

862

44

926

158

1

59

Dub

ai (U

AE)

100,

00

10

144

10

144

190

190

10

0,00

10

144

10

144

190

1

90

Fede

raţia

Rusă

10

0,00

1

392

765

1 39

2 76

5 2

13 2

13

100,

001

392

765

1 39

2 76

5 2

13

213

H

ong

Kong

-C

hina

69

,19

53

800

77

758

108

156

96

,75

75

232

77

758

151

1

56

Indo

nezi

a 94

,54

2 33

7 43

82

472

502

172

183

10

0,00

2 47

3 52

82

473

528

183

1

83

Iord

ania

10

0,00

1

05 9

06 1

05 9

06 2

10 2

10

100,

00 1

05 9

06 1

05 9

06 2

10

210

Ka

zaks

tan

100,

00

257

427

257

427

199

199

10

0,00

257

427

257

427

199

1

99

Kîrg

îsta

n 98

,53

88

412

89

733

171

174

99

,47

89

260

89

733

173

1

74

Leto

nia

97,4

6 2

6 98

6 2

7 68

9 1

80 1

85

99,3

9 2

7 54

4 2

7 71

3 1

84

185

Li

echt

enst

ein

10

0,00

3

56 3

56 1

2 1

2 10

0,00

356

356

12

12

Litu

ania

98

,13

41

759

42

555

192

197

99

,91

42

526

42

564

196

1

97

Mac

ao-C

hina

10

0,00

5

966

5 9

66 4

5 4

5 10

0,00

5 9

66 5

966

45

45

Mun

tene

gru

100,

00

8 5

27 8

527

52

52

100,

00 8

527

8 5

27 5

2 5

2 Pa

nam

a

82,5

8 3

3 38

4 4

0 42

6 1

80 2

20

83,7

6 3

3 77

9 4

0 32

9 1

83

220

Pe

ru

100,

00

480

640

480

640

240

240

10

0,00

480

640

480

640

240

2

40

Qat

ar

97,3

0 1

0 22

3 1

0 50

7 1

49 1

54

97,3

0 1

0 22

3 1

0 50

7 1

49

154

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

56

din

172

Cen

trul N

aţio

nal d

e Ev

alua

re şi

Exa

min

are

Cen

trul N

aţio

nal P

ISA

Rom

ânia

10

0,00

1

50 1

14 1

50 1

14 1

59 1

59

100,

00 1

50 1

14 1

50 1

14 1

59

159

Se

rbia

99

,21

70

960

71

524

189

191

99

,97

71

504

71

524

190

1

91

Shan

ghai

-Chi

na

99,3

2 9

8 84

1 9

9 51

4 1

51 1

52

100,

00 9

9 51

4 9

9 51

4 1

52

152

Si

ngap

ore

96

,19

51

552

53

592

168

175

97

,88

52

454

53

592

171

1

75

Taip

ei C

hina

99

,34

322

005

324

141

157

158

10

0,00

324

141

324

141

158

1

58

Thai

land

a 98

,01

737

225

752

193

225

230

10

0,00

752

392

752

392

230

2

30

Trin

idad

To

bago

97

,21

17

180

17

673

155

160

97

,21

17

180

17

673

155

1

60

Tuni

sia

10

0,00

1

53 1

98 1

53 1

98 1

65 1

65

100,

00 1

53 1

98 1

53 1

98 1

65

165

U

rugu

ay

98,6

6 4

2 82

0 4

3 40

0 2

29 2

33

98,6

6 4

2 82

0 4

3 40

0 2

29

233

Ta

belu

l 11.

Rat

a de

răsp

uns

a ţă

rilor

par

ticip

ante

la P

ISA

200

9 (1

) La

PIS

A es

te p

osib

ilă în

locu

irea şc

olilo

r car

e nu

au

putu

t răs

pund

e di

n m

otiv

e pr

ecum

dis

tanţ

a, d

ificu

ltate

a ac

cesu

lui,

dific

ulta

tea

de c

omun

icar

e a

date

lor

desp

re e

levi

etc

., cu

şco

li ab

solu

t id

entic

e di

n pu

nctu

l de

ved

ere

al c

arac

teris

ticilo

r de

eşa

ntio

nare

de

pe l

ista

de

reze

rvă,

lis

tă

gene

rată

tot d

e că

tre c

onso

rţiu,

ca

parte

a p

roce

duril

or d

e eş

antio

nare

. În

cazu

l nos

tru, l

a PI

SA 2

009

aces

t luc

ru n

u a

fost

nec

esar

, aşa

cum

re

zultă

şi d

in ta

belu

l sin

tetic

următ

or:

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

57

din

172

Cen

trul N

aţio

nal d

e Ev

alua

re şi

Exa

min

are

Cen

trul N

aţio

nal P

ISA

Rat

a de

răsp

uns

la P

ISA

200

9 (2

)

Eşan

tionu

l fin

al –

dup

ă în

locu

irea şc

olilo

r Eş

antio

nul f

inal

– e

levi

i din

şco

lile

test

ate

după

înlo

cuire

a şc

olilo

r

Rat

a de

pa

rtic

ipar

e aş

tept

ată

înai

nte

de

înlo

cuire

(%)

Num

ărul

aşt

epta

t de

ele

vi d

e 15

ani

di

n şc

olile

Num

ărul

aş

tept

at d

e el

evi d

e 15

ani

di

n şc

olile

eş

ntio

nate

(r

espo

ndenţi şi

no

n re

spon

denţ

i)

Num

ărul

tota

l de

şco

li re

spon

dent

e

Num

ărul

şco

lilor

re

spon

dent

e şi

no

nres

pond

ente

Rat

a de

pa

rtic

ipar

e a

elev

ilor

înai

nte

de în

locu

ire (%

)

Num

ărul

aşt

epta

t de

elev

i de

15 a

ni d

in

şcol

ile

Num

ărul

aşt

epta

t de

elev

i de

15 a

ni d

in

şcol

ile eşn

tiona

te

(res

pond

enţi şi

non

re

spon

denţ

i)

Num

ărul

tota

l de

şco

li re

spon

dent

e

Num

ărul

şco

lilor

re

spon

dent

e şi

no

nres

pond

ente

(6)

(7)

(8)

(9)

(10)

(1

1)

(12)

(1

3)

(14)

(1

5)

OEC

D

Au

stra

lia

98,8

5 2

68 7

80

271

918

345

357

86,0

5 2

05 2

34 2

38 4

98 1

4 06

0 1

6 90

3 Au

stria

93

,94

88

551

94

261

280

291

88,6

3 7

2 79

3 8

2 13

5 6

568

7 5

87

Belg

ia

95,5

8 1

21 2

91

126

899

275

292

91,3

8 1

04 2

63 1

14 0

97 8

477

9 2

45

Can

ada

89

,64

368

708

4

11 3

43 9

08 1

001

79,5

2 2

57 9

05 3

24 3

42 2

2 38

3 2

7 60

3 C

ehia

97

,40

111

091

1

14 0

62 2

60 2

7090

,75

100

685

110

953

6 0

49 6

656

C

hile

99

,04

257

594

2

60 0

99 1

99 2

0192

,88

227

541

244

995

5 6

63 6

097

C

orea

10

0,00

683

793

6

83 7

93 1

57 1

5798

,76

622

187

630

030

4 9

89 5

057

D

anem

arca

90

,75

59

860

65

964

285

325

89,2

9 4

9 23

6 5

5 13

9 5

924

6 8

27

Elveţia

98

,71

84

896

86

006

425

429

93,5

8 7

4 71

2 7

9 83

6 1

1 81

0 1

2 55

1 Es

toni

a

100,

00 1

3 23

0 1

3 23

0 1

75 1

7594

,06

12

208

12

978

4 7

27 5

023

Fi

nlan

da

100,

00 6

3 74

8 6

3 75

1 2

03 2

0492

,27

56

709

61

460

5 8

10 6

309

Fr

anţa

94

,14

658

769

6

99 7

76 1

66 1

7787

,12

556

054

638

284

4 2

72 4

900

G

erm

ania

10

0,00

838

259

8

38 2

59 2

26 2

2693

,93

720

447

766

993

4 9

79 5

309

G

reci

a 99

,40

99

925

100

529

183

184

95,9

5 8

8 87

5 9

2 63

1 4

957

5 1

65

Irlan

da

88,4

4 4

9 52

6 5

5 99

7 1

41 1

6083

,81

39

248

46

830

3 8

96 4

654

Is

land

a 98

,46

4 4

88

4 5

58 1

29 1

4183

,91

3 6

35 4

332

3 6

35 4

332

Is

rael

95

,40

106

918

1

12 0

69 1

76 1

8689

,45

88

480

98

918

5 7

61 6

440

Ita

lia

99,0

8 5

59 5

46

564

768

1 0

95 1

108

92,1

3 4

62 6

55 5

02 1

90 3

0 87

6 3

3 39

0

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

58

din

172

Cen

trul N

aţio

nal d

e Ev

alua

re şi

Exa

min

are

Cen

trul N

aţio

nal P

ISA

Japo

nia

94,9

91

081

662

1 13

8 69

4 1

85 1

9695

,32

1 01

0 80

11

060

382

6 0

77 6

377

Lu

xem

burg

10

0,00

5 4

37

5 4

37 3

9 3

995

,57

4 8

97 5

124

4 6

22 4

833

M

area

Brit

anie

87

,35

643

027

7

36 1

78 4

81 5

4986

,96

520

121

598

110

12

168

14

046

Mex

ic

97,7

11

367

668

1 39

9 73

0 1

531

1 5

6095

,13

1 21

4 82

71

276

982

38

213

40

125

Nor

vegi

a 96

,53

59

759

61

909

197

207

89,9

2 4

9 78

5 5

5 36

6 4

660

5 1

94

Nou

a Ze

elan

dă

91,0

0 5

4 13

0 5

9 48

5 1

61 1

7984

,65

42

452

50

149

4 6

06 5

476

O

land

a 95

,54

183

555

1

92 1

18 1

85 1

9489

,78

157

912

175

897

4 7

47 5

286

Po

loni

a 97

,70

453

855

4

64 5

35 1

79 1

8785

,87

376

767

438

739

4 8

55 5

674

Po

rtuga

lia

98,4

3 1

07 5

35

109

251

212

216

87,1

1 8

3 09

4 9

5 38

6 6

263

7 1

69

Slov

acia

99

,01

71

388

72

105

189

191

93,0

3 6

3 85

4 6

8 63

4 4

555

4 8

98

Slov

enia

98

,36

19

798

20

127

337

352

90,9

2 1

6 77

7 1

8 45

3 6

135

6 7

35

Span

ia

99,5

3 4

22 6

92

424

705

888

892

89,6

0 3

45 1

22 3

85 1

64 2

5 87

1 2

8 28

0 SU

A 77

,50

3 06

5 65

1 3

955

606

160

208

86,9

92

298

889

2 64

2 59

8 5

165

5 9

51

Sued

ia

99,9

1 1

20 6

93

120

802

189

191

92,9

7 1

05 0

26 1

12 9

72 4

567

4 9

12

Turc

ia

100,

00 8

49 8

30

849

830

170

170

97,8

5 7

41 0

29 7

57 2

98 4

996

5 1

08

Ung

aria

99

,47

103

067

1

03 6

18 1

87 1

9093

,25

97

923

105

015

4 6

05 4

956

Ţă

ri pa

rten

ere

Al

bani

a

99,3

7 3

9 99

9 4

0 25

3 1

81 1

8295

,39

32

347

33

911

4 5

96 4

831

Ar

gent

ina

99

,42

603

817

6

07 3

44 1

98 1

9988

,25

414

166

469

285

4 7

62 5

423

Az

erba

ijan

10

0,00

168

890

1

68 8

90 1

62 1

6299

,14

105

095

106

007

4 6

91 4

727

Br

azil

94

,75

2 47

7 51

8 2

614

806

926

976

89,0

41

767

872

1 98

5 47

9 1

9 90

1 2

2 71

5 Bu

lgar

ia

99,1

0 5

7 82

3 5

8 34

6 1

76 1

7897

,34

56

096

57

630

4 4

99 4

617

C

olom

bia

94

,90

533

899

5

62 5

87 2

74 2

8592

,83

462

602

498

331

7 9

10 8

483

C

roaţ

ia

99,8

6 4

4 86

2 4

4 92

6 1

58 1

5993

,76

40

321

43

006

4 9

94 5

326

D

ubai

(UAE

) 10

0,00

10

144

10

144

190

190

90,3

9 8

297

9 1

79 5

620

6 2

18

Fede

raţia

Rusă

10

0,00

1 39

2 76

5 1

392

765

213

213

96,7

71

248

353

1 29

0 04

7 5

308

5 5

02

Hon

g Ko

ng-

Chi

na

96,7

5 7

5 23

2 7

7 75

8 1

51 1

5693

,19

68

142

73

125

4 8

37 5

195

In

done

zia

100,

002

473

528

2 47

3 52

8 1

83 1

8396

,91

2 18

9 28

72

259

118

5 1

36 5

313

Io

rdan

ia

100,

00 1

05 9

06

105

906

210

210

95,8

5 9

9 73

4 1

04 0

56 6

486

6 7

77

Kaza

ksta

n 10

0,00

257

427

2

57 4

27 1

99 1

9998

,49

246

872

250

657

5 4

12 5

489

Kî

rgîs

tan

99,4

7 8

9 26

0 8

9 73

3 1

73 1

7498

,04

76

523

78

054

4 9

86 5

086

Le

toni

a 99

,39

27

544

27

713

184

185

91,2

7 2

1 24

1 2

3 27

3 4

502

4 9

30

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

59

din

172

Cen

trul N

aţio

nal d

e Ev

alua

re şi

Exa

min

are

Cen

trul N

aţio

nal P

ISA

Liec

hten

stei

n

100,

00 3

56

356

12

12

92,6

8 3

29 3

55 3

29 3

55

Litu

ania

99

,91

42

526

42

564

196

197

93,3

6 3

7 80

8 4

0 49

5 4

528

4 8

54

Mac

ao-C

hina

10

0,00

5 9

66

5 9

66 4

5 4

599

,57

5 9

52 5

978

5 9

52 5

978

M

unte

negr

u 10

0,00

8 5

27

8 5

27 5

2 5

295

,43

7 3

75 7

728

4 8

25 5

062

Pa

nam

a

83,7

6 3

3 77

9 4

0 32

9 1

83 2

2088

,67

22

666

25

562

3 9

13 4

449

Pe

ru

100,

00 4

80 6

40

480

640

240

240

96,3

5 4

12 0

11 4

27 6

07 5

985

6 2

16

Qat

ar

97,3

0 1

0 22

3 1

0 50

7 1

49 1

5493

,63

8 9

90 9

602

8 9

90 9

602

R

omân

ia

100,

00 1

50 1

14

150

114

159

159

99,4

7 1

50 3

31 1

51 1

30 4

776

4 8

03

Serb

ia

99,9

7 7

1 50

4 7

1 52

4 1

90 1

9195

,37

67

496

70

775

5 5

22 5

804

Sh

angh

ai-C

hina

10

0,00

99

514

99

514

152

152

98,8

9 9

5 96

6 9

7 04

5 5

115

5 1

75

Sing

apor

e

97,8

8 5

2 45

4 5

3 59

2 1

71 1

7591

,04

46

224

50

775

5 2

83 5

809

Ta

ipei

Chi

na

100,

00 3

24 1

41

324

141

158

158

95,3

0 2

83 2

39 2

97 2

03 5

831

6 1

08

Thai

land

a 10

0,00

752

392

7

52 3

92 2

30 2

3097

,37

673

688

691

916

6 2

25 6

396

Tr

inid

ad

Toba

go

97,2

1 1

7 18

0 1

7 67

3 1

55 1

6085

,92

12

275

14

287

4 7

31 5

518

Tu

nisi

a

100,

00 1

53 1

98

153

198

165

165

96,9

3 1

32 3

54 1

36 5

45 4

955

5 1

13

Uru

guay

98

,66

42

820

43

400

229

233

87,0

3 2

9 19

3 3

3 54

1 5

924

6 8

15

Tabe

lul 1

2. R

ata

de ră

spun

s a ţă

rilor

par

ticip

ante

la P

ISA

200

9 (2

) D

in c

el d

e-al

doi

lea

tabe

l se

poat

e ob

serv

a fa

ptul

că

toat

e şc

olile

eşa

ntio

nate

de

către

Con

sorţi

u în

caz

ul R

omân

iei a

u da

t un

feed

back

, ast

fel

încâ

t nu

a fo

st n

eces

ară

utiliz

area

list

ei d

e re

zervă,

cee

a ce

ne-

a pă

stra

t max

im p

roce

ntaj

ul d

e pa

rtici

pare

la a

cest

cic

lu d

e te

star

e.


Pag. 60 din 172


VI. Rezultate generale pentru ciclul de testare PISA 20098

Programul OECD-PISA operează cu meta-baze de date (de dimensiuni foarte mari, pentru a căror validare a fost necesară documentarea respectării unor standarde foarte riguroase, de către toate ţările participante) şi cu indicatori statistici foarte complecşi. Este foarte importantă, aşadar, prezentarea semnificaţiilor în contextul comparativ internaţional ale rezultatelor înregistrate de diferitele categorii de ţări participante, desemnate prin etichetele “ţări OECD”, respectiv “ţări /economii partenere”. Astfel, interpretarea rezultatelor elevilor români va putea beneficia în mod realist prin contextualizare deoarece acestea reprezintă de fapt rezultatele unui sistem educaţional şi nu pe cele strict individuale. Ciclul de testare 2009 este cea de-a treia evaluare de acest tip (concepută în parteneriat de ţările OECD) la care a participat România (PISA 2000, ca ţară PISA+, domeniu principal Citire / Lectură), PISA 2006 (domeniu principal Ştiinţe) şi PISA 2009 (domeniu principal Citire / Lectură). Astfel, este prima dată când pot fi puse în valoare tendinţele în evoluţia dinamicii performanţelor elevilor de 15 ani pe durata a aproape un deceniu. La PISA sarcinile de Citire / Lectură sunt organizate ierarhic în funcţie de indicele de dificultate şi sunt asociate fiecăruia dintre cele şapte niveluri de proficienţă de la nivelul 1b (cel mai uşor) la nivelul 6 (cel mai dificil). Un elev atinge un anumit nivel de proficienţă dacă rezultatele testului demonstrează că are cel puţin 50% şanse de a performa o sarcină la acel nivel. Elevii sunt clasificaţi ca aparţinând celui mai ridicat nivel la care demonstrează că sunt proficienţi. În ciclul de evaluare PISA 2000 media scorurilor la Citire / Lectură a fost stabilită la 500 puncte de scor pentru ţările OECD participante. La ciclul de testare PISA 2009, existând o gamă uşor mai extinsă de ţări OECD participante, scorul mediu a fost de 493 de puncte. Scala PISA originală a fost stabilită astfel încât aproximativ 2/3 dintre elevii ţărilor OECD să se încadreze cu scorurile obţinute între 400 şi 600 puncte de scor. O secvenţă de 72 de puncte de scor la Citire / Lectură este echivalentă cu un nivel de proficienţă la Citire / Lectură. La PISA 2000 scorul mediu al elevilor români a fost de 428 puncte de scor, la PISA 2006 a fost de 396, iar la PISA 2009 scorul mediu pentru acest domeniu a fost de 424 puncte de scor. Diferenţa de -3 între PISA 2000 şi PISA 2009 este nesemnificativă statistic. Se poate observa însă o îmbunătăţire a scorului mediu pentru acest domeniu între PISA 2006 şi PISA 2009.

8 Prezentarea rezultatelor generale şi descrierea modului de interpretare a scorurilor PISA foloseşte traduceri şi adaptări după textele şi după graficele OECD prezentate în cele cinci volume precum şi în volumul-sinteză PISA 2009, menţionate la capitolul de referinţe al prezentului raport. Nu sunt utilizate citatele cu ghilimele decât în cazurile în care s-a dorit evidenţierea unei anumite poziţii a secretariatului OECD deoarece textul a fost adaptat astfel încât să folosească pentru susţinerea interpretării rezultatelor în special pentru contextul românesc. Toate graficele şi diagramele sunt reproduse după volumele I şi V (Anexa B1), indicate la capitolul Referinţe ale prezentului raport.


Pag. 61 din 172


Clasificarea ţărilor după scorul obţinut la PISA 2009

Pentru subscalele Citire/ Lectură Ţara Scorul

pentru domeniul

Citire/ Lectură

Accesarea şi

regăsirea informaţiei

Integrarea şi

Interpre-tarea

textelor

Reflecţie şi

evaluare

Texte continui

Texte non-

continui

Matematică Ştiinţe

Shanhai China 556 549 558 557 564 539 600 575

Corea 539 542 541 542 538 542 546 538 Finlanda 536 532 538 536 535 535 541 554 Hong Kong China 533 530 530 540 538 522 555 549

Singapore 526 526 525 529 522 539 562 542 Canada 524 517 522 535 524 527 527 529 Noua Zeenlandă 521 521 517 531 518 532 519 532

Japonia 520 530 520 521 520 518 529 539 Australia 515 513 513 523 513 524 514 527 Olanda 508 519 504 510 506 514 526 522 Belgia 506 513 504 505 504 511 515 507 Norvegia 503 512 502 505 505 498 498 500 Estonia 501 503 500 503 497 512 512 528 Elveţia 501 505 502 497 498 505 534 517 Polonia 500 500 503 498 502 496 495 508 Islanda 500 507 503 496 501 499 507 496 SUA 500 492 495 512 500 503 487 502 Liechtenstein 499 508 498 498 495 506 536 520 Suedia 497 505 494 502 499 498 494 495 Germania 497 501 501 491 496 497 513 520 Irlanda 496 498 494 502 497 496 487 508 Franţa 496 492 497 495 492 498 497 498 Taipei China 495 496 499 493 496 500 543 520 Danemarca 495 502 492 493 496 493 503 499 Marea Britanie 494 491 491 503 492 506 492 514

Ungaria 494 501 496 489 497 487 490 503 Portugalia 489 488 487 496 492 488 487 493 Macao China 487 493 488 481 488 481 525 511 Italia 486 482 490 482 489 476 483 489 Letonia 484 476 484 492 484 487 482 494 Slovenia 483 489 489 470 484 476 501 512 Grecia 483 468 484 489 487 472 466 470 Spania 481 480 481 483 484 473 483 488 Cehia 478 479 488 462 479 474 493 500 Slovacia 477 491 481 466 479 471 497 490 Croaţia 476 492 472 471 478 472 460 486 Israel 474 463 473 483 477 467 447 455 Luxemburg 472 471 475 471 471 472 489 484 Austria 470 477 471 463 470 472 496 494 Lituania 468 476 469 463 470 462 477 491 Turcia 464 467 459 473 466 461 445 454


Pag. 62 din 172


Dubai 459 458 457 466 461 460 453 466 Federaţia Rusă 459 469 467 441 461 452 468 478

Chile 449 444 452 452 453 444 421 447 Serbia 442 449 445 430 444 438 442 443 Bulgaria 429 430 436 417 433 421 428 439 Uruguay 426 424 423 436 429 421 427 427 Mexic 425 433 418 432 426 424 419 416 România 424 423 425 426 423 424 427 428 Thailanda 421 431 416 420 423 423 419 425 Trinidad Tobago 416 413 419 413 418 417 414 410

Columbia 413 404 411 422 415 409 381 402 Brazilia 412 407 406 424 414 408 386 405 Muntenegru 408 408 420 383 411 398 403 401 Iordania 405 394 410 407 417 387 387 415 Tunisia 404 393 393 427 408 393 371 401 Indonezia 402 399 397 409 405 399 371 383 Argentina 398 394 398 402 400 391 388 401 Kazakhstan 390 397 397 373 399 371 405 400 Albania 385 380 393 376 392 366 377 391 Qatar 372 354 379 376 375 361 368 379 Panama 371 363 372 377 373 359 360 376 Peru 370 364 371 368 374 356 365 369 Azerbaijean 362 361 373 335 362 351 431 373 Kîrgîzstan 314 299 327 300 319 293 331 330

Semnificativ statistic peste media OECD Nu diferă semnificativ statistic de media OECD Semnificativ statistic sub media OECD

Tabelul 13. Clasificarea ţărilor după scorul obţinut la PISA 2009 În cazul României, tabelul sintetic cuprinzând scorurile medii obţinute de ţările participante la PISA 2009 pe toate cele trei domenii pune în valoare variaţii minime, nesemnificative statistic între performanţele elevilor români la domeniul principal şi la domeniile secundare. De un interes major în PISA sunt informaţiile privind modul în care performează fetele şi modul în care performează băieţii sarcinile de evaluare. Diferenţa de punctaj dintre fete şi băieţi măsoară de fapt diferenţele de performanţă medie dintre fete şi băieţi la Citire / Lectură. În ceea ce priveşte aceste diferenţe de performanţă dintre fete şi băieţi, în şase ţări dintre cele participante performanţele fetelor la Citire / Lectură s-au îmbunătăţit considerabil, dar în Franţa, Suedia şi România un declin al performanţelor băieţilor este de fapt motivul măririi diferenţelor de performanţă de gen. De fapt, în perioada 2000 – 2009 diferenţele de performanţă s-au mărit în Israel, Korea, Portugalia, Franţa, Suedia, România, Hong-Kong China, Indonezia şi Brazilia, acest lucru fiind mai evident în procentajul fetelor şi cel al băieţilor care performează la nivelul 2, considerat nivelul de bază la Citire / Lectură.


Pag. 63 din 172


La evaluarea PISA sarcinile de lucru din domeniul matematicii sunt ierarhizate în funcţie de dificultate şi sunt asociate fiecăruia dintre cele şase niveluri de proficienţă – nivelurile de la 1 (cel mai uşor) la 6 (cel mai dificil). Un elev atinge un anumit nivel de proficienţă dacă rezultatele la test demonstrează că există cel puţin 50% probabilitatea de a performa o sarcină de lucru la acel nivel. Elevii sunt clasificaţi în funcţie de nivelul cel mai ridicat pentru care îşi demonstrează proficienţa. În următoarele trei tabele sunt sintetizate datele privind proporţiile elevilor corespunzătoare nivelurilor de performanţă asociate scalelor pentru fiecare dintre cele trei domenii. În ciclul de testare PISA 2009 a fost prima dată când necesităţii de a evidenţia mai bine diferenţele de performanţă corespunzătoare sub-nivelului de bază considerat Nivelul 2 i s-a răspuns din punctul de vedere al construcţiei scalelor de raportare a rezultatelor prin descrierea cu precădere a Nivelurilor 1a şi, respectiv, 1b. Din punctul de vedere al analizei performanţelor elevilor români, la toate cele trei domeniile se remarcă numărul foarte ridicat al sub-performerilor pentru toate cele trei domeniile. Astfel, pe scala generală la Citire / Lectură, 4,1% dintre elevii români se situează sub nivelul 1b, 12,7% la nivelul 1b, 23, 6% la nivelul 1a, 31, 6% la nivelul 2, considerat nivelul de bază, 21,2% la nivelul 3, 6,1% la nivelul 4, 0,7% la nivelul 5 şi 0,0% la nivelul 6. Acestea în condiţiile în care, în ţările OECD mai mult de 81% dintre elevi, adică mai mult de 4 din 5 elevi se poziţionează la nivelul 2 al scalei. România, alături de Bulgaria şi de Federaţia Rusă se plasează în grupul ţărilor cu cele mai mari procente de elevi la Nivelul 2 al scalei.

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

64

din

172

Cen

trul N

aţio

nal d

e Ev

alua

re şi

Exa

min

are

Cen

trul N

aţio

nal P

ISA

D

istr

ibuţ

ia e

levi

lor î

n fu

ncţie

de

perf

orm

anţa

pe

nive

luri

de p

rofic

ienţă

pe s

cala

de

Citi

re/ L

ectu

ră

Niv

elul

de

prof

icie

nţă

Niv

elul

de

prof

icie

nţă

Niv

elul

de

prof

icie

nţă

Niv

elul

de

prof

icie

nţă

Niv

elul

de

prof

icie

nţă

Niv

elul

de

prof

icie

nţă

Niv

elul

de

prof

icie

nţă

Niv

elul

de

prof

icie

nţă

Su

b N

ivel

ul 1

b (m

a puţin

de

262.

04 p

unct

e de

sc

or)

Niv

elul

1b

(de

la 2

62.0

4 la

m

ai p

uţin

de

334.

75 p

unct

e de

sc

or)

Niv

elul

1a

(de

la 3

34.7

5 la

mai

puţin

de

407.

47

punc

te d

e sc

or)

Niv

elul

2

(de

la 4

07.4

7 la

m

ai p

uţin

de

480.

18 p

unct

e de

sc

or)

Niv

elul

3

(de

la 4

80.1

8 la

m

ai p

uţin

de

552.

89 p

unct

e de

sc

or)

Niv

elul

4

(de

la 5

52.8

9 la

m

ai p

uţin

de

625.

61 p

unct

e de

sc

or)

Niv

elul

5

(de

la 6

25.6

1 la

69

8.32

pun

cte

de

scor

)

Niv

elul

6

(pes

te 6

98.3

2 pu

ncte

de

scor

)

%

S.

E.

%

S.E.

%

S.

E.

%

S.E.

%

S.

E.

%

S.E.

%

S.

E.

%

S.E.

O

ECD

Au

stra

lia

1,0

0,1

3,3

0,3

10,0

0,4

20,4

0,6

28,5

0,7

24,1

0,7

10,7

0,5

2,1

0,3

Aust

ria

1,9

0,4

8,1

0,8

17,5

1,0

24,1

1,0

26,0

0,9

17,4

0,9

4,5

0,4

0,4

0,1

Belg

ia

1,1

0,3

4,7

0,5

11,9

0,6

20,3

0,7

25,8

0,9

24,9

0,7

10,1

0,5

1,1

0,2

Can

ada

0,4

0,1

2,0

0,2

7,9

0,3

20,2

0,6

30,0

0,7

26,8

0,6

11,0

0,4

1,8

0,2

Ceh

ia

0,8

0,3

5,5

0,6

16,8

1,1

27,4

1,0

27,0

1,0

17,4

1,0

4,7

0,4

0,4

0,1

Chi

le

1,3

0,2

7,4

0,8

21,9

1,0

33,2

1,1

25,6

1,1

9,3

0,7

1,3

0,2

0,0

0,0

Cor

ea

0,2

0,2

0,9

0,3

4,7

0,6

15,4

1,0

33,0

1,2

32,9

1,4

11,9

1,0

1,0

0,2

Dan

emar

ca

0,4

0,1

3,1

0,3

11,7

0,7

26,0

0,9

33,1

1,2

20,9

1,1

4,4

0,4

0,3

0,1

Elveţia

0,

70,

24,

1 0,

412

,10,

622

,70,

729

,70,

822

,60,

87,

40,

70,

7 0,

2 Es

toni

a 0,

30,

12,

4 0,

410

,60,

925

,61,

333

,81,

021

,20,

85,

40,

50,

6 0,

2 Fi

nlan

da

0,2

0,1

1,5

0,2

6,4

0,4

16,7

0,6

30,1

0,8

30,6

0,9

12,9

0,7

1,6

0,2

Franţa

2,

30,

55,

6 0,

511

,80,

821

,11,

027

,21,

022

,41,

18,

50,

81,

1 0,

3 G

erm

ania

0,

80,

24,

4 0,

513

,30,

822

,20,

928

,81,

122

,80,

97,

00,

60,

6 0,

2 G

reci

a 1,

40,

45,

6 0,

914

,31,

125

,61,

129

,31,

218

,21,

05,

00,

50,

6 0,

2 Irl

anda

1,

50,

43,

9 0,

511

,80,

723

,31,

030

,60,

921

,90,

96,

30,

50,

7 0,

2 Is

land

a 1,

10,

24,

2 0,

411

,50,

722

,20,

830

,60,

921

,90,

87,

50,

61,

0 0,

2 Is

rael

3,

90,

78,

0 0,

714

,70,

622

,51,

025

,50,

918

,10,

76,

40,

51,

0 0,

2 Ita

lia

1,4

0,2

5,2

0,3

14,4

0,5

24,0

0,5

28,9

0,6

20,2

0,5

5,4

0,3

0,4

0,1

Japo

nia

1,3

0,4

3,4

0,5

8,9

0,7

18,0

0,8

28,0

0,9

27,0

0,9

11,5

0,7

1,9

0,4

Luxe

mbu

rg

3,1

0,3

7,3

0,4

15,7

0,6

24,0

0,7

27,0

0,6

17,3

0,6

5,2

0,4

0,5

0,2

Mar

ea

Brita

nie

1,0

0,2

4,1

0,4

13,4

0,6

24,9

0,7

28,8

0,8

19,8

0,8

7,0

0,5

1,0

0,2

Mex

ic

3,2

0,3

11,4

0,

525

,50,

633

,00,

621

,20,

65,

30,

40,

40,

10,

0 0,

0

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

65

din

172

Cen

trul N

aţio

nal d

e Ev

alua

re şi

Exa

min

are

Cen

trul N

aţio

nal P

ISA

Nor

vegi

a 0,

50,

13,

4 0,

411

,00,

723

,60,

830

,90,

922

,11,

27,

60,

90,

8 0,

2 N

oua

Zeel

andă

0,

90,

23,

2 0,

410

,20,

619

,30,

825

,80,

824

,80,

812

,90,

82,

9 0,

4 O

land

a 0,

10,

11,

8 0,

312

,51,

424

,71,

527

,61,

223

,51,

79,

11,

00,

7 0,

2 Po

loni

a 0,

60,

13,

1 0,

311

,30,

724

,51,

131

,01,

022

,31,

06,

50,

50,

7 0,

1 Po

rtuga

lia

0,6

0,1

4,0

0,4

13,0

1,0

26,4

1,1

31,6

1,1

19,6

0,9

4,6

0,5

0,2

0,1

Slov

acia

0,

80,

35,

6 0,

615

,90,

828

,11,

028

,51,

116

,70,

84,

20,

50,

3 0,

1 Sl

oven

ia

0,8

0,1

5,2

0,3

15,2

0,5

25,6

0,7

29,2

0,9

19,3

0,8

4,3

0,5

0,3

0,1

Span

ia

1,2

0,2

4,7

0,4

13,6

0,6

26,8

0,8

32,6

1,0

17,7

0,7

3,2

0,3

0,2

0,1

SUA

0,6

0,1

4,0

0,4

13,1

0,8

24,4

0,9

27,6

0,8

20,6

0,9

8,4

0,8

1,5

0,4

Sued

ia

1,5

0,3

4,3

0,4

11,7

0,7

23,5

1,0

29,8

1,0

20,3

0,9

7,7

0,6

1,3

0,3

Turc

ia

0,8

0,2

5,6

0,6

18,1

1,0

32,2

1,2

29,1

1,1

12,4

1,1

1,8

0,4

0,0

0,0

Ung

aria

0,

60,

24,

7 0,

812

,31,

023

,81,

231

,01,

321

,61,

15,

80,

70,

3 0,

1 O

ECD

tota

l 1,

10,

14,

8 0,

113

,80,

324

,40,

327

,90,

319

,90,

37,

00,

21,

0 0,

1 M

edia

O

ECD

33

ţări

1,1

0,0

4,6

0,1

13,1

0,1

24,0

0,2

28,9

0,2

20,7

0,2

6,8

0,1

0,8

0,0

Ţări

part

ener

e

Al

bani

a 11

,30,

918

,7

1,3

26,6

1,2

25,6

1,3

14,4

1,2

3,1

0,5

0,2

0,1

0,0

c Ar

gent

ina

10,8

1,1

15,8

1,

325

,01,

325

,41,

216

,01,

06,

00,

80,

90,

20,

1 0,

1 Az

erba

ijan

9,7

1,1

26,1

1,

136

,91,

221

,51,

25,

30,

80,

50,

20,

00,

00,

0 c

Braz

il 5,

00,

416

,0

0,7

28,6

0,8

27,1

0,8

15,9

0,9

6,1

0,5

1,2

0,2

0,1

0,1

Bulg

aria

8,

01,

112

,9

1,4

20,1

1,4

23,4

1,1

21,8

1,4

11,0

1,1

2,6

0,5

0,2

0,1

Col

ombi

a 4,

20,

713

,9

1,0

29,0

1,2

30,6

1,1

17,1

1,0

4,6

0,5

0,5

0,2

0,0

0,0

Cro

aţia

1,

00,

25,

0 0,

416

,51,

027

,41,

030

,61,

216

,41,

03,

10,

40,

1 0,

1 D

ubai

(UAE

) 3,

70,

29,

4 0,

517

,90,

525

,40,

723

,50,

814

,80,

74,

80,

50,

5 0,

2 Fe

deraţia

R

usă

1,

60,

36,

8 0,

619

,00,

831

,61,

026

,80,

911

,10,

72,

80,

40,

3 0,

1 H

ong

Kong

-C

hina

0,

20,

11,

5 0,

36,

60,

616

,10,

831

,40,

931

,80,

911

,20,

71,

2 0,

3 In

done

zia

1,7

0,4

14,1

1,

337

,61,

634

,31,

411

,21,

31,

00,

30,

0c

0,0

c Io

rdan

ia

6,9

0,6

13,6

0,

827

,61,

031

,81,

016

,51,

03,

40,

40,

20,

10,

0 c

Kaza

ksta

n 7,

50,

720

,4

1,0

30,7

0,9

24,1

0,9

13,1

0,9

3,7

0,5

0,4

0,1

0,0

c Kî

rgîs

tan

29,8

1,2

29,7

0,

923

,80,

911

,50,

84,

20,

61,

00,

30,

10,

10,

0 c

Leto

nia

0,4

0,2

3,3

0,6

13,9

1,0

28,8

1,5

33,5

1,2

17,2

1,0

2,9

0,4

0,1

c

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

66

din

172

Cen

trul N

aţio

nal d

e Ev

alua

re şi

Exa

min

are

Cen

trul N

aţio

nal P

ISA

Liec

hten

stei

n 0,

0c

2,8

1,2

12,8

1,8

24,0

2,8

31,1

2,8

24,6

2,3

4,2

1,4

0,4

c Li

tuan

ia

0,9

0,3

5,5

0,6

17,9

0,9

30,0

1,0

28,6

0,9

14,1

0,8

2,8

0,4

0,1

0,1

Mac

ao-

Chi

na

0,3

0,1

2,6

0,3

12,0

0,4

30,6

0,6

34,8

0,7

16,9

0,5

2,8

0,2

0,1

0,1

Mun

tene

gru

5,9

0,5

15,8

0,

827

,80,

828

,00,

916

,80,

85,

00,

50,

60,

20,

0 c

Pana

ma

13,3

1,8

23,1

1,

828

,91,

820

,71,

410

,11,

43,

40,

70,

50,

20,

0 c

Peru

14

,10,

922

,0

1,0

28,7

1,1

22,1

0,9

10,1

0,9

2,6

0,5

0,4

0,2

0,0

0,0

Qat

ar

17,8

0,3

22,4

0,

523

,20,

618

,30,

411

,10,

55,

40,

31,

50,

20,

2 0,

1 R

omân

ia

4,1

0,7

12,7

1,

123

,61,

231

,61,

321

,21,

36,

10,

70,

70,

20,

0 c

Serb

ia

2,0

0,4

8,8

0,7

22,1

0,9

33,2

1,0

25,3

1,0

7,9

0,6

0,8

0,2

0,0

0,0

Shan

ghai

-C

hina

0,

10,

00,

6 0,

13,

40,

513

,30,

928

,51,

234

,71,

017

,01,

02,

4 0,

4 Si

ngap

ore

0,4

0,1

2,7

0,3

9,3

0,5

18,5

0,6

27,6

0,8

25,7

0,7

13,1

0,5

2,6

0,3

Taip

ei C

hina

0,

70,

23,

5 0,

411

,40,

624

,60,

833

,51,

121

,01,

04,

80,

80,

4 0,

2 Th

aila

nda

1,2

0,3

9,9

0,8

31,7

1,1

36,8

1,2

16,7

0,8

3,3

0,5

0,3

0,2

0,0

c Tr

inid

ad

Toba

go

9,6

0,5

14,2

0,

621

,00,

825

,00,

919

,00,

98,

90,

52,

10,

30,

2 0,

1 Tu

nisi

a 5,

50,

515

,0

0,8

29,6

1,1

31,5

1,2

15,1

1,0

3,1

0,5

0,2

0,1

0,0

c U

rugu

ay

5,5

0,6

12,5

0,

723

,90,

728

,00,

720

,30,

78,

10,

51,

70,

30,

1 0,

1

Tabe

lul 1

4. D

istr

ibuţ

ia e

levi

lor î

n fu

ncţie

de

perf

orm

anţa

pe

nive

luri

de p

rofic

ienţă

pe s

cala

de

Citi

re/ L

ectu

ră

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

67

din

172

Cen

trul N

aţio

nal d

e Ev

alua

re şi

Exa

min

are

Cen

trul N

aţio

nal P

ISA

D

istr

ibuţ

ia e

levi

lor î

n fu

ncţie

de

perf

orm

anţă

pe

nive

luri

de p

rofic

ienţă

pe s

cala

de

M

atem

atică

Niv

el d

e pr

ofic

ienţă

Niv

el d

e pr

ofic

ienţă

Niv

el d

e pr

ofic

ienţă

Niv

el d

e pr

ofic

ienţă

Niv

el d

e pr

ofic

ienţă

Niv

el d

e pr

ofic

ienţă

Niv

el d

e pr

ofic

ienţă

Su

b N

ivel

ul 1

b (m

ai p

uţin

de

357.

77

punc

te d

e sc

or)

Niv

elul

1a

(de

la 3

57.7

7 la

mai

puţin

de

420.

07

punc

te d

e sc

or)

Niv

elul

2

(de

la 4

20.0

7 la

mai

puţin

de

482.

38

punc

te d

e sc

or)

Niv

elul

3

(de

la 4

82.3

8 la

mai

puţin

de

544

.68

punc

te d

e sc

or)

Niv

elul

4

(de

la 5

44.6

8 la

mai

puţin

de

606.

99

punc

te d

e sc

or)

Niv

elul

5

(de

la 6

06.9

9 la

66

9.30

pun

cte

de

scor

)

Niv

elul

6

(pes

te 6

69.3

0 pu

ncte

de

scor

)

%

S.

E.

%

S.E.

%

S.

E.

%

S.E.

%

S.

E.

%

S.E.

%

S.

E.

OEC

D

Aust

ralia

5,

10,

3 10

,8

0,5

20,3

0,6

25,8

0,

521

,70,

611

,90,

54,

5 0,

6 Au

stria

7,

80,

7 15

,4

0,9

21,2

0,9

23,0

0,

919

,60,

99,

90,

73,

0 0,

3 Be

lgia

7,

70,

6 11

,3

0,5

17,5

0,7

21,8

0,

721

,30,

814

,60,

65,

8 0,

4 C

anad

a 3,

10,

3 8,

3 0,

418

,80,

526

,5

0,9

25,0

0,7

13,9

0,5

4,4

0,3

Ceh

ia

7,0

0,8

15,3

0,

824

,21,

024

,4

1,1

17,4

0,8

8,5

0,6

3,2

0,4

Chi

le

21,7

1,2

29,4

1,

127

,31,

014

,8

1,0

5,6

0,6

1,2

0,3

0,1

0,1

Cor

ea

1,9

0,5

6,2

0,7

15,6

1,0

24,4

1,

226

,31,

317

,71,

07,

8 1,

0 D

anem

arca

4,

90,

5 12

,1

0,8

23,0

0,9

27,4

1,

121

,00,

99,

10,

82,

5 0,

5 El

veţia

3,

00,

4 9,

6 0,

722

,70,

929

,9

0,9

22,7

0,8

9,8

0,8

2,2

0,4

Esto

nia

1,7

0,3

6,1

0,5

15,6

0,8

27,1

1,

027

,80,

916

,70,

84,

9 0,

5 Fi

nlan

da

9,5

0,9

13,1

1,

119

,90,

923

,8

1,1

20,1

1,0

10,4

0,7

3,3

0,5

Franţa

6,

40,

6 12

,2

0,7

18,8

0,9

23,1

0,

921

,70,

913

,20,

94,

6 0,

5 G

erm

ania

11

,31,

2 19

,1

1,0

26,4

1,2

24,0

1,

113

,60,

84,

90,

60,

8 0,

2 G

reci

a 5,

70,

4 11

,3

0,5

21,3

0,9

27,3

0,

920

,90,

910

,50,

73,

1 0,

4 Irl

anda

7,

30,

6 13

,6

0,7

24,5

1,1

28,6

1,

219

,40,

95,

80,

60,

9 0,

2 Is

land

a 20

,51,

2 18

,9

0,9

22,5

0,9

20,1

0,

912

,00,

74,

70,

51,

2 0,

3 Is

rael

9,

10,

4 15

,9

0,5

24,2

0,6

24,6

0,

517

,30,

67,

40,

41,

6 0,

1 Ita

lia

4,0

0,6

8,5

0,6

17,4

0,9

25,7

1,

123

,51,

014

,70,

96,

2 0,

8 Ja

poni

a 9,

60,

5 14

,4

0,6

22,7

0,7

23,1

1,

019

,00,

89,

00,

62,

3 0,

4 Lu

xem

burg

6,

20,

5 14

,0

0,7

24,9

0,9

27,2

1,

117

,91,

08,

10,

61,

8 0,

3 M

area

Br

itani

e 21

,90,

8 28

,9

0,6

28,3

0,6

15,6

0,

64,

70,

40,

70,

10,

0 0,

0

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

68

din

172

Cen

trul N

aţio

nal d

e Ev

alua

re şi

Exa

min

are

Cen

trul N

aţio

nal P

ISA

Mex

ic

5,5

0,5

12,7

0,

824

,30,

927

,5

1,0

19,7

0,9

8,4

0,6

1,8

0,3

Nor

vegi

a 5,

30,

5 10

,2

0,5

19,1

0,8

24,4

0,

922

,21,

013

,60,

75,

3 0,

5 N

oua

Zeel

andă

2,

80,

6 10

,6

1,3

19,0

1,4

23,9

1,

023

,91,

215

,41,

24,

4 0,

5 O

land

a 6,

10,

5 14

,4

0,7

24,0

0,9

26,1

0,

819

,00,

88,

20,

62,

2 0,

4 Po

loni

a 8,

40,

6 15

,3

0,8

23,9

0,9

25,0

1,

017

,70,

87,

70,

61,

9 0,

3 Po

rtuga

lia

7,0

0,7

14,0

0,

823

,21,

125

,0

1,5

18,1

1,2

9,1

0,7

3,6

0,6

Slov

acia

6,

50,

4 13

,8

0,6

22,5

0,7

23,9

0,

719

,00,

810

,30,

63,

9 0,

4 Sl

oven

ia

9,1

0,5

14,6

0,

623

,90,

626

,6

0,6

17,7

0,6

6,7

0,4

1,3

0,2

Span

ia

8,1

0,7

15,3

1,

024

,41,

025

,2

1,0

17,1

0,9

8,0

0,8

1,9

0,5

SUA

4,5

0,4

9,0

0,6

15,9

0,6

23,0

0,

923

,50,

816

,30,

87,

8 0,

7 Su

edia

7,

50,

6 13

,6

0,7

23,4

0,8

25,2

0,

819

,00,

98,

90,

62,

5 0,

3 Tu

rcia

17

,71,

3 24

,5

1,1

25,2

1,2

17,4

1,

19,

60,

94,

40,

91,

3 0,

5 U

ngar

ia

8,1

1,0

14,2

0,

923

,21,

226

,0

1,2

18,4

1,0

8,1

0,8

2,0

0,5

OEC

D to

tal

9,3

0,2

15,5

0,

322

,70,

323

,5

0,2

17,3

0,3

8,9

0,2

2,8

0,2

Med

ia

OEC

D 3

3 ţă

ri 8,

00,

1 14

,0

0,1

22,0

0,2

24,3

0,

218

,90,

29,

60,

13,

1 0,

1 Ţă

ri pa

rten

ere

Alba

nia

40,5

1,8

27,2

1,

220

,21,

39,

1 0,

82,

60,

60,

40,

20,

0 0,

0 Ar

gent

ina

37,2

1,8

26,4

1,

120

,81,

110

,9

0,9

3,9

0,7

0,8

0,3

0,1

0,1

Azer

baija

n 11

,51,

0 33

,8

1,2

35,3

1,3

14,8

1,

03,

60,

50,

90,

30,

2 0,

1 Br

azil

38,1

1,3

31,0

0,

919

,00,

78,

1 0,

63,

00,

30,

70,

20,

1 0,

1 Bu

lgar

ia

24,5

1,9

22,7

1,

123

,41,

117

,5

1,4

8,2

0,9

3,0

0,7

0,8

0,4

Col

ombi

a 38

,82,

0 31

,6

1,3

20,3

1,3

7,5

0,7

1,6

0,3

0,1

0,1

0,0

0,0

Cro

aţia

12

,40,

8 20

,8

0,9

26,7

0,8

22,7

1,

012

,50,

84,

30,

50,

6 0,

2 D

ubai

(UAE

) 17

,60,

5 21

,2

0,6

23,0

0,8

19,6

0,

612

,10,

65,

30,

41,

2 0,

2 Fe

deraţia

R

usă

9,

50,

9 19

,0

1,2

28,5

1,0

25,0

1,

012

,70,

94,

30,

61,

0 0,

3 H

ong

Kong

-C

hina

2,

60,

4 6,

2 0,

513

,20,

721

,9

0,8

25,4

0,9

19,9

0,8

10,8

0,

8 In

done

zia

43,5

2,2

33,1

1,

516

,91,

15,

4 0,

90,

90,

30,

10,

00,

0 c

Iord

ania

35

,41,

7 29

,9

1,2

22,9

1,0

9,5

0,9

2,1

0,4

0,3

0,2

0,0

0,0

Kaza

ksta

n 29

,61,

3 29

,6

0,9

23,5

0,9

12,0

0,

84,

20,

50,

90,

30,

3 0,

2 Kî

rgîs

tan

64,8

1,4

21,8

1,

09,

30,

83,

3 0,

50,

70,

20,

00,

00,

0 c

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

69

din

172

Cen

trul N

aţio

nal d

e Ev

alua

re şi

Exa

min

are

Cen

trul N

aţio

nal P

ISA

Leto

nia

5,8

0,7

16,7

1,

127

,21,

028

,2

1,1

16,4

1,0

5,1

0,5

0,6

0,1

Liec

hten

stei

n 3,

01,

0 6,

5 1,

615

,02,

226

,2

2,3

31,2

3,3

13,0

2,4

5,0

1,4

Litu

ania

9,

00,

8 17

,3

0,8

26,1

1,1

25,3

1,

015

,40,

85,

70,

61,

3 0,

3 M

acao

-C

hina

2,

80,

3 8,

2 0,

519

,60,

627

,8

0,9

24,5

0,8

12,8

0,4

4,3

0,3

Mun

tene

gru

29,6

1,1

28,8

1,

024

,61,

012

,2

0,7

3,8

0,4

0,9

0,2

0,1

0,1

Pana

ma

51,5

2,9

27,3

1,

713

,91,

55,

6 0,

91,

40,

40,

40,

20,

0 0,

0 Pe

ru

47,6

1,8

25,9

1,

216

,91,

36,

8 0,

72,

10,

40,

50,

20,

1 0,

1 Q

atar

51

,10,

6 22

,7

0,6

13,1

0,5

7,2

0,3

4,2

0,3

1,5

0,2

0,3

0,1

Rom

ânia

19

,51,

4 27

,5

1,1

28,6

1,4

17,3

1,

05,

90,

81,

20,

30,

1 0,

1 Se

rbia

17

,61,

0 22

,9

0,8

26,5

1,1

19,9

1,

09,

50,

62,

90,

40,

6 0,

2 Sh

angh

ai-

Chi

na

1,4

0,3

3,4

0,4

8,7

0,6

15,2

0,

820

,80,

823

,80,

826

,6

1,2

Sing

apor

e 3,

00,

3 6,

8 0,

613

,10,

618

,7

0,8

22,8

0,6

20,0

0,9

15,6

0,

6 Ta

ipei

Chi

na

4,2

0,5

8,6

0,6

15,5

0,7

20,9

0,

922

,20,

917

,20,

911

,3

1,2

Thai

land

a 22

,11,

4 30

,4

0,9

27,3

1,1

14,0

0,

94,

90,

61,

00,

30,

3 0,

2 Tr

inid

ad

Toba

go

30,1

0,8

23,1

1,

021

,20,

915

,4

0,6

7,7

0,4

2,1

0,2

0,3

0,1

Tuni

sia

43,4

1,7

30,2

1,

518

,70,

96,

1 0,

71,

30,

40,

20,

20,

0 0,

0 U

rugu

ay

22,9

1,2

24,6

1,

125

,11,

017

,0

0,7

7,9

0,5

2,1

0,3

0,3

0,1

Ta

belu

l 15.

Dis

trib

uţia

ele

vilo

r în

func

ţie d

e pe

rfor

man

ţă p

e ni

velu

ri de

pro

ficie

nţă

pe s

cala

de

Mat

emat

ică

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

70

din

172

Cen

trul N

aţio

nal d

e Ev

alua

re şi

Exa

min

are

Cen

trul N

aţio

nal P

ISA

D

istr

ibuţ

ia e

levi

lor î

n fu

ncţie

de

perf

orm

anţă

pe

nive

luri

de p

rofic

ienţă

pe s

cala

de

Ştiin

ţe

N

ivel

de

prof

icie

nţă

N

ivel

de

prof

icie

nţă

Niv

el d

e pr

ofic

ienţă

Niv

el d

e pr

ofic

ienţă

Niv

el d

e pr

ofic

ienţă

Niv

el d

e pr

ofic

ienţă

Niv

el d

e pr

ofic

ienţă

Su

b N

ivel

ul 1

(m

ai p

uţin

de

334.

94 p

unct

e de

sc

or)

Niv

elul

1

(de

la 3

34.9

4 la

mai

puţin

de

409.

54

punc

te d

e sc

or)

Niv

elul

2

(de

la 4

09.5

4 la

m

ai p

uţin

de

484.

14 p

unct

e de

sc

or)

Niv

elul

3

(de

la 4

84.1

4 la

m

ai p

uţin

de

558.

73 p

unct

e de

sc

or)

Niv

elul

4

(de

la 5

58.7

3 la

m

ai p

uţin

de

633.

33 p

unct

e de

sc

or)

Niv

elul

5

(de

la 6

33.3

3 la

70

7.93

pun

cte

de

scor

)

Niv

elul

6

(pes

te 7

07.9

3 pu

ncte

de

scor

)

%

S.

E.

%

S.E.

%

S.

E.

%

S.E.

%

S.

E.

%

S.E.

%

S.

E.

OEC

D

Aust

ralia

3,

4 0,

3 9,

20,

520

,00,

628

,4

0,7

24,5

0,7

11,5

0,6

3,1

0,5

Aust

ria

6,7

0,8

14,3

1,0

23,8

1,0

26,6

1,

020

,61,

07,

10,

61,

00,

2 Be

lgia

6,

4 0,

6 11

,70,

620

,70,

627

,2

0,8

24,0

0,8

9,0

0,6

1,1

0,2

Can

ada

2,0

0,2

7,5

0,4

20,9

0,5

31,2

0,

626

,20,

610

,50,

41,

60,

2 C

ehia

4,

7 0,

6 12

,60,

925

,61,

028

,8

1,2

19,9

0,9

7,2

0,6

1,2

0,2

Chi

le

8,4

0,8

23,9

1,1

35,2

0,9

23,6

1,

17,

90,

71,

10,

20,

00,

0 C

orea

1,

1 0,

3 5,

20,

718

,51,

233

,1

1,1

30,4

1,1

10,5

0,9

1,1

0,3

Dan

emar

ca

4,1

0,4

12,5

0,7

26,0

0,8

30,6

1,

120

,10,

85,

90,

50,

90,

2 El

veţia

3,

5 0,

3 10

,60,

621

,31,

129

,8

1,0

24,1

1,0

9,2

0,7

1,5

0,2

Esto

nia

1,3

0,3

7,0

0,7

21,3

1,1

34,3

1,

125

,71,

19,

00,

61,

40,

3 Fi

nlan

da

1,1

0,2

4,9

0,4

15,3

0,7

28,8

0,

931

,21,

115

,40,

73,

30,

3 Fr

anţa

7,

1 0,

8 12

,20,

822

,11,

228

,8

1,3

21,7

1,0

7,3

0,7

0,8

0,2

Ger

man

ia

4,1

0,5

10,7

0,8

20,1

0,9

27,3

1,

125

,01,

210

,90,

71,

90,

3 G

reci

a 7,

2 1,

1 18

,11,

029

,81,

027

,9

1,2

14,0

1,0

2,8

0,3

0,3

0,1

Irlan

da

4,4

0,7

10,7

1,0

23,3

1,2

29,9

1,

022

,90,

97,

50,

71,

20,

2 Is

land

a 5,

5 0,

5 12

,50,

625

,80,

830

,4

0,9

18,8

0,8

6,1

0,4

0,8

0,2

Isra

el

13,9

1,

1 19

,20,

726

,01,

024

,1

0,8

12,8

0,7

3,5

0,4

0,5

0,1

Italia

6,

1 0,

4 14

,50,

525

,50,

629

,5

0,5

18,6

0,5

5,3

0,3

0,5

0,1

Japo

nia

3,2

0,5

7,5

0,7

16,3

0,9

26,6

0,

829

,51,

014

,40,

72,

60,

4 Lu

xem

burg

8,

4 0,

5 15

,30,

924

,30,

727

,1

0,9

18,2

0,9

6,0

0,5

0,7

0,1

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

71

din

172

Cen

trul N

aţio

nal d

e Ev

alua

re şi

Exa

min

are

Cen

trul N

aţio

nal P

ISA

Mar

ea

Brita

nie

3,8

0,3

11,2

0,7

22,7

0,7

28,8

1,

022

,20,

89,

50,

61,

90,

2 M

exic

14

,5

0,6

32,8

0,6

33,6

0,6

15,8

0,

63,

10,

30,

20,

00,

00,

0 N

orve

gia

3,8

0,5

11,9

0,9

26,6

0,9

31,1

0,

720

,10,

85,

90,

60,

50,

2 N

oua

Zeel

andă

4,

0 0,

5 9,

40,

518

,11,

025

,8

0,9

25,1

0,7

14,0

0,7

3,6

0,4

Ola

nda

2,6

0,5

10,6

1,3

21,8

1,5

26,9

1,

125

,31,

711

,21,

11,

50,

3 Po

loni

a 2,

3 0,

3 10

,90,

726

,10,

832

,1

0,8

21,2

1,0

6,8

0,5

0,8

0,2

Portu

galia

3,

0 0,

4 13

,50,

928

,91,

132

,3

1,1

18,1

1,0

3,9

0,5

0,3

0,1

Slov

acia

5,

0 0,

6 14

,20,

927

,61,

029

,2

0,9

17,7

0,9

5,6

0,5

0,7

0,2

Slov

enia

3,

1 0,

2 11

,70,

523

,70,

728

,7

1,1

23,0

0,7

8,7

0,6

1,2

0,3

Span

ia

4,6

0,4

13,6

0,7

27,9

0,7

32,3

0,

717

,60,

63,

70,

30,

20,

1 SU

A 4,

2 0,

5 13

,90,

925

,00,

927

,5

0,8

20,1

0,9

7,9

0,8

1,3

0,3

Sued

ia

5,8

0,5

13,4

0,8

25,6

0,8

28,4

0,

818

,70,

97,

10,

61,

00,

2 Tu

rcia

6,

9 0,

8 23

,01,

134

,51,

225

,2

1,2

9,1

1,1

1,1

0,3

0,0

0,0

Ung

aria

3,

8 0,

9 10

,40,

925

,51,

133

,2

1,3

21,8

1,2

5,1

0,5

0,3

0,1

OEC

D to

tal

5,4

0,2

14,6

0,3

24,8

0,3

27,1

0,

319

,60,

37,

30,

21,

10,

1 M

edia

O

ECD

33

ţări

5,0

0,1

13,0

0,1

24,4

0,2

28,6

0,

220

,60,

27,

40,

11,

10,

0 Ţă

ri pa

rten

ere

Alba

nia

26,3

1,

6 31

,01,

327

,71,

212

,9

1,3

2,0

0,4

0,1

0,1

0,0

c Ar

gent

ina

25,2

1,

7 27

,21,

426

,71,

215

,4

1,1

4,8

0,7

0,6

0,2

0,0

0,0

Azer

baija

n 31

,5

1,7

38,5

1,1

22,4

1,1

6,7

0,8

0,8

0,2

0,0

0,0

0,0

c Br

azil

19,7

0,

9 34

,51,

028

,80,

912

,6

0,8

3,9

0,4

0,6

0,1

0,0

0,0

Bulg

aria

16

,5

1,6

22,3

1,5

26,6

1,3

21,0

1,

410

,91,

02,

40,

50,

20,

1 C

olom

bia

20,4

1,

8 33

,71,

230

,21,

413

,1

1,0

2,5

0,3

0,1

0,0

0,0

0,0

Cro

aţia

3,

6 0,

5 14

,91,

030

,01,

131

,1

1,0

16,7

1,0

3,5

0,6

0,2

0,1

Dub

ai (U

AE)

11,0

0,

5 19

,50,

626

,00,

822

,9

0,7

14,9

0,6

4,8

0,3

0,8

0,2

Fede

raţia

R

usă

5,

5 0,

7 16

,51,

130

,71,

129

,0

1,2

13,9

0,9

3,9

0,5

0,4

0,2

Hon

g Ko

ng-

Chi

na

1,4

0,3

5,2

0,6

15,1

0,7

29,4

1,

032

,71,

014

,20,

92,

00,

3 In

done

zia

24,6

1,

8 41

,01,

527

,01,

66,

9 1,

00,

50,

20,

00,

00,

0c

Iord

ania

18

,0

1,2

27,6

1,1

32,2

1,2

17,6

1,

14,

10,

50,

50,

20,

00,

0

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

72

din

172

Cen

trul N

aţio

nal d

e Ev

alua

re şi

Exa

min

are

Cen

trul N

aţio

nal P

ISA

Ta

belu

l 16.

Dis

trib

uţia

ele

vilo

r în

func

ţie d

e pe

rfor

man

ţă p

e ni

velu

ri de

pro

ficie

nţă

pe s

cala

de Şt

iinţe

Kaza

ksta

n 22

,4

1,3

33,0

1,1

27,9

1,1

12,8

0,

83,

60,

60,

30,

20,

00,

0 Kî

rgîs

tan

52,9

1,

3 29

,00,

913

,30,

84,

0 0,

50,

70,

20,

00,

00,

0c

Leto

nia

2,3

0,6

12,5

1,0

29,1

1,1

35,5

1,

217

,61,

13,

00,

50,

10,

1 Li

echt

enst

ein

1,4

0,7

9,9

1,9

23,8

3,1

29,8

3,

725

,42,

79,

01,

70,

70,

7 Li

tuan

ia

3,5

0,6

13,5

0,8

28,9

1,0

32,4

1,

217

,00,

84,

30,

40,

40,

1 M

acao

-C

hina

1,

5 0,

2 8,

10,

425

,20,

837

,8

0,7

22,7

1,0

4,5

0,5

0,2

0,1

Mun

tene

gru

22,2

1,

0 31

,41,

029

,41,

013

,6

0,8

3,1

0,4

0,2

0,1

0,0

c Pa

nam

a 32

,8

2,7

32,4

2,0

23,2

1,9

9,3

1,2

2,2

0,5

0,2

0,1

0,0

c Pe

ru

35,3

1,

5 33

,01,

321

,71,

28,

0 0,

81,

80,

40,

20,

10,

00,

0 Q

atar

36

,4

0,6

28,8

0,5

18,8

0,6

9,8

0,3

4,8

0,2

1,3

0,1

0,1

0,0

Rom

ânia

11

,9

1,1

29,5

1,6

34,1

1,7

19,7

1,

24,

40,

60,

40,

10,

00,

0 Se

rbia

10

,1

0,8

24,3

1,0

33,9

1,2

23,6

0,

77,

10,

61,

00,

20,

00,

0 Sh

angh

ai-

Chi

na

0,4

0,1

2,8

0,4

10,5

0,7

26,0

1,

036

,11,

120

,41,

03,

90,

5 Si

ngap

ore

2,8

0,2

8,7

0,5

17,5

0,6

25,4

0,

825

,70,

715

,30,

74,

60,

5 Ta

ipei

Chi

na

2,2

0,3

8,9

0,6

21,1

0,9

33,3

1,

025

,81,

18,

00,

70,

80,

2 Th

aila

nda

12,2

1,

1 30

,61,

034

,71,

317

,5

0,9

4,4

0,5

0,6

0,3

0,0

0,0

Trin

idad

To

bago

25

,1

0,9

24,9

0,9

25,2

0,9

16,0

0,

87,

10,

41,

80,

20,

10,

1 Tu

nisi

a 21

,3

1,2

32,4

1,1

30,9

1,0

13,0

0,

82,

20,

40,

20,

10,

00,

0 U

rugu

ay

17,0

0,

9 25

,60,

929

,31,

019

,5

1,0

7,1

0,5

1,4

0,2

0,1

0,0


Pag. 73 din 172


La evaluarea PISA din anul 2003, prima la care domeniul Matematică a fost domeniu principal, fiind evaluat în detaliu, scorul mediu la acest domeniu a fost stabilit la 500 puncte pentru ţările OECD participante. În anul 2009, participând mai multe ţări OECD, scorul mediu a fost de 496 puncte. Scala originală a fost astfel stabilită şi la matematică astfel încât 2/3 dintre elevii ţărilor OECD participante să aibă scorurile medii cuprinse între 400 şi 600 de puncte. Mediile pe ţară prezentate în rapoarte sunt estimări bazate pe eşantionul de elevi PISA. În multe cazuri, diferenţele dintre ţări / economii sunt prea mici pentru a fi semnificative statistic. În asemenea cazuri nu se poate afirma cu certitudine care dintre două ţări / economii are elevi cu performanţe medii mai ridicate. România nu a participat la runda de testare PISA 2003. Secretariatul OECD are un interes major pentru cei care obţin performanţe de vârf (engl. top performers) deoarece este important de extins buna practică şi buna experienţă şi pentru aceasta trebuie cunoscute contextele care le-au făcut posibile. Performanţa de vârf este definită la PISA prin nivelurile 5 şi 6 ale scalelor. Pentru fiecare domeniu aceste niveluri semnifică a fi proficient în cazul unor sarcini de lucru dificile care solicită elevilor operarea cu informaţii complexe, la un nivel superior. Scorurile – limită în cazul performanţelor de vârf sunt uşor diferite în cazul fiecărui domeniu testat la PISA: 626 puncte de scor la Citire / Lectură, 607 puncte la Matematică şi 633 puncte la Ştiinţe. În cazul României, procentul performerilor de vârf este foarte scăzut în cazul mediei celor trei domenii – sub 0,5%. În România, proporţia elevilor care înregistrează performanţă la vârf la Citire / Lectură a scăzut de la un nivel deja foarte redus, de aproximativ 2,2 % în anul 2000, la 0,7% % în anul 2009. La Stiinţe, procentul elevilor cu performanţe la Nivelul 5 sau peste în PISA 2006 a fost de 0,5%, în vreme ce în PISA 2009 a fost de 0,4%. Pentru domeniul Ştiinţe sarcinile de lucru au fost organizate ierarhic în funcţie de dificultate, fiind asociate fiecăruia dintre cele 6 niveluri de proficienţă, de la nivelul 1 (cel mai uşor) la nivelul 6 (cel mai dificil). Un elev atinge un anumit nivel de proficienţă dacă rezultatele sale demonstrează că are cel puţin 50% şanse de a performa o sarcină de lucru poziţionată la acel nivel. Elevii sunt clasificaţi ca aparţinând celui mai ridicat nivel la care demonstrează că sunt proficienţi. La PISA 2006, primul ciclu de testare la care performanţele la Ştiinţe au fost evaluate în detaliu, scorul mediu la acest domeniu a fost stabilit la 500 de puncte pentru ţările OECD. În ciclul 2009 scorul mediu a fost de 501 puncte pentru ţările OECD participante. Scala originală PISA a fost astfel construită încât aproximativ 2/3 dintre elevii ţărilor OECD participante să aibă scorurile cuprinse între 400 şi 600 puncte. O secvenţă de 75 puncte de scor la Ştiinţe este echivalentă cu un nivel de proficienţă. Mediile prezentate în rapoartele întocmite de către Secretariatul OECD sunt estimări bazate pe eşantionul PISA. În multe cazuri diferenţele dintre ţări / economii sunt prea mici, poziţia acestora fiind prea apropiată pentru a fi statistic semnificativă. În asemenea cazuri nu se poate afirma cu certitudine care dintre două ţări cu performanţe atât de apropiate are elevii cu performanţele medii mai bune. În rapoartele întocmite de către Secretariatul OECD schimbările privind media scorurilor la Citire / Lectură sunt raportate doar în măsura în care sunt semnificative statistic. Astfel, pentru raportarea dinamicii performanţelor în perioada 2000-2009 sunt luate în calcul doar 38 de ţări care au rezultate comparabile pentru ambele cicluri de testare. România s-a aflat printre ţările ale căror rezultate au fost validate pentru ambele cicluri de testare, deci analiza dinamicii performanţelor pentru perioada de raportare este o analiză întemeiată şi relevantă statistic.


Pag. 74 din 172


La diferitele cicluri de testare PISA au participat diferite ţări OECD care au compus astfel media raportată, ce reprezintă practic referenţialul pentru comparaţiile între ţări privind tendinţele în perioada de raportare. Astfel, la Citire / Lectură referenţialul principal este media celor 26 de ţări OECD care au participat atât la PISA 2000, cât şi la PISA 2009. Printre ţările OECD, Republica Slovacia şi Turcia au intrat în programul PISA începând cu PISA 2003, iar rezultatele Luxemburg-ului, ale Olandei, ale Marii Britanii şi ale Austriei nu sunt comparabile între ciclurile 2000 şi 2009. Estonia şi Slovenia au participat doar la ciclurile 2006 şi 2009. Această variaţie a participării ţărilor la PISA indică pe de o parte importanţa păstrării unei participări constante la PISA si, pe de altă parte, faptul că, de fapt media OECD, la care se fac raportările performanţelor atât pentru ţările OECD, cât şi pentru ţările partenere, este o medie a cărei compoziţie este variabilă de la un ciclu la altul. Din perspectiva abordării nivelurilor scalelor de raportare a performanţelor, pentru domeniul Citire / Lectură Nivelul 2 este considerat nivelul de bază al proficienţei, la care elevii încep să-şi demonstreze competenţele care le vor permite să participe în mod eficient şi productiv în viaţă şi în societate. La acest nivel, sarcinile de evaluare PISA pot implica anumite comparaţii sau anumite opoziţii necesar a fi realizate pe baza unei anumite caracteristici a textului. Acestea pot solicita elevilor, de asemenea, să realizeze o comparaţie sau câteva conexiuni între textul citit şi cunoştinţe dobândite anterior, pe baza experienţelor personale şi a atitudinii faţă de respectiva situaţie. Performanţele de vârf aparţin acelor elevi care ating nivelurile de proficienţă definite prin nivelurile 5 sau 6, cele mai ridicate în PISA. Procentul elevilor români care ating aceste niveluri este foarte scăzut şi nu s-au înregistrat progrese semnificative între ciclurile 2000 şi 2009. Performanţele elevilor sunt definite drept performanţe scăzute dacă acesţia nu ating nivelul 2 de proficienţă la Citire / Lectură. Schimbările în procentajele elevilor cu performanţe scăzute sunt raportate doar dacă sunt semnificative statistic. Acestea sunt raportate drept “schimbări în puncte de procentaj” astfel încât o creştere de la 5% la 10% este o schimbare de cinci puncte de procentaj chiar dacă proporţia s-a dublat în mod real. Tendinţele privind performanţele la Ştiinţe sunt derivate prin compararea rezultatelor din PISA 2009 cu cele din PISA 2006. Întrucât tendinţele privind evoluţia performanţelor la Ştiinţe pot fi definite începând cu ciclul de testare 2006, spre deosebire de cele de la Citire / Lectură, care încep cu ciclul de testare 2000, schimbările de performanţă aşteptate la ştiinţe din 2006 sunt mai mici decât schimbările în performanţele la Citire / Lectură din perioada 2000-2009 şi mai mici decât schimbările în performanţele la matematică din perioada 2003-2009. Raportul OECD menţionează doar 56 de ţări participante la PISA 2009 care au avut rezultate comparabile şi pentru PISA 2006. România se află printre aceste ţări, rezultatele noastre fiind valide pentru comparaţii.


Pag. 75 din 172


Performarea medie la Matematică între PISA 2003, 2006 şi 2009

PISA 2003 PISA 2006 PISA 2009 Modificări între PISA

2003 and 2009 (PISA 2009 – PISA 2003)

Scorul mediu E. S.

Scorul mediu E. S.

Scorul mediu E. S.

Dif. scorurilor E. S.

Valoarea procentuală

% OECD Australia 524 (2.1) 520 (2.2) 514 (2.5) -10 (3.9) 0.01Austria 506 (3.3) 505 (3.7) m m m m mBelgia 529 (2.3) 520 (3.0) 515 (2.3) -14 (3.8) 0.00Canada 532 (1.8) 527 (2.0) 527 (1.6) -6 (3.1) 0.07Cehia 516 (3.5) 510 (3.6) 493 (2.8) -24 (5.0) 0.00Chile m m 411 (4.6) 421 (3.1) m m mCorea 542 (3.2) 547 (3.8) 546 (4.0) 4 (5.5) 0.47Danemarca 514 (2.7) 513 (2.6) 503 (2.6) -11 (4.3) 0.01Elveţia 527 (3.4) 530 (3.2) 534 (3.3) 7 (5.1) 0.15Estonia m m 515 (2.7) 512 (2.6) m m mFinlanda 544 (1.9) 548 (2.3) 541 (2.2) -4 (3.5) 0.28Franţa 511 (2.5) 496 (3.2) 497 (3.1) -14 (4.4) 0.00German ia 503 (3.3) 504 (3.9) 513 (2.9) 10 (4.8) 0.04Grecia 445 (3.9) 459 (3.0) 466 (3.9) 21 (5.9) 0.00Irlanda 503 (2.4) 501 (2.8) 487 (2.5) -16 (4.1) 0.00Islanda 515 (1.4) 506 (1.8) 507 (1.4) -8 (2.8) 0.00Israel m m 442 (4.3) 447 (3.3) m m mItalia 466 (3.1) 462 (2.3) 483 (1.9) 17 (4.1) 0.00Japonia 534 (4.0) 523 (3.3) 529 (3.3) -5 (5.6) 0.36Luxemburg 493 (1.0) 490 (1.1) 489 (1.2) -4 (2.5) 0.10Marea Britanie m m 495 (2.1) 492 (2.4) m m mMexic 385 (3.6) 406 (2.9) 419 (1.8) 33 (4.5) 0.00Norvegia 495 (2.4) 490 (2.6) 498 (2.4) 3 (3.9) 0.48Noua Zeelandă 523 (2.3) 522 (2.4) 519 (2.3) -4 (3.8) 0.27Olanda 538 (3.1) 531 (2.6) 526 (4.7) -12 (6.0) 0.05Polonia 490 (2.5) 495 (2.4) 495 (2.8) 5 (4.3) 0.29Portugalia 466 (3.4) 466 (3.1) 487 (2.9) 21 (4.9) 0.00Slovacia 498 (3.3) 492 (2.8) 497 (3.1) -2 (5.0) 0.76Slovenia m m 504 (1.0) 501 (1.2) m m mSpania 485 (2.4) 480 (2.3) 483 (2.1) -2 (3.8) 0.67SUA 483 (2.9) 474 (4.0) 487 (3.6) 5 (5.0) 0.37Suedia 509 (2.6) 502 (2.4) 494 (2.9) -15 (4.3) 0.00Turcia 423 (6.7) 424 (4.9) 445 (4.4) 22 (8.3) 0.01Ungaria 490 (2.8) 491 (2.9) 490 (3.5) 0 (4.9) 0.97OECD average-28 ţări 500 (0.6) 497 (0.6) 499 (0.6) 0 (2.1) 0.98Ţări partenere Argentina m m 381 (6.2) 388 (4.1) m m mAzerbaijan m m 476 (2.3) 431 (2.8) m m m


Pag. 76 din 172


Brazilia 356 (4.8) 370 (2.9) 386 (2.4) 30 (5.7) 0.00Bulgaria m m 413 (6.1) 428 (5.9) m m mColombia m m 370 (3.8) 381 (3.2) m m mCroaţia m m 467 (2.4) 460 (3.1) m m mFederaţia Rusă 468 (4.2) 476 (3.9) 468 (3.3) -1 (5.7) 0.92Hong Kong-China 550 (4.5) 547 (2.7) 555 (2.7) 4 (5.7) 0.46Indonesia 360 (3.9) 391 (5.6) 371 (3.7) 11 (5.8) 0.05Iordania m m 384 (3.3) 387 (3.7) m m mKîrgîzstan m m 311 (3.4) 331 (2.9) m m mLetonia 483 (3.7) 486 (3.0) 482 (3.1) -1 (5.2) 0.78Liechtenstein 536 (4.1) 525 (4.2) 536 (4.1) 0 (6.1) 0.97Lituania m m 486 (2.9) 477 (2.6) m m mMacao-China 527 (2.9) 525 (1.3) 525 (0.9) -2 (3.6) 0.58Montenegru m m 399 (1.4) 403 (2.0) m m mQatar m m 318 (1.0) 368 (0.7) m m mRomânia m m 415 (4.2) 427 (3.4) m m mSerbia 437 (3.8) 435 (3.5) 442 (2.9) 6 (5.2) 0.29Taipei China m m 549 (4.1) 543 (3.4) m m mThailanda 417 (3.0) 417 (2.3) 419 (3.2) 2 (4.8) 0.74Tunisia 359 (2.5) 365 (4.0) 371 (3.0) 13 (4.4) 0.00Uruguay 422 (3.3) 427 (2.6) 427 (2.6) 5 (4.6) 0.33Notă: Valorile semnificative statistic sunt indicate cu bold

Tabelul 17. Performarea medie la Matematică între PISA 2003, 2006 şi 2009 În cazul României, pentru domeniul Matematică, m semnifică “missing data” deoarece România nu a participat la ciclul de testare PISA 2003, când domeniul principal a fost Matematica, domeniu de referinţă pentru comparaţii în acest caz. Între PISA 2006 şi PISA 2009 se remarcă o creştere a performanţei medii cu 3,4%, de la scorul mediu de 415 la 427 puncte de scor. Aceeaşi creştere procentuală se observă şi în cazul domeniului Ştiinţe pentru respectiva perioadă de referinţă.


Pag. 77 din 172


Distribuţia procentuală a elevilor care au performat sub Nivelul 2 şi la sau peste

Nivelul 5 la Matematică în PISA 2003 şi PISA 2009

Niveluri de proficienţă în PISA 2003


Modificări între 2003 şi 2009 (PISA 2009 – PISA 2003)

Sub Nivelul 2

(mai puţin decât scorul

de 420 )

Nivelul 5 sau peste

(un scor de peste 607)

Sub Nivelul 2(mai puţin

decât scorul de 420 )

Nivelul 5 sau peste


Sub Nivelul 2 (mai puţin


Nivelul 5 sau peste (un scor de peste 607)

% E. S. % E. S. % E. S. % E. S. % dif. E. S. % dif. E. S. OECD Australia 14.3 (0.7) 19.8 (0.8) 15.9 (0.7) 16.4 (0.9) 1.5 (1.0) -3.3 (1.2)Austria 18.8 (1.2) 14.3 (1.0) m m m m m m m mBelgia 16.5 (0.8) 26.4 (0.8) 19.1 (0.8) 20.4 (0.7) 2.6 (1.1) -6.1 (1.1)Canada 10.1 (0.5) 20.3 (0.7) 11.5 (0.5) 18.3 (0.6) 1.4 (0.7) -2.0 (0.9)Cehia 16.6 (1.3) 18.3 (1.2) 22.3 (1.1) 11.6 (0.9) 5.8 (1.7) -6.6 (1.5)Corea 9.5 (0.8) 24.8 (1.4) 8.1 (1.0) 25.6 (1.6) -1.4 (1.3) 0.8 (2.1)Danemarca 15.4 (0.8) 15.9 (0.9) 17.1 (0.9) 11.6 (0.8) 1.6 (1.2) -4.4 (1.2)Elveţia 14.5 (0.8) 21.2 (1.5) 13.5 (0.8) 24.1 (1.4) -1.1 (1.2) 2.9 (2.0)Finlanda 6.8 (0.5) 23.4 (0.8) 7.8 (0.5) 21.7 (0.9) 1.1 (0.7) -1.7 (1.2)Franţa 16.6 (1.1) 15.1 (0.9) 22.5 (1.3) 13.7 (1.0) 5.9 (1.7) -1.4 (1.3)Germania 21.6 (1.2) 16.2 (0.9) 18.6 (1.1) 17.8 (0.9) -3.0 (1.6) 1.6 (1.3)Grecia 38.9 (1.9) 4.0 (0.6) 30.3 (1.8) 5.7 (0.6) -8.6 (2.6) 1.7 (0.8)Irlanda 16.8 (1.0) 11.4 (0.8) 20.8 (1.0) 6.7 (0.6) 4.0 (1.4) -4.7 (1.0)Islanda 15.0 (0.7) 15.5 (0.7) 17.0 (0.6) 13.6 (0.6) 2.0 (0.9) -1.9 (0.9)Italia 31.9 (1.5) 7.0 (0.5) 24.9 (0.6) 9.0 (0.5) -7.0 (1.6) 1.9 (0.7)Japonia 13.3 (1.2) 24.3 (1.5) 12.5 (1.0) 20.9 (1.2) -0.8 (1.6) -3.4 (2.0)Luxemburg 21.7 (0.6) 10.8 (0.6) 23.9 (0.6) 11.4 (0.6) 2.2 (0.9) 0.5 (0.9)Marea Britanie m m m m 20.2 (0.9) 9.8 (0.7) m m m mMexic 65.9 (1.7) 0.4 (0.1) 50.8 (1.0) 0.7 (0.1) -15.1 (2.0) 0.3 (0.2)Norvegia 20.8 (1.0) 11.4 (0.6) 18.2 (0.9) 10.2 (0.7) -2.7 (1.4) -1.2 (1.0)Noua Zeelandă 15.1 (0.8) 20.7 (0.7) 15.4 (0.9) 18.9 (0.9) 0.3 (1.2) -1.8 (1.1)Olanda 10.9 (1.1) 25.5 (1.3) 13.4 (1.4) 19.9 (1.5) 2.5 (1.8) -5.6 (2.0)Polonia 22.0 (1.1) 10.1 (0.6) 20.5 (1.1) 10.4 (0.9) -1.6 (1.5) 0.3 (1.0)Portugalia 30.1 (1.7) 5.4 (0.5) 23.7 (1.1) 9.6 (0.8) -6.4 (2.1) 4.3 (1.0)Slovacia 19.9 (1.4) 12.7 (0.9) 21.0 (1.2) 12.7 (1.0) 1.1 (1.8) 0.0 (1.3)Spania 23.0 (1.0) 7.9 (0.7) 23.7 (0.8) 8.0 (0.5) 0.8 (1.3) 0.1 (0.8)SUA 25.7 (1.2) 10.1 (0.7) 23.4 (1.3) 9.9 (1.0) -2.3 (1.8) -0.2 (1.2)Suedia 17.3 (0.9) 15.8 (0.8) 21.1 (1.0) 11.4 (0.8) 3.8 (1.4) -4.4 (1.2)Turcia 52.2 (2.6) 5.5 (1.6) 42.1 (1.8) 5.6 (1.2) -10.1 (3.1) 0.2 (2.0)Ungaria 23.0 (1.0) 10.7 (0.9) 22.3 (1.5) 10.1 (1.1) -0.7 (1.8) -0.6 (1.4)Media OECD 28 ţări 21.6 (0.2) 14.7 (0.2) 20.8 (0.2) 13.4 (0.2) -0.9 (0.3) -1.2 (0.2)Ţări partenere Brazilia 75.2 (1.7) 1.2 (0.4) 69.1 (1.2) 0.8 (0.2) -6.0 (2.1) -0.4 (0.5)Federaţia Rusă 30.2 (1.8) 7.0 (0.8) 28.6 (1.5) 5.2 (0.8) -1.6 (2.4) -1.8 (1.1)Hong Kong-China 10.4 (1.2) 30.7 (1.5) 8.8 (0.7) 30.7 (1.2) -1.6 (1.4) 0.0 (1.9)


Pag. 78 din 172


Indonezia 78.1 (1.7) 0.2 (0.1) 76.7 (1.9) 0.1 (0.0) -1.5 (2.6) -0.2 (0.1)Letonia 23.7 (1.4) 8.0 (0.8) 22.6 (1.4) 5.7 (0.6) -1.2 (2.0) -2.3 (1.0)Liechtenstein 12.3 (1.7) 25.6 (3.4) 9.5 (1.8) 18.1 (2.4) -2.8 (2.5) -7.6 (4.2)Macao-China 11.2 (1.2) 18.7 (1.4) 11.0 (0.5) 17.1 (0.5) -0.2 (1.3) -1.5 (1.5)Serbia 42.1 (1.9) 2.3 (0.4) 40.6 (1.4) 3.5 (0.5) -1.5 (2.4) 1.2 (0.7)Thailanda 54.0 (1.7) 1.6 (0.4) 52.5 (1.6) 1.3 (0.4) -1.4 (2.3) -0.4 (0.6)Tunisia 78.0 (1.2) 0.2 (0.1) 73.6 (1.5) 0.3 (0.2) -4.4 (1.9) 0.0 (0.2)Uruguay 48.1 (1.5) 2.8 (0.4) 47.6 (1.3) 2.4 (0.4) -0.5 (2.0) -0.4 (0.6)Notă: Valorile semnificative statistic sunt indicate cu bold.

Tabelul 18. Distribuţia procentuală a elevilor care au performat sub Nivelul 2 şi la sau peste Nivelul 5 la Matematică în PISA 2003 şi PISA 2009

. În tabelul 18 sunt prezentate în mod sintetic performanţele pentru nivelurile 2 şi, respectiv 5,

deoarece aceste niveluri reprezintă performanţa minimă, considerată de bază (n 2) şi, respectiv, performanţa de vârf (n 5).

Performarea medie la Ştiinţe între PISA 2006 şi 2009

PISA 2006 PISA 2009 Modificări între PISA

2006 şi 2009 (PISA 2009 – PISA 2006)

Scorul mediu E. S.

Scorul mediu E. S.

Scorul mediu E. S.

Scorul mediu

OECD Australia 527 (2.3) 527 (2.5) 0 (4.3) 0.93Austria 511 (3.9) m m m m mBelgia 510 (2.5) 507 (2.5) -4 (4.4) 0.39Canada 534 (2.0) 529 (1.6) -6 (3.7) 0.11Cehia 513 (3.5) 500 (3.0) -12 (5.2) 0.02Chile 438 (4.3) 447 (2.9) 9 (5.8) 0.11Corea 522 (3.4) 538 (3.4) 16 (5.5) 0.00Danemarca 496 (3.1) 499 (2.5) 3 (4.7) 0.47Elveţia 512 (3.2) 517 (2.8) 5 (5.0) 0.31Estonia 531 (2.5) 528 (2.7) -4 (4.5) 0.43Finlanda 563 (2.0) 554 (2.3) -9 (4.0) 0.02Franţa 495 (3.4) 498 (3.6) 3 (5.6) 0.59Germania 516 (3.8) 520 (2.8) 5 (5.4) 0.38Grecia 473 (3.2) 470 (4.0) -3 (5.8) 0.57Irlanda 508 (3.2) 508 (3.3) 0 (5.2) 0.95Islanda 491 (1.6) 496 (1.4) 5 (3.4) 0.15Israel 454 (3.7) 455 (3.1) 1 (5.5) 0.86Italia 475 (2.0) 489 (1.8) 13 (3.7) 0.00Japonia 531 (3.4) 539 (3.4) 8 (5.4) 0.14Luxemburg 486 (1.1) 484 (1.2) -2 (3.0) 0.43Marea Britanie 515 (2.3) 514 (2.5) -1 (4.3) 0.80Mexic 410 (2.7) 416 (1.8) 6 (4.1) 0.13Norvegia 487 (3.1) 500 (2.6) 13 (4.8) 0.01Noua Zeelandă 530 (2.7) 532 (2.6) 2 (4.5) 0.72


Pag. 79 din 172


Olanda 525 (2.7) 522 (5.4) -3 (6.6) 0.69Polonia 498 (2.3) 508 (2.4) 10 (4.2) 0.02Portugalia 474 (3.0) 493 (2.9) 19 (4.9) 0.00Slovacia 488 (2.6) 490 (3.0) 2 (4.7) 0.70Slovenia 519 (1.1) 512 (1.1) -7 (3.0) 0.02Spania 488 (2.6) 488 (2.1) 0 (4.2) 0.97SUA 489 (4.2) 502 (3.6) 13 (6.1) 0.03Suedia 503 (2.4) 495 (2.7) -8 (4.4) 0.06Turcia 424 (3.8) 454 (3.6) 30 (5.9) 0.00Ungaria 504 (2.7) 503 (3.1) -1 (4.9) 0.79Media OECD 33 ţări 498 (0.5) 501 (0.5) 3 (2.7) 0.24Ţări partenere Argentina 391 (6.1) 401 (4.6) 10 (8.0) 0.23Azerbaijan 382 (2.8) 373 (3.1) -9 (4.8) 0.06Brazil 390 (2.8) 405 (2.4) 15 (4.5) 0.00Bulgaria 434 (6.1) 439 (5.9) 5 (8.9) 0.56Colombia 388 (3.4) 402 (3.6) 14 (5.6) 0.01Croaţia 493 (2.4) 486 (2.8) -7 (4.5) 0.13Federaţia Rusă 479 (3.7) 478 (3.3) -1 (5.6) 0.83Hong Kong-China 542 (2.5) 549 (2.8) 7 (4.5) 0.13Indonezia 393 (5.7) 383 (3.8) -11 (7.3) 0.14Iordania 422 (2.8) 415 (3.5) -7 (5.2) 0.21Kîrgîstan 322 (2.9) 330 (2.9) 8 (4.9) 0.12Letonia 490 (3.0) 494 (3.1) 4 (5.0) 0.38Liechtenstein 522 (4.1) 520 (3.4) -2 (5.9) 0.70Lituania 488 (2.8) 491 (2.9) 3 (4.8) 0.47Macao-China 511 (1.1) 511 (1.0) 0 (3.0) 0.94Muntenegru 412 (1.1) 401 (2.0) -11 (3.4) 0.00Qatar 349 (0.9) 379 (0.9) 30 (2.9) 0.00România 418 (4.2) 428 (3.4) 10 (6.0) 0.10Serbia 436 (3.0) 443 (2.4) 7 (4.6) 0.12Taipei China 532 (3.6) 520 (2.6) -12 (5.1) 0.02Thailanda 421 (2.1) 425 (3.0) 4 (4.5) 0.34Tunisia 386 (3.0) 401 (2.7) 15 (4.8) 0.00Uruguay 428 (2.7) 427 (2.6) -1 (4.6) 0.84Notă: Valorile semnificative statistic sunt indicate cu bold

Tabelul 19. Performarea medie la Ştiinţe între PISA 2006 şi 2009 La Ştiinţe în perioada de referinţă 2006-2009 elevii români înregistrează un scor mediu de 418 puncte de scor, cu o creştere medie în 2006 de 10 puncte, nesemnificativ statistic.


Pag. 80 din 172


Distribuţia procentuală a elevilor care au performat sub Nivelul 2 şi la sau peste

Nivelul 5 la Ştiinţe în PISA 2006 şi PISA 2009



Schimbări între 2006 şi 2009 (PISA 2009 - PISA 2006)

Sub Nivelul 2

(mai puţin decât scorul

de 410 )

Nivelul 5 sau peste (un scor de peste

633)

Sub Nivelul 2(mai puţin


Nivelul 5 sau peste


Sub Nivelul 2 (mai puţin

decât scorul de 410)

Nivelul 5 sau peste (un

scor de peste 633)

% E. S. % E.S. % E. S. % E. S. % dif. E. S. % dif. E. S. OECD Australia 12.9 (0.6) 14.6 (0.7) 12.6 (0.6) 14.5 (0.8) -0.3 (0.9) -0.1 (1.1)Austria 16.3 (1.4) 10.0 (0.8) m m m m m m m mBelgia 17.0 (1.0) 10.1 (0.5) 18.0 (0.8) 10.1 (0.7) 1.0 (1.3) 0.0 (0.9)Canada 10.0 (0.6) 14.4 (0.5) 9.6 (0.5) 12.1 (0.5) -0.5 (0.7) -2.3 (0.7)Cehia 15.5 (1.2) 11.6 (0.9) 17.3 (1.2) 8.4 (0.7) 1.8 (1.6) -3.2 (1.2)Chile 39.7 (2.1) 1.9 (0.3) 32.3 (1.4) 1.1 (0.2) -7.4 (2.5) -0.8 (0.4)Corea 11.2 (1.1) 10.3 (1.1) 6.3 (0.8) 11.6 (1.1) -4.9 (1.4) 1.3 (1.5)Danemarca 18.4 (1.1) 6.8 (0.7) 16.6 (0.8) 6.7 (0.6) -1.9 (1.4) -0.1 (0.9)Elveţia 16.1 (0.9) 10.5 (0.8) 14.0 (0.8) 10.7 (0.9) -2.0 (1.2) 0.3 (1.2)Estonia 7.7 (0.6) 11.5 (0.8) 8.3 (0.8) 10.4 (0.8) 0.7 (1.0) -1.1 (1.1)Finlanda 4.1 (0.5) 20.9 (0.8) 6.0 (0.5) 18.7 (0.9) 1.9 (0.7) -2.2 (1.2)Franţa 21.2 (1.4) 8.0 (0.7) 19.3 (1.3) 8.1 (0.8) -1.9 (1.9) 0.1 (1.0)Germania 15.4 (1.3) 11.8 (0.7) 14.8 (1.0) 12.8 (0.8) -0.6 (1.7) 1.0 (1.0)Grecia 24.0 (1.3) 3.4 (0.4) 25.3 (1.6) 3.1 (0.4) 1.2 (2.1) -0.4 (0.5)Irlanda 15.5 (1.1) 9.4 (0.7) 15.2 (1.1) 8.7 (0.8) -0.3 (1.5) -0.7 (1.0)Islanda 20.6 (0.8) 6.3 (0.5) 17.9 (0.7) 7.0 (0.4) -2.6 (1.1) 0.6 (0.6)Israel 36.1 (1.4) 5.2 (0.6) 33.1 (1.2) 3.9 (0.4) -3.0 (1.9) -1.3 (0.7)Italia 25.3 (0.9) 4.6 (0.3) 20.6 (0.6) 5.8 (0.3) -4.6 (1.1) 1.2 (0.5)Japonia 12.0 (1.0) 15.1 (0.8) 10.7 (1.0) 16.9 (0.9) -1.4 (1.5) 1.9 (1.2)Luxemburg 22.1 (0.5) 5.9 (0.4) 23.7 (0.8) 6.7 (0.5) 1.6 (1.0) 0.8 (0.6)Marea Britanie 16.7 (0.8) 13.7 (0.6) 15.0 (0.8) 11.4 (0.7) -1.7 (1.1) -2.4 (0.9)Mexic 50.9 (1.4) 0.3 (0.1) 47.4 (1.0) 0.2 (0.0) -3.6 (1.7) -0.1 (0.1)Norvegia 21.1 (1.3) 6.1 (0.5) 15.8 (0.9) 6.4 (0.6) -5.3 (1.6) 0.3 (0.8)Noua Zeelandă 13.7 (0.7) 17.6 (0.8) 13.4 (0.7) 17.6 (0.8) -0.3 (1.0) 0.0 (1.1)Olanda 13.0 (1.0) 13.1 (0.9) 13.2 (1.6) 12.7 (1.2) 0.2 (1.9) -0.4 (1.5)Polonia 17.0 (0.8) 6.8 (0.5) 13.1 (0.8) 7.5 (0.5) -3.8 (1.2) 0.8 (0.7)Portugalia 24.5 (1.4) 3.1 (0.4) 16.5 (1.1) 4.2 (0.5) -8.0 (1.7) 1.0 (0.6)Slovacia 20.2 (1.0) 5.8 (0.5) 19.3 (1.2) 6.2 (0.6) -0.9 (1.5) 0.5 (0.8)Slovenia 13.9 (0.6) 12.9 (0.6) 14.8 (0.5) 9.9 (0.6) 0.9 (0.8) -3.0 (0.9)Spania 19.6 (0.9) 4.9 (0.4) 18.2 (0.9) 4.0 (0.3) -1.4 (1.3) -0.9 (0.5)SUA 24.4 (1.6) 9.1 (0.7) 18.1 (1.1) 9.2 (1.0) -6.3 (1.9) 0.1 (1.2)Suedia 16.4 (0.8) 7.9 (0.5) 19.1 (1.0) 8.1 (0.6) 2.8 (1.3) 0.2 (0.8)Turcia 46.6 (1.6) 0.9 (0.3) 30.0 (1.5) 1.1 (0.3) -16.6 (2.2) 0.2 (0.5)Ungaria 15.0 (1.0) 6.9 (0.6) 14.1 (1.4) 5.4 (0.6) -0.9 (1.7) -1.5 (0.9)Media OECD 33 ţări 19.9 (0.2) 8.8 (0.1) 17.9 (0.2) 8.5 (0.1) -2.1 (0.3) -0.3 (0.2)Ţări partenere


Pag. 81 din 172


Argentina 56.3 (2.5) 0.4 (0.1) 52.4 (1.9) 0.7 (0.2) -3.8 (3.2) 0.2 (0.2)Azerbaijan 72.5 (1.9) 0.0 c 70.0 (1.5) 0.0 (0.0) -2.5 (2.4) c cBrazil 61.0 (1.4) 0.6 (0.2) 54.2 (1.3) 0.6 (0.1) -6.8 (1.9) 0.0 (0.2)Bulgaria 42.6 (2.4) 3.1 (0.6) 38.8 (2.5) 2.6 (0.5) -3.8 (3.5) -0.4 (0.8)Colombia 60.2 (1.8) 0.2 (0.1) 54.1 (1.9) 0.1 (0.1) -6.1 (2.6) 0.0 (0.1)Croaţia 17.0 (0.9) 5.1 (0.5) 18.5 (1.1) 3.7 (0.6) 1.5 (1.4) -1.4 (0.8)Federaţia Rusă 22.2 (1.4) 4.2 (0.5) 22.0 (1.4) 4.4 (0.5) -0.2 (2.0) 0.2 (0.7)Hong Kong-China 8.7 (0.8) 15.9 (0.9) 6.6 (0.7) 16.2 (1.0) -2.1 (1.1) 0.3 (1.4)Indonezia 61.6 (3.4) 0.0 c 65.6 (2.3) 0.0 c 4.0 (4.1) c cIordania 44.3 (1.2) 0.6 (0.2) 45.6 (1.7) 0.5 (0.2) 1.3 (2.1) -0.2 (0.3)Kîrgîstan 86.3 (1.0) 0.0 c 82.0 (1.1) 0.0 (0.0) -4.4 (1.5) c cLetonia 17.4 (1.2) 4.1 (0.4) 14.7 (1.2) 3.1 (0.5) -2.7 (1.7) -1.0 (0.6)Liechtenstein 12.9 (2.2) 12.2 (1.7) 11.3 (1.9) 9.7 (1.8) -1.6 (2.9) -2.5 (2.5)Lituania 20.3 (1.0) 5.0 (0.7) 17.0 (1.1) 4.6 (0.5) -3.3 (1.5) -0.4 (0.8)Macao-China 10.3 (0.5) 5.3 (0.4) 9.6 (0.4) 4.8 (0.5) -0.7 (0.7) -0.5 (0.6)Muntenegru 50.2 (0.9) 0.3 (0.1) 53.6 (1.0) 0.2 (0.1) 3.3 (1.4) 0.0 (0.2)Qatar 79.1 (0.4) 0.3 (0.1) 65.2 (0.6) 1.4 (0.1) -13.9 (0.7) 1.1 (0.2)România 46.9 (2.4) 0.5 (0.1) 41.4 (2.1) 0.4 (0.1) -5.5 (3.2) -0.1 (0.2)Serbia 38.5 (1.6) 0.8 (0.2) 34.4 (1.3) 1.0 (0.2) -4.1 (2.0) 0.2 (0.3)Taipei China 11.6 (1.0) 14.6 (0.9) 11.1 (0.7) 8.8 (0.9) -0.6 (1.2) -5.8 (1.2)Thailanda 46.1 (1.2) 0.4 (0.1) 42.8 (1.6) 0.6 (0.3) -3.3 (2.0) 0.2 (0.3)Tunisia 62.8 (1.4) 0.1 (0.1) 53.7 (1.4) 0.2 (0.1) -9.0 (2.0) 0.0 (0.1)Uruguay 42.1 (1.4) 1.4 (0.2) 42.6 (1.1) 1.5 (0.2) 0.4 (1.8) 0.1 (0.3)Notă: Valorile semnificative statistic sunt indicate cu bold

Tabelul 20. Distribuţia procentuală a elevilor care au performat sub Nivelul 2 şi la sau peste Nivelul 5 la Ştiinţe în PISA 2006 şi PISA 2009

Pe baza performanţelor elevilor având medii de provenienţă (engl. social background ) foarte diferite PISA poate prognoza modul în care aceşti elevi vor performa sarcinile de evaluare. Performanţa fiecărui elev poate fi măsurată în termenii a cât de mult depăşeşte sau se află sub nivelul anticipat. O pătrime din toţi elevii din toate ţările participante care realizează o performanţă mai bună faţă de cea anticipată poate fi văzută ca acel grup de elevi care depăşesc aşteptările. Un elev de 15 ani care se află printre cei 25% cei mai dezavantajaţi economic elevi din ţara sa, precum şi a cărui performanţă la Citire / Lectură se plasează în grupul internaţional al elevilor care depăşesc aşteptările este descris ca “rezilient”. Un asemenea elev combină caracteristicile de a avea cele mai slabe perspective şi de a performa cel mai bine date fiind aceste perspective. PISA clasifică comunităţile în care se află şcolile şi elevii evaluaţi în funcţie de numărul de locuitori, astfel: a) Un sat, un cătun sau o zonă rurală (cu mai puţin de 3 000 de locuitori); b) Un oraş mic (între 3 000 şi 15 000 de locuitori); c) Un oraş (între 15 000 şi 100 000 de locuitori); d) Un oraş mare (între 100 000 şi 1 000 000 de locuitori); e) O metropolă (cu mai mult de 1 000 000 de locuitori). Analizele prezentate în Raportul OECD compară performanţele elevilor aflaţi în şcoli situate în sate sau zone rurale cu cele ale elevilor aflaţi în oraşe cu mai mult de 100.000 de locuitori. În ţările OECD elevii din şcolile aflate în mediu urban performează în medie cu 23 puncte de scor mai mult la Citire / Lectură faţă de elevii cuprinţi în şcoli aflate în alte zone, chiar după ce se ia în calcul corecţia de mediu socio-economic. Diferenţele rural-urban cele mai mari sunt în ţări precum: Ungaria, Bulgaria, Kîrgîstan, Panama şi Peru. În fiecare dintre ţările menţionate elevii de 15 ani din şcolile aflate în mediu urban se află cu cel puţin un nivel de proficienţă înaintea celor aflaţi în şcoli din


Pag. 82 din 172


mediul rural. Diferenţele de performanţă între elevii care trăiesc în mediu urban şi cei din mediu rural sunt de cel puţin o jumătate de nivel de proficienţă în ţări precum Chile, Republica Cehă, Italia, Mexic, Portugalia, Republica Slovacia, Slovenia, Turcia, precum şi în ţările partenere Albania, Argentina, Bulgaria, Indonezia, Iordania, Quatar, România şi Tunisia. Majoritatea elevilor din toate ţările participante se bucură de un climat disciplinar favorabil în clasă şi în şcoală. În medie, în ţările OECD, trei sferturi dintre elevi au răspuns la întrebările corespunzătoare din chestionarul elevului că “niciodată” sau doar „la unele ore” nu pot începe activităţile de la clasă imediat ce începe ora. Cea mai frecventă formă de deranjare a orelor raportată este gălăgia, cu aproape o treime dintre elevii afirmând că aceasta afectează procesul de învăţare la cele mai multe sau la toate orele. Pe de altă parte, mai puţin de o cincime a elevilor au raportat că gălăgia îi împiedică să lucreze bine la cele mai multe sau la toate orele. În ansamblu, climatul disciplinar este cel mai favorabil în ţări precum: Japonia, Corea, Germania şi ţările / economiile partenere Albania, Aserbaijan, Honk Kong China, Indoneyia, Kazahstan, Kîrgîztan, Latvia, Lituania, Muntenegru, România, Federaţia Rusă, Shanhai China şi Thailanda. În ţări precum Finlanda, Grecia, Olanda şi Argentina climatul disciplinar este cel mai puţin favorabil. În multe dintre ţările participante elevii performează mai bine în şcolile care se bucură de un climat disciplinar mai bun. Într-o anumită măsură, acest lucru se întâmplă deoarece există o probabilitate mai mare ca elevii din aceste şcoli să provină din medii socio-economice mai avantajate. Oricum, chiar şi după aplicarea corecţiei pentru acest efect, relaţia rămâne semnificativă statistic în 16 ţări OECD şi în 22 dintre ţările / economiile partenere. Acestă relaţie este în mod special puternică în Olanda şi în ţările / economiile partenere Azerbaijan, Honk Kong China, Macao China şi în România. În aceste ţări şcolile obţin scoruri mai ridicate la Citire / Lectură acolo unde în clase există mai puţină gălăgie, indiferent de mediul socio-economic de provenienţă al elevilor. Pe parcursul perioadei de raportare, nu s-au înregistrat schimbări majore în rândul ţărilor OECD relativ la proporţia elevilor care au afirmat că în clasele lor este gălăgie şi climatul disciplinar este deficitar. Oricum, unele dintre ţările în care doar unul din doi elevi au raportat că este gălăgie „niciodată” sau „la unele ore” au înregistrat diferenţe pozitive: în anul 2000 între 51% şi 54% dintre elevii din Chile, Grecia şi Italia au afirmat că este gălăgie „niciodată” sau „aproape niciodată” la unele ore; până în 2009 acest procent a crescut la 63% în Chile, la 58% în Grecia şi la 68% în Italia. Această proporţie a scăzut cu mai mult de 10 procente în Australia, Republica Cehă, Grecia, Irlanda, Polonia şi în Liechtenstein. Oricum, în zece ţări, proporţia elevilor care nu au fost de acord cu afirmaţia de mai sus a crescut. Corea şi Hong Kong China au înregistrat o crestere de mai mult de zece puncte procentuale, în vreme ce în ţări precum Germania, Israel, Japonia, Peru şi România proporţia a crescut cu 5-10 puncte procentuale. În ceea ce priveşte influenţa mediului socio-economic, diferenţele de performanţă dintre elevii provenind din medii socio-economice diferite s-au micşorat, în perioada 2000-2009, în nouă ţări, în mod vizibil în Republica Cehă, în Albania şi în Latvia. Diferenţele s-au accentuat în cinci ţări, mai pronunţat în Corea, Suedia şi în România. În celelalte 22 de ţări cu rezultate comparabile atât pentru PISA 2000, cât şi pentru PISA 2009, relaţia dintre mediul socio-economic şi performanţele la Citire / Lectură au rămas neschimbate. În ţări precum Finlanda, Islanda şi Corea, trei dintre ţările cu cele mai mici diferenţe de performanţă între elevii provenind din medii socio-economice diferite în anul 2000, aceste diferenţe s-au mărit semnificativ până în 2009. În România, care în anul 2000 evidenţia relativ mici diferenţe sociale la performanţa la Citire /Lectură în anul 2000, aceste diferenţe s-au acutizat, astfel încât se apropie de media ţărilor OECD. La fel în Suedia, diferenţele s-au mărit de la aproape de media ţărilor OECD la deasupra acestei medii.


Pag. 83 din 172


În PISA 2009 a fost posibilă utilizarea, de către analiştii Secretariatului OECD, a tehnicii denumite „analiza profilului latent”, utilizată pentru a clasifica ţările în grupuri caracterizate prin trăsături similare. Astfel, din perspectiva guvernanţei sistemelor educaţionale, au fost identificate grupuri împărtăşind caracteristici similare în funcţie de gradul de autonomie a şcolii şi de nivelul de competiţie la nivelul şcolii. România se plasează în grupul ţărilor cu o mai mare autonomie a şcolii în domeniul curriculumului şi al evaluării şi cu un nivel mai redus al competiţiei la nivelul şcolii. Din acest grup fac parte ţări precum: Austria; Canada; Republica Cehă; Danemarca; Estonia; Finlanda; Germania; Ungaria; Islanda; Israel; Italia; Japonia; Luxemburg; Noua Zeelandă; Norvegia; Polonia; Republica Slovacia; Slovenia; Spania; Suedia; Elveţia; Marea Britanie; Statele Unite; Panama; Argentina; Brazilia; Columbia; Kîrgîsstan; Letonia; Liechtenstein; Lituania; Peru; România; Federaţia Rusă; Shanhai China; Singapore; Thailanda; Trinidad Tobago. Din perspectiva alocării resurselor pentru educaţie, aplicând criteriile “sumele cheltuite cu educaţia” şi “modul de alocare a acestor sume”, România se poziţionează în grupul ţărilor cu cheltuieli cumulate scăzute pentru educaţie, în care în medie se cheltuie 39.463 USD pentru educaţia fiecărui elev de la vârsta de 6 ani la vârsta de 15 ani, în care elevii sunt cuprinţi în clase de dimensiuni mici (în medie 23 de elevi) şi / sau profesorii au salarii mici (în medie, de 1,18 ori PIB/capita). Din acest grup de ţări fac parte: Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Grecia, Israel, Noua Zeelandă, Polonia, Portugalia, Republica Slovacia, Turcia, Albania, Argentina, Azerbaijan, Bulgaria, Croaţia, Dubai (UAE), Kazakhstan, Kyîrgîzstan, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Muntenegru, Panama, Peru, Qatar, România, Federaţia Rusă, Serbia, Tunisia, Trinidad Tobago, Uruguay. 6.1. Performanţele elevilor români în context internaţional Urmărind diferitele aspecte ale performanţelor pentru cele trei domenii evaluate în PISA este semnificativ faptul că, odată cu evoluţia din ce în ce mai complexă de la un ciclu de testare la următorul, a devenit din ce în ce mai importantă nu simpla ierarhie a ţărilor participante, în funcţie de media realizată, ci mai ales contextul din care fiecare ţară face parte. Astfel, la ciclul 2009, România a obţinut performanţe în mod constant semnificativ similare cu ţări precum Bulgaria, Uruguay, Mexic , Thailanda, Trinidad Tobago, la toate cele trei domenii, diferenţă înregistrându-se la Ştiinţe, unde în grupul ţărilor se înscrie şi Serbia. Din această perspectivă, sunt interesant de urmărit şi tabelele sintetice prezentând variaţia poziţiei datorate rangului, în cazul nostru această variaţie fiind în medie, de până la trei poziţii, fără semnificaţie statistică în raport cu media ţărilor OECD.


Pag. 84 din 172


Tabel comparativ pe ţări cu privire la performanţele la Citire/ Lectură Scorul pentru domeniul Citire/ Lectură

Ţara Ţările în care media scorurilor nu este semnificativ statistic diferită de ţara menţionată

556 Shanhai China

539 Corea Finlanda, Hong Kong China 536 Finlanda Corea, Hong Kong China

533 Hong Kong China

Corea, Finlanda

526 Singapore Canada, Noua Zeelandă, Japonia 524 Canada Singapore, Noua Zeelandă, Japonia

521 Noua Zeenlandă

Singapore, Canada, Japonia, Australia

520 Japonia Singapore, Canada, Noua Zeenlandă, Australia, Olanda 515 Australia Noua Zeenlandă, Japonia, Olanda

508 Olanda Japonia, Australia, Belgia, Norvegia, Estonia, Elveţia, Polonia, Islanda, SUA, Liechtenstein, Suedia, Germania

506 Belgia Olanda, Norvegia, Estonia, Elveţia, Polonia, SUA, Liechtenstein,

503 Norvegia Olanda, Belgia, Estonia, Elveţia, Polonia, Islanda, SUA, Liechtenstein, Suedia, Germania, Irlanda, Franţa

501 Estonia Olanda, Belgia, Norvegia, Elveţia, Polonia, Islanda, SUA,

Liechtenstein, Suedia, Germania, Irlanda, Franţa, Taipei China, Danemarca, Marea Britanie, Ungaria

501 Elveţia Olanda, Belgia, Norvegia, Estonia, Polonia, Islanda, SUA,


500 Polonia Olanda, Belgia, Norvegia, Estonia, Elveţia, Islanda, SUA,


500 Islanda Olanda, Norvegia, Estonia, Elveţia, Polonia, SUA,

Liechtenstein, Suedia, Germania, Irlanda, Franţa, Taipei China, Ungaria

500 SUA Olanda, Belgia, Norvegia, Estonia, Elveţia, Polonia,

Islanda, Liechtenstein, Suedia, Germania, Irlanda, Franţa, Taipei China, Danemarca, Marea Britanie, Ungaria

499 Liechtenstein Olanda, Belgia, Norvegia, Estonia, Elveţia, Polonia,

Islanda, SUA, Suedia, Germania, Irlanda, Franţa, Taipei China, Danemarca, Marea Britanie, Ungaria

497 Suedia Olanda, Norvegia, Estonia, Elveţia, Polonia, Islanda,

SUA, Liechtenstein, Germania, Irlanda, Franţa, Taipei China, Danemarca, Marea Britanie, Ungaria, Portugalia


Pag. 85 din 172


497 Germania Olanda, Norvegia, Estonia, Elveţia, Polonia, Islanda,

SUA, Liechtenstein, Suedia, Irlanda, Franţa, Taipei China, Danemarca, Marea Britanie, Ungaria

496 Irlanda Olanda, Norvegia, Estonia, Elveţia, Polonia, Islanda,

SUA, Liechtenstein, Germania, Franţa, Taipei China, Danemarca, Marea Britanie, Ungaria, Portugalia

496 Franţa Olanda, Norvegia, Estonia, Elveţia, Polonia, Islanda,

SUA, Liechtenstein, Suedia, Germania, Irlanda, Taipei China, Danemarca, Marea Britanie, Ungaria, Portugalia

495 Taipei China Estonia, Elveţia, Polonia, Islanda, SUA, Liechtenstein,

Suedia, Germania, Irlanda, Franţa, Danemarca, Marea Britanie, Ungaria, Portugalia

495 Danemarca Estonia, Elveţia, Polonia, SUA, Liechtenstein, Suedia,

Germania, Irlanda, Franţa, Taipei China, Marea Britanie, Ungaria, Portugalia

494 Marea Britanie

Estonia, Elveţia, Polonia, Islanda, SUA, Liechtenstein, Suedia, Germania, Irlanda, Franţa, Taipei China,

Danemarca, Ungaria, Portugalia

494 Ungaria Estonia, Elveţia, Polonia, Islanda, SUA, Liechtenstein,

Suedia, Germania, Irlanda, Franţa, Taipei China, Danemarca, Marea Britanie, Portugalia

489 Portugalia Suedia, Irlanda, Franţa, Taipei China, Danemarca, Marea

Britanie, Ungaria, Macao China, Italia, Letonia, Slovenia, Grecia

487 Macao China Portugalia, Italia, Letonia, Grecia

486 Italia Portugalia, Macao China, Letonia, Slovenia, Grecia, Spania

484 Letonia Portugalia, Macao China, Italia, Slovenia, Grecia, Spania, Cehia, Slovacia

483 Slovenia Portugalia, Letonia, Italia, Grecia, Spania, Cehia,

483 Grecia Portugalia, Macao China, Italia, Letonia, Slovenia, Spania, Cehia, Slovacia, Israel

481 Spania Italia, Letonia, Slovenia, Grecia, Cehia, Slovacia, Israel

478 Cehia Letonia, Slovenia, Grecia, Spania, Slovacia, Croaţia, Israel, Luxemburg, Austria

477 Slovacia Letonia, Grecia, Spania, Cehia, Croaţia, Israel, Luxemburg, Austria

476 Croaţia Grecia, Spania, Cehia, Slovacia, Israel, Luxemburg, Austria, Lituania

474 Israel Grecia, Spania, Cehia, Slovacia, Croaţia, Luxemburg, Austria, Lituania, Turcia

472 Luxemburg Cehia, Slovacia, Croaţia, Israel, Austria, Lituania

470 Austria Cehia, Slovacia, Croaţia, Israel, Luxemburg, Lituania, Turcia

468 Lituania Croaţia, Israel, Luxemburg, Austria, Turcia 464 Turcia Israel, Austria, Lituania, Dubai, Federaţia Rusă 459

Dubai Turcia, Federaţia Rusă


Pag. 86 din 172


459 Federaţia Rusă

Turcia, Dubai

449 Chile Serbia 442 Serbia Chile, Bulgaria

429 Bulgaria Serbia, Uruguay, Mexic, România, , Thailanda, Trinidad Tobago

426 Uruguay Bulgaria, Mexic, România,, Thailanda 425 Mexic Bulgaria, Uruguay, România, Thailanda, 424 România Bulgaria, Uruguay, Mexic , Thailanda, Trinidad Tobago

421 Thailanda Bulgaria, Uruguay, Mexic , România, Trinidad Tobago, Columbia

416 Trinidad Tobago

Bulgaria, România, Thailanda, Columbia, Brazilia

413 Columbia Thailanda, Trinidad Tobago, Brazilia, Muntenegru, Iordania 412 Brazilia Trinidad Tobago, Columbia, Muntenegru, Iordania 408 Muntenegru Columbia, Brazilia, Iordania, Tunisia, Indonezia, Argentina

405 Iordania Columbia, Brazilia, Muntenegru, Tunisia, Indonezia, Argentina

404 Tunisia Muntenegru, Iordania, Indonezia, Argentina 402 Indonezia Muntenegru, Iordania, Tunisia, Argentina 398 Argentina Muntenegru, Iordania, Tunisia, Indonezia, Kazakhstan 390 Kazakhstan Argentina, Albania 385 Albania Kazakhstan, Panama 372 Qatar Panama, Peru 371 Panama Qatar, Peru, Azerbaijean 370 Peru Qatar, Panama, Azerbaijean 362 Azerbaijean Panama, Peru 314 Kîrgîzstan


Tabelul 21. Comparaţie pe grupe de ţări cu privire la performanţele la Citire/ Lectură exprimate în punctaje medii pe scală


Pag. 87 din 172


Clasificarea ţărilor la Citire/ Lectură în funcţie de rang

Intervalul în care se situează OECD Toate ţările Tările partenere

Ţara Scorul pentru domeniul Citire/ Lectură

E.S

Rangul superior

Rangul inferior

Rangul superior

Rangul inferior

Rangul superior

Rangul inferior

Shanhai China 556 2.4 1 1 1 1

Corea 539 3.5 1 2 2 4 Finlanda 536 2.3 1 2 2 4 Hong Kong China 533 2.2 3 4 2 2

Singapore 526 1.1 5 6 3 3 Canada 524 1.5 3 4 5 7 Noua Zeenlandă 521 2.4 3 5 6 9

Japonia 520 3.5 3 6 5 9 Australia 515 2.3 5 7 8 10 Olanda 508 5.1 5 13 8 16 Belgia 506 2.3 7 10 10 14 Norvegia 503 2.6 7 14 10 18 Estonia 501 2.6 8 17 11 21 Elveţia 501 2.4 8 17 11 21 Polonia 500 2.6 8 17 11 22 Islanda 500 1.4 9 16 12 19 SUA 500 3.7 8 20 11 25 Liechtenstein 499 2.8 11 23 4 4 Suedia 497 2.9 10 21 13 26 Germania 497 2.7 11 21 14 26 Irlanda 496 3.0 12 22 15 27 Franţa 496 3.4 11 22 14 27 Taipei China 495 2.6 17 27 5 5 Danemarca 495 2.1 15 22 18 26 Marea Britanie 494 2.3 15 22 19 27

Ungaria 494 3.2 13 22 16 27 Portugalia 489 3.1 18 24 23 31 Macao China 487 0.9 27 30 6 6 Italia 486 1.6 22 24 27 31 Letonia 484 3.0 27 34 7 7 Slovenia 483 1.0 23 26 30 33 Grecia 483 4.3 22 29 27 37 Spania 481 2.0 24 28 30 35 Cehia 478 2.9 24 29 31 37 Slovacia 477 2.5 25 29 32 37 Croaţia 476 2.9 33 39 8 8 Israel 474 3.6 26 31 33 40 Luxemburg 472 1.3 29 31 36 39 Austria 470 2.9 29 32 36 41


Pag. 88 din 172


Lituania 468 2.4 38 41 9 9 Turcia 464 3.5 31 32 39 43 Dubai 459 1.1 41 43 10 10 Federaţia Rusă 459 3.3 41 43 10 11

Chile 449 3.1 33 33 44 44 Serbia 442 2.4 45 46 11 12 Bulgaria 429 6.7 45 50 12 13 Uruguay 426 2.6 46 50 13 14 Mexic 425 2.0 34 34 46 49 România 424 4.1 46 50 14 15 Thailanda 421 2.6 47 51 15 16 Trinidad Tobago 416 1.2 50 52 16 17

Columbia 413 3.7 50 55 17 18 Brazilia 412 2.7 51 54 18 19 Muntenegru 408 1.7 53 56 19 20 Iordania 405 3.3 53 58 20 21 Tunisia 404 2.9 54 58 21 22 Indonezia 402 3.7 54 58 22 23 Argentina 398 4.6 55 59 23 24 Kazakhstan 390 3.1 58 60 24 25 Albania 385 4.0 59 60 25 26 Qatar 372 0.8 61 63 26 27 Panama 371 6.5 61 64 27 28 Peru 370 4.0 61 64 28 29 Azerbaijean 362 3.3 63 64 29 30 Kîrgîzstan 314 3.2 65 65 30 31 Semnificativ statistic peste media OECD Nu diferă semnificativ statistic de media OECD Semnificativ statistic sub media OECD

Tabelul 22. Clasificarea ţărilor la Citire/ Lectură în funcţie de rang


Pag. 89 din 172


Tabel comparativ pe ţări cu privire la performanţele la Matematică

Scorul pentru domeniul secundar matematică


600 Shanhai China

562 Singapore

555 Hong Kong China

Corea

546 Corea Hong Kong China, Taipei China, Finlanda, Liechtenstein 543 Taipei China Corea, Finlanda, Liechtenstein, Elveţia 541 Finlanda Corea, Taipei China, Liechtenstein, Elveţia 536 Liechtenstein Corea, Taipei China, Finlanda, Elveţia, Japonia, Olanda 534 Elveţia Taipei China, Finlanda, Liechtenstein, Japonia, Canada, Olanda, 529 Japonia Liechtenstein, Elveţia, Canada, Olanda, Macao China 527 Canada Elveţia, Japonia, Olanda, Macao China

526 Olanda Liechtenstein, Elveţia, Japonia, Canada, Olanda, Macao China, Noua Zeenlandă

525 Macao China Japonia, Canada, Olanda,

519 Noua Zeenlandă

Olanda, Belgia, Australia, Germania

515 Belgia Noua Zeenlandă, Australia, Germania, Estonia 514 Australia Noua Zeenlandă, Belgia, Germania, Estonia 513 Germania Noua Zeenlandă, Belgia, Australia, Estonia, Islanda 512 Estonia Belgia, Australia, Germania, Islanda 507 Islanda Germania, Estonia, Danemarca 503 Danemarca Islanda, Slovenia, Norvegia, Franţa, Slovacia 501 Slovenia Danemarca, Norvegia, Franţa, Slovacia, Austria

498 Norvegia Danemarca, Slovenia, Franţa, Slovacia, Austria, Polonia, Suedia, Cehia, Marea Britanie, Ungaria

497 Franţa Danemarca, Slovenia, Norvegia, Slovacia, Austria, Polonia, Suedia, Cehia, Marea Britanie, Ungaria

497 Slovacia Danemarca, Slovenia, Norvegia, Franţa, Austria, Polonia, Suedia, Cehia, Marea Britanie, Ungaria

496 Austria Slovenia, Norvegia, Franţa, Slovacia, Polonia, Suedia, Cehia, Marea Britanie, Ungaria, SUA

495 Polonia Norvegia, Franţa, Slovacia, Austria, Suedia, Cehia, Marea Britanie, Ungaria, Luxemburg, SUA

494 Suedia Norvegia, Franţa, Slovacia, Austria, Polonia, Cehia, Marea Britanie, Ungaria, Luxemburg, SUA, Irlanda, Portugalia

493 Cehia Norvegia, Franţa, Slovacia, Austria, Polonia, Suedia, Marea Britanie, Ungaria, Luxemburg, SUA, Irlanda, Portugalia

492 Marea Britanie

Norvegia, Franţa, Slovacia, Austria, Polonia, Suedia, Cehia, Ungaria, Luxemburg, SUA, Irlanda, Portugalia

490 Ungaria Norvegia, Franţa, Slovacia, Austria, Polonia, Suedia, Cehia,

Marea Britanie, Luxemburg, SUA, Irlanda, Portugalia, Spania, Italia, Letonia


Pag. 90 din 172


489 Luxemburg Polonia, Suedia, Cehia, Marea Britanie, Ungaria, SUA, Irlanda, Portugalia

487 SUA Austria, Polonia, Suedia, Cehia, Marea Britanie, Ungaria, Luxemburg, Irlanda, Portugalia, Spania, Italia, Letonia

487 Irlanda Suedia, Cehia, Marea Britanie, Ungaria, Luxemburg, SUA, Portugalia, Spania, Italia, Letonia

487 Portugalia Polonia, Suedia, Cehia, Marea Britanie, Ungaria, Luxemburg, SUA, Irlanda, Spania, Italia, Letonia

483 Spania Ungaria, SUA, Irlanda, Portugalia, Italia, Letonia 483 Italia Ungaria, SUA, Irlanda, Portugalia, Spania, Letonia 482 Letonia Ungaria, SUA, Irlanda, Portugalia, Spania, Italia, Lituania 477 Lituania Ungaria, SUA, Irlanda, Portugalia, Spania, Italia, Letonia


Grecia, Croaţia

466 Grecia Federaţia Rusă, Croaţia 460 Croaţia Federaţia Rusă, Grecia 453 Dubai Israel, Turcia 447 Israel Dubai, Turcia, Serbia 445 Turcia Dubai, Israel, Serbia 442 Serbia Israel, Turcia 431 Azerbaijean Bulgaria, România, Uruguay 428 Bulgaria Azerbaijean, România, Uruguay, Chile, Thailanda, Mexic 427 România Azerbaijean, Bulgaria, Uruguay, Chile, Thailanda 427 Uruguay Azerbaijean,Bulgaria, România, Chile 421 Chile Bulgaria, România, Uruguay, Thailanda, Mexic 419 Thailanda Bulgaria, România, Chile, Mexic, Trinidad Tobago 419 Mexic Bulgaria, Chile, Thailanda

414 Trinidad Tobago

Thailanda

405 Kazakhstan Muntenegru 403 Muntenegru Kazakhstan 388 Argentina Iordania, Brazilia, Columbia, Albania 387 Iordania Argentina, Brazilia, Columbia, Albania 386 Brazilia Argentina, Iordania, Columbia, Albania 381 Columbia Argentina, Iordania, Brazilia, Albania, Indonezia 377 Albania Argentina, Iordania, Brazilia, Columbia, Tunisia, Indonezia 371 Tunisia Albania, Indonezia, Qatar, Peru, Panama 371 Indonezia Columbia, Albania,Tunisia, Qatar, Peru, Panama 368 Qatar Tunisia, Indonezia, Peru, Panama 365 Peru Tunisia, Indonezia, Qatar, Panama 360 Panama Tunisia, Indonezia, Qatar, Peru 331 Kîrgîzstan


Tabelul 23. Tabel comparativ pe grupe de ţări cu privire la performanţele la Matematică


Pag. 91 din 172


Clasificarea ţărilor la Matematică în funcţie de rang

Intervalul în care se situeaza OECD Toate ţările Tările partenere


E.S

Rangul superior

Rangul inferior

Rangul superior

Rangul inferior

Rangul superior

Rangul inferior

Shanhai China 600 2.8 1 1 1 1

Singapore 562 1.4 2 2 2 3 Hong Kong China 555 2.7 3 4 2 3

Corea 546 4.0 1 2 3 6 Taipei China 543 3.4 4 7 4 5 Finlanda 541 2.2 1 3 4 7 Liechtenstein 536 4.1 5 9 4 5 Elveţia 534 3.3 2 4 6 9 Japonia 529 3.3 3 6 8 12 Canada 527 1.6 4 6 9 12 Olanda 526 4.7 3 7 8 13 Macao China 525 0.9 10 12 6 6 Noua Zeenlandă 519 2.3 6 8 12 14

Belgia 515 2.3 7 11 13 17 Australia 514 2.5 7 11 13 17 Germania 513 2.9 8 12 11 17 Estonia 512 2.6 8 11 14 17 Islanda 507 1.4 11 13 17 19 Danemarca 503 2.6 12 16 18 21 Slovenia 501 1.2 13 15 19 21 Norvegia 498 2.4 13 20 19 26 Franţa 497 3.1 13 22 19 28 Slovacia 497 3.1 13 22 19 28 Austria 496 2.7 14 22 20 28 Polonia 495 2.8 15 24 21 29 Suedia 494 2.9 15 24 21 30 Cehia 493 2.8 16 25 22 31 Marea Britanie 492 2.4 17 25 23 31

Ungaria 490 3.5 18 28 23 34 Luxemburg 489 1.2 22 26 28 33 SUA 487 3.6 21 29 26 36 Irlanda 487 2.5 22 29 28 35 Portugalia 487 2.9 22 29 28 36 Spania 483 2.1 26 29 32 36 Italia 483 1.9 26 29 32 36 Letonia 482 3.1 32 37 7 7 Lituania 477 2.6 36 38 8 8 Federaţia Rusă 468 3.3 38 39 9 10


Pag. 92 din 172


Grecia 466 3.9 30 30 38 40 Croaţia 460 3.1 39 40 8 10 Dubai 453 1.1 41 42 11 11 Israel 447 3.3 31 32 42 44 Turcia 445 4.4 31 32 41 44 Serbia 442 2.9 42 44 12 12 Azerbaijean 431 2.8 45 47 13 13 Bulgaria 428 5.9 45 51 14 14 România 427 3.4 45 49 15 16 Uruguay 427 2.6 46 49 15 16 Chile 421 3.1 33 34 47 51 Thailanda 419 3.2 48 52 16 17 Mexic 419 1.8 33 34 49 51 Trinidad Tobago 414 1.3 51 52 17 18

Kazakhstan 405 3.0 53 54 18 19 Muntenegru 403 2.0 53 54 19 20 Argentina 388 4.1 55 58 20 21 Iordania 387 3.7 55 58 21 22 Brazilia 386 2.4 55 58 22 23 Columbia 381 3.2 56 59 23 24 Albania 377 4.0 57 61 24 25 Tunisia 371 3.0 59 63 25 26 Indonezia 371 3.7 59 63 26 27 Qatar 368 0.7 61 63 27 28 Peru 365 4.0 61 64 28 29 Panama 360 5.2 62 64 29 30 Kîrgîzstan 331 2.9 65 65 30 31 Semnificativ statistic peste media OECD Nu diferă semnificativ statistic de media OECD Semnificativ statistic sub media OECD

Tabelul 24. Clasificarea ţărilor la Matematică în funcţie de rang


Pag. 93 din 172


Tabel comparativ pe ţări cu privire la performanţele la Ştiinţe

Scorul pentru domeniul secundar matematică


575 Shanhai China

554 Finlanda Hong Kong China

549 Hong Kong China

Finlanda

542 Singapore Japonia, Corea 539 Japonia Singapore, Coreea, Noua Zeenlandă 538 Corea Singapore, Japonia, Noua Zeenlandă

532 Noua Zeenlandă

Japonia, Coreea,Canada, Estonia, Australia, Olanda

529 Canada Noua Zeenlandă, Estonia, Australia, Olanda

528 Estonia Noua Zeenlandă,, Canada, Australia, Olanda, Germania, Lichtenstein

527 Australia Noua Zeenlandă,, Canada, Estonia, Olanda, Taipei China, Germania, Liechtenstein

522 Olanda Noua Zeenlandă,, Canada, Estonia, Australia, Taipei China, Germania, Liechtenstein, Elveţia, Marea Britanie, Slovenia

520 Taipei China Australia, Olanda, Germania, Liechtenstein, Elveţia, Marea Britanie

520 Germania Estonia, Australia, Olanda, Taipei China, Liechtenstein, Elveţia, Marea Britanie

520 Liechtenstein Estonia, Australia, Olanda, Taipei China, Germania, Elveţia, Marea Britanie

517 Elveţia Olanda, Taipei China, Germania, Liechtenstein, Marea Britanie, Slovenia, Macao China

514 Marea Britanie

Olanda, Taipei China, Germania, Liechtenstein, Elveţia, Slovenia, Macao China, Polonia, Irlanda

512 Slovenia Olanda, Elveţia, Marea Britanie, Macao China, Polonia, Irlanda, Belgia

511 Macao China Elveţia, Marea Britanie, Slovenia, Polonia, Irlanda, Belgia

508 Polonia Marea Britanie, Slovenia, Macao China, Irlanda, Belgia, Ungaria, SUA

508 Irlanda Marea Britanie, Slovenia, Macao China, Polonia, Belgia, Ungaria, SUA, Cehia, Norvegia

507 Belgia Slovenia, Macao China, Polonia, Irlanda, Ungaria, SUA, Cehia, Norvegia, Franţa

503 Ungaria Polonia, Irlanda, Belgia, SUA, Cehia, Norvegia, Danemarca, Franţa, Suedia, Austria

502 SUA Polonia, Irlanda, Belgia, Ungaria, Cehia, Norvegia, Danemarca, Franţa, Islanda, Suedia, Austria, Letonia, Portugalia

500 Cehia Irlanda, Belgia, Ungaria, SUA, Norvegia, Danemarca, Franţa, Islanda, Suedia, Austria, Letonia, Portugalia

500 Norvegia Irlanda, Belgia, Ungaria, SUA, Cehia, Danemarca, Franţa, Islanda, Suedia, Austria, Letonia, Portugalia


Pag. 94 din 172


499 Danemarca Ungaria, SUA, Cehia, Norvegia, Franţa, Islanda, Suedia, Austria, Letonia, Portugalia

498 Franţa Belgia,Ungaria, SUA, Cehia, Norvegia, Danemarca, Islanda, Suedia, Austria, Letonia, Portugalia, Lituania, Slovacia

496 Islanda SUA, Cehia, Norvegia, Danemarca, Franţa, Suedia, Austria, Letonia, Portugalia, Lituania, Slovacia

495 Suedia Ungaria, SUA, Cehia, Norvegia, Danemarca, Franţa, Islanda, Austria, Letonia, Portugalia, Lituania, Slovacia, Italia

494 Austria Ungaria, SUA, Cehia, Norvegia, Danemarca, Franţa, Islanda,

Suedia, Letonia, Portugalia, Lituania, Slovacia, Italia, Spania, Croaţia

494 Letonia SUA, Cehia, Norvegia, Danemarca, Franţa, Islanda, Suedia, Austria, Portugalia, Lituania, Slovacia, Italia, Spania, Croaţia

493 Portugalia SUA, Cehia, Norvegia, Danemarca, Franţa, Islanda, Suedia, Austria, Letonia, Lituania, Slovacia, Italia, Spania, Croaţia

491 Lituania Franţa, Islanda, Suedia, Austria, Letonia, Portugalia, Slovacia, Italia, Spania, Croaţia

490 Slovacia Franţa, Islanda, Suedia, Austria, Letonia, Portugalia, Lituania, Italia, Spania, Croaţia

489 Italia Suedia, Austria, Letonia, Portugalia, Lituania, Slovacia, Spania, Croaţia

488 Spania Austria, Letonia, Portugalia, Lituania, Slovacia, Italia, Croaţia, Luxemburg

486 Croaţia Austria, Letonia, Portugalia, Lituania, Slovacia, Italia, Spania, Luxemburg, Federaţia Rusă

484 Luxemburg Spania, Croaţia, Federaţia Rusă


Croaţia, Luxemburg, Grecia

470 Grecia Federaţia Rusă , Dubai 466 Dubai Grecia 455 Israel Turcia, Chile 454 Turcia Israel, Chile 447 Chile Israel, Turcia, Serbia, Bulgaria 443 Serbia Chile, Bulgaria 439 Bulgaria Chile, Serbia, România, Uruguay 428 România Bulgaria, Uruguay, Thailanda 427 Uruguay Bulgaria, România, Thailanda 425 Thailanda România, Uruguay 416 Mexic Iordania 415 Iordania Mexic, Trinidad Tobago

410 Trinidad Tobago

Iordania, Brazilia

405 Brazilia Trinidad Tobago, Columbia, Muntenegru, Argentina, Tunisia, Kazakhstan

402 Columbia Brazilia, Muntenegru, Argentina, Tunisia, Kazakhstan 401 Muntenegru Brazilia, Columbia, Argentina, Tunisia, Kazakhstan 401 Argentina Brazilia, Columbia, Muntenegru, Tunisia, Kazakhstan, Albania 401 Tunisia Brazilia, Columbia, Muntenegru, Argentina, Kazakhstan 400 Kazakhstan Brazilia, Columbia, Muntenegru, Argentina, Tunisia, Albania 391 Albania Argentina, Kazakhstan, Indonezia 383 Indonezia Albania, Qatar, Panama, Azerbaijean 379 Qatar Inonezia, Panama


Pag. 95 din 172


376 Panama Indonezia, Qatar, Azerbaijean, Peru 373 Azerbaijean Indonezia, Panama, Peru 369 Peru Panama, Azerbaijean 330 Kîrgîzstan


Tabelul 25. Tabel comparativ pe ţări cu privire la performanţele la Ştiinţe


Pag. 96 din 172


Clasificarea ţărilor la Ştiinţe în funcţie de rang

Intervalul în care se situeaza OECD Toate ţările Ţările partenere


E.S

Rangul superior

Rangul inferior

Rangul superior

Rangul inferior

Rangul superior

Rangul inferior

Shanhai China 575 2.3 1 1 1 1 Finlanda 554 2.3 1 1 2 3 Hong Kong China 549 2.8 2 3 2 2

Singapore 542 1.4 4 6 3 3 Japonia 539 3.4 2 3 4 6 Corea 538 3.4 2 4 4 7 Noua Zeenlandă 532 2.6 3 6 6 9

Canada 529 1.6 4 7 7 10 Estonia 528 2.7 4 8 7 11 Australia 527 2.5 4 8 7 11 Olanda 522 5.4 4 11 7 16 Taipei China 520 2.6 11 15 4 5 Germania 520 2.8 7 10 10 15 Liechtenstein 520 3.4 10 16 4 5 Elveţia 517 2.8 8 12 12 17 Marea Britanie 514 2.5 9 13 14 19 Slovenia 512 1.1 10 13 16 19 Macao China 511 1.1 16 19 5 6 Polonia 508 2.4 12 16 17 22 Irlanda 508 3.3 11 17 16 23 Belgia 507 2.5 12 17 18 24 Ungaria 503 3.1 13 21 19 27 SUA 502 3.6 13 22 19 29 Cehia 500 3.0 15 23 21 29 Norvegia 500 2.6 16 23 21 29 Danemarca 499 2.5 16 23 22 30 Franţa 498 3.6 16 25 22 33 Islanda 496 1.4 20 25 26 32 Suedia 495 2.7 19 26 25 34 Austria 494 3.2 19 28 25 36 Letonia 494 3.1 25 35 6 7 Portugalia 493 2.9 21 28 27 36 Lituania 491 2.9 28 37 7 8 Slovacia 490 3.0 23 29 29 37 Italia 489 1.8 25 28 32 37 Spania 488 2.1 25 29 32 37 Croaţia 486 2.8 33 39 8 9 Luxemburg 484 1.2 28 29 37 39 Federaţia Rusă 478 3.3 38 40 9 11 Grecia 470 4.0 30 30 39 41


Pag. 97 din 172


Dubai 466 1.2 40 41 9 11 Israel 455 3.1 31 32 42 43 Turcia 454 3.6 31 33 42 44 Chile 447 2.9 32 33 43 45 Serbia 443 2.4 44 46 10 12 Bulgaria 439 5.9 44 47 11 13 România 428 3.4 47 49 12 14 Uruguay 427 2.6 47 49 13 15 Thailanda 425 3.0 47 49 14 16 Mexic 416 1.8 34 34 50 51 Iordania 415 3.5 50 52 15 17 Trinidad Tobago 410 1.2 51 53

16 18 Brazilia 405 2.4 52 56 17 19 Columbia 402 3.6 53 58 18 20 Muntenegru 401 2.0 54 58 19 21 Argentina 401 4.6 53 59 20 22 Tunisia 401 2.7 53 58 21 23 Kazakhstan 400 3.1 53 58 22 24 Albania 391 3.9 58 60 23 25 Indonezia 383 3.8 59 62 24 26 Qatar 379 0.9 60 62 25 27 Panama 376 5.7 60 64 26 28 Azerbaijean 373 3.1 62 64 27 29 Peru 369 3.5 62 64 28 30 Kîrgîzstan 330 2.9 65 65 29 31 Semnificativ statistic peste media OECD Nu diferă semnificativ statistic de media OECD Semnificativ statistic sub media OECD

Tabelul 26. Clasificarea ţărilor la Ştiinţe în funcţie de rang


Pag. 98 din 172


Poziţia României în raport cu media OECD, a tuturor ţărilor participante, a

ţărilor partenere Este interesant de observat, comparativ, media generală a performanţelor României pentru domeniul Citire / Lectură la ciclul de testare PISA 2009 în raport atât cu media ţărilor OECD, cât şi cu media ţărilor partenere. Este interesant de remarcat, de asemenea, faptul că punctul cel mai apropiat de media ţărilor partenere se înregistrează în cazul performării textelor non-continui, iar diferenţele cel mai mari se înregistrează în cazul performării sarcinilor de lucru formulate pe texte “clasice” din punctul de vedere al formatului şi în cazul domeniului Ştiinţe.

380

400

420

440

460

480

500

520

Inte

grar

ea s

i int

erpr

e-ta

rea

text

elor

Refle

ctie

si e

valu

are

Text

e co

ntin

ui

Text

e no

n-co

ntin

uiSc

orul

pen

tru d

omen

iul s

ecun

dar M

atem

atic

aSc

orul

pen

tru d

omen

iul s

ecun

dar S

tiint

e

Media ţărilor partenere

Media tuturor ţărilorparticipante

Media României

Media OECD

Figura 5. Poziţia României în raport cu media ţărilor OECD, a ţărilor participante la PISA şi a ţărilor partenere


Pag. 99 din 172


Schimbările între cicluri la Matematică din 2003

Schimbările între ciclurile 2003 şi 20091 (PISA 2009 - PISA 2003)

Schimbările 2006 şi 20091 (PISA 2009 - PISA 2006)

Schimbările între ciclurile 2006 şi 20091 (PISA 2009 - PISA 2006)

dif. de scor E. S. dif. de scor E. S. dif. de scor E. S. OECD Australia -1.7 (0.6) -6 (3.6) -1.9 (1.2)Austria m m m m m mBelgia -2.3 (0.6) -5 (3.9) -1.7 (1.3)Canada -0.9 (0.5) 0 (2.9) -0.1 (1.0)Cehia -3.9 (0.8) -17 (4.7) -5.7 (1.6)Chile m m 10 (5.7) 3.2 (1.9)Corea 0.7 (0.9) -1 (5.7) -0.4 (1.9)Danemarca -1.8 (0.7) -10 (3.9) -3.2 (1.3)Elveţia 1.2 (0.9) 4 (4.8) 1.4 (1.6)Estonia m m -2 (4.0) -0.8 (1.3)Finlanda -0.6 (0.6) -8 (3.4) -2.6 (1.1)Franţa -2.3 (0.7) 1 (4.6) 0.4 (1.5)Germania 1.6 (0.8) 9 (5.0) 3.0 (1.7)Grecia 3.5 (1.0) 7 (5.1) 2.3 (1.7)Irlanda -2.6 (0.7) -14 (4.0) -4.8 (1.3)Islanda -1.4 (0.5) 1 (2.6) 0.4 (0.9)Israel m m 5 (5.6) 1.7 (1.9)Italia 2.9 (0.7) 21 (3.2) 7.1 (1.1)Japonia -0.9 (0.9) 6 (4.9) 2.0 (1.6)Luxemburg -0.7 (0.4) -1 (2.1) -0.3 (0.7)Marea Britanie m m -3 (3.5) -1.0 (1.2)Mexic 5.5 (0.8) 13 (3.7) 4.3 (1.2)Norvegia 0.5 (0.7) 8 (3.8) 2.7 (1.3)Noua Zeelandă -0.7 (0.6) -3 (3.6) -0.9 (1.2)Olanda -2.0 (1.0) -5 (5.6) -1.6 (1.9)Polonia 0.8 (0.7) -1 (4.0) -0.2 (1.3)Portugalia 3.5 (0.8) 21 (4.4) 6.9 (1.5)Slovacia -0.3 (0.8) 5 (4.4) 1.5 (1.5)Slovenia m m -3 (2.1) -1.0 (0.7)Spania -0.3 (0.6) 4 (3.4) 1.2 (1.1)SUA 0.8 (0.8) 13 (5.5) 4.3 (1.8)Suedia -2.5 (0.7) -8 (4.0) -2.7 (1.3)Turcia 3.7 (1.4) 22 (6.7) 7.2 (2.2)Ungaria 0.0 (0.8) -1 (4.7) -0.3 (1.6)Media OECD 28 ţări 0.0 (0.4) 2 (1.5) 0.7 (0.5)Ţări partenere


Pag. 100 din 172


Argentina m m 7 (7.6) 2.3 (2.5)Azerbaijan m m -45 (3.8) -15.0 (1.3)Brazilia 5.0 (1.0) 16 (4.0) 5.4 (1.3)Bulgaria m m 15 (8.6) 4.9 (2.9)Colombia m m 11 (5.2) 3.6 (1.7)Croaţia m m -7 (4.1) -2.4 (1.4)Federaţia Rusă -0.1 (0.9) -8 (5.3) -2.6 (1.8)Hong Kong-China 0.7 (0.9) 7 (4.0) 2.4 (1.3)Indonezia 1.9 (1.0) -20 (6.9) -6.6 (2.3)Iordania m m 3 (5.1) 0.9 (1.7)Kîrgîstan m m 21 (4.7) 6.9 (1.6)Letonia -0.2 (0.9) -4 (4.5) -1.4 (1.5)Liechtenstein 0.0 (1.0) 11 (6.0) 3.7 (2.0)Lituania m m -10 (4.1) -3.3 (1.4)Macao-China -0.3 (0.6) 0 (2.1) 0.1 (0.7)Muntenegru m m 3 (2.8) 1.1 (0.9)Qatar m m 50 (1.8) 16.7 (0.6)România m m 12 (5.6) 4.1 (1.9)Serbia 0.9 (0.9) 7 (4.8) 2.3 (1.6)Taipei China m m -6 (5.5) -2.1 (1.8)Thailanda 0.3 (0.8) 2 (4.2) 0.5 (1.4)Tunisia 2.1 (0.7) 6 (5.1) 2.0 (1.7)Uruguay 0.8 (0.8) 0 (3.9) 0.0 (1.3)Notă: Valorile semnificative statistic sunt indicate cu bold.

Tabelul 27. Schimbările între cicluri la Matematică din 2003 În cazul Matematicii, în Tabelul 27 sunt prezentate în mod sintetic diferenţele de puncte de scor şi procentual între ciclurile de testare. La Matematică este una dintre puţinele situaţii în care diferenţa de performare între PISA 2006 şi PISA 2009 a elevilor români este semnificativă statistic, indicând progresul între cele două cicluri de testare consecutive.

6.2. Tendinţe în evoluţia performanţelor elevilor de 15 ani Este interesant de observat, aşa cum au evidenţiat şi tabelele sintetice prezentate în secţiunea anterioară, că variaţiile de performanţă pot fi foarte diverse de la un context educaţional la altul, probabil datorate unei multitudini de factori ce rămâne să fie identificaţi şi analizaţi ulterior. Diagramele comparative prezentate în continuare valorizează nivelurile de proficienţă de pe scalele PISA, creând imagini ale profilurilor naţionale de performanţă.

Tendinţe în evoluţia performanţelor la Citire/Lectură pentru ţările care s-au situat deasupra mediei OECD

La toate ciclurile de testare de până acum România s-a situat mult sub media ţăriloe OECD. Reproducem, în continuare, din Volumul V al Rezultatelor elevilor la PISA (Figura V.2.11) diagrame prezentând performanţele de vârf şi performanţele României în contextul ţărilor


Pag. 101 din 172


similare cu scopul de a evidenţia proporţiile performerilor pe niveluri de proficienţă în diferite cazuri.

Tendinţe în evoluţia performanţelor ţărilor aflate în vârful ierarhiei PISA

Figura 7. Tendinţe în evoluţia performanţelor ţărilor aflate în vârful ierarhiei PISA


Pag. 102 din 172


Tendinţe în evoluţia performanţelor la Citire/Lectură pentru ţările care s-au situat sub media OECD

Figura 8. Tendinţe în evoluţia performanţelor ţărilor în grupul cărora se plasează România


Pag. 103 din 172


Schimbări în variaţie şi schimbări privind performanţa între PISA 2000 şi PISA 2009

În diagrama care urmează este evidenţiat faptul că România se plasează, alături de ţări precum Argentina, Australia, Finlanda, Thailanda, Federaţia Rusă, Noua Zeelandă, Republica Cehă, SUA, Norvegia şi Danemarca, în grupul ţărilor a căror performanţă a scăzut între PISA 2000 şi PISA 2009, acest lucru fiind dublat şi de scăderea varianţei.

Figura 9. Variaţia performanţelor între PISA 2000 şi PISA 2009


Pag. 104 din 172


Schimbări în indicele plăcerii lecturii pentru domeniul Citire / Lectură şi privind

proporţia elevilor care citesc de plăcere între PISA 2000 şi PISA 2009 Diagramele prezentate în raportul OECD au fost realizate utilizând indicatorul complex definit de PISA pentru a investiga modul în care se pot identifica anumite corelaţii între performanţele elevilor şi interesul faţă de textul citit.

Figura 10 Schimbări ale valorilor indicelui plăcerii lecturii între PISA 2000 şi PISA 2009


Pag. 105 din 172


Compararea performanţelor elevilor în funcţie de gen între anii 2000 şi 2009

Figura 11. Compararea performanţelor elevilor în funcţie de gen între anii 2000 şi 2009

Diagrama evidenţiază o schimbare între diferenţele de performanţă la Citire / Lectură dintre fete şi băieţi, în perioada 2000-2009. Astfel, şi în cazul României, fetele respectă tendinţa generală şi performează mai bine decât băieţii în ciclul de testare 2009, diferenţele fiind semnificative statistic, într-un interval de încredere de 95%.


Pag. 106 din 172


Schimbarea performanţelor la Matematică între 2003 şi 2009

Figura 12. Schimbarea performanţelor la Matematică între 2003 şi 2009 Deoarece România nu a participat la ciclul de testare 2003, nu figurează în reprezentarea grafică a performanţelor reprodusă mai sus din raportul OECD, dar rămâne interesantă prezentarea variaţiei performanţelor ţărilor cu care România înregistrează performanţe similare la celelalte cicluri de testare.


Pag. 107 din 172


Mediul socio-economic şi performanţele la Citire/ Lectură

Figura 13. Comparaţii între diferenţele de scor mediu la Citire / Lectură asociate cu mediul socio-economic şi procentajul variaţiei performanţelor explicată prin mediul socio-economic Diferenţa de puncte de scor mediu la Citire / Lectură asociată indicatorilor de mediu socio-economic de provenienţă a elevilor este, în cazul României, peste media ţărilor OECD, totuşi nu este semnificativă statistic, după cum prezintă diagrama reprodusă mai sus.


Pag. 108 din 172


Diferenţele între performanţele la Citire/Lectură în funcţie de apartenenţa la

familie monoparentală sau nu

Figura 14. Diferenţe între performanţele la Citire / Lectură în funcţie de apartenenţa la familia monoparentală Ca procentaj al elevilor provenind din familii monoparentale România se situează sub media ţărilor OECD de 17%, cu un procent de 13% asemenea elevi. Influenţa acestui factor asupra performanţelor lor se înscrie în tendinţa generală, dar este mai slabă.


Pag. 109 din 172


Performanţa la Citire/ Lectură după locaţia în care se află şcoala

Figura 15. Performanţa la Citire/ Lectură după locaţia în care se află şcoala Diagrama de mai sus prezintă comparativ diferenţele de performanţă dintre mediul rural şi mediul urban şi evidenţiază, în cazul României, faptul că elevii care se află în şcoli din oraşe având între 100.000 şi 1.000.000 de locuitori performează, în medie, cu echivalentul a peste un nivel de proficienţă mai bine faţă de elevii din mediul rural.


Pag. 110 din 172


Relaţia între şcoli din perspectiva mediului socio-economic şi resurse În cazul României, deoarece valoarea corelaţiei dintre mediul socio-economic mediu al şcolii şi distribuirea resurselor este mai mică de -0,3, nu se poate afirma că şcolilor li s-au distribuit resurse în funcţie de mediul socio-economic, astfel încât acestea să influenţeze în mod semnificativ performanţele elevilor de 15 ani.

Figura 16 Relaţia între şcoli din perspectiva mediului socio-economic şi resurse


Pag. 111 din 172


Ilustrarea relaţiei dintre mediul socio-economic al elevilor şi performanţele lor

la Citire / Lectură în 2000 şi 2009

În diagrama de mai jos este reprezentat grafic faptul că, din punctul de verete al influenţei mediului socio-economic asupra performanţelor la Citire / Lectură în perioada de raportare, la ciclul de testare 2009 influenţa acestui factor este semnificativ mai mare asupra performanţelor elevilor români de 15 ani faţă de ciclul de testare PISA 2000.

Figura 17. Ilustrarea relaţiei dintre mediul socio-economic al elevilor şi performanţele lor la Citire / Lectură în 2000 şi 2009


Pag. 112 din 172


Relaţia între plăcerea de a citi şi performanţa realizată la Citire/ Lectură

Diagrama următoare evidenţiază faptul că, în cazul elevilor români, doar 5% din varianţa performanţei la Citire / Lectură se poate datora indicatorului denumit în PISA “plăcerea lecturii”.

Figura 18. Relaţia între plăcerea de a citi şi performanţa realizată la Citire/ Lectură


Pag. 113 din 172


Relaţia între tipul de materiale citite de elevi şi performanţa înregistrată la Citire/ Lectură

Reprezentările grafice următoare evidenţiază relaţia dintre performanţa elevilor de 15 ani la Citire / Lectură şi două tipuri de texte citite: ficţiune şi reviste cu benzi desenate. Dacă în primul caz performanţele elevilor români sunt nesemnificativ statistic sub media OECD, în cel de-al doilea caz se înregistrează o diferenţă semnificativ statistic în minus faţă de media OECD.

Figura 19. Relaţia dintre tipul de materiale citite de elevi şi performanţa înregistrată la Citire/ Lectură


Pag. 114 din 172


În tabelul sumativ ce urmează sunt prezentate sintetic datele care caracterizează vaianţa performanţelor la Citire / Lectură între şcoli şi la nivelul şcolilor în perioada dintre PISA 2000 şi PISA 2009. Din punctul nostru de vedere, este îmbucurătoare atât scăderea varianţei totale, cât şi a varianţei de la nivelul şcolii – ambele înregistrând valori semnificative statistic – deoarece acestea pot semnala şi o posibilă creştere a echivalenţei şanselor, atât la nivelul şcolii, cât şi la nivel general, între PISA 2000 şi PISA 2009.

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

115

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

Varia

ţia p

erfo

rmanţe

lor l

a C

itire

/ Le

ctură

într

e şc

oli ş

i la

nive

lul ş

colii

în P

ISA

200

0 şi

PIS

A 2

009

PI

SA 2

000

PISA

200

9 Sc

him

bări

într

e 20

00 ş

i 200

9

(PIS

A 2

009

- PIS

A 2

000)

Schi

mbă

ri în

tre

2000

şi 2

009

ca p

roce

ntaj

din

var

ianţ

a di

n 20

00

(PIS

A 2

009

- PIS

A 2

000)

/ PI

SA 2

000

Va

rianţ

a to

tală

Va

rianţ

a în

tre

şcol

i Va

rianţ

a de

la

nive

lul ş

colii

Va

rianţ

a to

tală

Va

rianţ

a în

tre

şcol

i

Varia

nţa

de la

ni

velu

l şc

olii

Varia

nţa

tota

lă

Varia

nţa

într

e şc

oli

Varia

nţa

de la

ni

velu

l şc

olii

Varia

nţa

tota

lă

Varia

nţa

într

e şc

oli

Varia

nţa

de la

ni

velu

l şc

olii

Dif.

E.

S.

Dif.

E.

S.

Dif.

E.

S.

Schi

mba

re

ca %

Sc

him

bare

ca

%

Schi

mba

re

ca %

O

ECD

Aust

ralia

10

357

2221

88

5097

8326

9276

31-5

74(2

97)

471

(490

)-1

219

(288

)-5

.521

.2

-13.

8 Au

stria

97

0360

46

4408

mm

mm

mm

mm

mm

m

m

Belg

ia

1145

457

97

4702

1036

053

4348

33-1

094

(305

)-4

53(6

04)

132

(222

)-9

.6-7

.8

2.8

Can

ada

89

5419

34

7632

8163

1877

6780

-791

(163

)-5

7(2

42)

-853

(158

)-8

.8-2

.9

-11.

2 C

ehia

92

7746

51

4152

8516

4249

4428

-761

(361

)-4

02(7

25)

276

(204

)-8

.2-8

.6

6.7

Chi

le

8074

4081

39

8168

3348

9340

05-1

241

(239

)81

3(7

29)

24(1

54)

-15.

419

.9

0.6

Cor

ea

4834

1937

30

8762

7127

4152

8314

37(2

09)

804

(724

)21

96(5

30)

29.7

41.5

71

.1

Dan

emar

ca

9615

1472

80

6869

8711

3460

12-2

628

(306

)-3

38(4

30)

-205

6(2

74)

-27.

3-2

2.9

-25.

5

Elveţia

10

409

4340

58

6787

3527

4056

52-1

674

(286

)-

1600

(521

)-2

15(2

64)

-16.

1-3

6.9

-3.7

Fi

nlan

da

7994

591

7117

7467

665

6993

-526

(327

)74

(198

)-1

24(2

79)

-6.6

12.5

-1

.7

Franţa

w

w

ww

ww

ww

ww

ww

ww

w

G

erm

ania

12

367

6667

47

1789

7858

9038

90-3

389

(485

)-7

77(9

50)

-827

(197

)-2

7.4

-11.

7 -1

7.5

Gre

cia

9436

4762

49

8490

5447

4555

58-3

83(3

55)

-17

(924

)57

4(2

39)

-4.1

-0.4

11

.5

Irlan

da

8756

1593

71

8190

5328

0569

6629

7(3

40)

1211

(587

)-2

15(3

24)

3.4

76.0

-3

.0

Isla

nda

8529

732

7805

9211

1348

8186

682

(340

)61

6(4

29)

381

(365

)8.

084

.1

4.9

Isra

el

1190

959

23

6634

1243

862

5066

1552

9(4

67)

327

(146

3)-1

9(3

88)

4.4

5.5

-0.3

Ita

lia

8355

4453

40

0191

9366

9540

8583

8(2

82)

2242

(101

1)84

(145

)10

.050

.3

2.1

Japo

nia

7359

3378

39

0710

072

5087

5386

2713

(317

)17

09(8

33)

1480

(240

)36

.950

.6

37.9

Lu

xem

burg

m

m

m10

759

5335

6906

mm

mm

mm

mm

m

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

116

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

Mar

ea

Brita

nie

1097

933

06

7846

9330

3638

6476

-164

9(3

86)

332

(113

0)-1

370

(345

)-1

5.0

10.0

-1

7.5

Mex

ic

7371

3907

34

8471

5835

8338

69-2

13(2

35)

-324

(504

)38

5(1

42)

-2.9

-8.3

11

.1

Nor

vegi

a 10

743

1040

97

5383

1087

475

98-2

433

(351

)-1

67(2

76)

-215

5(3

73)

-22.

6-1

6.0

-22.

1 N

oua

Zeel

andă

11

700

1867

97

6510

575

2622

8228

-112

4(4

28)

755

(576

)-1

537

(441

)-9

.640

.4

-15.

7 O

land

a m

m

m78

5751

0727

95m

mm

mm

mm

m

M

Polo

nia

9958

6125

37

1279

5015

8568

69-2

008

(376

)-

4540

(710

)31

57(2

61)

-20.

2-7

4.1

85.1

Po

rtuga

lia

9436

3536

58

5575

3425

6551

91-1

902

(278

)-9

71(5

27)

-664

(270

)-2

0.2

-27.

4 -1

1.3

Span

ia

7180

1533

56

6276

5816

9060

4847

8(2

31)

158

(212

)38

5(2

09)

6.7

10.3

6.

8 SU

A 92

6033

24

5922

8793

3420

5875

-467

(64)

96(1

40)

-47

(56)

-3.1

14.6

4.

3 Su

edia

84

9578

6 77

2997

2918

7782

9012

34(3

11)

1090

(398

)56

1(3

09)

14.5

138.

6 7.

3 Tu

rcia

m

m

m90

9627

7566

84m

mm

mm

mm

m

M

Ung

aria

88

1055

71

3275

8133

5846

2923

-678

(344

)27

5(7

49)

-352

(129

)-7

.74.

9 -1

0.8

Ţări

part

ener

e

Al

bani

a

9882

3915

59

4699

6931

2771

0587

(370

)-7

88(6

54)

1159

(336

)0.

9-2

0.1

19.5

Ar

gent

ina

11

800

5885

57

6311

714

8456

5523

-85

(558

)25

72(1

258)

-240

(300

)-0

.743

.7

-4.2

Br

azilia

74

2736

51

4206

8838

4417

4702

1410

(255

)76

6(5

20)

496

(162

)19

.021

.0

11.8

Bu

lgar

ia

1033

254

35

4795

1282

364

1864

3924

91(4

07)

983

(945

)16

44(2

73)

24.1

18.1

34

.3

Fede

raţia

R

usă

84

6532

38

5221

8050

1965

5826

-416

(277

)-

1273

(472

)60

5(2

41)

-4.9

-39.

3 11

.6

Hon

g Ko

ng-

Chi

na

7050

3357

36

4670

5831

4343

608

(275

)-2

14(5

56)

714

(224

)0.

1-6

.4

19.6

In

done

zia

5246

2117

27

8544

1817

4922

98-8

28(1

72)

-368

(300

)-4

87(9

7)-1

5.8

-17.

4 -1

7.5

Leto

nia

1043

431

21

7297

6394

1391

5200

-404

1(3

48)

-17

30(4

98)

-209

6(3

06)

-38.

7-5

5.4

-28.

7 Li

echt

enst

ein

92

5435

81

4293

6896

2944

3453

-235

7(9

81)

-637

(162

5)-8

40(6

31)

-25.

5-1

7.8

-19.

6 Pe

ru

9243

4906

43

6896

7058

8646

2342

6(3

28)

980

(106

7)25

4(1

92)

4.6

20.0

5.

8 R

omân

ia

1043

849

22

5624

8105

4057

3832

-233

3(4

84)

-865

(851

)-1

792

(239

)-2

2.4

-17.

6 -3

1.9

Thai

land

a 58

7119

18

4212

5164

1231

3052

-707

(193

)-6

87(3

28)

-116

1(1

76)

-12.

0-3

5.8

-27.

6 N

otă:

Val

orile

sem

nific

ativ

e st

atis

tic s

unt

indi

cate

cu

bold

Ta

belu

l 28.

Var

iaţia

per

form

anţe

lor l

a C

itire

/ Le

ctură

într

e şc

oli ş

i la

nive

lul ş

colii

în P

ISA

200

0 şi

PIS

A 2

009

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

117

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

Pr

ocen

taju

l ele

vilo

r car

e ci

tesc

de

plăc

ere

în P

ISA

200

0 şi

PIS

A 2

009,

în fu

ncţie

de

gen

(dup

ă pr

oprii

le d

ecla

raţii

, din

ch

estio

naru

l ele

vulu

i)

PI

SA 2

000

PISA

200

9 Sc

him

bări

într

e 20

00 ş

i 200

9

(PIS

A 2

009

- PIS

A 2

000)

To

ţi el

evii

Fete

Băi

eţi

Toţi

elev

ii Fe

te

Băi

eţi

Toţi

elev

ii Fe

te

Băi

eţi

%

E.

S.

%

E. S

. %

E.

S.

%

E. S

. %

E.

S.

%

E.

S.

% d

if.

E. S

. %

dif.

E.

S.

%

dif.

E.

S.

OEC

D

Aust

ralia

66

.9(1

.2)

74.6

(1

.5)

59.9

(1.7

)63

.3(0

.6)

73.1

(0

.8)

53.0

(0.8

)-3

.6(1

.3)

-1.5

(1.6

)-6

.9

(1.9

) Au

stria

56

.5(1

.2)

68.6

(1

.1)

44.9

(1.3

)m

mm

m

mm

mm

mm

m

m

Belg

ia

57.8

(0.9

) 69

.4

(0.7

)46

.9(1

.4)

55.6

(0.8

)65

.4

(1.0

)46

.2(1

.0)

-2.2

(1.2

)-4

.1(1

.2)

-0.7

(1

.7)

Can

ada

67

.3(0

.4)

77.0

(0

.5)

57.4

(0.7

)68

.9(0

.5)

81.6

(0

.5)

56.2

(0.8

)1.

6(0

.7)

4.5

(0.7

)-1

.3

(1.0

) C

ehia

73

.8(0

.8)

84.9

(0

.7)

61.3

(1.4

)57

.0(0

.8)

71.5

(1

.2)

44.3

(1.0

)-1

6.7

(1.2

)-1

3.4

(1.4

)-1

7.0

(1.7

) C

hile

73

.7(0

.8)

79.3

(1

.0)

67.3

(1.1

)60

.3(0

.8)

70.3

(0

.9)

50.7

(1.0

)-1

3.4

(1.1

)-9

.0(1

.3)

-16.

6 (1

.5)

Cor

ea

69.4

(0.8

) 70

.3

(1.4

)68

.8(1

.2)

61.5

(0.8

)62

.6

(1.4

)60

.5(1

.0)

-8.0

(1.2

)-7

.7(2

.0)

-8.3

(1

.5)

Dan

emar

ca

73.3

(0.8

) 82

.6

(1.0

)64

.2(1

.3)

66.4

(0.9

)75

.3

(1.1

)57

.3(1

.1)

-6.9

(1.2

)-7

.3(1

.5)

-6.8

(1

.7)

Elveţia

64

.9(1

.1)

78.5

(1

.1)

51.1

(1.6

)55

.4(0

.9)

67.6

(1

.0)

43.6

(1.1

)-9

.5(1

.4)

-10.

9(1

.5)

-7.6

(1

.9)

Finl

anda

77

.6(0

.7)

89.7

(0

.6)

64.7

(1.1

)67

.0(0

.8)

80.6

(1

.0)

53.3

(1.1

)-1

0.7

(1.0

)-9

.2(1

.2)

-11.

4 (1

.6)

Franţa

70

.0(0

.8)

78.8

(0

.9)

60.5

(1.1

)61

.2(1

.0)

69.8

(1

.3)

52.1

(1.3

)-8

.8(1

.3)

-9.0

(1.6

)-8

.4

(1.7

) G

erm

ania

58

.2(0

.9)

70.9

(0

.9)

45.5

(1.2

)58

.7(0

.9)

72.5

(1

.1)

45.1

(1.1

)0.

5(1

.2)

1.6

(1.4

)-0

.4

(1.6

) G

reci

a 78

.0(0

.8)

80.6

(0

.9)

75.4

(1.4

)82

.5(0

.8)

88.4

(0

.9)

76.4

(1.1

)4.

5(1

.1)

7.8

(1.3

)1.

0 (1

.8)

Irlan

da

66.6

(0.9

) 75

.5

(1.0

)57

.6(1

.4)

58.1

(1.0

)63

.8

(1.3

)52

.5(1

.4)

-8.5

(1.3

)-1

1.7

(1.6

)-5

.1

(1.9

) Is

land

a 70

.2(0

.7)

77.3

(1

.0)

63.0

(1.0

)62

.0(0

.8)

72.3

(1

.0)

51.5

(1.3

)-8

.2(1

.0)

-5.0

(1.5

)-1

1.5

(1.7

) Is

rael

63

.0(2

.4)

70.1

(2

.9)

51.9

(2.0

)65

.5(0

.9)

75.1

(1

.0)

55.2

(1.5

)2.

5(2

.6)

5.0

(3.0

)3.

3 (2

.5)

Italia

69

.4(1

.1)

76.7

(1

.1)

62.0

(1.3

)66

.1(0

.6)

79.0

(0

.6)

53.9

(0.8

)-3

.3(1

.2)

2.3

(1.3

)-8

.1

(1.5

) Ja

poni

a 45

.0(1

.2)

45.1

(1

.5)

44.8

(1.6

)55

.8(0

.9)

58.2

(1

.3)

53.6

(1.1

)10

.9(1

.6)

13.1

(2.0

)8.

8 (1

.9)

Luxe

mbu

rg

mm

m

m

mm

51.8

(0.8

)64

.2

(1.0

)39

.6(1

.1)

mm

mm

m

m

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

118

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

Mar

ea B

ritan

ie

59.3

(1.3

) 68

.0

(1.5

)49

.9(1

.8)

58.0

(1.0

)69

.2

(1.3

)47

.4(1

.2)

-1.3

(1.7

)1.

2(2

.0)

-2.5

(2

.2)

Mex

ic

86.4

(0.7

) 91

.1

(0.8

)81

.6(1

.1)

76.2

(0.4

)82

.8

(0.4

)69

.5(0

.7)

-10.

2(0

.8)

-8.3

(0.9

)-1

2.1

(1.3

) N

orve

gia

64.6

(0.8

) 75

.3

(1.1

)54

.4(1

.3)

60.0

(0.9

)70

.0

(1.1

)50

.4(1

.1)

-4.6

(1.2

)-5

.3(1

.6)

-4.0

(1

.7)

Nou

a Ze

elan

dă

70.1

(0.9

) 76

.9

(1.0

)63

.2(1

.3)

68.7

(0.8

)78

.3

(1.0

)59

.4(1

.1)

-1.4

(1.2

)1.

4(1

.4)

-3.8

(1

.7)

Ola

nda

mm

m

m

mm

51.4

(1.3

)66

.8

(1.4

)35

.8(1

.5)

mm

mm

m

m

Polo

nia

75.8

(1.1

) 83

.9

(1.0

)67

.8(1

.8)

67.8

(0.8

)82

.5

(0.9

)53

.1(1

.3)

-8.0

(1.4

)-1

.3(1

.3)

-14.

6 (2

.2)

Portu

galia

81

.6(0

.8)

91.7

(0

.6)

70.6

(1.3

)64

.8(0

.7)

78.7

(0

.8)

50.2

(1.0

)-1

6.8

(1.1

)-1

3.0

(1.0

)-2

0.4

(1.7

) Sp

ania

68

.2(0

.9)

77.6

(1

.1)

58.5

(1.2

)60

.4(0

.7)

70.0

(0

.8)

51.0

(0.9

)-7

.9(1

.1)

-7.6

(1.4

)-7

.5

(1.5

) SU

A 68

.8(0

.2)

76.9

(0

.2)

60.4

(0.3

)63

.8(0

.2)

73.7

(0

.2)

54.0

(0.2

)-5

.0(0

.3)

-3.2

(0.3

)-6

.4

(0.3

) Su

edia

64

.0(1

.0)

73.0

(1

.3)

55.1

(1.2

)62

.7(0

.9)

75.0

(1

.0)

50.7

(1.1

)-1

.3(1

.3)

2.0

(1.7

)-4

.5

(1.6

) Tu

rcia

m

m

m

mm

m60

.4(0

.9)

69.7

(1

.1)

50.7

(1.0

)m

mm

mm

m

U

ngar

ia

73.9

(0.9

) 81

.2

(1.0

)66

.7(1

.2)

74.5

(0.8

)83

.5

(0.9

)65

.7(1

.2)

0.6

(1.2

)2.

3(1

.4)

-1.0

(1

.7)

Ţări

part

ener

e

Al

bani

a

91.4

(0.6

) 93

.4

(0.6

)88

.9(1

.1)

92.6

(0.5

)97

.4

(0.4

)88

.0(0

.8)

1.2

(0.8

)4.

0(0

.7)

-0.9

(1

.4)

Arge

ntin

a

70.7

(0.9

) 77

.1

(1.2

)62

.2(1

.3)

58.3

(1.0

)65

.8

(1.3

)49

.4(1

.2)

-12.

4(1

.3)

-11.

3(1

.8)

-12.

8 (1

.8)

Braz

ilia

80.7

(1.0

) 87

.2

(0.9

)72

.9(1

.4)

78.2

(0.6

)86

.6

(0.5

)68

.7(1

.0)

-2.5

(1.1

)-0

.6(1

.1)

-4.2

(1

.7)

Bulg

aria

68

.7(1

.0)

76.9

(1

.3)

60.2

(1.2

)72

.0(1

.3)

82.7

(1

.1)

61.9

(1.6

)3.

3(1

.7)

5.8

(1.7

)1.

7 (2

.0)

Fede

raţia

Rusă

80

.6(0

.7)

86.1

(0

.7)

75.0

(0.9

)78

.6(0

.8)

86.6

(0

.9)

70.6

(1.2

)-1

.9(1

.1)

0.5

(1.1

)-4

.4

(1.5

) H

ong

Kong

-Chi

na

75.9

(0.9

) 80

.0

(0.9

)71

.8(1

.3)

80.5

(0.6

)84

.9

(0.9

)76

.5(0

.8)

4.6

(1.1

)5.

0(1

.3)

4.7

(1.5

) In

done

zia

86.5

(1.1

) 88

.1

(1.5

)84

.7(1

.1)

87.9

(0.6

)92

.2

(0.6

)83

.4(0

.9)

1.3

(1.2

)4.

1(1

.6)

-1.3

(1

.4)

Leto

nia

82.1

(1.1

) 90

.5

(0.9

)73

.2(1

.6)

70.3

(0.9

)85

.2

(0.9

)55

.1(1

.5)

-11.

8(1

.4)

-5.3

(1.3

)-1

8.2

(2.2

) Li

echt

enst

ein

59

.5(2

.7)

68.5

(3

.9)

51.5

(3.9

)48

.0(2

.4)

58.4

(3

.7)

38.8

(3.4

)-1

1.5

(3.7

)-1

0.1

(5.4

)-1

2.7

(5.2

) Pe

ru

91.3

(0.6

) 92

.2

(0.7

)90

.4(0

.9)

86.3

(0.5

)89

.1

(0.6

)83

.5(0

.8)

-5.0

(0.8

)-3

.1(0

.9)

-6.8

(1

.2)

Rom

ânia

81

.0(0

.8)

83.4

(1

.0)

78.2

(1.3

)75

.7(0

.9)

84.6

(1

.0)

66.4

(1.3

)-5

.3(1

.2)

1.2

(1.4

)-1

1.8

(1.8

) Th

aila

nda

88.1

(0.9

) 91

.4

(0.8

)83

.0(1

.7)

90.8

(0.5

)95

.1

(0.4

)85

.1(0

.9)

2.8

(1.0

)3.

7(0

.9)

2.1

(2.0

) N

otă:

Val

orile

sem

nific

ativ

e st

atis

tic s

unt i

ndic

ate

cu b

old

Ta

belu

l 29

. Pro

cent

ajul

ele

vilo

r ca

re c

itesc

de

plăc

ere

în P

ISA

200

0 şi

PIS

A 2

009,

în

funcţie

de

gen

(dup

ă pr

oprii

le d

ecla

raţii

, di

n ch

estio

naru

l ele

vulu

i) La

fel c

a în

caz

ul te

ndinţe

i gen

eral

e, ş

i în

cazu

l Rom

ânie

i, pr

ocen

taju

l băi

eţilo

r car

e ci

tesc

din

plă

cere

a s

căzu

t sem

nific

ativ

sta

tistic

între

PIS

A 20

00 ş

i PIS

A 20

09, î

n vr

eme

ce p

roce

ntaj

ul fe

telo

r a c

resc

ut uşo

r, da

r nes

emni

ficat

iv s

tatis

tic, d

upă

cum

ara

tă ta

belu

l sin

tetic

pre

zent

at m

ai s

us.

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

119

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

In

dice

le p

lăce

rii d

e a

citi,

în fu

ncţie

de

gen,

în P

ISA

200

0 şi

PIS

A 2

009

(dup

ă pr

oprii

le d

ecla

raţii

, din

che

stio

naru

l ele

vulu

i)

PI

SA 2

000

PISA

200

9 Sc

him

bări

într

e 20

00 ş

i 200

9

(PIS

A 2

009

- PIS

A 2

000)

To

ţi el

evii

Fete

Băi

eţi

Toţi

elev

ii Fe

te

Băi

eţi

Toţi

elev

ii Fe

te

Băi

eţi

Indice mediu

E. S.

Indice mediu

E. S.

Indice mediu

E. S.

Indice mediu

E. S.

Indice mediu

E. S.

Indice mediu

E. S.

Dif.

E. S.

Dif.

E. S.

Dif.

E. S.

OEC

D

Aust

ralia

-0

.03

(0.0

3)

0.21

(0

.03)

-0.2

5(0

.03)

0.00

(0.0

2)0.

31(0

.02)

-0

.33

(0.0

2)0.

03(0

.03)

0.10

(0.0

4)-0

.08

(0.0

3)

Aust

ria

-0.0

9(0

.03)

0.

34

(0.0

3)-0

.51

(0.0

3)m

mm

m

mm

mm

mm

m

m

Belg

ia

-0.2

1(0

.02)

0.

09

(0.0

2)-0

.49

(0.0

2)-0

.20

(0.0

2)0.

07(0

.02)

-0

.45

(0.0

2)0.

01(0

.02)

-0.0

1(0

.03)

0.03

(0

.03)

C

anad

a

0.04

(0.0

1)

0.34

(0

.02)

-0.2

7(0

.01)

0.13

(0.0

1)0.

55(0

.02)

-0

.28

(0.0

2)0.

10(0

.02)

0.20

(0.0

2)-0

.01

(0.0

2)

Ceh

ia

0.22

(0.0

2)

0.59

(0

.02)

-0.2

0(0

.03)

-0.1

3(0

.02)

0.22

(0.0

2)

-0.4

4(0

.02)

-0.3

5(0

.03)

-0.3

7(0

.04)

-0.2

4 (0

.03)

C

hile

-0

.01

(0.0

2)

0.22

(0

.02)

-0.2

6(0

.02)

-0.0

6(0

.01)

0.16

(0.0

2)

-0.2

8(0

.02)

-0.0

6(0

.02)

-0.0

6(0

.03)

-0.0

2 (0

.03)

C

orea

0.

06(0

.02)

0.

18

(0.0

4)-0

.04

(0.0

2)0.

13(0

.02)

0.27

(0.0

2)

0.00

(0.0

2)0.

07(0

.03)

0.09

(0.0

4)0.

04

(0.0

3)

Dan

emar

ca

0.04

(0.0

2)

0.37

(0

.03)

-0.2

7(0

.02)

-0.0

9(0

.02)

0.17

(0.0

2)

-0.3

5(0

.02)

-0.1

3(0

.02)

-0.2

0(0

.03)

-0.0

8 (0

.03)

El

veţia

0.

10(0

.03)

0.

56

(0.0

3)-0

.37

(0.0

3)-0

.04

(0.0

2)0.

37(0

.03)

-0

.44

(0.0

2)-0

.14

(0.0

4)-0

.19

(0.0

4)-0

.07

(0.0

4)

Finl

anda

0.

24(0

.02)

0.

69

(0.0

2)-0

.24

(0.0

2)0.

05(0

.02)

0.50

(0.0

2)

-0.4

1(0

.02)

-0.2

0(0

.03)

-0.2

0(0

.03)

-0.1

7 (0

.03)

Fr

anţa

-0

.02

(0.0

2)

0.24

(0

.02)

-0.3

0(0

.02)

0.01

(0.0

3)0.

24(0

.03)

-0

.23

(0.0

3)0.

04(0

.03)

0.00

(0.0

4)0.

07

(0.0

4)

Ger

man

ia

-0.0

5(0

.03)

0.

36

(0.0

3)-0

.47

(0.0

3)0.

07(0

.02)

0.52

(0.0

3)

-0.3

8(0

.02)

0.12

(0.0

3)0.

16(0

.04)

0.09

(0

.04)

G

reci

a 0.

03(0

.02)

0.

24

(0.0

2)-0

.18

(0.0

2)0.

07(0

.02)

0.36

(0.0

2)

-0.2

4(0

.02)

0.03

(0.0

3)0.

12(0

.03)

-0.0

6 (0

.03)

Irl

anda

-0

.03

(0.0

2)

0.25

(0

.03)

-0.3

2(0

.03)

-0.0

8(0

.02)

0.15

(0.0

3)

-0.3

0(0

.03)

-0.0

5(0

.03)

-0.1

1(0

.04)

0.02

(0

.04)

Is

land

a 0.

06(0

.02)

0.

32

(0.0

2)-0

.20

(0.0

2)-0

.06

(0.0

2)0.

25(0

.02)

-0

.38

(0.0

2)-0

.12

(0.0

2)-0

.07

(0.0

3)-0

.18

(0.0

3)

Isra

el

0.21

(0.0

6)

0.43

(0

.08)

-0.1

1(0

.04)

0.06

(0.0

2)0.

35(0

.03)

-0

.26

(0.0

3)-0

.15

(0.0

7)-0

.08

(0.0

8)-0

.14

(0.0

6)

Italia

0.

04(0

.03)

0.

33

(0.0

3)-0

.24

(0.0

2)0.

06(0

.01)

0.41

(0.0

1)

-0.2

7(0

.01)

0.02

(0.0

3)0.

08(0

.03)

-0.0

3 (0

.03)

Ja

poni

a 0.

13(0

.03)

0.

28

(0.0

4)-0

.03

(0.0

3)0.

20(0

.02)

0.38

(0.0

2)

0.02

(0.0

3)0.

07(0

.03)

0.10

(0.0

4)0.

06

(0.0

4)

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

120

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

Luxe

mbu

rg

mm

m

m

mm

-0.1

6(0

.02)

0.20

(0.0

3)

-0.5

1(0

.02)

mm

mm

m

m

Mar

ea B

ritan

ie

-0.0

9(0

.03)

0.

10

(0.0

4)-0

.30

(0.0

4)-0

.04

(0.0

3)0.

28(0

.03)

-0

.35

(0.0

3)0.

05(0

.04)

0.18

(0.0

5)-0

.04

(0.0

5)

Mex

ic

0.34

(0.0

2)

0.51

(0

.02)

0.18

(0.0

2)0.

14(0

.01)

0.32

(0.0

1)

-0.0

4(0

.01)

-0.2

0(0

.02)

-0.1

9(0

.02)

-0.2

1 (0

.02)

N

orve

gia

-0.1

8(0

.02)

0.

16

(0.0

3)-0

.50

(0.0

2)-0

.19

(0.0

2)0.

13(0

.03)

-0

.50

(0.0

2)-0

.01

(0.0

3)-0

.03

(0.0

4)0.

01

(0.0

3)

Nou

a Ze

elan

dă

0.05

(0.0

2)

0.27

(0

.02)

-0.1

7(0

.02)

0.13

(0.0

2)0.

44(0

.02)

-0

.17

(0.0

2)0.

08(0

.03)

0.17

(0.0

3)0.

00

(0.0

3)

Ola

nda

mm

m

m

mm

-0.3

2(0

.03)

0.02

(0.0

3)

-0.6

6(0

.03)

mm

mm

m

m

Polo

nia

0.04

(0.0

3)

0.27

(0

.03)

-0.1

8(0

.03)

0.02

(0.0

2)0.

39(0

.03)

-0

.36

(0.0

2)-0

.02

(0.0

3)0.

12(0

.04)

-0.1

8 (0

.04)

Po

rtuga

lia

0.36

(0.0

2)

0.68

(0

.02)

0.02

(0.0

2)0.

21(0

.02)

0.54

(0.0

2)

-0.1

5(0

.02)

-0.1

5(0

.03)

-0.1

3(0

.03)

-0.1

7 (0

.03)

Sp

ania

0.

00(0

.02)

0.

24

(0.0

3)-0

.26

(0.0

2)-0

.01

(0.0

1)0.

26(0

.01)

-0

.28

(0.0

2)-0

.01

(0.0

2)0.

02(0

.03)

-0.0

2 (0

.03)

SU

A 0.

05(0

.00)

0.

33

(0.0

1)-0

.23

(0.0

1)0.

02(0

.00)

0.32

(0.0

0)

-0.2

9(0

.00)

-0.0

4(0

.01)

-0.0

1(0

.01)

-0.0

6 (0

.01)

Su

edia

-0

.02

(0.0

2)

0.28

(0

.03)

-0.3

2(0

.03)

-0.1

1(0

.02)

0.26

(0.0

3)

-0.4

7(0

.02)

-0.0

8(0

.03)

-0.0

2(0

.04)

-0.1

5 (0

.03)

Tu

rcia

m

m

m

mm

m-0

.12

(0.0

2)0.

13(0

.02)

-0

.37

(0.0

2)m

mm

mm

m

U

ngar

ia

0.11

(0.0

2)

0.34

(0

.03)

-0.1

1(0

.03)

0.14

(0.0

2)0.

43(0

.02)

-0

.15

(0.0

3)0.

02(0

.03)

0.09

(0.0

4)-0

.04

(0.0

4)

Ţări

part

ener

e

Al

bani

a

0.56

(0.0

1)

0.70

(0

.02)

0.39

(0.0

2)0.

67(0

.02)

0.99

(0.0

2)

0.36

(0.0

2)0.

11(0

.02)

0.28

(0.0

3)-0

.03

(0.0

3)

Arge

ntin

a

-0.0

8(0

.03)

0.

09

(0.0

4)-0

.30

(0.0

4)-0

.16

(0.0

2)-

0.01

(0.0

2)

-0.3

4(0

.02)

-0.0

8(0

.03)

-0.0

9(0

.04)

-0.0

4 (0

.04)

Br

azilia

0.

20(0

.02)

0.

43

(0.0

2)-0

.08

(0.0

2)0.

27(0

.01)

0.47

(0.0

1)

0.05

(0.0

1)0.

07(0

.02)

0.04

(0.0

3)0.

12

(0.0

2)

Bulg

aria

0.

04(0

.03)

0.

26

(0.0

3)-0

.18

(0.0

2)-0

.02

(0.0

3)0.

23(0

.03)

-0

.25

(0.0

3)-0

.05

(0.0

4)-0

.03

(0.0

5)-0

.08

(0.0

3)

Fede

raţia

Rusă

0.

09(0

.01)

0.

27

(0.0

2)-0

.08

(0.0

2)0.

07(0

.01)

0.29

(0.0

2)

-0.1

5(0

.02)

-0.0

2(0

.02)

0.02

(0.0

3)-0

.07

(0.0

2)

Hon

g Ko

ng-C

hina

0.

11(0

.01)

0.

24

(0.0

2)-0

.02

(0.0

2)0.

32(0

.01)

0.51

(0.0

2)

0.16

(0.0

2)0.

21(0

.02)

0.27

(0.0

3)0.

18

(0.0

3)

Indo

nezi

a 0.

59(0

.01)

0.

69

(0.0

2)0.

48(0

.02)

0.43

(0.0

1)0.

55(0

.01)

0.

32(0

.01)

-0.1

5(0

.02)

-0.1

4(0

.02)

-0.1

6 (0

.02)

Le

toni

a 0.

00(0

.02)

0.

24

(0.0

3)-0

.25

(0.0

3)-0

.04

(0.0

2)0.

30(0

.02)

-0

.39

(0.0

2)-0

.04

(0.0

3)0.

06(0

.03)

-0.1

4 (0

.03)

Li

echt

enst

ein

-0

.04

(0.0

6)

0.35

(0

.09)

-0.4

3(0

.07)

-0.2

0(0

.05)

0.21

(0.0

8)

-0.5

7(0

.07)

-0.1

6(0

.08)

-0.1

4(0

.12)

-0.1

5 (0

.10)

Pe

ru

0.32

(0.0

2)

0.37

(0

.02)

0.26

(0.0

2)0.

35(0

.01)

0.48

(0.0

2)

0.21

(0.0

2)0.

03(0

.02)

0.11

(0.0

3)-0

.05

(0.0

3)

Rom

ânia

0.

25(0

.02)

0.

42

(0.0

3)0.

07(0

.02)

0.10

(0.0

2)0.

32(0

.03)

-0

.13

(0.0

2)-0

.15

(0.0

3)-0

.10

(0.0

4)-0

.19

(0.0

3)

Thai

land

a 0.

17(0

.01)

0.

25

(0.0

1)0.

05(0

.01)

0.54

(0.0

1)0.

67(0

.01)

0.

36(0

.02)

0.37

(0.0

2)0.

42(0

.02)

0.31

(0

.02)

N

otă:

Val

orile

sem

nific

ativ

e st

atis

tic s

unt i

ndic

ate

cu b

old

Ta

belu

l 30.

Indi

cele

plă

cerii

de

a ci

ti, în

funcţie

de

gen,

în P

ISA

200

0 şi

PIS

A 2

009

(dup

ă pr

oprii

le d

ecla

raţii

- ch

estio

naru

l ele

vulu

i)

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

121

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

C

limat

ul p

ropi

ce în

văţă

rii în

PIS

A 2

000 şi

PIS

A 2

009

Pr

ocen

taju

l ele

vilo

r ce

rapo

rtea

ză că

următ

oare

le s

e în

tâm

plă

„nic

ioda

tă s

au a

proa

pe n

icio

dată

” sa

u „

la u

nele

lecţ

ii”

PISA

200

0 PI

SA 2

009

Schi

mbă

ri în

tre

(PIS

A 2

009

- PIS

A 2

000)

Elevii nu ascultă ceea ce

spune profesorul

În clasă este zgomot sau

gălăgie

Prefesorul trebuie să

aştepte până cand elevii se

liniştesc

Elevii nu pot lucra bine

Elevii nu încep să lucreze

decât după un timp îndelungat de la începerea

orei Elevii nu

ascultă ceea ce spune

profesoru

În clasă este zgomot sau dezordine



liniştesc

Elevii un pot lucra bine



orei

Elevii nu ascultă ceea ce

spune profesoru

În clasă este zgomot sau

gălăgie



liniştesc

Elevii un pot lucra bine



orei

% E. S.

%

E. S.

%

E. S.

%

E. S.

%

E. S.

%

E. S.

%

E. S.

%

E. S.

%

E. S.

%

E. S.

% dif.

E. S.

% dif.

E. S.

% dif.

E. S.

% dif.

E. S.

% dif.

E. S.

OEC

D

Aust

ralia

78.7 (0.9)

67.7

(1.1)

68.6

(1.0)

81.6

(1.0)

74.1

(0.9)

67.7

(0.7)

60.8

(0.7)

70.9

(0.7)

82.0

(0.5)

76.4

(0.6)

-10.9

(1.2)

-6.9

(1.3)

2.3

(1.2)

0.4

(1.1)

2.3

(1.1)

Aust

ria

78.1 (0.8)

81.1

(1.0)

68.5

(1.2)

78.8

(0.9)

70.8

(1.1)

m

m

m

m

m

m

m

m

m

m

m

m

m

m

m

m

m

m

m

m

Belg

ia

75.9 (0.9)

62.9

(1.0)

64.6

(1.3)

85.0

(0.7)

68.8

(0.9)

71.7

(0.9)

62.9

(1.0)

67.7

(0.9)

84.6

(0.6)

71.3

(0.8)

-4.2

(1.3)

0.0

(1.4)

3.2

(1.6)

-0.4

(0.9)

2.5

(1.2)

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

122

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

Can

ada

77.1 (0.4)

66.1

(0.5)

64.8

(0.6)

83.3

(0.3)

70.4

(0.5)

70.6

(0.6)

61.1

(0.6)

72.3

(0.6)

82.2

(0.5)

72.7

(0.6)

-6.5

(0.7)

-4.9

(0.8)

7.4

(0.8)

-1.1

(0.6)

2.2

(0.8)

Ceh

ia

73.9 (1.0)

74.0

(1.2)

67.7

(1.4)

82.7

(0.7)

78.8

(0.8)

63.2

(1.4)

66.0

(1.4)

67.6

(1.2)

75.3

(1.1)

70.2

(1.2)

-10.7

(1.7)

-7.9

(1.8)

-0.1

(1.8)

-7.3

(1.3)

-8.6

(1.4)

Chi

le

73.0 (0.8)

51.0

(1.2)

59.4

(1.0)

77.1

(0.8)

66.3

(0.8)

73.6

(0.8)

62.9

(1.0)

65.0

(1.1)

81.5

(0.7)

70.1

(0.9)

0.5

(1.2)

11.9

(1.5)

5.7

(1.5)

4.4

(1.0)

3.8

(1.2)

Cor

ea

67.9 (1.1)

70.6

(1.2)

82.5

(0.9)

78.7

(0.9)

77.1

(0.9)

89.9

(0.7)

77.2

(0.8)

87.8

(0.6)

90.3

(0.7)

87.4

(0.8)

22.0

(1.3)

6.7

(1.4)

5.3

(1.1)

11.6

(1.2)

10.3

(1.2)

Dan

emar

ca

80.3 (0.9)

65.6

(1.2)

72.3

(1.2)

82.8

(0.8)

77.2

(1.0)

71.7

(0.9)

65.2

(1.1)

78.1

(1.0)

88.1

(0.7)

81.9

(0.9)

-8.6

(1.3)

-0.5

(1.6)

5.7

(1.6)

5.3

(1.0)

4.7

(1.3)

Elveţia

81.6 (0.8)

81.5

(0.9)

72.3

(1.1)

81.3

(0.7)

76.8

(1.0)

72.4

(0.9)

73.8

(1.0)

74.2

(0.9)

81.0

(0.6)

75.8

(0.7)

-9.2

(1.2)

-7.7

(1.3)

1.9

(1.4)

-0.3

(0.9)

-1.0

(1.2)

Finl

anda

70.0 (0.9)

56.9

(1.1)

60.5

(1.2)

84.8

(0.6)

78.2

(0.8)

60.4

(1.0)

52.1

(1.1)

63.1

(1.0)

79.9

(0.8)

67.9

(1.0)

-9.6

(1.4)

-4.8

(1.6)

2.7

(1.5)

-4.9

(1.0)

-10.3

(1.3)

Franţa

72.1 (0.9)

56.8

(1.3)

64.4

(1.1)

84.8

(0.6)

62.6

(0.9)

64.3

(1.1)

56.2

(1.3)

64.2

(1.3)

76.3

(1.1)

62.5

(1.1)

-7.7

(1.4)

-0.6

(1.9)

-0.2

(1.7)

-8.5

(1.3)

-0.1

(1.4)

Ger

man

ia

75.9 (0.8)

77.5

(1.1)

63.8

(1.1)

76.3

(0.7)

72.4

(0.8)

84.6

(0.7)

83.5

(0.8)

77.5

(0.9)

82.2

(0.8)

81.0

(0.7)

8.7

(1.1)

6.0

(1.4)

13.7

(1.4)

5.9

(1.0)

8.6

(1.1)

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

123

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

Gre

cia

70.3 (1.0)

53.1

(1.2)

56.8

(1.2)

59.9

(1.0)

65.2

(0.8)

55.2

(1.2)

58.4

(1.4)

62.5

(1.2)

56.3

(1.0)

65.4

(0.7)

-15.1

(1.6)

5.3

(1.9)

5.6

(1.7)

-3.7

(1.4)

0.2

(1.1)

Irlan

da

74.9 (0.9)

73.7

(1.0)

70.8

(1.2)

83.4

(0.9)

74.8

(0.9)

63.7

(1.1)

64.6

(1.2)

69.9

(1.2)

80.8

(0.9)

75.1

(1.0)

-11.2

(1.4)

-9.1

(1.6)

-1.0

(1.6)

-2.5

(1.2)

0.3

(1.4)

Isla

nda

80.0 (0.7)

71.5

(0.7)

66.2

(0.7)

83.6

(0.7)

80.0

(0.7)

74.1

(0.6)

66.9

(0.7)

73.1

(0.7)

83.6

(0.6)

80.8

(0.6)

-6.0

(0.9)

-4.6

(1.0)

6.9

(1.0)

-0.1

(0.9)

0.8

(0.9)

Isra

el

70.6 (1.9)

70.9

(2.0)

60.0

(2.3)

68.8

(1.2)

68.4

(2.1)

77.8

(0.8)

75.2

(0.9)

72.6

(0.9)

77.3

(0.8)

74.3

(0.8)

7.3

(2.1)

4.3

(2.2)

12.6

(2.4)

8.5

(1.4)

5.9

(2.2)

Italia

64.5 (1.1)

53.9

(1.2)

51.4

(1.3)

77.8

(0.8)

70.7

(0.9)

66.0

(0.5)

68.0

(0.7)

69.8

(0.6)

81.2

(0.5)

73.7

(0.6)

1.5

(1.2)

14.1

(1.4)

18.4

(1.4)

3.4

(0.9)

3.0

(1.0)

Japo

nia

82.6 (1.2)

82.3

(1.6)

90.5

(0.9)

78.6

(1.1)

82.1

(1.2)

91.6

(0.5)

90.3

(0.7)

92.8

(0.5)

87.0

(0.5)

91.4

(0.6)

9.0

(1.3)

7.9

(1.8)

2.3

(1.0)

8.5

(1.2)

9.3

(1.4)

Luxe

mbu

rg

m m

m

m

m

m

m

m

m

m

59.6

(0.8)

65.3

(0.7)

64.2

(0.6)

71.4

(0.7)

64.2

(0.6)

m

m

m

m

m

m

m

m

m

m

Mar

ea

Brita

nie

m m

m

m

m

m

m

m

m

m

73.0

(0.9)

68.4

(1.0)

73.8

(0.9)

85.6

(0.7)

81.2

(0.8)

m

m

m

m

m

m

m

m

m

m

Mex

ic

80.4 (0.8)

74.9

(1.0)

71.0

(1.1)

82.4

(0.7)

80.5

(0.8)

79.1

(0.4)

73.3

(0.5)

79.1

(0.5)

83.2

(0.4)

76.5

(0.4)

-1.3

(0.9)

-1.6

(1.2)

8.1

(1.2)

0.8

(0.8)

-4.0

(0.9)

Nor

vegi

a

72.4 (1.0)

59.8

(1.3)

57.8

(1.6)

76.7

(0.9)

66.5

(1.2)

66.8

(0.8)

61.4

(1.1)

65.5

(0.9)

76.6

(0.9)

66.7

(1.0)

-5.6

(1.3)

1.6

(1.7)

7.7

(1.8)

0.0

(1.2)

0.2

(1.5)

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

124

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

Nou

a Ze

elan

dă

76.4 (0.9)

67.5

(1.0)

66.5

(1.0)

77.8

(0.8)

73.6

(0.9)

67.6

(0.8)

61.3

(0.8)

68.3

(0.9)

82.1

(0.7)

74.1

(0.8)

-8.8

(1.2)

-6.2

(1.3)

1.8

(1.4)

4.3

(1.1)

0.5

(1.2)

Ola

nda

m m

m

m

m

m

m

m

m

m

68.1

(0.9)

58.9

(1.1)

63.2

(1.0)

80.5

(1.0)

55.5

(1.1)

m

m

m

m

m

m

m

m

m

m

Polo

nia

79.8 (1.0)

81.0

(1.2)

73.3

(1.4)

86.1

(0.8)

79.8

(1.1)

67.4

(1.0)

74.1

(1.0)

73.7

(1.1)

79.4

(0.8)

79.5

(0.9)

-12.3

(1.4)

-6.9

(1.6)

0.4

(1.8)

-6.7

(1.1)

-0.3

(1.4)

Portu

galia

79.4 (0.7)

75.6

(0.9)

74.8

(0.9)

80.1

(0.8)

75.1

(0.8)

78.3

(0.8)

75.5

(0.9)

79.6

(0.9)

86.5

(0.6)

79.4

(0.9)

-1.2

(1.1)

0.0

(1.2)

4.8

(1.3)

6.4

(1.0)

4.3

(1.2)

Span

ia

75.0 (0.9)

65.6

(1.3)

59.2

(1.5)

81.4

(0.8)

64.6

(1.0)

73.5

(0.7)

74.1

(0.7)

72.5

(0.6)

83.1

(0.5)

72.7

(0.7)

-1.5

(1.1)

8.5

(1.4)

13.4

(1.6)

1.7

(0.9)

8.0

(1.3)

SUA

73.8 (1.1)

70.2

(1.3)

72.5

(1.3)

81.5

(1.0)

74.9

(1.0)

75.5

(0.8)

72.0

(0.8)

78.9

(0.8)

87.1

(0.6)

81.6

(0.8)

1.7

(1.3)

1.8

(1.6)

6.4

(1.5)

5.7

(1.1)

6.7

(1.3)

Sued

ia

70.8 (0.9)

61.0

(1.3)

56.6

(1.3)

77.1

(0.9)

68.5

(1.1)

75.1

(1.0)

67.2

(1.1)

71.1

(1.1)

82.7

(0.7)

76.5

(1.0)

4.3

(1.3)

6.2

(1.7)

14.5

(1.7)

5.7

(1.2)

7.9

(1.5)

Ung

aria

77.5 (1.1)

76.4

(1.2)

65.7

(1.5)

74.3

(1.1)

83.3

(0.9)

70.5

(1.4)

70.9

(1.3)

68.9

(1.3)

79.5

(1.1)

78.1

(1.0)

-7.0

(1.8)

-5.5

(1.8)

3.2

(1.9)

5.2

(1.6)

-5.2

(1.3)

Med

ia O

ECD

26

ţări

75.2 (0.2)

68.0

(0.2)

66.7

(0.2)

79.5

(0.2)

73.5

(0.2)

72.0

(0.2)

68.3

(0.2)

72.6

(0.2)

81.2

(0.1)

75.5

(0.2)

-3.2

(0.3)

0.3

(0.3)

5.9

(0.3)

1.6

(0.2)

2.0

(0.3)

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

125

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

Ţări

part

ener

e

Alba

nia

89.6 (0.6)

92.4

(0.4)

87.6

(0.7)

84.8

(0.8)

85.0

(0.7)

88.7

(1.0)

88.0

(0.8)

86.1

(0.9)

86.7

(0.8)

88.2

(0.7)

-0.9

(1.1)

-4.4

(0.9)

-1.5

(1.2)

1.9

(1.1)

3.3

(1.0)

Arge

ntin

a

66.0 (2.8)

51.5

(2.7)

55.5

(3.5)

75.0

(2.0)

61.6

(1.0)

66.9

(1.3)

57.0

(1.3)

61.9

(1.2)

73.9

(1.1)

65.5

(1.1)

0.9

(3.1)

5.5

(3.0)

6.4

(3.7)

-1.1

(2.3)

4.0

(1.5)

Braz

ilia

70.5 (0.9)

58.2

(1.1)

63.2

(1.4)

75.2

(0.8)

60.3

(1.2)

75.3

(0.7)

59.8

(0.9)

66.6

(0.7)

75.9

(0.8)

62.9

(0.6)

4.7

(1.2)

1.6

(1.5)

3.4

(1.6)

0.6

(1.2)

2.5

(1.3)

Bulg

aria

70.3 (1.0)

74.9

(1.2)

65.6

(1.4)

79.8

(0.9)

74.1

(1.1)

69.0

(1.2)

72.2

(1.3)

73.4

(1.5)

75.5

(1.2)

76.5

(1.3)

-1.4

(1.5)

-2.7

(1.8)

7.8

(2.0)

-4.4

(1.5)

2.5

(1.7)

Fede

raţia

R

usă

83.7 (0.6)

87.2

(0.5)

80.8

(0.9)

83.0

(0.7)

86.3

(0.8)

81.0

(0.7)

86.0

(0.7)

85.3

(0.7)

84.8

(0.7)

88.6

(0.6)

-2.7

(0.9)

-1.2

(0.9)

4.5

(1.2)

1.8

(1.0)

2.3

(1.0)

Hon

g Ko

ng-

Chi

na

72.2 (1.0)

78.9

(0.9)

79.0

(0.8)

71.0

(0.9)

66.0

(0.9)

87.2

(0.6)

87.9

(0.6)

89.4

(0.5)

88.0

(0.6)

86.2

(0.7)

15.0

(1.2)

9.1

(1.1)

10.4

(1.0)

17.0

(1.1)

20.2

(1.1)

Indo

nezi

a

84.3 (0.9)

65.6

(1.2)

48.7

(1.1)

85.7

(0.8)

79.5

(0.9)

84.3

(0.8)

74.8

(0.9)

79.2

(0.9)

84.0

(0.8)

84.1

(0.8)

0.0

(1.2)

9.2

(1.5)

30.5

(1.5)

-1.7

(1.1)

4.5

(1.2)

Leto

nia

81.0 (1.0)

83.1

(1.0)

80.6

(1.1)

83.0

(0.9)

83.7

(1.0)

77.8

(1.0)

78.1

(1.2)

79.1

(1.1)

85.6

(0.8)

86.1

(0.8)

-3.1

(1.4)

-5.1

(1.5)

-1.5

(1.6)

2.6

(1.2)

2.4

(1.3)

Liec

hten

stei

n

85.1 (2.0)

89.9

(1.8)

74.6

(1.9)

78.9

(2.3)

84.8

(1.9)

70.8

(2.6)

81.1

(2.0)

75.8

(2.5)

79.4

(2.2)

80.2

(2.2)

-14.3

(3.3)

-8.9

(2.7)

1.2

(3.2)

0.5

(3.1)

-4.6

(2.9)

Pr

ogra

mul

inte

rnaţ

iona

l OE

CD

pen

tru

eval

uare

a el

evilo

r

Pag.

126

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

Peru

74.0 (0.9)

66.0

(1.1)

77.1

(1.0)

71.7

(0.9)

66.8

(1.1)

83.2

(0.7)

77.2

(0.8)

84.6

(0.7)

85.4

(0.6)

81.8

(0.8)

9.2

(1.2)

11.3

(1.3)

7.6

(1.2)

13.7

(1.0)

15.0

(1.4)

Rom

ânia

80.6 (1.0)

83.9

(0.9)

80.3

(1.1)

79.1

(1.0)

79.0

(1.0)

88.6

(0.7)

89.3

(0.7)

88.5

(0.7)

88.5

(0.7)

86.6

(0.6)

8.0

(1.2)

5.4

(1.1)

8.2

(1.3)

9.4

(1.3)

7.6

(1.2)

Thai

land

a

87.2 (0.6)

68.5

(0.9)

80.5

(0.9)

85.1

(0.8)

89.2

(0.8)

90.5

(0.5)

85.3

(0.5)

86.4

(0.6)

91.3

(0.5)

91.4

(0.5)

3.3

(0.8)

16.8

(1.1)

5.8

(1.0)

6.2

(0.9)

2.2

(0.9)

Tabe

lul 3

1. P

roce

ntaj

ul e

levi

lor c

e ra

port

ează

că

următ

oare

le s

e în

tâm

plă

„nic

ioda

tă s

au a

proa

pe n

icio

dată

” sa

u „

la u

nele

lecţ

ii”

Dat

ele

prez

enta

te în

tabe

lul s

inte

tic d

e m

ai s

us a

rată

fapt

ul că,

pe

baza

răs

puns

urilo

r el

evilo

r la

che

stio

nar,

în a

nsam

blu,

în c

azul

Rom

ânie

i cl

imat

ul d

in c

lasă

s-a

îmbu

nătăţit

în p

erio

ada

dint

re c

iclu

l de

test

are

2000

şi c

iclu

l de

test

are

2009

.


Pag. 127 din 172


VII. Concluzii. Implicaţii pentru politica educaţională

Conform planificării, luna decembrie a anului 2010 aduce, ca urmare a procesului de adjudecare a datelor (engl. data adjudication process) publicarea, de către secretariatul OECD, a raportului internaţional PISA 2009 (cele cinci volume citate în referinţele prezentului raport). Acesta va fi urmat apoi de diferitele rapoarte tematice, analizând diferitele aspecte ale celor trei tipuri de alfabetizare (la Citire / Lectură, la Matematică şi la Ştiinţe), ale elevilor de 15 ani, urmărind aplicarea definiţiilor din cadrele de referinţă pentru PISA 2009. Similar ciclurilor anterioare de testare, modul în care fiecare ţară beneficiază de bazele de date, precum şi de aceste rezultate ale studiului comparativ internaţional constituie o problemă de politică educaţională, decisă la nivel naţional, la fel ca şi decizia de a îmbogăţi de la un ciclu de testare la următorul, instrumentele de investigare a mediului socio-educaţional, prin adoptarea chestionarelor opţionale (de exemplu, chestionarul alfabetizării digitale, cel destinat părinţilor), sau de a opta şi pentru administrarea computerizată a instrumentelor cognitive de evaluare, în condiţiile în care toate aceste opţiuni suplimentare înseamnă, la nivel naţional, eforturi financiare şi manageriale suplimentare faţă de costurile deja implicate de administrarea standard a acestui program. De asemenea, planificarea participării la următoarele cicluri de evaluare intră în categoria opţiunilor politicii educaţionale naţionale. Programul OECD - PISA este un demers ciclic foarte complex, implicând un număr semnificativ de resurse umane, financiare şi materiale. Standardele tehnice, obligatorii pentru toate ţările care implementează programul, au un nivel foarte ridicat, ceea ce impune eforturi suplimentare în cazul fiecărui centru naţional de a documenta respectarea acestora. În plus, beneficiile directe ale participării diferă foarte mult de la o ţară la alta, iar secretariatul OECD poate doar să facă recomandări generale cu privire la posibilităţile de “explorare” a bazelor de date, fiind responsabilitatea ţărilor participante de a decide asupra modului concret de punere în practică a acestor posibilităţi. Deoarece PISA produce, în ultimă instanţă, indicatori ai performanţei elevilor, OECD agregă aceşti indicatori în momentul raportării performanţelor europene. Nivelurile de referinţă (engl. European benchmarks) constituie standardele pe baza cărora va fi apreciată, în timp, evoluţia performanţelor educabililor, de-a lungul întregii vieţi. În momentul de faţă, toate ţările OECD au obligaţia să participe atât la programul PISA, cât şi la programul INES (Indicators of Education Systems), ambele coordonate de către Education Indicators and Analysis Division, structură a directoratului pentru Educaţie al OECD. Participarea este obligatorie deoarece doar astfel pot fi asigurate seturile de date consecutive şi consistente care stau la baza calculării indicatorilor. Programul OECD - PISA contribuie, de fapt, într-un mod substanţial, la realizarea a două obiective strategice: "Evaluarea rezultatelor învăţării prin şcoală" şi “Analizarea şi optimizarea politicilor şi a practicilor”9. Procesul de monitorizare a îndeplinirii obiectivelor strategice se realizează deja cu ajutorul indicatorilor, iar acest lucru poate fi constatat cu uşurinţă prin consultarea publicaţiei anuale a OECD - Education at a Glance. În concluzie, datorită acestei mize ridicate, participarea ţărilor în continuare la PISA va fi stimulată şi solicitată prin demersuri oficiale. Din perspectiva fiecărei ţări participante, există o serie de beneficii ale participării la programul OECD - PISA, beneficii care pot fi identificate la cel puţin două niveluri: 9 Informaţiile sunt preluate de pe website-ul oficial al OECD, www.oecd.org/dataoecd/35/40/30470766.pdf.


Pag. 128 din 172


1. La nivel naţional implementarea tuturor etapelor programului PISA poate consolida expertiza naţională din domeniul evaluării educaţionale prin crearea şi consolidarea în timp a unei echipe de specialişti, cu expertize multiple – management de proiect10, eşantionarea şcolilor şi a elevilor, monitorizarea implementării standardelor tehnice şi de calitate, proiectare de itemi după specificaţiile PISA, formarea corectorilor şi a codificatorilor, managementul bazelor de date complexe, redactarea rapoartelor etc. De asemenea, este foarte importantă crearea unei imagini corecte cu privire la complexitatea procedurilor necesar a fi implementate la nivel naţional în cazul oricărei evaluări standardizate. 2. La nivelul şcolii atât directorii, cât şi cadrele didactice şi elevii pot beneficia de informaţiile publice despre PISA, atât de cele privitoare la elementele de mediu educaţional, cât şi de cele privind domeniile de competenţe evaluate. Cadrul didactic poate beneficia atât de rezultatele şi concluziile generale, comparative, cât şi de instrumentele de evaluare, pe măsură ce acestea devin publice. Astfel, în acest moment, pot fi descărcate de pe website-urile www.edu.ro, www.rocnee.eu itemi traduşi în limba română, acoperind cele trei domenii ale PISA. Aceşti itemi au fost reuniţi în “broşura de antrenament” distribuită tuturor inspectoratelor şcolare judeţene de către centrul naţional PISA înainte de administrarea evaluărilor din ciclurile 2006 şi 2009 tocmai cu scopul de a familiariza un număr cât mai mare de cadre didactice, elevi şi părinţi cu modul de evaluare din PISA11. Acest aspect al “familiarizării” elevilor în special cu formatul testării este unul foarte important pentru creşterea performanţelor deoarece diminuează efectul de “efort de adaptare”. Analiza formatului itemilor din PISA evidenţiază faptul că itemii cu alegere multiplă “clasici” constituie mai puţin de jumătate din itemii administraţi şi mai ales faptul că aceştia nu solicită pur şi simplu identificarea informaţiilor prezentate în text, ci contribuie la formularea de judecăţi de valoare exersate de către respondenţi în momentul analizării distractorilor. La PISA majoritatea itemilor cu alegere multiplă sunt itemi de tip complex, ce solicită respondenţilor efectuarea de operaţii mentale de nivel superior - analiză-sinteză, evaluare şi nu simpla reproducere / rememorare a cunoştinţelor dobândite anterior. Pe de altă parte, rapoartele naţionale ce urmează apariţiei raportului internaţional pot evidenţia elemente interesante la nivelul fiecărui sistem educaţional, în conformitate cu specificul său, sau cu cerinţele politicii educaţionale, prin interpretarea contextuală a rezultatelor. De exemplu, rezultatele şcolilor participante, pot fi publicate prin raportarea de “grupe” având caracteristici comune de mediu educaţional, de tipul rural – urban. Astfel, pot fi urmărite în profunzime efecte identificate în raportul internaţional (spre exemplu, adâncirea discrepanţelor de performare dintre mediul rural şi cel urban în România, de la ciclul de testare 2000 la 2009) şi pot fi corectate aspectele negative prin măsuri adecvate de politică educaţională. Ceea ce este important în PISA nu este ierarhia stabilită inevitabil ca efect al caracterului normativ al standardizării, ci elementele calitative, tematice, contextuale complexe ale observaţiilor privind performanţelor celor evaluaţi. Astfel, programul OECD PISA îşi va continua evoluţia pe termen mediu şi lung cu identificarea şi analizarea tendinţelor. Pentru a consolida imaginea complexităţii acestuia, precum şi pentru a sublinia anvergura dezvoltării programului, OECD a publicat o broşură de prezentare a liniilor de evoluţie a programului în decada următoare12.

10 Pentru a crea o imagine realistă a complexităţii implementării programului PISA, am prezentat în anexă o sinteză a managementului proiectului din perspectiva centrului naţional, incluzând doar etapa 2008-2009 a ciclului de planificare. 11 O parte din itemii publici pentru ciclul 2009 pot fi consultaţi şi în anexa prezentului raport. 12 OECD (2006).Programme for International Student Assessment. Publicaţie OECD, download de pe www.pisa.oecd.org.

http://www.edu.ro/

http://www.rocnee.eu/


Pag. 129 din 172


În acest context, este subliniată ideea că “…PISA este un efort de colaborare, reunind expertiza ştiinţifică a ţărilor participante, coordonate de către guvernele lor pe baza unor interese împărtăşite şi orientare de politicile specifice. Consiliul coordonator al proiectului, în care sunt reprezentate ţările participante, a decis în anul 2005 să ducă mai departe acest parteneriat, într-o nouă fază care să dureze din 2009 până în 2015. La fel ca în cazul primei faze, PISA va urmări să asiste mai bine ţările participante în înţelegerea proceselor care formează calitatea şi echitatea obiectivelor de învăţare în contextele educaţionale, sociale şi culturale în care operează sistemele educaţionale”. În concluzie, deşi formatul evaluării va rămâne acelaşi – teste scrise, cu durata de două ore pentru domeniile Citire / Lectură, matematică şi ştiinţe – însoţite de chestionare de mediu educaţional pentru elevi şi pentru directorii de şcoală, este prevăzută introducerea graduală a unor elemente de noutate, după cum urmează:

- “Urmărirea, în continuare, a evaluării achiziţiilor cumulative ale educaţiei la vârsta de 15 ani, vârsta cea mai ridicată la care participarea la educaţia formală este încă universală în ţările OECD. Aceasta va permite urmărirea şi compararea impactului schimbării educaţionale între diferitele ţări participante pentru cel puţin primii 15 ani ai acestui secol. - Continuarea evaluării extinderii cu care elevii au dobândit competenţele şi starea de spirit necesare pentru continuarea procesului de învăţare şi pentru viaţa adultă şi, cu acest scop, focalizarea pe proficienţa în aplicarea cunoştinţelor dobândite la şcoală într-un context mai larg şi nu pe simpla lor reproducere. - Construirea pe baza cadrelor de evaluare existente pentru a optimiza eficienţa evaluării rezultatelor dorite, dar fără compromiterea comparabilităţii rezultatelor de-a lungul timpului.

- Includerea, în fiecare studiu, a unei arii de evaluare a dezvoltării care să fie selectată de către ţările participante. Aceasta ar putea fi o componentă implicând performanţa la test, aşa cum s-a întâmplat cu deprinderile de rezolvare de probleme în anul 2003, sau s-ar putea baza pe auto-evaluarea elevilor, aşa cum a fost cazul atitudinilor faţă de ştiinţe, raportate de către elevi în anul 2006.

- Continuarea contextualizării performanţei demonstrate în scris prin administrarea de chestionare elevilor şi directorilor şi extinderea puterii analitice a PISA prin adăugarea unui chestionar opţional al părinţilor. - Oferirea oportunităţii de a descrie contextele de instruire a elevilor prin relaţionarea PISA cu alte studii, de ex., studiile care investighează profesorii”.

De asemenea, în viitor PISA va oferi şi module opţionale care vor urmări extinderea politicilor către:

- măsurarea progresului la învăţare de-a lungul timpului şi comparaţia progresului între ţări; - relaţia dintre aspectele rezultatelor instruirii şi ale învăţării;

- evaluarea competenţelor din domeniul TIC, la fel ca şi utilizarea tehnologiei ca mijloc de a urmări o gamă mai largă a sarcinilor de evaluare.


Pag. 130 din 172


Astfel, “primul modul opţional va investiga posibilitatea de măsurare a progresului la învăţare în cadrul sistemelor educaţionale, prin evaluarea cunoştinţelor şi a deprinderilor elevilor la stadii diferite ale şcolarităţii”. Până acum, PISA a oferit un instantaneu al performanţelor elevilor într-un anumit moment în timp, către finalul învăţământului obligatoriu. În vreme ce acest instantaneu oferă indicii cu privire la achiziţiile cumulative ale sistemelor şcolare, nu descrie cu precizie măsura cu care elevii progresează de-a lungul timpului. Acest aspect necesita informaţii extinse cu privire la performanţă în diferite stadii ale educaţiei parcurse de către cei care învaţă, aspect care este abordat odată cu identificarea tendinţelor pe o perioadă medie de timp (aproape o decadă) posibilă prin participarea şi validarea rezultatelor obţinute la două cicluri de testare investigând acelaşi domeniu principal. Deşi unele ţări au programe de urmărire în timp (engl. tracking), de-a lungul parcursului lor educaţional, a elevilor evaluaţi în PISA (de exemplu, Canada, Australia, SUA), acest lucru nu este fezabil pentru toate ţările în prezent. Oricum, măsurarea performanţei globale a elevilor la diferite vârste în diferite sisteme educaţionale permite realizarea de comparaţii între ţări privind progresul întregii populaţii de elevi. La modul ideal, în viitor vor trebui construite studii periodice la diferite vârste pentru a se putea asigura măsurarea performanţelor unei cohorte date la diferite vârste, prin studii succesive. În acest sens şi ca o măsură complementară, este avută în vedere integrarea în viitor în programul PISA a evaluării unei cohorte cu vârstă mai mică de 15 ani. Acest lucru va face posibile, în mod particular:

- “oferirea unui indicator privind rezultatelor anilor anteriori ai educaţiei, permiţând astfel susţinerea analizei acestora pe parcursul învăţământului secundar. - sprijinirea relaţionării rezultatelor PISA cu ceea ce se întâmplă în clasă şi în şcoală: o legătură care este mai uşor a fi măsurată în contextul organizării mult mai omogene a învăţământului primar, unde fiecare elev are în general un singur profesor.

- urmărirea modului în care şi alţi factori decât performanţa cognitivă se dezvoltă de-a lungul timpului şi pot avea influenţă – de exemplu, dacă nivelurile de motivaţie a elevilor se schimbă în timp, precum şi modul în care evoluează stilurile lor de învăţare.

- Crearea posibilităţii de construire a unui cadru comun pentru monitorizarea dezvoltării anumitor deprinderi de bază, dezvoltare care ar putea fi tradusă în estimări ale progresului anual mediu realizat de elevi în domenii sau la discipline precum citirea / lectura, de exemplu”.

O primă etapă în această direcţie pentru dezvoltarea pe termen mediu a programului PISA este de a analiza studiile internaţionale existente deja (de exemplu, studiul IEA – PIRLS) care au în vedere vârsta educaţiei primare, pentru a putea evidenţia extinderea cu care asocierea acestora cu bazele de date PISA permite în fapt urmărirea şi compararea, de-a lungul parcursului educaţional, a performanţei elevilor aflaţi la diferite vârste. O altă linie de dezvoltare a programului OECD PISA este modul în care tehnologiile informaţiei şi ale comunicării influenţează performanţele elevilor. Corelată cu aceasta este întrebarea “Cum pot tehnologiile moderne ale informaţiei şi ale comunicării să consolideze evaluarea cunoştinţelor şi a deprinderilor elevilor?” Pentru a răspunde acestei întrebări, în


Pag. 131 din 172


ciclurile 2006 şi 2009 au fost deja implementate studiii opţionale, în care administrarea instrumentelor de evaluare s-a realizat în mediu electronic, adică pe baza software-lui pregătit de către consorţiul PISA. Deşi iniţial multe ţări au manifestat interes, acest exerciţiu opţional, denumit CBAS – Computer-based Assessment in PISA 2006, respectiv Electronic Reading Assessment in PISA 2009, au fost finalizate doar de mai puţin de un sfert dintre ţările participante, ceea ce atrage atenţia asupra complexităţii resurselor umane şi logistice necesare pentru implementarea, la nivel naţional, în condiţii de maximă securitate şi validitate, a acestor opţiuni. Totuşi, programul de dezvoltare a componentei de evaluare în mediu electronic prevede continuarea, în 2012, a testării computerizate, ca opţiune pentru ţările care doresc acest lucru. În ciclul de testare 2012 este prevăzută testarea în continuare a ipotezei conform căreia evaluarea computerizată este compatibilă cu testarea scrisă, clasică, cu aplicaţie pentru domeniul Matematică. O măsură complementară propusă este crearea cadrului de evaluare a alfabetizării în domeniul tehnologiilor informaţiei şi a comunicării (urmărirea deprinderilor de bază în domeniul ICT, aşa-numita alfabetizare digitală pe care trebuie să le deţină tinerii de 15 ani pentru a putea face faţă provocărilor societăţii cunoaşterii). În continuare, în ciclul de testare 2012 este prevăzută introducerea componentei de testare “adaptativă” în mediul electronic (engl. computer adaptive testing). Pentru acesta, va trebui pilotată mai întâi tehnologia, în fapt, suportul ştiinţific şi tehnologic care va permite elevilor ce deţin o gamă largă de cunoştinţe şi deprinderi din domeniul ICT să reacţioneze şi să răspundă unui set de itemi proiectaţi pentru a măsura aceste deprinderi de bază considerate esenţiale pentru societatea cunoaşterii. Ciclul de evaluare pentru acest nou domeniu va fi încheiat în 2015 cu implementarea integrată a tuturor părţilor componente ale programului PISA, respectiv evaluarea alfabetizării la Citire / Lectură, la matematică, la ştiinţe şi în domeniul ICT. În concluzie, ciclul de evaluare ce se va finaliza în anul 2015 este programat să poată contribui la profilul cunoştinţelor şi deprinderilor de bază ale elevilor de 15 ani, completat cu informaţiile referitoare la indicatorii de tendinţă prezentând modul de evoluţie a rezultatelor de-a lungul timpului, inclusiv din perspectiva domeniului ICT. Până atunci, seturile succesive de date produse prin programul OECD PISA vor putea informa studii şi cercetări naţionale şi internaţionale care le pot valorifica optim. Acestea, la rândul lor, vor informa deciziile de politici specifice naţionale şi europene. Cu privire la performanţele la nivel de sistem din acest ciclu de testare, se pot concluziona următoarele: - Dacă PIB-ul oferă o măsură a posibilităţilor ţării de a investi în educaţie, acesta nu măsoară în mod direct resursele financiare investite de fapt în educaţie. De aceea, PISA compară, de asemenea şi cheltuielile medii per elev de la debutul educaţiei primare şi până la vârsta de 15 ani cu performanţa medie a elevilor în cazul celor trei domenii investigate. Studiul a evidenţiat o relaţie pozitivă între cheltuielile per elev şi performanţa medie a ţării pentru cele trei domenii. Cu cât cheltuielile per elev în cadrul instituţiilor educaţionale cresc, cu atât creşte şi performanţa medie a ţării respective, cheltuielile per elev putând explica până la 54% din variaţia dintre ţări a performanţei medii. - Oricum, cheltuieli modeste per elev nu înseamnă în mod automat o performanţă scăzută a sistemelor educaţionale. Există excepţii de la regula generală a relaţiei dintre cheltuielile per elev şi performanţa medie care sugerează că, deşi investiţiile în instituţiile educaţionale constituie o condiţie prealabilă pentru o ofertă educaţională de calitate, investiţia pur şi simplu nu este suficientă pentru a atinge rezultate de nivel ridicat. Deşi PISA nu oferă


Pag. 132 din 172


explicaţii privind substratul acestei relaţii, datele sugerează că alţi factori pot juca un rol crucial, inclusiv eficienţa cu care sunt utilizate resursele. - În ceea ce priveşte diferenţele fete / băieţi, la nivelul performanţei lor, modelul general evidenţiază faptul că, în medie, în fiecare ţară fetele au atins niveluri de performanţă mai bune decât ale băieţilor la Citire / Lectură. Şi România se încadrează în modelul general. - Relaţia dintre mediul familial şi performanţa elevilor diferă în mod specific de la ţară la ţară, în funcţie de caracteristicile dominante ale sistemului educaţional, neputându-se formula o ecuaţie general valabilă. - Niveluri ridicate ale educaţiei părinţilor, precum şi o mai bună comunicare socială şi culturală între copii şi părinţii lor au fost asociate cu performanţe mai bune ale elevilor la toate cele trei domenii. - Elevii provenind din familii mai bogate sau mai bine plasate economic au înregistrat în general tendinţa de a performa mai bine decât cei provenind din familii mai modeste, dar relaţia cu achiziţiile de ordin cultural “clasic” ale familiei (bibliotecă, opere de artă, audiţii de muzică simfonică etc.) a fost mai puternică şi în cazul elevilor români. - Şcolile care posedă resurse educaţionale mai bune şi în care există un climat disciplinar pozitiv au tins să aibă elevi provenind din medii sociale avantajate. - Utilizarea, de către elevi, a resurselor şcolare a fost mai strâns asociată cu performanţele acestora decât simpla infrastructură fizică a şcolii. - Factorii legaţi de profesori, care s-au dovedit a afecta semnificativ climatul şcolar, (de exemplu, absenteismul), moralul profesorilor şi extinderea autonomiei în cadrul şcolii au tins să fie asociaţi în mod semnificativ statistic cu performanţele bune ale elevilor în contextul şcolii lor. - Rezultatele la PISA sugerează că politica şcolară şi şcoala însăşi pot juca un rol crucial în moderarea impactului dezavantajelor sociale asupra performanţelor elevilor. Gradul şi maniera în care elevii utilizează resursele şcolii şi disponibilitatea profesorilor calificaţi pot avea un impact puternic. Conform opiniei directorilor de şcoală, moralul şi dedicaţia profesorilor, precum şi autonomia şcolii sunt la fel de importante. - Nu există un factor unic care să explice de ce anumite ţări sau anumite şcoli obţin rezultate mai bune decât altele. Performanţa se datorează unei constelaţii de factori, incluzând: resursele şcolii, politica şi practica şcolii, precum şi practicile de la clasă. Sunt necesare însă cercetări şi analize aprofundate pentru a identifica modul de operare a acestor factori, felul în care interacţionează cu mediul socio-educaţional şi influenţează performanţa elevilor. - În ceea ce priveşte sistemul educaţional românesc, raportarea la scalele de proficienţă PISA evidenţiază necesitatea de a investi cu prioritate resurse semnificative în special în recuperarea elevilor aflaţi la nivelurile inferioare ale scalei (respectiv sub 1b, 1b,1a, şi 2 ), reprezentând, pe scala de Citire / Lectură un total de 72% din totalul elevilor de 15 ani. După cum evidenţiază raportul OECD, provocarea de politică educaţională este de a îmbunătăţi performanţele acestor elevi prin îmbunătăţirea nivelului lor de abilităţi privind regăsirea, interpretarea şi reflectarea asupra informaţiilor dintr-o varietate de texte. Acest lucru nu este deloc imposibil, după cum o dovedesc ţări precum Chile, care, pe parcursul a mai puţin de o decadă, au aplicat măsuri sistemice care au redus procentul elevilor aflaţi sub nivelul 2 de la aproape jumătate la sub o treime.


Pag. 133 din 172


- Raportul OECD evidenţiază faptul că reducerea proporţiei elevilor care performează sub Nivelul 2 are şi o importantă dimensiune economică: „Magnitudinea acestei realizări este ilustrată printr-un model care estimează că aducerea tuturor acestor elevi cel puţin la Nivelul 2 ar putea impulsiona rezultatele economice ale ţărilor OECD cu în jur de 200 de trilioane de dolari. În vreme ce asemenea estimări vor fi întotdeauna asociate cu o considerabilă doză de incertitudine, acestea sugerează că acele costuri ale îmbunătăţirii educaţionale reprezintă doar o fracţiune a costurilor ridicate ale performanţei educaţionale scăzute” (OECD, Vol. I, op. cit., p.158). După cum atrage atenţia secretarul general al OECD, Angel Gurria în prefaţa volumului V al publicaţiei OECD privind rezultatele elevilor la PISA 2009, „Calitatea unui sistem educaţional nu poate depăşi calitatea profesorilor şi a directorilor săi de şcoală întrucât învăţarea elevilor este în ultimă instanţă produsul a ceea ce se întâmplă în clasă. Corporaţiile, parteneriatele profesionale şi guvernele naţionale ştiu că trebuie să acorde atenţie modului în care se stabileşte baza de recrutare a celor două categorii de personal; a modului de recrutare; a modului de formare iniţială pe care personalul o primeşte înainte de a intra în sistem; a modului de realizare a mentoratului pentru cei nou intraţi în sistem şi a introducerii acestora în sistem; a tipului de formare continuă oferit; a modului de structurare a compensaţiilor; a modului de recompensare a top performerilor şi a îmbunătăţirii performanţelor celor care se confruntă cu dificultăţi; şi a căilor prin care oferă oportunităţi top performerilor pentru a dobândi un statut social mai bun, dar şi responsabilităţi noi. Multe dintre cele mai performante sisteme educaţionale ale lumii au făcut trecerea de la mediile birocratice de tip <comandă şi control> la sisteme educaţionale în care persoanele aflate în poziţii-cheie au un control mai puternic asupra modului în care sunt utilizate resursele, a modului în care personalul este distribuit, în care este organizată activitatea şi sunt îndeplinite sarcinile de lucru.Aceşti factori de decizie oferă libertate considerabilă directorilor de şcoală şi departamentelor din cadrul şcolilor la determinarea modului de alocare a resurselor, un factor pe care raportul PISA îl evidenţiază a fi strâns legat de performanţa şcolară atunci când este asociat cu sisteme de responsabilizare eficiente.Aceşti factori de decizie oferă şi un mediu în care profesorii conlucrează pentru a contura ceea ce sunt convinşi că înseamnă bunele practici, pentru a conduce cercetări de teren pentru a confirma sau infirma demersurile pe care le adoptă şi apoi îşi evaluează colegii utilizând drept criteriu gradul în care aceştia utilizează în clasele lor practicile dovedite eficiente.” La această trecere în revistă cuprinzătoare a condiţiilor şi a factorilor de influenţă se adaugă faptul că sistemele educaţionale care performează bine în PISA oferă educaţie de calitate în mod constant şi consistent la toate nivelurile sistemului educaţional, diminuând impactul discriminărilor, astfel încât toţi elevii beneficiază de oportunităţi de învăţare excelente.


Pag. 134 din 172


VIII. Organizarea întâlnirii de lucru a managerilor naţionali de proiect PISA 2009 Bucureşti, 7-11 decembrie 2009

Centrul Naţional PISA România a răspuns solicitării consorţiului PISA 2009 de a organiza, la Bucureşti, în perioada 7-11 decembrie 2009, întâlnirea de lucru a managerilor naţionali de proiect din cadrul Programului Internaţional OECD-PISA 2009. România participă la Programul internaţional din domeniul educaţiei dezvoltat de OECD-PISA din anul 2000, fiind administrate până în prezent ciclurile de testare 2000-2001, 2005-2006, 2008-2009, aflându-se în pregătire ciclul de testare 2011-2012. România a fost nominalizată pentru a îndeplini rolul de gazdă pentru întâlnirea de lucru a managerilor naţionali de proiect 2009 cu ocazia întâlnirii de lucru anterioare, în urma unei competiţii strânse cu alte două centre naţionale, desemnate ulterior gazdă pentru întâlnirile managerilor naţionali. La reuniune au participat reprezentanţii celor două consorţii cu responsabilităţi în managementul internaţional al programului OECD-PISA 2009, un reprezentant al secretariatului OECD, manageri de proiect reprezentând 57 de ţări din cele 65 de ţări care au participat la PISA 2009, statisticieni şi cercetători cu expertiză internaţională în domeniul studiilor comparative în educaţie. În total au fost prezenţi 111 participanţi.

Pe agenda întâlnirii de lucru tehnice s-au aflat următoarele probleme: - explorarea opţiunilor de proiectare a rapoartelor naţionale ce urmează lansării rapoartelor internaţionale realizate de către OECD; - prezentarea principalelor capitole ale raportului internaţional al OECD pentru PISA 2009, pregătit pentru lansarea din luna decembrie 2010; - identificarea exemplelor de bune practici şi a strategiilor de diseminare de succes pentru rezultatele ciclului de testare PISA 2006; - analiza posibilităţilor de utilizare a bazelor de date internaţionale pentru iniţierea de analize secundare, aprofundate, multi-nivel, ale factorilor şi ale cauzelor de influenţă a rezultatelor elevilor de 15 ani la studiul PISA; - dezvoltarea studiilor privind tendinţele pe termen mediu în evoluţia performanţelor elevilor de 15 ani, utilizând bazele de date internaţionale din PISA 2000, PISA 2003, PISA 2006 şi PISA 2009; - identificarea elementelor de interes comun în cazul mai multor ţări, pentru iniţierea de rapoarte, proiecte, programe regionale de utilizare a bazelor de date complexe din PISA; - prezentarea orizontului de timp şi a etapelor-cheie pentru pregătirea ciclului de testare PISA 2012 şi a implicaţiilor organizatorice, manageriale şi financiare ale următorului ciclu de testare. Întâlnirea de lucru a managerilor de proiect PISA 2009 a avut scop tehnic, constituind o etapă esenţială în pregătirea, de către fiecare centru naţional, a propriei strategii de diseminare naţională, contextualizată internaţional, a rezultatelor fiecărui ciclu de testare PISA. Centrul Naţional PISA din România a început activităţile de pregătire a acestei întâlniri de lucru în luna februarie 2009, prin nominalizarea unui comitet de organizare cu atribuţii precise în rezolvarea cerinţelor impuse de către consorţiul instituţiilor organizatoare ale PISA


Pag. 135 din 172


2009: pregătirea termenilor de referinţă pentru locaţia întâlnirii şi a serviciilor implicate; pregătirea dosarului de prezentare a ofertelor; facilitarea obţinerii vizelor, pentru participanţi, la cerere; asigurarea comunicării şi a feedback-ului privind organizarea întâlnirii de lucru în perioada martie-decembrie 2009; pregătirea şi actualizarea continuă a website-ului conferinţei. Activităţile tehnice impuse de această întâlnire de proiect s-au aflat în responsabilitatea consorţiului PISA 2009.


Pag. 136 din 172



Pag. 137 din 172


.


Pag. 138 din 172


În cadrul acestei întâlniri de lucru Centrul naţional din România a avut responsabilitatea organizării unor activităţi esenţiale pentru succesul întâlnirii organizate la Bucureşti: - pregătirea ecusoanelor individuale şi a mapelor conferinţei, conţinând materiale de prezentare şi materiale promoţionale privind România, CN PISA, diferite obiective turistice, activităţile de sponsorizare etc; - asigurarea activităţilor de secretariat pe tot parcursul întâlnirii de lucru; - oferirea unui cocktail în debutul conferinţei, la Hotel Novotel, Bucureşti; - oferirea unui concert la Ateneul Român, pentru toţi participanţii; - oferirea unei cine tradiţionale româneşti, precedate de un spectacol susţinut de ansamblul elevilor de la Palatul Copiilor, din Bucureşti; - oferirea unei vizite la Muzeul Naţional de Artă al României, pentru participanţii interesaţi; - oferirea unei vizite a Palatului Parlamentului, urmată de turul Bucureştiului şi o vizită a Muzeului Ţăranului Român; - vizitarea Centrului Naţional PISA, găzduit de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în învăţământul Preuniversitar la data respectivă): - vizitarea unor obiective turistice de pe Valea Prahovei.

În paralel cu derularea activităţilor tehnice şi a celor organizate de Centrul Naţional PISA România, la solicitarea Autorităţii Educaţionale a oraşului Shanghai, China, Centrul Naţional PISA a asigurat un program de vizite a două şcoli, dintre care una participantă la evaluarea PISA 2009, precum şi o vizită la inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. Aceste vizite au fost solicitate de către delegaţia chineză cu scopul de a realiza contacte benefice pentru viitoarele colaborări profesionale din domeniul educaţiei între cele două ţări. Toate activităţile oferite de către Centrul Naţional PISA au fost realizate exclusiv prin acţiuni de sponsorizare. Aceste acţiuni au constituit obiectul unei campanii pe care comitetul de


Pag. 139 din 172


organizare au realizat-o cu succes în perioada pregătitoare a întâlnirii de lucru. În activităţile derulate pe parcursul săptămânii 07-11 decembrie 2009 au fost implicaţi următorii sponsori:

- Unirea Shopping Center, Bucureşti - G4S - Siveco S.A.

De asemenea, în mapele realizate de organizatori Grupul editorial SIGMA a furnizat o serie de materiale specifice evaluărilor organizate sub egida acestei societăţi comerciale. Organizarea întâlnirii de lucru în România a fost considerată un succes de către toţi participanţii, din feedback-ul acestora fiind evidente răspunsul pozitiv şi aprecierea eforturilor întreprinse.


Pag. 140 din 172


IX. Referinţe:

1. Website-ul oficial: www. pisa.oecd.org

2. OECD. (2009). PISA 2009 Assessment Framework. Key Competencies in reading, Mathematics and Science. Paris: Publicaţie OECD, 292 p. Download de pe www.pisa.oecd.org. 3. OECD. (2009). Take the Test. Sample Questions from OECD’s PISA Assessments. Paris: Publicaţie OECD. 4. OECD. (2010). PISA 2009 Results. What Students Know and Can Do: Student Performance in Reading, Mathematics and Science (Volume I). Paris: Publicaţie OECD. 5. OECD. (2010). PISA 2009, Overcoming Social Background: Equity in Learning Opportunities and Outcomes (Volume II). Paris: Publicaţie OECD. 6. OECD. (2010). PISA 2009 Results, Learning to Learn: Student Engagement, Strategies and Practices. (Volume III). Paris: Publicaţie OECD. 7. OECD. (2010). PISA 2009 Results, What Makes a School Successful? Resources, Policies and Practices. (Volume IV). Paris: Publicaţie OECD. 8. OECD. (2010). PISA 2009 Results, Learning Trends: Changes in Student Performance Since 2000. (Volume V). Paris: Publicaţie OECD. 9. OECD. (2010). PISA 2009 at a Glance. Paris: Publicaţie OECD. http://dx.doi.org/10.1787/9789264095298-en


http://dx.doi.org/10.1787/9789264095298-en


Pag. 141 din 172


X. ANEXE

1. ŞCOLILE EŞANTIONATE DE CĂTRE CONSORŢIUL OECD PISA. Comparaţie 2006-2009

A) Structura eşantionului în ciclul de testare PISA 2006 Repartiţia şcolilor participante şi distribuţia elevilor respondenţi din punctul de vedere al mediului socio-educaţional

Unităţi Elevi

Rural Urban Total Rural Urban Total Şcoală cu clasele I-VIII 13 16 29 66 215 281

Liceu 5 89 94 153 3093 3246 Şcoală de Arte şi

Meserii 11 43 54 239 1426 1665 Total 29 148 177 458 4734 5192

B) Structura eşantionului în ciclul de testare PISA 2009

Repartiţia şcolilor participante şi distribuţia elevilor respondenţi din punctul de vedere al mediului socio-educaţional

Unităţi Elevi

Rural Urban Total Rural Urban Total Şcoală cu clasele I-VIII 6 8 14 35 110 145

Liceu 6 101 107 171 3358 3529Şcoală de Arte şi Meserii 10 28 38 217 885 1102

Total 22 137 159 423 4353 4776

Prog

ram

ul in

tern

aţio

nal O

EC

D p

entr

u ev

alua

rea

elev

ilor

Pag.

142

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

2) L

ISTA

ŞC

OLI

LOR

PA

RTI

CIP

AN

TE L

A T

ESTA

REA

PIS

A 2

009

– EŞ

AN

TIO

NA

TE D

E CĂ

TRE

CO

NSO

RŢI

UL

PISA

Nr cr

t ST

ID

STRT

ST

ID

SCH

JUD

Num

ele

şco

lii

Adr

esa

Med

iu

soci

o-ed

ucaţ

iona

l

1 02

01

2 AB

C

OLE

GIU

L TE

HN

IC A

IUD

O

raşu

l Aiu

d, s

tr. Io

n C

rean

gă n

r. 14

U

rban

2 03

03

1 AB

C

OLE

GIU

L N

ATIO

NAL

"AVR

AM IA

NC

U" C

IMPE

NI

Oraşu

l Câm

peni

, str.

Oitu

z nr

. 3

Urb

an

3 03

03

5 AB

C

OLE

GIU

L N

ATIO

NAL

"IN

OC

HEN

TIE

MIC

U C

LAIN

" BLA

J O

raşu

l Bla

j, st

r. Si

mio

n Bă

rnuţ

iu n

r.2

Urb

an

4 03

07

3 AB

G

RU

P SC

OLA

R "D

R. L

AZAR

CH

IRIL

A" B

AIA

DE

ARIE

S Lo

calia

tea

Baia

de

Arie

s, s

tr. 2

2 D

ecem

brie

nr.4

1 U

rban

5 01

00

2 AG

ŞC

OAL

A C

U C

LASE

LE I-

VIII

"LIV

IU R

EBR

EAN

U" M

IOVE

NI

Stra

da E

roilo

r, nu

măr

3, C

orpu

l: A

U

rban

6 03

06

0 AG

C

OLE

GIU

L TE

HN

IC C

AMPU

LUN

G

Mun

icip

iul C

âmpu

lung

Mus

cel,

str.B

raso

vulu

i nr.1

U

rban

7 03

08

9 AG

C

OLE

GIU

L N

ATIO

NAL

LIC

EAL

"ALE

XAN

DR

U O

DO

BESC

U"

PITE

STI

Stra

da: P

esca

rilor

, Nr:

20,P

itest

i U

rban

8

03

046

AR

GR

UPU

L SC

OLA

R "M

IHAI

VIT

EAZU

L" IN

EU

Oraşu

l Ine

u, C

alea

Tra

ian

nr. 7

U

rban

9

03

055

AR

LIC

EUL

TEO

RET

IC "V

ASIL

E G

OLD

IS" A

RAD

M

unic

ipiu

l Ara

d, C

alea

Vic

torie

i nr.

1-3

Urb

an

10

03

058

AR

LIC

EUL

PED

AGO

GIC

"DIM

ITR

IE T

ICH

IND

EAL"

AR

AD

Mun

icip

iul A

rad,

B-d

ul G

en. D

raga

lina

nr. 7

Urb

an

11

03

085

AR

LIC

EUL

PAR

TIC

ULA

R N

R. 1

St

r.Fel

eacu

lui n

r.1 A

rad

Urb

an

12

03

086

AR

GR

. SC

DE

TRAN

SPO

RTU

RI A

UTO

"HEN

RI C

OAN

DA"

AR

AD

Mun

icip

iul A

rad,

str,

Mărăs

esti

nr. 3

4 U

rban

13

01

00

1 B

CO

LEG

IUL

ECO

NO

MIC

"VIR

GIL

MAD

GEA

RU

" B-

dul D

acia

, Nr.

34, B

ucur

eşti

U

rban

14

02

01

7 B

CO

LEG

IUL

TEH

NIC

"MED

IA"

Str.

Jiul

ui n

r. 16

3, s

ecto

r 1,

Urb

an

15

02

020

B SC

OAL

A D

E AR

TE S

I MES

ERII

NR

. 3

Str.

Popa

Lazăr

nr.6

-8, s

ecto

r 2

Urb

an

16

03

001

B LI

CEU

L TE

OR

ETIC

"GR

IGO

RE

MO

ISIL

" St

r. Ti

mis

oara

nr.

33, s

ecto

r 6

Urb

an

mailto:[email protected]










Prog

ram

ul in

tern

aţio

nal O

EC

D p

entr

u ev

alua

rea

elev

ilor

Pag.

143

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

Nr cr

t ST

ID

STRT

ST

ID

SCH

JUD

Num

ele

şco

lii

Adr

esa

Med

iu

soci

o-ed

ucaţ

iona

l

17

03

008

B SC

OAL

A SU

PER

IOAR

A C

OM

ERC

IALA

NIC

OLA

E KR

ETZU

LESC

U

Str.

Hris

to B

otev

nr.

17

Urb

an

18

03

016

B C

OLE

GIU

L EC

ON

OM

IC V

IILO

R

Sos.

Viilo

r nr.

38, s

ecto

r 5

Urb

an

19

03

017

B LI

CEU

L D

E M

ETR

OLO

GIE

TR

AIAN

VU

IA

Sos.

Vita

n Bâ

rzes

ti nr

. 11,

sec

tor 4

U

rban

20

03

01

9 B

CO

LEG

IUL

NAT

ION

AL M

ATEI

BAS

ARAB

St

r. M

atei

Bas

arab

nr.

32, s

ecto

r 3

Urb

an

21

03

029

B LI

CEU

L TE

OR

ETIC

„BEN

JAM

IN F

RAN

KLIN

” St

r. Pi

ctor

Gh.

Tătărăs

cu n

r. 1,

sec

tor 3

U

rban

22

03

04

0 B

CO

LEG

IUL

TEH

NIC

"ED

MO

ND

NIC

OLA

U"

Str.

Dim

itrie

Pom

pei n

r. 3-

5, s

ecto

r 2

Urb

an

23

03

043

B LI

CEU

L TE

OR

ETIC

"EU

GEN

LO

VIN

ESC

U"

Str.

Vale

a lu

i Mih

ai n

r. 6,

sec

tor 6

U

rban

24

03

06

3 B

CO

LEG

IUL

TEH

NIC

"D.M

OTO

C"

Str.

Spăt

aru

Pred

a nr

. 16,

sec

tor 5

U

rban

25

03

06

9 B

GR

ŞC

OLA

R IN

DU

STR

IAL

TRAN

SPO

RTU

RI C

ĂI F

ERAT

E St

r. Fe

rovi

arilo

r nr.

37, s

ecto

r 1

Urb

an

26

03

080

B G

RU

P SC

OLA

R D

E C

-TII

MO

NTA

J M

IHAI

BR

AVU

So

s. M

ihai

Bra

vu n

r. 42

8, s

ecto

r 3

Urb

an

27

02

027

BC

SCO

ALA

DE

ARTE

SI M

ESER

II O

ITU

Z C

omun

a O

ituz,

U

rban

28

03

00

2 BC

C

OLE

GIU

L EC

ON

OM

IC "I

ON

GH

ICA"

BAC

AU

Mun

icip

iul B

acău

, str.

9 M

ai n

r. 10

4 U

rban

29

03

00

4 BC

C

OLE

GIU

L "H

ENR

I CO

AND

A" B

ACAU

M

unic

ipiu

l Bacău

, str.

Con

doril

or n

r. 8

Urb

an

30

03

030

BC

LIC

EUL

TEO

RET

IC "S

.HAR

ET" M

OIN

ESTI

O

raşu

l Moi

nest

i, st

r. V.

Ale

csan

dri n

r. 10

U

rban

31

03

03

8 BC

C

OLE

GIU

L N

ATIO

NAL

"GR

.MO

ISIL

" ON

ESTI

M

unic

ipiu

l One

sti,

str.

Tine

retu

lui n

r. 14

U

rban

32

01

045

BH

SC.C

U C

LS.I-

VIII

CAR

ASAU

Lo

calit

. Coc

iuba

Mar

e, S

tr. P

rinci

pala

, Nr.

49

Rur

al

33

03

059

BH

LIC

TEO

RET

IC "O

.GH

IBU

" OR

ADEA

M

un. O

rade

a, s

tr. A

leea

Ape

lor C

alde

nr.

3 U

rban

34

03

092

BH

LIC

EUL

TEO

LOG

IC O

RTO

DO

X "E

PISC

OP

RO

MAN

C

IOR

OG

ARIU

"OR

ADEA

M

unic

ipiu

l Ora

dea,

str.

Jea

n C

alvi

n nr

. 3

Urb

an

35

03

101

BH

CO

LEG

IUL

TEH

NIC

VAD

U C

RIS

ULU

I C

omun

a Va

du C

risul

ui, s

tr. P

rinci

pală

nr

.102

R

ural

36

03

10

5 BH

C

OLE

GIU

L N

ATIO

NAL

"M.E

MIN

ESC

U" O

RAD

EA

Mun

. Ora

dea,

str.

Rom

an C

ioro

gariu

nr.

18

Urb

an

37

03

024

BN

CO

LEG

IUL

NAT

ION

AL "A

ND

REI

MU

RES

ANU

" BIS

TRIT

A M

un. B

istriţa

, B-d

ul R

epub

licii

nr.2

6 U

rban

38

03

03

4 BN

LI

CEU

L C

U P

RO

GR

AM S

POR

TIV

BIST

RIT

A M

unic

ipiu

l Bis

triţa

, Cal

ea M

oldo

vei n

r. 18

U

rban

39

03

07

8 BN

G

RU

P SC

OLA

R F

OR

ESTI

ER B

ISTR

ITA

Mun

icip

iul B

istriţa

, str.

Zef

irulu

i nr.

1

Urb

an

Prog

ram

ul in

tern

aţio

nal O

EC

D p

entr

u ev

alua

rea

elev

ilor

Pag.

144

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

Nr cr

t ST

ID

STRT

ST

ID

SCH

JUD

Num

ele

şco

lii

Adr

esa

Med

iu

soci

o-ed

ucaţ

iona

l 40

01

00

6 BR

SC

OAL

A C

U C

LASE

LE I-

VIII

"SF.

AND

REI

" BR

AILA

St

r.Dud

ului

Nr.

2 Br

aila

U

rban

41

02

00

6 BR

C

OLE

GIU

L EC

ON

OM

IC "I

ON

GH

ICA"

BR

AILA

M

un. B

raila

, str.

Dim

itrie

Bol

intin

eanu

nr.1

6U

rban

42

03

04

2 BR

C

OLE

GIU

L N

ATIO

NAL

"GH

.M. M

UR

GO

CI"

BRAI

LA

Mun

icip

iul B

răila

, B-d

ul In

depe

nden

tei n

r. 4

Urb

an

43

03

072

BR

GR

UPU

L SC

OLA

R S

ANIT

AR "A

NA

ASLA

N" B

RAI

LA

Mun

icip

iul B

răila

, Bdu

l Al.

I. C

uza

nr. 7

1 U

rban

44

02

036

BT

SCO

ALA

DE

ARTE

SI M

ESER

II "S

FAN

TUL

AND

REI

" SM

IRD

AN

Smar

dan

com

una

Suha

rau

Rur

al

45

02

037

BT

GR

UPU

L SC

OLA

R "S

TEFA

N C

EL M

ARE

SI S

FAN

T"

VOR

ON

A C

omun

a Vo

rona

R

ural

46

03

057

BT

GR

UPU

L SC

OLA

R IN

DU

STR

IAL

"ELI

E R

ADU

" BO

TOSA

NI

Mun

icip

iul B

otos

ani,

str.

Dra

gos

Vodă

nr

.60

Urb

an

47

03

082

BT

GR

UPU

L SC

OLA

R "N

ICO

LAE

BALC

ESC

U" F

LAM

INZI

O

raşu

l Flă

mân

zi

Urb

an

48

03

011

BZ

CO

LEG

IUL

TEH

NIC

MU

NIC

IPIU

L BU

ZAU

M

unic

ipiu

l Buzău

, str.

Ale

ea In

dust

riei n

r. 5

Urb

an

49

03

076

BZ

GR

. SC

OLA

R T

EHN

OLO

GIC

"DIM

ITR

IE F

ILIP

ESC

U" B

UZA

U

Mun

icip

iul B

uzău

, str.

D.F

ilipes

cu n

r. 6,

U

rban

50

02

024

CJ

SCO

ALA

DE

ARTE

SI M

ESER

II PO

IAN

A TU

RD

A Lo

calit

Poi

ana

Turd

a Tu

rda,

Str.

Câm

piei

, N

r51

U

rban

51

03

068

CJ

CO

LEG

IUL

TEH

NIC

"VIC

TOR

UN

GU

REA

N" C

AMPI

A TU

RZI

I O

raşu

l Câm

pia

Turz

ii, s

tr. L

amin

oris

tilor

nr.

115

Urb

an

52

03

102

CJ

LIC

EUL

TEO

RET

IC "J

OSI

KA M

IKLO

S" T

UR

DA

Mun

icip

iul T

urda

, str.

B.P.

Has

deu

nr.3

U

rban

53

01

04

6 C

L SC

OAL

A C

LASE

LE I-

VIII

NR

.1 M

OD

ELU

Lo

calit

atea

Mod

elu,

Str.

Plo

pilo

r, N

r. 19

R

ural

54

02

00

8 C

L G

RU

P SC

OLA

R "A

LEXA

ND

RU

OD

OBE

SCU

" LEH

LIU

GAR

A O

raşu

l Leh

liu G

ară,

str.

Viit

orul

ui n

r. 9,

tel

Urb

an

55

03

006

CL

GR

UP

SCO

LAR

"NIC

OLA

E BA

LCES

CU

" OLT

ENIT

A O

raşu

l Olte

niţa

, str.

Por

tulu

i nr.

3 U

rban

56

03

03

7 C

L LI

CEU

L "N

EAG

OE

BASA

RAB

" OLT

ENIT

A O

raşu

l Olte

niţa

, str.

Tin

eret

ului

nr.

151

Urb

an

57

03

071

CS

GR

. SC

OLA

R IN

DU

STR

IAL

"ALE

XAN

DR

U P

OPP

" RES

ITA

Mun

icip

iul R

eşiţa

, Piaţa

Tra

ian

Vuia

nr.

6 U

rban

58

03

07

4 C

S G

RU

PUL

SCO

LAR

IND

UST

RIA

L BO

CSA

O

raşu

l Boc

sa, s

tr. T

iner

etul

ui n

r. 1

Urb

an

59

03

052

CT

LIC

EUL

TEO

RET

IC 'G

.CAL

INES

CU

' CO

NST

ANTA

M

un.C

onst

anţa

, str.

Cpt

. Dob

rilă

Euge

niu

nr. 6

U

rban

60

03

06

5 C

T G

RU

P SC

OLA

R 'IO

N B

ANES

CU

' MAN

GAL

IA

Oraşu

l Man

galia

, str.

Neg

ru V

odă

nr. 1

1 U

rban

Prog

ram

ul in

tern

aţio

nal O

EC

D p

entr

u ev

alua

rea

elev

ilor

Pag.

145

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

Nr cr

t ST

ID

STRT

ST

ID

SCH

JUD

Num

ele

şco

lii

Adr

esa

Med

iu

soci

o-ed

ucaţ

iona

l 61

03

08

3 C

T G

RU

P SC

OLA

R 'D

. LEO

NID

A' C

ON

STAN

TA

Mun

icip

iul C

onst

anţa

, Ale

ea P

elic

an n

r. 8

Urb

an

62

03

094

CT

SEM

INAR

TEO

LOG

IC L

ICEA

L O

RTO

DO

X C

ON

STAN

TA

Mun

Con

stan

ta, s

tr. N

. Titu

lesc

u, n

r. 17

U

rban

63

03

106

CV

LIC

EUL

TEO

RET

IC "S

ZEKE

LY M

IKO

" SF.

GH

EOR

GH

E M

un. S

f. G

heor

ghe,

str.

Gró

f Mik

ó Im

re n

r. 1

Urb

an

64

01

041

DB

SCO

ALA

CLA

SELE

I-VI

II TA

RTA

SEST

I Lo

calit

atea

Tar

tase

sti

Rur

al

65

03

012

DB

CO

LEG

IUL

NAT

ION

AL 'IE

NAC

HIT

A VA

CAR

ESC

U'

TAR

GO

VIST

E M

un. T

ârgo

vist

e st

r. C

alea

Dom

neas

că n

r. 23

5 U

rban

66

03

032

DB

CO

LEG

IUL

ECO

NO

MIC

'ION

GH

ICA'

TAR

GO

VIST

E M

un. T

ârgo

vist

e, s

tr. C

alea

Dom

neas

că

nr.2

61

Urb

an

67

03

036

DB

GR

SC

OLA

R 'C

ON

STAN

TIN

BR

INC

OVE

ANU

' TAR

GO

VIST

E M

un. T

ârgo

vist

e, B

-dul

Uni

rii n

r. 20

U

rban

68

03

081

DB

GR

UPU

L SC

OLA

R D

E C

ON

STR

UC

TII '

NIC

OLA

E M

IHAE

SCU

' T

ARG

OVI

STE

Mun

. Târ

govi

ste,

str.

Gra

l Ioa

n Em

anoi

l Fl

ores

cu n

r. 20

U

rban

69

03

09

9 D

B G

RU

PUL

SCO

LAR

' UD

REA

BAL

EAN

U ' B

ALEN

I

Loca

lit. B

alen

i-Rom

ani

Rur

al

70

01

004

DJ

SCO

ALA

CU

CLA

SELE

I - V

III N

R 1

DAB

ULE

NI

Loca

lit. D

abul

eni

Urb

an

71

02

009

DJ

GR

UPU

L SC

OLA

R "S

TEFA

N M

ILC

U" C

ALAF

AT

Oraşu

l Cal

afat

, str.

Inde

pend

enţe

i nr.

2 U

rban

72

02

03

4 D

J SC

OAL

A D

E AR

TE S

I MES

ERII

ARG

ETO

AIA

Salc

ia C

omun

a Ar

geto

aia

R

ural

73

03

02

7 D

J G

RU

PUL

SCO

LAR

"TR

AIAN

DEM

ETR

ESC

U" C

RAI

OVA

C

raio

va, s

tr. T

ehni

cii n

r. 2

Urb

an

74

03

047

DJ

GR

UPU

L SC

OLA

R IN

DU

STR

IAL

ENER

GET

IC C

RAI

OVA

M

un. C

raio

va, s

tr. I.

P. P

avlo

v nr

. 93

Urb

an

75

03

064

DJ

LIC

EUL

"MIH

AI V

ITEA

ZUL"

BAI

LEST

I O

raşu

l Băi

lest

i, st

r. Mărăs

esti

nr. 1

2 U

rban

76

03

07

5 D

J G

R. S

C. I

ND

. CO

NST

RU

CTI

I DE

MAS

INI N

R 2

CR

AIO

VA

Mun

. Cra

iova

, str.

Cris

ului

nr.

9 U

rban

77

02

00

7 G

J G

R. S

C. D

E TR

ANSP

OR

TUR

I AU

TO "T

RAI

AN V

UIA

" TG

-JIU

M

un. T

g. M

ures

, str.

Gh.

Doj

a nr

. 102

U

rban

78

03

01

3 G

J C

OLE

GIU

L N

ATIO

NAL

"SPI

RU

HAR

ET" T

G-J

IU

Mun

.Tg.

Jiu

, str.

1 D

ecem

brie

191

8 nr

.106

U

rban

79

03

039

GJ

GR

UP

SCO

LAR

EN

ERG

ETIC

NR

.1 “E

C.T

EOD

OR

OIU

” TG

-JI

U

Mun

Tg.

Jiu

, str.

1 D

ecem

brie

191

8 nr

. 29

bis

Urb

an

80

03

066

GJ

GR

UP

SCO

LAR

IND

UST

RIA

L M

INIE

R R

OVI

NAR

I O

raşu

l Rov

inar

i U

rban

81

02

02

6 G

L G

RU

PUL

SCO

LAR

MET

ALU

RG

IC G

ALAT

I M

un. G

alaţ

i, st

r. 1

Dec

embr

ie 1

918,

U

rban

Prog

ram

ul in

tern

aţio

nal O

EC

D p

entr

u ev

alua

rea

elev

ilor

Pag.

146

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

Nr cr

t ST

ID

STRT

ST

ID

SCH

JUD

Num

ele

şco

lii

Adr

esa

Med

iu

soci

o-ed

ucaţ

iona

l 82

03

00

9 G

R

.LIC

EUL

TEO

RET

IC "T

UD

OR

VIA

NU

" GIU

RG

IU

Mun

. Giu

rgiu

, str.

T. V

ianu

nr.

38

Urb

an

83

01

003

HD

SC

OAL

A G

ENER

ALA

CLS

I - V

III N

R 9

HU

NED

OAR

A M

un H

uned

oara

, Str

Tran

dafir

ilor,

Nr.

10

Urb

an

84

02

019

HD

G

R. S

C. D

E TE

LEC

OM

UN

IC. S

I LU

CR

. PU

BLIC

E H

UN

EDO

ARA

Mun

Hun

edoa

ra, s

tr.Al

eea

Turnăt

orul

ui n

r. 1

Urb

an

85

03

049

HD

LI

CEU

L TE

OR

ETIC

LU

PEN

I O

raşu

l Lup

eni,

str.

Viito

rulu

i nr.

20

Urb

an

86

03

051

HD

C

OLE

GIU

L N

ATIO

NAL

'AU

REL

VLA

ICU

' OR

ASTI

E O

raşu

l Oră

stie

, str.

Gh.

Lazăr

nr.

8 U

rban

87

03

05

6 H

D

LIC

EUL

TEO

RET

IC 'T

RAI

AN' D

EVA

Mun

Dev

a, s

tr. T

. Mai

ores

cu n

r. 30

U

rban

88

03

09

8 H

R

GR

UPU

L S

CO

LAR

"MIR

ON

CR

ISTE

A" S

UBC

ETAT

E Lo

calit

. Sub

ceta

te,S

tr. P

rinci

pală

nr.

232

Rur

al

89

03

104

HR

LI

CEU

L TE

OR

ETIC

"OR

BAN

BAL

AZS"

CR

ISTU

RU

SE

CU

IESC

O

ras

Cris

turu

Sec

uies

c, s

tr. O

rban

Bal

asz

nr. 1

U

rban

90

03

07

9 IF

LI

C T

EOR

ETIC

CU

CLS

I-XI

I "H

OR

IA H

ULU

BEI"

MAG

UR

ELE

Com

una

Măg

urel

e, s

tr.Fi

zici

enilo

r nr.4

2 U

rban

91

03

096

IF

LIC

TEO

RET

IC C

U C

LS I-

XII "

ALEX

AND

RU

RO

SETT

I" VI

DR

A Lo

calit

. Vid

ra, s

tr. Găr

ii nr

980

R

ural

92

02

01

0 IL

G

RU

P SC

OLA

R 'A

L.IO

AN C

UZA

' SLO

BOZI

A M

unic

ipiu

l Slo

bozi

a, s

tr. L

acul

ui n

r. 10

U

rban

93

02

02

8 IL

SC

. DE

ARTE

SI M

ESER

II 'A

RET

A TE

OD

OR

ESC

U' G

RIV

ITA

Loca

lit. G

riviţa

R

ural

94

02

02

9 IS

C

OL

TEH

NIC

DE

ELEC

TRO

NIC

A SI

TEL

ECO

MU

NIC

ATII

IASI

M

un. I

asi,

str.

M. S

turd

za n

r. 43

U

rban

95

02

03

2 IS

SC

OAL

A D

E AR

TE S

I MES

ERII

"C.V

. NEC

HIT

A" F

OC

UR

I C

omun

a Fo

curi

Rur

al

96

02

035

IS

GR

UP

SCO

LAR

"PET

RE

P.C

ARP"

TIB

ANES

TI

Loca

lit. T

iban

esti

Rur

al

97

03

033

IS

LIC

EUL

TEO

RET

IC "S

TEFA

N C

EL M

ARE"

HAR

LAU

O

raşu

l Hâr

lău,

str.

Spi

talu

lui n

r. 5

Urb

an

98

03

050

IS

LIC

EUL

TEO

RET

IC "D

IMIT

RIE

CAN

TEM

IR" I

ASI

Mun

. Ias

i, st

r. D

eceb

al n

r. 13

U

rban

99

03

05

4 IS

G

RU

PUL

SCO

LAR

"VIR

GIL

MAD

GEA

RU

" IAS

I M

un Ia

si, s

tr. M

ax W

exlle

r nr.

9 U

rban

10

0 03

06

7 IS

LI

CEU

L C

U P

RO

GR

AM S

POR

TIV

IASI

m

unic

ipiu

l Ias

i, Al

eea

Grig

ore

Ghi

ca n

r. 28

, U

rban

101

02

001

MH

G

RU

PUL

SCO

LAR

IND

UST

RIA

L AU

TO

mun

icip

iul D

robe

ta T

urnu

-Sev

erin

, Bd.

C

arol

I,nr

. 49,

tel.

319.

403.

U

rban

10

2 02

00

2 M

H

GR

UPU

L SC

OLA

R "M

ATEI

BAS

ARAB

", ST

REH

AIA

Oraşu

l Stre

haia

, str.

Rep

ublic

ii nr

.235

U

rban

103

03

003

MH

C

OL.

TEH

NIC

"DO

MN

UL

TUD

OR

" Dro

beta

Tur

nu-

Seve

rin

Dro

beta

Tur

nu-S

ever

in s

tr. I.

C. B

rătia

nu

nr. 7

U

rban

Prog

ram

ul in

tern

aţio

nal O

EC

D p

entr

u ev

alua

rea

elev

ilor

Pag.

147

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

Nr cr

t ST

ID

STRT

ST

ID

SCH

JUD

Num

ele

şco

lii

Adr

esa

Med

iu

soci

o-ed

ucaţ

iona

l

104

03

018

MH

C

OL.

NAT

. "G

HEO

RG

HE

TITE

ICA"

Dro

beta

Tur

nu-

Seve

rin

Dro

beta

Tur

nu-S

ever

in, s

tr. C

risan

nr.

50

Urb

an

105

03

023

MH

C

OLE

GIU

L EC

ON

OM

IC "T

HEO

DO

R C

OST

ESC

U"

Dro

beta

Tr.S

ever

in, s

tr. M

ares

al Io

n An

tone

scu

nr. 4

7 U

rban

10

6 02

01

8 M

M

GR

SC

. IN

D. D

E TR

ANSP

OR

TUR

I AU

TO B

AIA

SPR

IE

Ora

s Ba

ia S

prie

, str.

Min

erilo

r nr.

1A

Urb

an

107

02

033

MM

G

RU

PUL

SCO

LAR

"OC

TAVI

AN G

OG

A" R

OZA

VLEA

Lo

calit

. Roz

avle

a nr

. 312

R

ural

108

03

041

MM

LI

CEU

L TE

OR

ETIC

"PET

RU

RAR

ES" T

ARG

U L

APU

S O

raşu

l Tg.

Lăp

us, s

tr. M

ihai

Em

ines

cu ,n

r. 5

Urb

an

109

03

044

MM

LI

CEU

L "R

EGEL

E FE

RD

INAN

D" S

IGH

ETU

MAR

MAT

IEI

Mun

Sig

hetu

l Mar

maţ

iei,

str.

22 D

ec. 1

989

nr.

5 U

rban

11

0 01

04

4 M

S SC

OAL

A G

ENER

ALA

CLA

SELE

I - V

III N

AZN

A Lo

calit

. San

crai

u de

Mur

es

Rur

al

111

02

016

MS

SCO

ALA

DE

ARTE

SI M

ESER

II "C

ON

STAN

TIN

BR

ANC

USI

" TI

RN

AVEN

I M

un. T

ârnă

veni

, str.

Tra

ndaf

irilo

r nr.

10

Urb

an

112

02

022

MS

GR

UP

SCO

LAR

"TR

AIAN

VU

IA" T

G M

UR

ES

Mun

. Tg.

Mur

es, s

tr. G

h. D

oja

nr. 1

02

Urb

an

113

02

038

MS

GR

UP

SCO

LAR

"ELE

CTR

OM

UR

ES" T

G M

UR

ES

Mun

. Tg.

Mur

es, s

tr. L

ivez

eni,

nr 5

U

rban

11

4 03

07

0 M

S G

RU

P SC

OLA

R IE

RN

UT

Loca

lit. I

ernu

t str.

Mih

ai E

min

escu

nr.

9 U

rban

11

5 03

08

7 M

S G

RU

PUL

SCO

LAR

"IO

N V

LASI

U" T

G M

UR

ES

Mun

. Tg.

Mur

es, s

tr. G

h. M

arin

escu

nr.

62

Urb

an

116

03

088

MS

GR

UP

SCO

LAR

SAR

MAS

U

Loca

lit. S

arm

asu

str.

Rep

ublic

ii, n

r. 89

U

rban

11

7 03

10

7 M

S LI

CEU

L TE

OR

ETIC

"BO

LYAI

FAR

KAS"

TG

MU

RES

M

un. T

g. M

ures

, str.

Bol

yai n

r. 3

Urb

an

118

03

095

NT

LIC

EUL

CO

MER

CIA

L "S

PIR

U H

ARET

" PIA

TRA

NEA

MT

Mun

. Pia

tra N

eamţ,

str.

P. R

areş

nr 2

6 U

rban

11

9 02

00

4 O

T C

OLE

GIU

L EC

ON

OM

IC "P

.S.A

UR

ELIA

N" S

LATI

NA

Mun

Sla

tina,

str.

Prim

aver

ii nr

. 5

Urb

an

120

03

026

OT

LIC

EUL

TEO

RET

IC "M

IHAI

VIT

EAZU

L" C

ARAC

AL

Oraşu

l Car

acal

, str.

Ple

vnei

nr.

15

Urb

an

121

01

007

PH

SCO

ALA

CU

CLA

SELE

I-VI

II N

R. 8

CAM

PIN

A O

ras

Câm

pina

, str.

Car

ol I

nr. 1

04

Urb

an

122

02

003

PH

GR

UPU

L SC

OLA

R IN

DU

STR

IAL

DE

PETR

OL

CAM

PIN

A O

ras

Câm

pina

, str.

Griv

itei n

r. 91

U

rban

12

3 02

01

5 PH

G

RU

PUL

SCO

LAR

IND

UST

RIA

L EN

ERG

ETIC

CAM

PIN

A O

ras

Câm

pina

, str.

Griv

iţei n

r. 1

Urb

an

124

02

030

PH

SCO

ALA

DE

ARTE

SI M

ESER

II IO

RD

ACH

EAN

U

Loca

lit. I

ordă

chea

nu

Rur

al

125

03

022

PH

LIC

EUL

TEO

RET

IC "N

ICH

ITA

STAN

ESC

U" P

LOIE

STI

Mun

icip

iul P

loie

sti,

str.

Nal

bei n

r. 3

Urb

an

Prog

ram

ul in

tern

aţio

nal O

EC

D p

entr

u ev

alua

rea

elev

ilor

Pag.

148

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

Nr cr

t ST

ID

STRT

ST

ID

SCH

JUD

Num

ele

şco

lii

Adr

esa

Med

iu

soci

o-ed

ucaţ

iona

l 12

6 03

04

5 PH

LI

CEU

L PE

DAG

OG

IC "J

EAN

MO

NN

ET" P

LOIE

STI

Mun

. Plo

ieşt

i, st

r Nic

olae

Iorg

a nr

7

Urb

an

127

03

061

PH

GR

UPU

L SC

OLA

R F

OR

ESTI

ER C

AMPI

NA

Ora

s C

âmpi

na, s

tr. 2

3 Au

gust

nr.

31

Urb

an

128

03

097

PH

GR

UPU

L SC

OLA

R A

GR

OM

ON

TAN

"TES

ILA"

VAL

EA

DO

FTAN

EI

Com

una

Vale

a D

ofta

nei

Rur

al

129

03

100

PH

GR

UPU

L SC

OLA

R A

GR

ICO

L BA

RC

ANES

TI

Loca

lit. B

arca

nest

i R

ural

13

0 03

09

0 SB

G

RU

PUL

SCO

LAR

"NIC

OLA

E TE

CLU

" CO

PSA

MIC

A Lo

calit

. Cop

sa M

ica,

str.

Sib

iulu

i nr 6

1 U

rban

13

1 01

04

3 SJ

SC

OAL

A G

IMN

AZIA

LA B

OG

HIS

Sa

t Bog

his,

Nr.

128,

Loc

. Nus

fala

u R

ural

132

02

021

SJ

GR

UP

SCO

LAR

"IO

AN O

SSIA

N" S

IMLE

U S

ILVA

NIE

I O

raşu

l Sim

leul

Silv

anie

i, st

r. S.

Băr

nuţiu

nr

. 11

Urb

an

133

03

020

SJ

CO

LEG

IUL

NAT

ION

AL "S

ILVA

NIA

" ZAL

AU

Mun

icip

iul Z

alău

, str.

Uni

rii n

r. 1

Urb

an

134

03

021

SJ

CO

LEG

IUL

TEH

NIC

"ALE

SAN

DR

U P

APIU

ILAR

IAN

" ZAL

AU

Mun

. Zalău

,B-d

ul M

ihai

Vite

azul

, nr.

59

Urb

an

135

03

053

SJ

LIC

EUL

PED

AGO

GIC

"GH

EOR

GH

E SI

NC

AI" Z

ALAU

M

un. Z

alău

, str.

Cris

an n

r. 15

A U

rban

13

6 03

10

3 SJ

G

RU

P SC

OLA

R "G

.P.D

E BA

SEST

I" C

EHU

SIL

VAN

IEI

Oraşu

l Ceh

u Si

lvan

iei,

str.

Libe

rtăţii

nr.1

1 U

rban

13

7 01

00

8 SV

SC

OAL

A C

U C

LASE

LE I-

VIII

NR

8 S

UC

EAVA

M

un. S

ucea

va, A

leea

Jup

iter N

r. 12

U

rban

13

8 02

01

4 SV

C

OL.

TEH

NIC

DE

IND

UST

RIE

ALI

MEN

TAR

A SU

CEA

VA

Mun

. Suc

eava

, str.

D. C

ante

mir

nr. 5

U

rban

139

02

025

SV

CO

L SI

LVIC

"BU

CO

VIN

A" C

AMPU

LUN

G M

OLD

OVE

NES

C

Mun

.Câm

pulu

ng M

oldo

vene

sc s

tr. C

alea

Bu

covi

nei n

r.56

U

rban

140

02

031

SV

SCO

ALA

DE

ARTE

SI M

ESER

II "M

IHAI

EM

INES

CU

" BA

NES

TI

Sat B

ănes

ti, L

ocal

it. Făn

tâne

le

Rur

al

141

03

007

SV

CO

LEG

IUL

TEH

NIC

'MIH

AI B

ACES

CU

' FAL

TIC

ENI

Oraş

Fălti

ceni

, str.

N. B

eldi

cean

u nr

. 10

Urb

an

142

03

014

SV

CO

LEG

IUL

NAT

ION

AL "P

ETR

U R

ARES

" SU

CEA

VA

Mun

. Suc

eava

, str.

Mih

ai V

iteaz

ul n

r. 24

U

rban

14

3 03

01

5 SV

C

OLE

GIU

L N

ATIO

NAL

"NIC

U G

ANE"

FAL

TIC

ENI

Mun

. Făl

ticen

i, st

r. Su

ceve

i nr.

105

Urb

an

144

02

011

TM

GR

UP

SCO

LAR

SIN

NIC

OLA

U M

ARE

Ora

s Sâ

nnic

olau

l Mar

e, s

tr. 1

6 D

ec. 1

989

nr. 1

7 U

rban

14

5 03

02

5 TM

C

OLE

GIU

L EC

ON

OM

IC "F

.S.N

ITTI

" TIM

ISO

ARA

Mun

.Tim

isoa

ra, s

tr. C

orbu

lui n

r. 7C

U

rban

14

6 03

04

8 TM

LI

CEU

L PE

DAG

OG

IC "C

ARM

EN S

YLVA

" TIM

ISO

ARA

Mun

. Tim

isoa

ra, B

-dul

C.D

. Log

a, n

r.45

Urb

an

147

03

084

TM

LIC

EUL

"ALE

XAN

DR

U M

OC

ION

I" C

IAC

OVA

Lo

calit

. Cia

cova

, str.

T. V

ladi

mire

scu

nr. 2

3 U

rban

Prog

ram

ul in

tern

aţio

nal O

EC

D p

entr

u ev

alua

rea

elev

ilor

Pag.

149

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

Nr cr

t ST

ID

STRT

ST

ID

SCH

JUD

Num

ele

şco

lii

Adr

esa

Med

iu

soci

o-ed

ucaţ

iona

l 14

8 03

09

3 TM

LI

CEU

L TE

OR

ETIC

REC

AS T

IMIS

Lo

calit

.Rec

as, s

tr Lu

goju

lui,

nr. 7

48

Urb

an

149

02

023

TR

SCO

ALA

DE

ARTE

SI M

ESER

II R

OSI

OR

II D

E VE

DE

Mun

. Ros

iori

de V

ede,

str.

Oltu

lui n

r. 20

A

Urb

an

150

01

042

VL

SCO

ALA

CU

CLA

SELE

I-VI

II FR

ANC

ESTI

Sa

t Dez

robi

ti, n

r. 1

Rur

al

151

02

013

VL

GR

UPU

L SC

OLA

R B

RAT

IAN

U D

RAG

ASAN

I M

un. D

răgăşa

ni, s

tr. M

. Kogăl

nice

anu

nr.4

U

rban

15

2 03

01

0 VL

C

OLE

GIU

L EC

ON

OM

IC R

AMN

ICU

VAL

CEA

R

m. V

âlce

a, s

tr. C

alea

luiT

raia

n nr

. 99

Urb

an

153

03

028

VL

CO

LEG

IUL

NAT

ION

AL "G

IB M

IHAE

SCU

" DR

AGAS

ANI

Mun

Dră

găsa

ni, s

tr. A

leea

Sco

lii nr

1

Urb

an

154

03

062

VL

GR

UPU

L SC

OLA

R IN

DU

STR

IAL

FER

DIN

AND

I R

AMN

ICU

-VA

LCEA

M

un. R

m. V

âlce

a, A

leea

Tei

lor n

r. 1

Urb

an

155

03

091

VL

GR

UP

SCO

LAR

"PET

RAC

HE

POEN

ARU

", BĂ

LCEŞ

TI

Loca

lit. B

alce

sti

Urb

an

156

03

077

VN

GR

UPU

L SC

OLA

R D

E TR

ANSP

OR

TUR

I AU

TO F

OC

SAN

I M

un. F

ocsa

ni, s

tr. C

otes

ti nr

. 52

Urb

an

157

01

005

VS

SCO

ALA

CU

CLA

SELE

I-VI

II N

R.1

0 BI

RLA

D

Mun

. Bâr

lad,

str.

I.C

.Bra

tianu

35,

Bar

lad

U

rban

15

8 02

00

5 VS

G

RU

PUL

SCO

LAR

IND

UST

RIA

L "S

TEFA

N P

RO

CO

PIU

" VA

SLU

I M

un. V

aslu

i, St

rada

Cas

tani

lor N

r. 3

Urb

an

159

03

005

VS

LIC

EUL

TEO

RET

IC "M

IHAI

EM

INES

CU

" BIR

LAD

M

un. B

ârla

d, s

tr. M

. Em

ines

cu n

r. 1

Urb

an

Prog

ram

ul in

tern

aţio

nal O

EC

D p

entr

u ev

alua

rea

elev

ilor

Pag.

150

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

3.

PLA

NIF

ICA

REA

AC

TIVI

TĂŢI

LOR

OEC

D P

ISA

200

9 Pe

rioad

a de

pla

nific

are:

aug

ust 2

008

– de

cem

brie

200

9 Fa

za: P

regă

tirea

şi i

mpl

emen

tare

a PI

SA 2

009

Act

ivităţil

e Pe

rioad

a de

des

făşu

rare

D

ata-

limită

ST

AD

IUL

DE

REA

LIZA

RE

/OB

SER

VAŢI

I 1.

Exe

cuţia

anu

ală

a co

ntra

ctul

ui p

entru

te

star

ea

PISA

20

09

(sem

nat

cu

Secr

etar

iatu

l OEC

D, c

u m

enţiu

ne s

peci

ală

pent

ru S

tand

ardu

l teh

nic

PISA

8.1

ref

erito

r la

pă

stra

rea

conf

idenţia

lităţ

ii pr

ivin

d m

ater

iale

le a

flate

sub

em

barg

oul O

ECD

)

dece

mbr

ie 2

008;

dec

embr

ie 2

009;

de

cem

brie

201

0 ap

rox.

31

dece

mbr

ie, a

nual

Ta

xa d

e pa

rtici

pare

anu

ală

pe

anii

2009

şi

20

10

cf.

Con

tract

OEC

D-P

ISA,

H

G

915

din

07/0

8/20

07

şi

OM

ECT

nr.

1880

di

n 31

.08.

2007

: 35

.000

EU

R

anua

l pl

us

cost

uri

inte

rne,

an

ual,

pe

toată

dura

ta

proi

ectu

lui,

conf

orm

est

imăr

ii de

cos

turi

- Rea

lizat

100

%

2.

Proi

ecta

rea

cadr

ului

de

eş

antio

nare

(c

onta

ctar

ea M

ECI şi

int

erog

area

BD

NE

pent

ru a

ctua

lizar

ea d

atel

or p

rivin

d nu

măr

ul

elev

ilor

de 1

5 an

i îns

criş

i în

GIM

, SA

M ş

i LI

C la

15.

09.2

008)

sept

embr

ie-o

ctom

brie

200

8 31

.10.

2008

R

even

iri

la

serv

iciu

l st

atis

tic

din

MEC

I, pe

ntru

obţin

erea

in

form

aţiilo

r di

n BD

NE:

de

cem

brie

20

08 şi

ia

nuar

ie

2009

- Rea

lizat

100

%

3.

Eşan

tiona

rea

şcol

ilor

(de

către

C

onso

rţiu,

pe

baza

cad

rulu

i de

eşan

tiona

re

conf

irmat

- l

ista

şco

lilor e

ligib

ile -

trim

is d

e C

N, c

onfo

rm s

tand

ardu

lui P

ISA

16.1

)

octo

mbr

ie-d

ecem

brie

200

8

15.

01.2

009

- Rea

lizat

100

%

4. C

onta

ctar

ea ş

colilo

r eş

antio

nate

(ap

rox.

18

0)

Prim

irea,

ver

ifica

rea şi

act

ualiz

area

lis

telo

r com

plet

e cu

ele

vii năs

cuţi

în

1993

(01.

11.2

008-

15.0

1.20

09)

Etap

e:

30.1

1.20

08

15.0

1.20

09

- Rea

lizat

100

%

Prog

ram

ul in

tern

aţio

nal O

EC

D p

entr

u ev

alua

rea

elev

ilor

Pag.

151

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

5.

Fina

lizar

ea

baze

i de

şc

oli

cu

eşan

tiona

rea

elev

ilor d

in fi

ecar

e şc

oală

prin

im

porta

rea

în

KeyQ

uest

(s

oftw

are-

ul

dedi

cat,

oblig

ator

iu

a fi

utiliz

at

în

PISA

2009

, con

form

sta

ndar

delo

r 1.1

-1.1

0)

15.1

2.20

08- 1

5.01

.200

9 15

.01.

2009

- R

ealiz

at 1

00%

6. P

rimire

a ap

robă

rii p

entru

dat

a te

stăr

ii PI

SA 2

009

octo

mbr

ie 2

008

Prop

uner

e pe

rioad

a de

te

star

e: 0

9.03

-20.

03.2

009

Apro

bată

pen

tru: 1

8.03

.200

8

- R

ealiz

at 1

00%

7.

Con

tact

area

C

entru

lui

Naţ

iona

l di

n U

ngar

ia p

entru

obţ

iner

ea v

ersi

unii

în li

mba

m

aghi

ară

a tu

turo

r in

stru

men

telo

r (b

roşu

ri,

ches

tiona

re,

man

uale

) ca

re

nece

sită

ad

aptă

ri,

conf

orm

st

anda

rdel

or

tehn

ice

PISA

2.1

şi 3

.1

Din

m

omen

tul

prim

irii

inst

rum

ente

lor

/ ite

milo

r, se

st

abileşt

e o

echi

pă

resp

onsa

bilă

pen

tru in

stru

men

tele

în li

mba

m

aghi

ară

(trad

ucăt

ori,

spec

ialiş

ti vo

rbito

ri de

lim

ba m

aghi

ară,

adm

inis

trato

ri de

tes

t, co

rect

ori),

car

e va

coo

pera

înde

apro

ape

cu

resp

onsa

bilii

CN

PIS

A R

omân

ia p

entru

a

impl

emen

ta a

cele

aşi

adap

tări şi

a r

ealiz

a ve

rsiu

ni

abso

lut

para

lele

al

e tu

turo

r in

stru

men

telo

r de

eval

uare

.

octo

mbr

ie 2

008

obţin

ute:

2 fe

brua

rie 2

009

01.1

1. 2

008

- Rea

lizat

100

%

8.

Adap

tare

a in

stru

men

telo

r în

lim

ba

mag

hiară

utiliz

ând

vers

iune

a de

ba

ză,

apro

bată

, în

lim

ba r

omână.

Trim

itere

a la

ve

rific

ator

ul in

tern

aţio

nal.

Tehn

ored

acta

rea

şi a

sam

blar

ea in

stru

men

telo

r Pr

egăt

irea

inst

rum

ente

lor şi

trim

itere

a la

ve

rific

ator

ul

inte

rnaţ

iona

l, obţin

erea

ap

robă

rii p

entru

fiec

are

inst

rum

ent n

eces

ită

coop

erar

ea

perm

anen

tă

cu

echi

pa

vorb

itoril

or n

ativ

i de

limba

mag

hiară

dece

mbr

ie 2

008

– fe

brua

rie 2

009

31.0

2.20

09

1 tra

ducă

tor

mag

hiară

x 2

luni

ac

tivita

te

CN

CEI

P pe

ntru

PI

SA

(inte

rn,

fără

pl

ată)

. C

oord

onat

or:

cons

ilier C

NC

EIP

Prog

ram

ul in

tern

aţio

nal O

EC

D p

entr

u ev

alua

rea

elev

ilor

Pag.

152

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

9.

Con

tract

area

fir

mei

de

tra

ducă

tori

şi

tehn

ored

acto

ri (tr

aduc

ere şi

tehn

ored

acta

re

a m

ater

iale

lor

pent

ru

PISA

20

09

MS,

co

nfor

m s

tand

arde

lor P

ISA

S 5.

1-5.

2)

Perio

ada

de

cont

ract

are:

15

.11.

2008

-30.

03.2

009

21.1

0.20

08

Rea

lizat

, co

nfor

m

cont

ract

ului

nr

. 35

92/1

4.11

.200

8 şi

act

ului

ad

iţion

al n

r.299

/30.

01.2

009

la

cont

ract

ul

nr.

3592

/14.

11.2

008

10.

Rev

izui

rea

feed

back

-ulu

i in

tern

aţio

nal

la

rezu

ltate

le

pret

estă

rii

(com

enta

riile

naţio

nale

la

Rap

ortu

l C

onso

rţiul

ui p

rivin

d pr

etes

tare

a PI

SA20

09

Activ

itate

a ne

cesi

tă

cons

ulta

rea

Com

itetu

lui

Naţ

iona

l O

ECD

-PIS

A, f

orm

at

din

spec

ialiş

tii î

n C

itire

/ L

ectu

ră, şt

iinţe

şi

mat

emat

ică

ce a

naliz

ează

dat

ele

stat

istic

e di

n ra

portu

l pr

etes

tării

şi

com

ente

ază

din

pers

pect

iva

naţio

nală

mot

ivel

e pe

ntru

car

e pr

opun

re

vizu

irea

/ sc

him

bare

a pe

ntru

fie

care

di

ntre

ite

mii

sem

nalaţi,

pe

ba

za

cara

cter

istic

ilor s

tatis

tice

etc.

sept

embr

ie -

dece

mbr

ie 2

008

31.1

1.20

08

8 m

embr

i ai

C

onsi

liulu

i N

aţio

nal

pent

ru C

urric

ulum

x

2 lu

ni

plată

cola

bora

re

CN

CEI

P (n

erea

lizat

, fă

ră

activ

itate

, fără

plată)

11. P

regă

tirea

unu

i rap

ort a

l pre

testăr

ii, c

a ur

mar

e a

revi

zuiri

i re

aliz

ate

de

căte

sp

ecia

liştii

C

omite

tulu

i N

aţio

nal

PISA

şi

tri

mite

rea,

de

către

CN

, a a

cest

ui ra

port

la

Con

sorţi

u

noie

mbr

ie 2

008

15.0

1.20

09

Rea

lizat

100

%

12.

Pregăt

irea

unui

mat

eria

l pr

omoţ

iona

l de

spre

PI

SA-O

ECD

, sc

opul

, ob

iect

ivel

e,

inte

nţiile

, co

ntex

tul

etc.

des

tinat

şco

lilor şi

pu

blic

ului

(pa

rte a

stra

tegi

ei n

aţio

nale

de

dise

min

are

a Pr

ogra

mul

ui O

ECD

-PIS

A la

ni

vel n

aţio

nal)

sept

embr

ie –

oct

ombr

ie 2

008

perm

anen

t 1

flyer

PIS

A x

10 p

agin

i x

500

exem

plar

e (re

aliz

at î

n fo

rmă

elec

troni

că)

13.

Parti

cipa

rea

la

întâ

lnire

a M

anag

erilo

r N

aţio

nali

de

proi

ect

(pen

tru

inst

ruire

a pr

ivin

d re

vizu

irea

finală

a op

eraţ

iuni

lor

de a

dmin

istra

re p

entru

PIS

A 20

09)

Sydn

ey, 2

9.09

– 0

3.10

.200

8

Rea

lizat

, co

nfor

m d

eciz

iilor

de

depl

asar

e).

Rap

ort

CN

CEI

P nr

292

1 de

pus

la

07.1

0.20

08

Prog

ram

ul in

tern

aţio

nal O

EC

D p

entr

u ev

alua

rea

elev

ilor

Pag.

153

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

14.

Asig

urar

ea p

artic

ipăr

ii la

sem

inar

ul d

e fo

rmar

e de

la

Brux

elle

s, (

16-2

0.02

.200

9),

cu

scop

ul

formăr

ii co

rect

orilo

r, a

data

m

anag

erul

ui şi

a

resp

onsa

bilu

lui

priv

ind

codi

ficar

ea o

cupaţio

nală

.

Brux

elle

s, 1

6-20

.02

2009

Rea

lizat

, co

nfor

m d

eciz

iilor

de

depl

asar

e).

Rap

ort

CN

CEI

P nr

. de

pus

la

23.0

2.20

09

15.

Nom

inal

izar

ea,

de

către

M

anag

erul

naţio

nal d

e Pr

oiec

t (N

PM),

a un

ui n

umăr

de

7 pe

rsoa

ne

pent

ru

a în

depl

ini

rolu

l de

m

onito

ri de

Cal

itate

PIS

A 20

09 ş

i vo

r fi

subc

ontra

ctaţ

i de

căt

re C

NC

EIP,

con

form

St

anda

rdul

ui P

ISA

2009

9.1

– 9

.3).

N

PM

nom

inal

izea

ză

pers

oane

le

conf

orm

ce

rinţe

lor

cons

orţiu

lui şi

, du

pă s

emna

rea

cont

ract

ului

di

rect

cu

co

nsorţiu

l, ar

e ob

ligaţ

ia

de

a-i

form

a cu

pr

ivire

la

as

pect

ele

esenţia

le a

le P

rogr

amul

ui O

ECD

PI

SA, d

e a

parc

urge

împr

eună

Man

ualu

l de

Mon

itoriz

are

a C

alităţii

în

PISA

şi

de a

-i as

ista

pe

to

t pa

rcur

sul

oper

aţiu

nilo

r de

te

star

e di

n 20

09,

în

conf

orm

itate

cu

st

anda

rdul

tehn

ic c

ores

punzăt

or.

noie

mbr

ie 2

009

final

izat

: ian

uarie

200

9 7

pers

oane

(pl

ată

real

izată

de c

ătre

AC

ER).

Rea

lizat

10

0%

16.

Actu

aliz

area

şi

tri

mite

rea

Tabe

lulu

i Pr

ogra

mel

or

de

stud

iu şi

a

disc

iplin

elor

şt

iinţif

ice

către

C

onso

rţiu

(la

final

izar

ea

pret

estă

rii, c

u re

vizu

ire la

înce

pere

a an

ului

şc

olar

200

8-20

09)

octo

mbr

ie 2

008

perm

anen

t - R

ealiz

at 1

00%

17.

Pregăt

irea

adap

tăril

or ş

i a

tradu

cerii

in

stru

men

telo

r şi m

anua

lelo

r PIS

A 20

09, c

a ur

mar

e a

mod

ifică

rilor

di

n pr

etes

tare

. N

egoc

iere

a m

odifi

căril

or c

u C

onso

rţiul

, pe

ba

za A

dapt

atio

n Fo

rms.

Ver

siun

ea în

lim

ba

rom

ână

şi

vers

iune

a în

lim

ba

mag

hiară

(clu

ster

e ite

mi,

ches

tiona

re ş

coală şi

ele

vi,

man

ual

CS,

ghi

duri

de c

orec

tură

în

limba

ro

mână

şi

în

limba

m

aghi

ară,

co

nfor

m

stan

dard

elor

PIS

A 15

.1 –

15.

4)

octo

mbr

ie 2

008

– m

artie

200

9 31

.03.

2009

-

Rea

lizat

10

0%.

Plată

cont

ract

firm

ă tra

ducă

tori

/ te

hnor

edac

tori,

nr

. 35

92/1

4.11

.200

8 şi

act

ului

ad

iţion

al n

r.299

/30.

01.2

009

la

cont

ract

ul

nr.

3592

/14.

11.2

008

Prog

ram

ul in

tern

aţio

nal O

EC

D p

entr

u ev

alua

rea

elev

ilor

Pag.

154

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

18. T

rimite

rea

adap

tăril

or p

entru

rev

izui

rea

de

către

C

onso

rţiu.

O

bţin

erea

ap

robă

rii

pent

ru v

ersi

unea

fina

lă

octo

mbr

ie 2

008

– ia

nuar

ie 2

009

31.0

1.20

09

- Rea

lizat

100

%

19.

În u

rma

revi

zuiri

i de

căt

re C

onso

rţiu,

tri

mite

rea

mat

eria

lelo

r pe

ntru

ve

rific

area

tra

duce

rii l

a tra

ducă

toru

l in

tern

aţio

nal şi

, ac

olo

unde

es

te

nece

sar,

pent

ru

final

op

tical

che

ck a

broşu

rilor

şi c

hest

iona

relo

r

dece

mbr

ie 2

008

- ian

uarie

200

9 15

.01.

2009

- R

ealiz

at 1

00%

20.

Prim

irea,

de

că

tre

Cen

trul

Naţ

iona

l PI

SA,

a vi

zite

i de

m

onito

rizar

e a

oper

aţiu

nilo

r PI

SA

în

Rom

ania

. R

epre

zent

antu

l AC

ER

(PIS

A ad

min

) va

ad

min

istra

un

ches

tiona

r şi

va

cond

uce

un

inte

rviu

stru

ctur

at c

u co

ordo

nato

rul n

aţio

nal

PISA

, res

pons

abil

cu d

erul

area

act

ivităţil

or

la

nive

l naţio

nal.

Se

urmăr

eşte

st

adiu

l no

min

alizăr

ii, d

e că

tre N

PM,

a m

onito

rilor

de

cal

itate

, pre

cum

şi f

orm

area

ace

stor

a de

că

tre c

oord

onat

orul

naţ

iona

l.

febr

uarie

200

9

Notă:

AC

ER a

ale

s să

nu

vizi

teze

C

N

Rom

ânia

la

ac

est

cicl

u de

te

star

e da

torită

redu

cerii

cos

turil

or

coro

bora

tă c

u fa

ptul

că

CN

PI

SA 2

006

a fo

st v

izita

t în

ci

clul

ant

erio

r

21.

Con

stru

irea

(tehn

ored

acta

rea)

şi

ed

itare

a (ti

părir

ea)

mat

eria

lelo

r pe

ntru

PI

SA 2

009

(test

e, c

hest

iona

re,

man

uale

), du

pă

verif

icar

ea

tradu

cerii

(c

onfo

rm

stan

dard

elor

PI

SA

2006

10

.1-1

0.4)

at

ât

pent

ru v

ersi

unea

în

limba

rom

ână,

cât

şi

pent

ru v

ersi

unea

în li

mba

mag

hiară

ianu

arie

200

9 - f

ebru

arie

200

9 30

.02.

2009

Rea

lizat

10

0%.

Plată

cont

ract

firm

ă tra

ducă

tori

/ te

hnor

edac

tori

3592

/14.

11.2

008

şi a

ctul

ui

adiţi

onal

nr.2

99/3

0.01

.200

9 la

co

ntra

ctul

nr

. 35

92/1

4.11

.200

8 22

. Pr

egăt

irea

şi

trim

itere

a se

tulu

i de

br

oşur

i şi c

hest

iona

re t

ipăr

ite la

Con

sorţi

u (A

CER

), co

nfor

m s

tand

ardu

lui t

ehni

c PI

SA

17.4

Se

mna

t şi

trim

is P

rint

Qua

lity

Agre

emen

t pe

ntru

MS.

Prim

it şi

con

firm

at d

e că

tre

ACER

(PIS

A ad

min

)

mar

tie- a

prilie

200

9 23

.03.

2009

Tr

imis

la

da

ta

de

24.0

3.20

09,

conf

orm

R

ef.

de n

eces

it ap

roba

t, nr

. 753

di

n 23

.03.

2009

Prog

ram

ul in

tern

aţio

nal O

EC

D p

entr

u ev

alua

rea

elev

ilor

Pag.

155

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

23.

Red

acta

rea

prot

ocoa

lelo

r de

co

labo

rare

şi

obţin

erea

pe

rmis

iuni

i (d

in

parte

a M

ECT

şi

a di

rect

orilo

r şc

olilo

r eş

antio

nate

) de

a o

rgan

iza

oper

aţiu

nile

de

test

are

pent

ru P

ISA

2009

(ap

rox.

180

de

şcol

i eş

antio

nate

, 41

de

in

spec

tora

te

şcol

are

judeţe

ne ş

i mun

icip

iul B

ucur

eşti)

dece

mbr

ie 2

008

– fe

brua

rie 2

009

perm

anen

t -

Not

a N

r. 01

di

n 05

.01.

2009

24.

Invi

tare

a şc

olilo

r eş

antio

nate

să

pa

rtici

pe,

prin

pr

ezen

tare

a Pr

ogra

mul

ui

PISA

(sc

op,

obie

ctiv

e, e

xem

ple,

rez

ulta

te

aşte

ptat

e et

c.) şi

asi

gura

rea

unei

rat

e de

pa

rtici

pare

de

pest

e 85

% d

intre

şco

li şi

a

pest

e 80

% d

intre

ele

vii eşa

ntio

naţi

(S 1

.9)

dece

mbr

ie 2

008

– fe

brua

rie 2

009

perm

anen

t -

Web

site

PIS

A al

CN

-

Broş

ura

“de

antre

nam

ent”

pent

ru

elev

i, co

nţin

ând

exem

ple

de it

emi P

ISA

şi

mod

alităţil

e de

co

rect

are

a ac

esto

ra

- R

ealiz

at,

pe

web

site

-ul

ww

w.c

ncei

p.ro

25.

Des

emna

rea

unui

re

spon

sabi

l PI

SA

2009

în

fieca

re d

intre

şco

lile eşa

ntio

nate

(d

enum

it co

ordo

nato

rul P

ISA

2009

al ş

colii,

C

S).

31.0

1.20

09

31.0

1.20

09

- R

ealiz

at

100%

. Fi

naliz

area

lis

tei

CS,

la

te

rmen

26.

Con

firm

area

dat

ei d

e te

star

e pe

ntru

fie

care

şc

oală

(în

ca

drul

pe

rioad

ei

de

test

are

spec

ifica

te şi

ap

roba

te

de

către

C

onso

rţiu

prin

Sta

ndar

dul P

ISA

2006

1.3

)

01.0

1.20

09 –

15.

02.2

009

15.0

2.20

09

- R

ealiz

at 1

00%

. Fi

naliz

are

şi c

omun

icar

e la

CN

PIS

A 20

09, r

ealiz

at la

term

en

27.

Încă

rcar

ea s

oftw

are-

ului

de

gest

iona

re

a da

telo

r Ke

yQue

st,

vers

iune

a de

stin

ată

PISA

2009

şi o

pera

rea

cu b

azel

e de

dat

e,

conf

orm

act

ualizăr

ilor

conf

irmat

e de

căt

re

Con

sorţi

u. O

pera

rea

cu D

ata

Man

agem

ent

Man

ual

vers

iuni

le

actu

aliz

ate,

de

pe

w

ebsi

te-u

l MyP

ISA

(Sta

ndar

dele

PIS

A 12

.1

– 12

.5)

Perm

anen

t pe

rman

ent

- Rea

lizat

100

%

28.

Fina

lizar

ea l

iste

i co

nfirm

ate

a el

evilo

r cu

vâr

sta

de 1

5 an

i di

n fie

care

şco

ală

eşan

tiona

tă

de

către

W

ESTA

T şi

se

lect

area

ce

lor

35

de

elev

i ut

ilizân

d so

ftwar

e-ul

Key

Que

st

Febr

uarie

200

9 30

.02.

2009

- R

ealiz

at 1

00%

, la

term

en

http://www.cnceip.ro/







Prog

ram

ul in

tern

aţio

nal O

EC

D p

entr

u ev

alua

rea

elev

ilor

Pag.

156

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

29.

Pregăt

irea şi

act

ualiz

area

con

stan

tă a

tu

turo

r fo

rmul

arel

or d

e ad

min

istra

re p

entru

fie

care

şc

oală

, în

sp

ecia

l Fişa

de

id

entif

icar

e a

elev

ilor (

FIE)

Perm

anen

t 30

.02.

2006

- R

ealiz

at 1

00%

, la

term

en

30. T

ipăr

irea

mat

eria

lelo

r de

test

are

pent

ru

PISA

200

9 (c

u re

spec

tare

a st

anda

rdel

or

10.1

– 1

0.4)

febr

uarie

200

9 28

.02.

2009

R

ealiz

at 1

00%

, ast

fel:

5000

de

broş

uri

elev

x 6

0 pa

gini

50

00 d

e ch

estio

nare

ele

v x

35 p

agin

i 18

0 de

che

stio

nare

şco

ală

x 25

pag

ini

180

de m

anua

le A

T x

50

pagi

ni

10

man

uale

PQ

M

x 50

pa

gini

36

man

uale

cor

ecto

ri x

180

pagi

ni

5000

de

fişe

de id

entif

icar

e a

elev

ilor,

orga

niza

te

pe

cele

15

9 de

şc

oli

parti

cipa

nte13

31.

Iden

tific

area

şi

fo

rmar

ea

adm

inis

trato

rilor

de

te

st

pent

ru

fieca

re

dint

re ş

colile

eşa

ntio

nate

(co

ndiţi

i: ac

eştia

nu

tre

buie

să

fie p

rofe

sori

ai e

levi

lor

care

pa

rtici

pă

la

PISA

20

06,

iar

form

area

ad

min

istra

toril

or d

e te

st tr

ebui

e să

fie

„faţă

în

faţă”

, co

nfor

m S

tand

arde

lor

PISA

6.1

.- 6.

3

ianu

arie

200

9 –

mar

tie 2

009

6.03

.200

9 -

Form

are

în

date

le

de

11,1

2,13

.03.

2009

-

Rap

orta

re î

n da

tele

de

19 ş

i 20

.03.

2009

- R

ealiz

at

100%

, as

tfel:

apro

x. 1

60 d

e pe

rsoa

ne x

2

depl

asăr

i la

Buc

ureş

ti x

2 zi

le

de

diur

nă

(insp

ecto

rii

nom

inal

izaţ

i de

că

tre

insp

ecto

rul ş

cola

r gen

eral

)

13

Bug

etul

det

alia

t pen

tru ti

părir

ea m

ater

iale

lor d

e te

star

e a

fost

apr

obat

sep

arat

Prog

ram

ul in

tern

aţio

nal O

EC

D p

entr

u ev

alua

rea

elev

ilor

Pag.

157

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

32.

Col

aţio

nare

a,

pregăt

irea

pach

etel

or

dest

inat

e fie

căre

i şc

oli

(con

form

Fiş

ei d

e id

entif

icar

e a

elev

ilor),

et

iche

tare

a pa

chet

elor

şi

dist

ribui

rea

mat

eria

lelo

r de

te

star

e fie

căru

i ad

min

istra

tor

de

test

, co

nfor

m p

lanu

lui d

e fo

rmar

e

mar

tie 2

009

01 –

15.

03.

2009

R

ealiz

at p

arţia

l, as

tfel:

200

de s

acoş

e tip

Car

refo

ur

1100

0 et

iche

te a

utoc

olan

te

5000

de

pixu

ri pe

ntru

ele

vi /

prof

esor

i 25

0 de

map

e

Notă:

nu

au

fo

st

insc

ripţio

nate

pi

xuril

e şi

m

apel

e şi

nu

au

pu

tut

fi ac

hiziţio

nate

şe

pcuţ

ele

pent

ru

elev

i, co

nfor

m

plan

ifică

rii in

iţial

e, d

eoar

ece

buge

tul a

fost

redu

s

33.

Păst

rare

a le

gătu

rii

perm

anen

te

cu

şcol

ile

(prin

AT

/

coor

dona

toru

l PI

SA)

pent

ru m

enţin

erea

la

zi a

dat

elor

priv

ind

test

area

(F

işa

de

iden

tific

are

a el

evilo

r, da

ta

testăr

ii,

fluct

uaţii

al

e în

scrie

rilor

el

evilo

r etc

.)

Perm

anen

t pe

rman

ent

- Rea

lizat

100

%

34.

Prim

irea

şi

orga

niza

rea

mat

eria

lelo

r re

turn

ate

de

la

şcol

i (b

roşu

ri şi

ch

estio

nare

). To

ate

mat

eria

lele

tre

buie

ar

hiva

te ş

i păs

trate

în d

eplină

secu

ritat

e şi

co

nfid

enţia

litat

e pâ

nă

la

publ

icar

ea

rapo

rtulu

i in

tern

aţio

nal,

conf

orm

St

anda

rdul

ui P

ISA

2009

17.

4, 1

8.1,

18.

2

09.0

3.20

09- 3

1.12

.201

0 pe

rman

ent

- În

cu

rs

de

real

izar

e :

arhi

vă C

NC

EIP-

CN

PIS

A 20

09

35.

Sele

ctar

ea şi

fo

rmar

ea

core

ctor

ilor

(pen

tru c

itire

, m

atem

atică

şi ş

tiinţ

e) a

tât

pent

ru l

imba

rom

ână,

cât

şi

pent

ru l

imba

m

aghi

ară

(sta

ndar

dele

PIS

A 11

.1 –

11.

4)

febr

uarie

-mar

tie 2

009

16.0

3.20

09

16

core

ctor

i C

itire

/lect

ură

RO

8

core

ctor

i m

atem

atică

şi

ştiinţe

RO

8

core

ctor

i C

itire

/lect

ură,

m

atem

atică şi

ştii

nţe

MAG

N

ota

inte

rnă

CN

CEI

P

Prog

ram

ul in

tern

aţio

nal O

EC

D p

entr

u ev

alua

rea

elev

ilor

Pag.

158

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

36.

Org

aniz

area

, m

oder

area

şi

su

perv

izar

ea

proc

esul

ui

de

core

ctar

e a

broş

urilo

r el

evilo

r at

ât

pent

ru

limba

ro

mână,

câ

t şi

pe

ntru

lim

ba

mag

hiară,

co

rect

ura

sim

plă

şi

core

ctur

a m

ultip

lă,

conf

orm

st

anda

rdel

or

PISA

20

09

11.1

, 11

.3, 1

1.4.

mar

tie-iu

nie

2009

30

.03

– 15

.05.

2009

R

ealiz

at 1

00%

, pro

cesu

l de

core

ctură

s-a

desfăş

urat

în

perio

ada

24.0

3.20

09

– 08

.05.

2009

37.

Form

area

şi

su

perv

izar

ea

activ

ităţii

pe

rsoa

nelo

r ca

re i

ntro

duc

date

le a

tât

din

broş

urile

de

test

e, c

ât ş

i di

n ch

estio

nare

(li

mba

rom

ână şi

lim

ba m

aghi

ară)

01.0

3. –

08.

06. 2

009

Perm

anen

t pâ

nă l

a tri

mite

rea

baze

lor d

e da

te

Subc

ontra

ctar

e fir

mă

spec

ializ

ată

pent

ru

intro

duce

rea

date

lor x

3 lu

ni

cont

ract

N

otă:

a fo

st a

nula

tă li

citaţia

pe

ntru

ac

hiziţia

se

rvic

iilor

firm

ei ş

i a

fost

rea

lizat

un

Con

tract

de

pa

rtene

riat,

fără

obl

igaţ

ii de

pla

tă

38

. R

ealiz

area

ve

rificăr

ilor

date

lor

şi

rect

ifica

rea

prob

lem

elor

în

aint

e de

tri

mite

rea

baze

i de

date

25.0

5 –

08.0

6.20

09

Perm

anen

t pâ

nă l

a tri

mite

rea

baze

lor d

e da

te

- Per

ioad

a de

intro

duce

re a

da

telo

r di

n br

oşur

ile

cogn

itive

şi d

in c

hest

iona

re:

10.0

4 –

27.0

5.20

09

39

. T

rimite

rea

baze

i de

date

la C

onso

rţiu

(con

form

St

anda

rdel

or

PISA

20

09

12.1

, 12

.2, 1

2.3,

12.

4, 1

2.5,

17.

1, 1

7.2,

17.

5)

Trim

itere

a la

AC

ER a

baz

ei d

e da

te P

ISA

2006

treb

uie

să s

e fa

că d

upă

max

imum

12

săptăm

âni d

e la

fina

lizar

ea te

stăr

ii.

10.0

6.20

09

10.0

6.20

09

- R

ealiz

at

100%

, re

aliz

at

conf

orm

pla

nificăr

ii, la

dat

a de

10.

06.2

009

40.

Asig

urar

ea d

ispo

nibi

lităţ

ii m

anag

erul

ui

de d

ate

pent

ru o

per

ioadă

de tr

ei lu

ni d

upă

trim

itere

a ba

zei

de

date

la

C

onso

rţiu,

pe

ntru

a

pute

a ră

spun

de

verif

icăr

ilor

oblig

ator

ii al

e da

telo

r (c

onfo

rm

Stan

dard

ului

PIS

A 20

09 1

7.3)

10.0

6.20

09 –

10.

09.2

009

perm

anen

t -

perio

ada

de

verif

icar

e:

iuni

e-au

gust

200

9

Prog

ram

ul in

tern

aţio

nal O

EC

D p

entr

u ev

alua

rea

elev

ilor

Pag.

159

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

41. E

xped

iere

a un

ui s

et d

e in

stru

men

te d

e ev

alua

re (

broş

uri,

ches

tiona

re ş

i man

uale

) în

lim

ba

rom

ână

şi

a un

uia

în

limba

m

aghi

ară,

pen

tru a

rhiv

a C

onso

rţiul

ui

La

sol

icita

rea

Con

sorţi

ului

-

1 pa

chet

de

apro

x 6

kg

trim

is p

rin D

HL

/ TN

T în

Au

stra

lia

42.

Trim

itere

a un

ui

eşan

tion

de

broş

uri

adm

inis

trate

el

evilo

r în

M

S,

eşan

tion

sele

ctat

de

că

tre

ACER

, pe

ntru

In

tern

atio

nal C

odin

g R

evie

w S

tudy

01

.10.

200

9 -

1 pa

chet

de

apro

x. 1

0 kg

tri

mis

prin

DH

L la

Bru

xelle

s

43.

Pregăt

irea

şi t

rimite

rea

rapo

rtulu

i de

ţa

ră p

rivin

d co

nduc

erea

şi

adm

inis

trare

a te

stăr

ii PI

SA

2006

, că

tre

Con

sorţi

u La

pa

tru săp

tăm

âni

de l

a tri

mite

rea

baze

i de

da

te

31

.07.

2009

- r

ealiz

at

44. P

artic

ipar

ea N

PM ş

i a C

N la

întâ

lnire

a an

uală

a N

PM

dece

mbr

ie 2

009

La p

ropu

nere

a m

anag

erul

ui d

e pr

oiec

t din

Rom

ânia

sem

inar

ul

de

lucr

u s-

a de

sfăş

urat

la

Bu

cureşt

i, 07

-11.

12.2

009,

în

or

gani

zare

a C

NC

EIP,

pr

in

spon

sorizăr

i

- rea

lizat

45.

Pregăt

irea

dife

ritel

or t

ipur

i de

rapo

arte

de

ţară

, după

final

izar

ea ş

i trim

itere

a ba

zei

de d

ate

inte

rnaţ

iona

le ş

i du

pă p

ublic

area

R

apor

tulu

i Int

ernaţio

nal

dece

mbr

ie 2

009

– de

cem

brie

201

0 pe

rman

ent

Prog

ram

ul in

tern

aţio

nal O

EC

D p

entr

u ev

alua

rea

elev

ilor

Pag.

160

din

172

C

entru

l Naţ

iona

l de

Eval

uare

şi E

xam

inar

e C

entru

l Naţ

iona

l PIS

A

Et

apa:

Rev

izui

re, a

naliză şi

rapo

rtar

e PI

SA 2

009

Perio

ada:

dec

embr

ie 2

009

– de

cem

brie

201

0

Act

ivita

tea

Perio

ada

de d

esfăşu

rare

D

ata-

limită

O

bser

vaţii

46.

Parti

cipa

rea

la î

ntâl

niril

e M

anag

erilo

r N

aţio

nali

de P

roie

ct p

entru

rev

izui

rea

rezu

ltate

lor şi

a

rapo

arte

lor

apro

xim

ativ

de

c.

2009

şi

m

ai 2

010

-

este

ne

cesa

ră

asig

urar

ea

fond

urilo

r 47

. As

igur

area

con

diţii

lor

pent

ru r

ealiz

area

ana

lizel

or n

aţio

nale

a d

atel

or r

ezul

tate

din

PIS

A 20

09

(prin

ang

ajar

ea s

au s

ubco

ntra

ctar

ea d

e sp

ecia

lişti şi

exp

erţi

baze

de

date

şi

anal

ize

stat

istic

e se

cund

are)

Ianu

arie

201

0 –

dece

mbr

ie

2010

- es

te

nece

sară

as

igur

area

re

surs

ei

uman

e 48

. R

edac

tare

a ra

poar

telo

r naţio

nale

(pe

ntru

fac

torii

de

deci

zie,

pen

tru p

resă

, pe

ntru

şco

li, p

entru

op

inia

pub

lică

etc.

) şi o

bţin

erea

com

enta

riilo

r din

par

tea

Com

itetu

lui N

aţio

nal î

nain

te d

e di

strib

uire

Ia

nuar

ie 2

010

– de

cem

brie

20

10

-

este

ne

cesa

ră

asig

urar

ea

resu

rsei

um

ane

49. R

eviz

uire

a şi

pub

licar

ea ra

poar

telo

r naţ

iona

le ş

i pre

gătir

ea c

omun

icat

elor

de

presă

mar

tie-d

ecem

brie

201

0


Pag. 161 din 172 Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Centrul Naţional PISA

ANEXA 3. Unităţi şi itemi publici administraţi în PISA 2009 Exemplele selectate (publicate şi în raportul internaţional PISA 2009) sunt prezentate în formatul pe care îl întâlneşte elevul în broşura cognitivă. Este important de observat faptul că, la PISA, tehnoredactarea este un aspect foarte important în instrumentele de evaluare, atât în broşurile cognitive, cât şi în chestionarul destinat elevului. Astfel, în stimul imaginile, diagramele, tabelele, hărţile etc. sunt integrate în text în mod armonios, spaţiile de răspuns destinate elevului sunt generoase, tipurile de font utilizate sunt variate, pentru a nu utiliza la maximum atenţia cititorului. De asemenea, trebuie subliniat faptul că respondentul PISA este confruntat cu o multitudine de texte continui de dimensiuni mari şi mult mai variate decât sunt obişnuiţi elevii români să citească. Lungimea şi diversitatea textelor sunt compensate prin autenticitatea acestora şi prin intenţia declarată de a fi de interes, actuale, stimulative pentru elevii de 15 ani din întreaga lume. În această etapă rezultatele pentu fiecare sarcină de lucru ale elevilor români nu sunt încă disponibile.



AVARUL ŞI AURUL SĂU O fabulă de Esop

Un avar a vândut tot ce avea şi şi-a cumpărat un lingou de aur, pe care l-a îngropat într-o groapă în pământ, lângă un zid vechi. În fiecare zi, se ducea să-l privească. Unul dintre muncitorii săi a remarcat vizitele dese ale avarului la locul cu pricina şi s-a hotărât să-l spioneze. Muncitorul descoperi repede secretul comorii ascunse, şi săpând pământul, a dat peste lingoul de aur, pe care l-a furat. La următoarea sa vizită, avarul, găsind ascunzătoarea goală, începu să-şi smulgă părul din cap şi să se văicărească. Un vecin, văzându-l doborât de durere şi aflând motivul, îi spuse: „Vă rog să nu vă mai plângeţi; mai degrabă mergeţi şi căutaţi o piatră, îngropaţi-o în groapă şi imaginţi-vă că aurul e tot acolo. Vă va fi la fel de folositor, căci atunci când aurul era acolo, de fapt nu îl aveaţi, deoarece nu făceaţi nimic cu el.”

Folosiţi fabula „Avarul şi aurul său” pentru a răspunde la întrebările care urmează.

Întrebarea 1: AVARUL R433Q01 – 0 1 9

Citiţi propoziţiile de mai jos şi numerotaţi-le în funcţie de succesiunea evenimentelor din text.

Avarul a hotărât să îşi transforme toţi banii într-un lingou de aur.

Un bărbat a furat aurul avarului.

Avarul a săpat o groapă şi a ascuns comoara în ea.

Vecinul avarului i-a spus să înlocuiacă aurul cu o piatră.


Cum a obţinut avarul lingoul de aur?

...................................................................................................................................




Iată un fragment dintr-o discuţie purtată de două persoane care au citit „Avarul şi aurul său”.

Interlocutorul 1

Interlocutorul 2

Ce ar putea să adauge Interlocutorul 2 pentru a-şi susţine punctul de vedere?

...................................................................................................................................

...................................................................................................................................

Întrebarea 4: AVARUL R433Q02

Care este morala principală a acestei poveşti?

A Nu acumulaţi bogăţii care pot fi furate. B A avea încredere în alţii e o greşeală. C Dacă nu foloseşti ceea ce ai, e ca şi cum nu l-ai avea. D Nu trebuie să te plângi de lucruri care nu pot fi schimbate.

Vecinul a fost răutăcios. Putea să-l sfătuiască să înlocuiască aurul cu ceva mai bun decât o piatră.

Nu, nu putea. Piatra era importantă în acestă poveste.



ANUNŢ PENTRU DONAREA DE SÂNGE

Instrumentele de prelevare a sângelui sunt sterile şi de unică folosinţă (seringi, tuburi, pungi).

A dona sânge nu implică niciun risc.

Donarea de sânge este indispensabilă. Nu există niciun produs care să poată substitui în totalitate sângele uman. Donarea de sânge este, deci de neînlocuit şi indispensabilă pentru a salva vieţi. În Franţa, în fiecare an, 500 000 de pacienţi beneficiază de transfuzii de

Donarea de sânge:

Este cea mai cunoscută formă de donaţie, durează între 45 de minute şi o oră. Astfel, sunt prelevate o pungă de 450 ml de sânge şi câteva eşantioane mici, pe care se vor efectua teste şi verificări.

- Un bărbat poate dona sânge de cinci ori pe an, iar o femeie de trei ori pe an. - Donatorii pot avea vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani.

Intervalul de repaus obligatoriu între două donări de sânge este de 8



„Anunţ pentru donarea de sânge” de pe pagina precedentă provine de pe un site franţuzesc.

Folosiţi acest articol pentru a răspunde la întrebările care urmează.

Întrebarea 5: ANUNŢ PENTRU DONAREA DE SÂNGE R429Q11

Care este scopul principal al anunţului pentru donarea de sânge?

A Să încurajeze populaţia să doneze sânge. B Să descrie riscurile legate de donarea de sânge. C Să explice unde se poate merge pentru a dona sânge. D Să demonstreze că mulţi oameni donează sânge în mod regulat.

Întrebarea 6: ANUNŢ PENTRU DONAREA DE SÂNGE R429Q08 – 0 1 9

O femeie de 18 ani care a donat de două ori sânge în ultimele douăsprezece luni doreşte să doneze din nou sânge. Conform anunţului pentru donarea de sânge, cu ce condiţie i se va permite acesteia să doneze din nou sânge?

...................................................................................................................................

...................................................................................................................................

Întrebarea 7: ANUNŢ PENTRU DONAREA DE SÂNGE R429Q09

Textul spune: „Instrumentele de prelevare a sângelui sunt sterile şi de unică folosinţă…”

De ce oferă textul această informaţie?

A Pentru a ne asigura că donarea de sânge nu este periculoasă. B Pentru a sublinia că donarea de sânge este indispensabilă. C Pentru a explica la ce anume va folosi sângele prelevat. D Pentru a da detalii asupra testelor şi verificărilor.



BALONUL CU AER CALD

Recordul de altitudine pentru baloane cu aer cald Pilotul indian Vijaypat Singhania a doborât recordul de altitudine pentru baloane cu aer cald la 26 noiembrie 2005. El a fost prima persoană care a zburat cu un balon cu aer cald la 21 000 metri deasupra nivelului mării.

Ţesătura: Nylon

Fantele laterale pot fi deschise pentru a lăsa aerul cald să iasă, în vederea coborârii.

Umflarea: 2,5 ore

Mărimea: 453 000 m3 (balon normal cu aer cald 481 m3)

Greutate: 1 800 kg

Înălţime:49 m

Mărimea unui balon clasic cu aer cald

Balonul s-a îndreptat către ocean. Când a întâlnit curentul jet-stream, acesta l-a readus deasupta pământului.

Recordul de altitudine:21 000 m

Oxigen: doar 4% din cantitatea disponibilă la nivelul solului

Temperatura: –95 °C

Recordul precedent: 19 800 m

Avion de mare capacitate: 10 000 m

Zona aproximativă a aterizării

New Delhi

483 km

Mumbai

Nacela: Înălţime: 2,7 m Lărgime: 1,3 m

Cabină închisă ermetic, cu hublouri izolante.

Vijaypat Singhania a purtat un combinezon spaţial în timpul zborului.

Structură din aluminiu, ca la avioane.



Folosiţi documentul „Balonul cu aer cald” de pe pagina precedentă pentru a răspunde la întrebările care urmează.

Întrebarea 8: BALONUL CU AER CALD R417Q08

Care este ideea principală din acest document?

A Singhania era în pericol în timpul călătoriei sale cu balonul. B Singhania a stabilit un nou record mondial. C Singhania a survolat atât marea, cât şi pământul. D Balonul lui Singhania era gigantic.

Întrebarea 9: BALONUL CU AER CALD R417Q03 – 0 1 2 9

Vijaypat Singhania a folosit tehnologii utilizate la alte două tipuri de transport. Care sunt aceste tipuri de transport?

1. ............................................................

2. ............................................................

Întrebarea 10: BALONUL CU AER CALD R417Q04 – 0 1 9

În ce scop a fost introdusă în acest document imaginea unui avion de mare capacitate?

...................................................................................................................................

...................................................................................................................................



Întrebarea 11: BALONUL CU AER CALD R417Q06

De ce desenul ne arată două baloane cu aer cald?

A Pentru a compara mărimea balonului lui Singhania înainte şi după ce a fost umflat. B Pentru a compara mărimea balonului lui Singhania cu cea a altor baloane cu aer cald. C Ca să arate că balonul lui Singhania pare mic privit de la sol. D Ca să arate că balonul lui Singhania era cât pe ce să se ciocnească de un alt balon.

Înălţime: 49 m

Mărimea unui balon clasic cu aer cald



CUM SĂ NE SPĂLĂM PE DINŢI Dinţii noştri devin mai curaţi dacă îi periem din ce în ce mai mult şi din ce în ce mai puternic?

Cercetătorii britanici spun că nu. Ei chiar au încercat numeroase alte modalităţi înainte de a descoperi metoda ideală pentru spălarea dinţilor. O spălare de două minute, fără să periem prea puternic, conferă cel mai bun rezultat. Dacă periem prea puternic, distrugem smalţul dinţilor şi gingiile fără să îndepărtăm neapărat resturile de mâncare sau tartrul.

Bente Hansen, o expertă în periajul dentar ne sfătuieşte să ţinem periuţa de dinţi ca pe un stilou. „Începeţi dintr-un colţ şi periaţi în mod progresiv tot rândul”, spune ea. „Nu uitaţi limba! Aceasta poate conţine numeroase bacterii care pot provoca miros urât.”

„Cum să ne spălăm pe dinţi” este un articolul dintr-o revistă norvegiană.

Folosiţi acest articol pentru a răspunde la întrebările care urmează.

Întrebarea 12: CUM SĂ NE SPĂLĂM PE DINŢI R403Q01

Despre ce este vorba în acest articol?

A Cea mai bună modalitate de periaj al dinţilor. B Cel mai bun tip de periuţă de dinţi care poate fi utilizat. C Importanţa de a avea dinţi sănătoşi. D Modalităţi în care diferite persoane se spală pe dinţi.




Ce recomandă cercetătorii britanici?

A Să ne periem dinţii cât mai des posibil. B Să nu încercăm să ne periem limba. C Să nu periem dinţii prea puternic. D Să ne periem limba la fel de des ca şi dinţii.

Întrebarea 14: CUM SĂ NE SPĂLĂM PE DINŢI R403Q03 – 0 1 9

Conform afirmaţiilor lui Bente Hansen, de ce trebuie să ne periem limba?

...................................................................................................................................

...................................................................................................................................


De ce se menţionează stiloul în text?

A Pentru a ne ajuta să înţelegem cum se ţine o periuţă de dinţi. B Deoarece putem începe dintr-un colţ şi cu un stilou şi cu o periuţă de dinţi. C Pentru a ne arăta că ne putem spăla pe dinţi în multe modalităţi diferite. D Deoarece a ne spăla pe dinţi este la fel de important.



ANEXA 4. Componenţa permanentă a Centrului Naţional PISA 2009:

1. Silviu Cristian Mirescu – manager naţional al proiectului 2. Roxana Mihail – coordonator naţional, responsabil comunicare,

adaptare culturală şi traduceri, formare internă, raportare

3. Ionela Roxana Vişan – data manager, responsabil formare

KeyQuest, introducere şi validare baze de date 4. Cristian Constantin Florea – responsabil codificare ocupaţională,

introducere şi validare baze de date

cnee centrul national pisa raport

Documents