TRADIŢII DE IARNĂ

Realizare:

Profesor de limba şi literatura română Alina Bălan

Grupul Şcolar Industrial “ Toma N. Socolescu” Ploieşti

TRĂSĂTURI.CLASIFICARI. TEME FUNDAMENTALE ALE FOLCLORULUI ROMÂNESC

MOTTO:„ Datinile şi obiceiurile par să realizeze o misterioasă legătură între cer şi pământ.

Iarna, de sărbători, oamenii au un adânc sentiment religios şi par a circula liber dintr-un

univers în altul. Perpetuate de-a lungul secolelor tradiţiile şi obiceiurile ni se înfăţişează într-o

frumuseţe aparte ce simţi că te inspiră”

ARE CARACTER ORAL

SE TRANSMITE PRIN VIU GRAI

CARACTER ANONIM

CREATORII SUNT NECUNOSCUŢI

ARE CARACTER COLECTIV

DE ACEEA CIRCULĂ ÎN MAI MULTE

VARIANTE

ARE CARACTER SINCRETIC

SE ÎMBINĂ CU

ALTE ARTE

MUZICA,DANSUL

PANTOMIMA

- CARACTER TRADIŢIONAL ŞI TRANSLATIV(TRECE DE LA O GENERAŢIE LA ALTA,DE LA O EPOCĂ LA ALTA)

-ARE CARACTER ENCICLOPEDIC -ACOPERĂ TOATE SFERELE VIEŢII INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE

-ESTE O ADEVĂRATĂ OGLINDĂ A SUFLETULUI ROMÂNESC,A CARACTERULUI ŞI SPECIFICULUI NAŢIONAL

SPECIILE GENULUI EPIC

1.ÎN VERSURI:BALADA,LEGENDA;

2.ÎN PROZĂ:LEGENDA,BASMUL,SNOAVA;

SPECIILE GENULUI LIRIC:

1.În versuri:doina,poezia obiceiurilor calendaristice;

2.În proză:strigături,zicători,proverbe;

SPECIILE GENULUI DRAMATIC

Teatrul cu măşti,teatrul cu păpuşi,ursul,capra,etc.

TEME ŞI MOTIVE SPECIFICE

1.COMUNICAREA OM-NATURĂ;

2MOARTEA ŞI VIAŢA-CONTINUU,TĂRÂMURI COMUNICANTE;

3.IUBIREA-SENTIMENT ATOTPREZENT ÎN TOATE IPOSTAZELE:MAMĂ,FILIALĂ,ADOLESCENTINĂ,CONJUGALĂ,DE RUDENIE.

4.BINELE-SCOP AL EXISTENŢEI ŞI VALOARE SUPREMĂ TRIUMFĂTOARE;

5.RĂUL PERSONIFICAT PRIN FIINŢE SUPRANATURALE ÎNVINSE DE INTELIGENŢA UMANĂ;

6.DORUL-SENTIMENT ATOTCUPRINZĂTOR ŞI SEMNIFICATIV PENTRU AFECTIVITATEA NAŢIONALĂ;

7.JALEA-DUREREA AMARNICĂ A INDIVIDULUI SAU COLECTIVITĂŢII;

8.ÎNSTRĂINAREA DE SATUL VĂZUT CA UN CENTRU AL LUMII.

Poezia obiceiurilor de iarnPoezia obiceiurilor de iarnăă. . ColindaColinda

Poezia obiceiurilor de iarna. Poezia obiceiurilor de iarna.

ColindaColinda

-poezie tradi-poezie tradiţţionala romionala romââneascneascăă,ce se ,ce se ccâântntăă îîn preajma Crn preajma Crăăciunului, atestciunului, atestâând nd sincretismul limbajului folcloricsincretismul limbajului folcloric

-O.Birlea identific-O.Birlea identificăă urmatoarele categorii urmatoarele categorii de colinde:de colinde:

1.1. Colindatul celor mici- “ PiColindatul celor mici- “ Piţăţărrăăii”; ii”; SorcovitulSorcovitul

2. Colindatul cu masc2. Colindatul cu mascăă

3.Colindatul propriu-zis, al cetelor de 3.Colindatul propriu-zis, al cetelor de flflăăccăăi sau fetei sau fete

“ “ RitualulRitualul se desf se desfăşăşoaroarăă de obicei de obicei îîncepncepâând nd îîn Ajunul n Ajunul CrCrăăciunuluiciunului

(24 decembrie),p(24 decembrie),pââna dimineana dimineaţţa urma urmăătoare.Grupul de toare.Grupul de şşase ase ppâânnăă la treizeci de tineri( colind la treizeci de tineri( colindăători) aleg un vtori) aleg un văătaf, care taf, care cunoacunoaşşte obiceiurile tradite obiceiurile tradiţţionale ionale şşi vreme de patruzeci sau i vreme de patruzeci sau optsprezece zile ei se adunoptsprezece zile ei se adunăă de patru, cinci ori pe s de patru, cinci ori pe săăptptăămmâânnăă, , îîntr-o casntr-o casăă anumit anumităă , ca s , ca săă primeasc primeascăă instruc instrucţţia necesaria necesarăă..ÎÎn n seara zilei de 24 decembrie, seara zilei de 24 decembrie, îîmbrmbrăăcacaţţi i îîn straie noi n straie noi şşi i îîmpodobimpodobiţţi cu flori si zurgi cu flori si zurgăăllăăi, colindi, colindăătorii fac urtorii fac urăări mai ri mai îîntntââi la i la casa gazdei, apoi trec pe la toate casele din sat. Chiuie pe casa gazdei, apoi trec pe la toate casele din sat. Chiuie pe strstrăăzi, czi, câântntăă din trompete din trompete şşi bat darabana, pentru ca larma i bat darabana, pentru ca larma ffăăcutcutăă s săă alunge duhurile rele alunge duhurile rele şşi si săă--ii vesteasc vesteascăă pe gospodari pe gospodari de sosirea lor. Ei cde sosirea lor. Ei câântntăă prima colind prima colindăă la fereastr la fereastrăă şşi dupi dupăă ce au ce au primit primit îînvoirea celor ai canvoirea celor ai cassei , intrei , intrăă îîn casn casăă şşi i îşîşi continui continuăă repertoriul, danseazrepertoriul, danseazăă cu fetele tinere cu fetele tinere şşi rostesc uri rostesc urăările rile traditradiţţionale. Colindionale. Colindăătorii aduc storii aduc săănnăătate tate şşi bogi bogăţăţie, ie, reprezentate de o rreprezentate de o răămuricmuricăă de brad pus de brad pusăă îîntr-un vas plin cu ntr-un vas plin cu mere si pere mici…’’mere si pere mici…’’

((M.M. Eliade, “ Istoria credinEliade, “ Istoria credinţţelor elor şşi ideilor i ideilor religioase”)religioase”)

FuncFuncţţia colindului determinia colindului determinăă structura, structura, toata organizarea textului- colindatul toata organizarea textului- colindatul îîndeplinendeplineşşte functe funcţţia de urare(de ia de urare(de belbelşşug) ce a cunoscut o evoluug) ce a cunoscut o evoluţţie spre ie spre funcfuncţţia actualia actualăă de felicitare. de felicitare.

ÎÎn desfn desfăşăşurarea ceremonialului, ceata urarea ceremonialului, ceata are un comportament ritual, folosind o are un comportament ritual, folosind o “ recuzit“ recuzităă” ” şşi o costumai o costumaţţie specificie specificăă- - colindcolindăătorii poarttorii poartăă embleme ale rolului embleme ale rolului lorlor

La polul receptLa polul receptăării –rolul celui care rii –rolul celui care primeprimeşşte mesajul produce o te mesajul produce o diferendiferenţţiere a colindului( iere a colindului( îîn funcn funcţţie de ie de statutul socio-profesional ) statutul socio-profesional )

Copii colindCopii colindăători din tori din MaramureMaramureşş

COLIND PROPUS SPRE ANALIZACOLIND PROPUS SPRE ANALIZA

“ “ Ia sculati, sculati,/ voi,boieri bogati,Ia sculati, sculati,/ voi,boieri bogati, de mi va uitati /pe-o gura de vale/de mi va uitati /pe-o gura de vale/ voua vi se pare tot soare rasare/voua vi se pare tot soare rasare/ ci voua va vine / tot cirezi de vaci,ci voua va vine / tot cirezi de vaci, vacile zbierand,/ vitelusi sugand,vacile zbierand,/ vitelusi sugand, din codite dand,/ cu codite-n voalte,din codite dand,/ cu codite-n voalte, in voalte rasucite,/ in aur poleite,/in voalte rasucite,/ in aur poleite,/ ia sculati, sculati, / voi, boieriia sculati, sculati, / voi, boieribogati/ de mi va uitati/ pe-o gura de vale, / voua vi se pare/tot bogati/ de mi va uitati/ pe-o gura de vale, / voua vi se pare/tot

soaresoarerasare/soare nu rasare,/ ci voua va vine/ tot turme de oi,/ oile rasare/soare nu rasare,/ ci voua va vine/ tot turme de oi,/ oile

zbierand,/ din codite dand,/ cu codite-n voalte, /in voalte zbierand,/ din codite dand,/ cu codite-n voalte, /in voalte rasucite,/ in aur poleite./ Ia sculati, sculati,/ voi , boieri bogati,/ rasucite,/ in aur poleite./ Ia sculati, sculati,/ voi , boieri bogati,/ de mi va uitati/ pe-o gura d vale/ voua vi se pare/soare tot de mi va uitati/ pe-o gura d vale/ voua vi se pare/soare tot rasare/ soare nu rasare/ ci voua va vine/ herghelii de cai/ caii rasare/ soare nu rasare/ ci voua va vine/ herghelii de cai/ caii nechezand/ manzuleti sugand/din codite dand/ia sculati, nechezand/ manzuleti sugand/din codite dand/ia sculati, sculati,/voi, boieri bogati,/ de mi va uitati/ pe-o gura de vale/ sculati,/voi, boieri bogati,/ de mi va uitati/ pe-o gura de vale/ voua vi se pare/ soare tot rasare/ soare nu rasare/ ci voua va voua vi se pare/ soare tot rasare/ soare nu rasare/ ci voua va vine/ tot care de grau/ care scartaind/ carausi manand/ din bice vine/ tot care de grau/ care scartaind/ carausi manand/ din bice plesnind.”plesnind.”

Repere de avut Repere de avut îîn vederen vedere

Structura poemuluiStructura poemului-adresare directă-adresare directăTipul de emiTipul de emiţăţătortor-ceata de colindători-ceata de colindătoriTipul de receptoTipul de receptor-”boieri bogaţi”r-”boieri bogaţi”SemnificaSemnificaţţii simboliceii simbolice-solaritate, -solaritate,

grâu,cal(mitologia hipică la români)grâu,cal(mitologia hipică la români)Alte figuri de stilAlte figuri de stil-procedee retorice -procedee retorice

repetitive,enumeraţii si repetitive,enumeraţii si repetiţii ,proprii textelor populare în repetiţii ,proprii textelor populare în generalgeneral

Colinde, colinde,Colinde, colinde,E vremea colindelorE vremea colindelor

Colinde, colinde , Colinde, colinde , Evremea colindelor,Evremea colindelor,Caci gheaCaci gheaţţa se-ntindea se-ntindeAsemeni oglinzilorAsemeni oglinzilorŞŞi tremuri tremurăă brazii braziiMiMişşccâând rnd răămurele,murele,CCăăci noaptea de azi-Ici noaptea de azi-ICCâând scanteie stelele.nd scanteie stelele. Se bucur copiiiSe bucur copiiiCopiii Copiii şşi fetele,i fetele,De dragul MarieiDe dragul MarieiIIşşi piaptana pletele…i piaptana pletele…De dragul MarieiDe dragul MarieiŞŞi al Mi al Mâântuitoruluintuitorului LuceLuceşşte pe cerurite pe ceruri O stea cO stea căăllăătorului.( M.Eminescutorului.( M.Eminescu))

CRÃCIUNUL - Nașterea Domnului CrCrăăciun ciun este un zeu solar, de origine indo-europeană, specific este un zeu solar, de origine indo-europeană, specific teritoriilor locuite de geto-daci, indentificat cu zeul roman Saturn și teritoriilor locuite de geto-daci, indentificat cu zeul roman Saturn și cu zeul iranian Mithra. Timp de peste un mileniu, creștinii cu zeul iranian Mithra. Timp de peste un mileniu, creștinii sărbătoreau Anul Nou în ziua de Crăciun. Determinativul de "moș" sărbătoreau Anul Nou în ziua de Crăciun. Determinativul de "moș" arată vârsta zeului adorat, care trebuie sa moară și să renască, arată vârsta zeului adorat, care trebuie sa moară și să renască, împreună cu timpul calendaristic, la Anul Nou. în legatura cu Moș împreună cu timpul calendaristic, la Anul Nou. în legatura cu Moș Crăciun au circulat multe legende. Prin tot ce face, Crăciun se opune Crăciun au circulat multe legende. Prin tot ce face, Crăciun se opune sau împiedică nașterea pruncului creștin Iisus, deoarece venirea pe sau împiedică nașterea pruncului creștin Iisus, deoarece venirea pe lume a acestuia înseamnă moartea Moșului. Tradilume a acestuia înseamnă moartea Moșului. Tradițțiile contemporane iile contemporane despre "sfântul" Crăciun, despre Moșul "darnic și bun", "încărcat cu despre "sfântul" Crăciun, despre Moșul "darnic și bun", "încărcat cu daruri multe" sunt influente livrești care au pătruns în cultura daruri multe" sunt influente livrești care au pătruns în cultura populară de la vest la est și de la oraș la sat. Sărbătorile de Crăciun populară de la vest la est și de la oraș la sat. Sărbătorile de Crăciun dureaza, în sens restrâns, trei zile (25-28 decembrie), sau, în sens dureaza, în sens restrâns, trei zile (25-28 decembrie), sau, în sens larg, 19 zile (20 decembrie - 7 ianuarie). larg, 19 zile (20 decembrie - 7 ianuarie).

Alături de partea religioasă a Irozilor, s-a dezvoltat mult timp, poate Alături de partea religioasă a Irozilor, s-a dezvoltat mult timp, poate chiar și astăzi, partea profană, jocul păpușilor. Într-o cutie purtată de doi chiar și astăzi, partea profană, jocul păpușilor. Într-o cutie purtată de doi baiebaiețți este înfățisată grădina lui Irod și o parte din piata orașului. Moș i este înfățisată grădina lui Irod și o parte din piata orașului. Moș Ionică, îngrijitorul curIonică, îngrijitorul curțții și o paiaii și o paiațăță dau naștere la o serie de scene care dau naștere la o serie de scene care satirizează întâmplări și obiceiuri prin care sunt ridiculizasatirizează întâmplări și obiceiuri prin care sunt ridiculizațiți ho hoțții, fricoșii ii, fricoșii ori femeile ce se sulemenesc. Vechi de tot, teatrul păpușilor a fost o ori femeile ce se sulemenesc. Vechi de tot, teatrul păpușilor a fost o petrecere plăcută chiar în palatele Domnitorilor tarii. petrecere plăcută chiar în palatele Domnitorilor tarii.

Pomul de Craciun Pomul de Craciun este un brad împodobit, substitut al zeului este un brad împodobit, substitut al zeului adorat în ipostaza fitoformă, care moare și renaște la sfârșit de an, adorat în ipostaza fitoformă, care moare și renaște la sfârșit de an, în preajma solstiîn preajma solstițțiului de iarnă, sinonim cu Butucul de Crăciun. iului de iarnă, sinonim cu Butucul de Crăciun. Impodobirea bradului și așteptarea de către copii a "Moșului", Impodobirea bradului și așteptarea de către copii a "Moșului", numit, în sud-estul Europei, Crăciun, care vine cu daruri multe, numit, în sud-estul Europei, Crăciun, care vine cu daruri multe, este un obicei occidental care a pătruns de la oraș la sat, începând este un obicei occidental care a pătruns de la oraș la sat, începând din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Pomul de Crăciun s-a din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Pomul de Crăciun s-a suprapus peste un mai vechi obicei al încinerării Butucului (zeul suprapus peste un mai vechi obicei al încinerării Butucului (zeul mort) în noaptea de Crăciun, simbolizând moartea și renașterea mort) în noaptea de Crăciun, simbolizând moartea și renașterea divinității și a anului la solstidivinității și a anului la solstițțiul de iarnă. Obiceiul a fost atestat la iul de iarnă. Obiceiul a fost atestat la romani, aromani, letoni și sârbo-croaromani, aromani, letoni și sârbo-croațți. i.

Tradiții românești:VICLEIMULVICLEIMUL

În unele locuri în noaptea Crăcinului În unele locuri în noaptea Crăcinului putem întâlni și cântarea religiosă putem întâlni și cântarea religiosă cunoscută sub numele de Vicleimul sau cunoscută sub numele de Vicleimul sau Irozii, la care participă copiii. Această Irozii, la care participă copiii. Această dramă religioasă ne înfățișează misterul dramă religioasă ne înfățișează misterul Nașterii Domnului în toate fazele sale. Nașterii Domnului în toate fazele sale. Personajele dramei sunt Irod și ceaPersonajele dramei sunt Irod și ceațța sa de a sa de Vicleim, un ofiVicleim, un ofițțer și soldaer și soldațți îmbracai îmbracațți în i în portul ostașilor romani, trei crai sau magi: portul ostașilor romani, trei crai sau magi: Melchior, Baltazar și Gaspar, un cioban, un Melchior, Baltazar și Gaspar, un cioban, un prunc și în unele parprunc și în unele parțți o paiai o paiațța. a. Vicleimul apare la noi pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Originea lui este Vicleimul apare la noi pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Originea lui este

apuseană și se leaga de misterul celor trei magi ai evului mediu. Introdus apuseană și se leaga de misterul celor trei magi ai evului mediu. Introdus timpuriu în Germania și Ungaria, a pătruns la noi prin sașii din timpuriu în Germania și Ungaria, a pătruns la noi prin sașii din Transilvania. Din prima forma Vicleimului, prezentarea magilor și dialogul Transilvania. Din prima forma Vicleimului, prezentarea magilor și dialogul lor, s-au dezvoltat pe rând, prin activitatea micilor cărturari, trei tipuri lor, s-au dezvoltat pe rând, prin activitatea micilor cărturari, trei tipuri principale, în cele trei mari principale, în cele trei mari țținuturi: Muntenia, Moldova și Ardeal.inuturi: Muntenia, Moldova și Ardeal.

Pomul de Crăciun împodobit.

MÂNCĂRURI DE CRĂCIUN

CârnaCârnați.ți.

TobTobă.ă.

Sarmale în foi de Sarmale în foi de varză.varză.

CozonacCozonacul ul aburindaburind

Sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Hristos Sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Hristos CrăciunulCrăciunul, reprezintă pentru poporul român , reprezintă pentru poporul român (în special cel Creștin Ortodox) un prilej de (în special cel Creștin Ortodox) un prilej de mare bucurie. După postul Crăciunului, mare bucurie. După postul Crăciunului, perioadă de înfrânare atât trupească cât şi perioadă de înfrânare atât trupească cât şi spirituală, dezlegare la mâncare de dulce spirituală, dezlegare la mâncare de dulce aduce după sine numeroase obiceiuri şi un aduce după sine numeroase obiceiuri şi un potpuriu de preparate din carne de porc şi potpuriu de preparate din carne de porc şi dulciuri de sărbătoare. Tăierea porcului se dulciuri de sărbătoare. Tăierea porcului se face în ziua de Ignat. Din carne de porc, face în ziua de Ignat. Din carne de porc, pentru praznicul Crăciunului, se prepară pentru praznicul Crăciunului, se prepară slăninăslănină, , cârnaţicârnaţi, , caltaboşicaltaboşi, , tobătobă, , sarmalesarmale, , friptură de porcfriptură de porc, , ciorbă de oaseciorbă de oase. Dulciurile . Dulciurile care sfârşesc masa de sărbătoare, sau cu care sfârşesc masa de sărbătoare, sau cu care sunt omeniţi oaspeţii care calcă pragul care sunt omeniţi oaspeţii care calcă pragul casei şi colindătorii sunt: casei şi colindătorii sunt: cozonaculcozonacul, , plăcintaplăcinta şi şi lipiilelipiile. Toate aceste preparate prezintă . Toate aceste preparate prezintă diversificări în funcţie de zona etnografică şi diversificări în funcţie de zona etnografică şi sunt însoţite de băuturi specifice fiecărei sunt însoţite de băuturi specifice fiecărei zone: ţuică, palincă, diverse vinuri.zone: ţuică, palincă, diverse vinuri.