cronicile aniversarii tradiţii populare...

CRONICILE ANIVERSARII Tradiţii populare vrâncene prof. Janet POPOIU Dacă e 24 Ianuarie și sunt Zilele Colegiului Național „Unirea”, atunci neapărat trebuie să fie spec- tacolul folcloric și masa tradițională! E poate unul din- tre cele mai așteptate momente din programul atât de divers al acestei sărbători. Ce ne determină să re- luăm în fiecare an această activitate? Deși ar putea să sune ușor bombastic, intenția noastră este aceea de a recupera și de a activa ceea ce numim simplu – conștiința identității. Folclorul, tradițiile unei zone au fost şi vor rămâne cea mai spectaculoasă modalitate de a conserva peste veacuri valorile spirituale ale unui popor. În zona de munte a Vrancei, fie că vorbim de Nereju, Spulber, Bîrsești, Nistorești sau Herăstrău - to- ponime care ne amintesc de dacii liberi - obiceiurile, tradițiile, ritualurile au fost păstrate cu sfințenie, creând o legătură aproape mistică între oameni, isto- rie și natură. Un obicei de tradiție milenară, specific Țării Vrancei, este dansul cu măști realizate din lemn sau piele de oaie sau de capră. La origine, acest ritual avea legătură cu întoarcerea periodică a morților, ritual că- ruia îi erau asociate diverse măști zoomorfe – capra, ursul, barza. Măștile reprezintă, în mentalitatea ar- haică, spiritele moșilor și strămoșilor cu care se intra în conexiune prin dialog, prin gesturi și prin joc. „Chipărușul” este poate cel mai cunoscut joc cu măști din Vrancea arhaică. Dans ritualic de înmor- mântare, „Chipărușul” este practicat în zona Nereju – Spulber încă din perioada precreștină. Doisprezece bărbați cu fețele acoperite de măști tradiționale, așezați unul în spatele celuilalt și legați între ei cu un lanț – „lanțul vieții”, dansează în fața casei celui mort în jurul unui foc, trecând din când în când peste acesta pentru a purifica sufletul celui decedat. Bătrânii din sat au păstrat cu sfințenie acest dans, inițiindu-i și pe cei mai tineri care au preluat această moștenire, conștienți fiind de valoarea ei incontestabilă. Ansamblul „Chiparușul” din Nereju, al cărui veteran a împlinit 85 de ani, a devenit o prezență con- stantă pe scena Colegiului Național „Unirea”, fiind un partener al deja tradiționalei activități de promovare a folclorului vrâncean, organizate de elevii CNU cu pri- lejul zilelor colegiului, sub îndrumarea dnei profesor Janet Popoiu căreia, în timp, i s-au alăturat și alți co- legi: dna profesor Luminița Ciocâldău, dna profesor Maria Lupu, dna profesor Crenguța Stanciu. Dansul bătrânilor, măștile, tânguitul buciumului, cântecul de bucurie al fluierului deschid, de fiecare dată, o fereas- tră către o lume arhaică, a mitului şi a povestilor, o lume pe care o consideram pierdută, dar care, iată, renaște și ne surprinde mereu cu frumusețea ei. De mai bine de 10 ani, elevii și profesorii Co- legiului Național „Unirea”, îmbrăcați în portul tradițional vrâncenesc: catrință, cămașă dacică, bete, năframă și chiar opinci, oferă cu bucurie, după spec- tacolul folcloric, bucate tradiționale pregătite cu suflet după rețete străvechi. Masa bogată, gătită și ea de sărbătoare, e un prilej de a ne aminti că aparținem unei comunități spirituale și că legătura cu trecutul, cu ființa noastră străveche e ceea ce avem mai prețios. 19 ianuarie

Upload: others

Post on 22-Jan-2021

9 views

Category:

Documents

0 download

Report

Download

Embed Size (px):

TRANSCRIPT

CRONICILE ANIVERSARII

Tradiţii populare vrânceneprof. Janet POPOIU

Dacă e 24 Ianuarie și sunt Zilele ColegiuluiNațional „Unirea”, atunci neapărat trebuie să fie spec-tacolul folcloric și masa tradițională! E poate unul din-tre cele mai așteptate momente din programul atâtde divers al acestei sărbători. Ce ne determină să re-luăm în fiecare an această activitate? Deși ar putea săsune ușor bombastic, intenția noastră este aceea dea recupera și de a activa ceea ce numim simplu –conștiința identității. Folclorul, tradițiile unei zone aufost şi vor rămâne cea mai spectaculoasă modalitatede a conserva peste veacuri valorile spirituale ale unuipopor.

În zona de munte a Vrancei, fie că vorbim deNereju, Spulber, Bîrsești, Nistorești sau Herăstrău - to-ponime care ne amintesc de dacii liberi - obiceiurile,tradițiile, ritualurile au fost păstrate cu sfințenie,creând o legătură aproape mistică între oameni, isto-rie și natură.

Un obicei de tradiție milenară, specific ȚăriiVrancei, este dansul cu măști realizate din lemn saupiele de oaie sau de capră. La origine, acest ritual avealegătură cu întoarcerea periodică a morților, ritual că-ruia îi erau asociate diverse măști zoomorfe – capra,ursul, barza. Măștile reprezintă, în mentalitatea ar-haică, spiritele moșilor și strămoșilor cu care se intraîn conexiune prin dialog, prin gesturi și prin joc.

„Chipărușul” este poate cel mai cunoscut joccu măști din Vrancea arhaică. Dans ritualic de înmor-mântare, „Chipărușul” este practicat în zona Nereju –Spulber încă din perioada precreștină. Doisprezecebărbați cu fețele acoperite de măști tradiționale,așezați unul în spatele celuilalt și legați între ei cu unlanț – „lanțul vieții”, dansează în fața casei celui mortîn jurul unui foc, trecând din când în când peste acestapentru a purifica sufletul celui decedat. Bătrânii dinsat au păstrat cu sfințenie acest dans, inițiindu-i și pecei mai tineri care au preluat această moștenire,conștienți fiind de valoarea ei incontestabilă.

Ansamblul „Chiparușul” din Nereju, al căruiveteran a împlinit 85 de ani, a devenit o prezență con-stantă pe scena Colegiului Național „Unirea”, fiind unpartener al deja tradiționalei activități de promovarea folclorului vrâncean, organizate de elevii CNU cu pri-lejul zilelor colegiului, sub îndrumarea dnei profesorJanet Popoiu căreia, în timp, i s-au alăturat și alți co-legi: dna profesor Luminița Ciocâldău, dna profesorMaria Lupu, dna profesor Crenguța Stanciu. Dansulbătrânilor, măștile, tânguitul buciumului, cântecul debucurie al fluierului deschid, de fiecare dată, o fereas-tră către o lume arhaică, a mitului şi a povestilor, olume pe care o consideram pierdută, dar care, iată,renaște și ne surprinde mereu cu frumusețea ei.

De mai bine de 10 ani, elevii și profesorii Co-legiului Național „Unirea”, îmbrăcați în portultradițional vrâncenesc: catrință, cămașă dacică, bete,năframă și chiar opinci, oferă cu bucurie, după spec-tacolul folcloric, bucate tradiționale pregătite cu sufletdupă rețete străvechi. Masa bogată, gătită și ea desărbătoare, e un prilej de a ne aminti că aparținemunei comunități spirituale și că legătura cu trecutul,cu ființa noastră străveche e ceea ce avem maiprețios.

19 ia

nuar