tradiţii Şi obiceiuri in memoria padurenilor

7/24/2019 Tradiţii Şi Obiceiuri in Memoria Padurenilor

http://slidepdf.com/reader/full/traditii-si-obiceiuri-in-memoria-padurenilor 1/50

~Universitatea ,,Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaInstitutul de Istorie Orală Cluj-Napoca~

TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN MEMORIACOLECTIVĂ A PĂDURENILOR.

Coordonator ştiinţifi! Candidat!Conf. dr. Va"#ntin Or$a Ciort P#tr%&Bo$dan

CLU !"#$



C%'rin(

Ar$%)#nt.........................................................................................................................Ca'ito"%" I. Cadr%" $#o$rafi a" Ţin%t%"%i P*d%r#ni"or................................................Ca'ito"%" II. I(tori%" #r#t*ri"or din Ţin%t%" P*d%r#ni"or.........................................Ca'ito"%" III O+ii#ri%ri "#$at# d# fa)i"i# din ,ona '*d%r#ni"or -.. N%nt* -./. Bot#, -.-.Viaţa r#"i$ioa(* -.0. În)or)1ntar#Ca'ito"%" IV. O+ii#ri%ri "#$at# d# )%ni"# a$rio"# 2n ,ona '*d%r#ni"or..................

0.. N#d#ia '*d%r#n#a(*..........................................................................0./. I#şir#a % r%# 2n ţarin*....................................................................0.- M*(%rat%" "a't#"%i................................................................................0.3. Ş#,*toar#a '*d%r#n#a(* ..................................................................

Con"%,ii..........................................................................................................................45id%" d# int#r6i%.........................................................................................................Int#r6i%ri. Li(ta (%+i#ţi"or int#r6i#6aţiBi+"io$rafi#.......................................................................................................................An#7#.................................................................................................................................



Ar$%)#nt

Cercetarea co%unită&ilor locale 'n (eneral şi a celor rurale 'n particular, poate )iun de%ers provocator şi %otivant pentru elevi* +ia&a unei co%unită&i adună laolaltă istorii

%ari şi %ici, eroi şi oa%eni obişnui&i, bucurii şi eşecuri, ar%onie şi batere, trecut şi preent - prin ur%are o i%ensă resursă de 'nvă&are la 'nde%na elevilor şi pro)esorilor*.etodele de cercetare şi investi(are a co%unită&ii con)eră curriculu%ului unei şcoliautenticitate, varietate şi speci)icitate* Istoriile orale constituie 'n acest sens %odalită&i(eneroase de adaptare a curriculu%ului la realită&ile vie&ii cotidiene a elevilor* /copul lor este de a )ace cunoscută acea parte a e0perien&ei u%ane care nu apare 'n căr&ile de istoriedar care )ace cu adevărat captivantă istoria şi de cele %ai %ulte ori nu este scoasă lalu%ină şi valori)icată* lstoria orală poate )i văută ca o sursă pe care căută% să o utiliă%'n vederea reconstituirii istoriei unui popor )ără scriere* 1l&i cercetători o consideră osubdisciplină sau o subra%ură a istoriei sau a istoriei sociale* Istoria socială este, aşadar,o co%ponentă a istoriei sociale acărei 'nse%nătate a sporit considerabil* 2ar istoria orală

nu se li%iteaă nu%ai la att, )iind solicitată să pună 'n valoare %ărturiile ,,oa%enilor 'ncă 'n via&ă ca surse ale istoriei recente”* 2ocu%entele ,,vii” o)eră, practic, o in)initatede %ărturii (reu de ierar3iat, 'n raport de se%ni)ica&ia lor, dată )iind o condi&ie particulară deosebită4 acestea dispar odată cu persoanele respective, ceea ce )ace să see0ercite o presiune 'n creşterea asupra cercetătorilor pentru recuperarea ct %ai rapidă ain)or%a&iilor #*

1şa cu% spunea 1lessandro 5ortelli, istoria orală este o )or%ă speci)ică dediscurs, o %ărturie indirectă asupra ia%(inii unei persoane tinde să păstree doar aspectele poitive ale activită&ii acesteia, deoarece %e%oria s-a esto%pat, iar despre %or&inu%ai de bine!* 6n redarea tradi&iilor şi obiceiurilor din pădureni, trebuie să ne baă% att pe %e%oria nealterată a celor ce povestesc, ct şi pe responsabilitatea naratorului, pe

disponibilitatea sa de a reda )irul real al eveni%entelor, c3iar dacă ra&iunea este preseratăcu interven&iile subiective ale celui intervievat* Obli(a&ia de a povesti adevărul reultădin conştiin&a civică şi etică pro)esată de către narator* Ca atare, istoria orală se a0eaăatt pe reconstituirea ,,istoriei-realitate”, ct şi a se%ni)ica&iei atribuite eveni%entelor trecute de către %artorii acestora$*

.ărturia, la nivelul cunoaşterii co%une, are se%ni)ica&ie de relatare, depoi&ie,declara&ie a unei persoane re)eritoare la un )apt sau la o persoană* 2upă %odul deutiliare, distin(e% două cate(orii de %ărturii4scrise şi orale* .ărturiile orale, spredeosebire de cele scrise, a căror particularitate este con)erită de 'nsăşi conservarea şiconse%narea 'nse%nărilor 7indi)erent de natura %aterialului utiliat sau a %ijloacelor princare se realeaă8, se 'nscriu 'n %ecanis%ele %e%orării şi ale %e%oriei* 1cest tip de

%ărturii 'şi datoreaă e0isten&a e0clusiv %e%oriei individuale şi colective* .ărturiileorale sunt e0presii ale e0isten&ei u%ane 'n devenirea ei, ale diversită&ii %ani)estărilor

# 9ănăsescu :lorian, Istoria socială, edi&ia a II-a, editura :unda&iei ;o%nia de .ine, Bucureşti, !""<, p*=!-=$*! 1lessandro 5ortelli, Istoria orală ca gen, 'n Anuarul Institutului de Istorie Orală, >II, !"#", Cluj Napoca,

p* #??*$ Ionu& Costea, E semnul că multe lucruri dacă vrei se pot face. Alessandro Portelli şi istoria orală, 'n Ibidem, p* #@?*



individuale şi colective, ale identită&ii unor (rupuri sociale* .ărturiile orale re&in şire)lectă in)inite aspecte ale vie&ii sociale, avnd deci o valoare docu%entară ridicată 'nreconstruc&ia evolu&iei acesteia din cele %ai 'ndepărtate ti%puri şi pnă 'n preent*Individului 'i sunt speci)ice două tipuri de %e%orie, 'n raport de care adoptă atitudinispeci)ice4 %e%oria idividuală care se ,,produce” şi se des)ăşoară 'n oriontul

personalită&ii şi e0isten&ei o%ului, 'n(lobnd a%intiri cu relevan&ă individuală şi %e%oriacolectivă este '%părtăşită cu al&ii 'n cadrul unu (rup, %e%oria care evocă şi conservăa%intiri i%personale cu se%ni)ica&ii pentru (rupul respectiv* Ca )or%e de %ani)estare ale%e%oriei,%ărturiile orale sunt condi&ionate de )idelitatea şi de conservarea in)or%a&iei*.ărturiile orale conse%neaă două %odalită&i distincte de ,,'nre(istrare” a unui )aptsocial, eveni%ent politic, 'nt%plare personală4 directă cnd subiectul observă pesronalcele relatate şi se i%plică 'n eveni%ente şi indirectă cnd subiectul )ace ecoul unor 'nt%plări trăite de al&i subiec&i 'n trecut, pe care le preia, le %e%oreaă şi le trans%ite%ai departe* 6n rapot cu %odalită&ile de ,,'nre(istrare” a eveni%entelor se )ace distinc&ie'ntre %ărturiile orale4 unele )iind cali)icate drept tradi&ii orale 7avndu-se 'n vedere celeidirecte8, iar altele istorie orală 7care este sinoni%ă cu cele directe8* 9radi&iile orale se

re)eră la4 datini, cutu%e, obiceiuri, povestiri, proverbe, poeii populare

<

*2in perspectiva %e%oriei ca eveni%ent, %ai e0act a itinerariului pe care uneveni%ent 'l parcur(e dinspre istorie spre %e%orie 'n condi&iile 'n care eveni%entul see0tra(e dinspre o 'ncadrare spa&io-te%porală, dinspre o re)eren&ialitate speci)ică istoriei şise recti)ică 'n cadrul unor practici co%e%orative, adică iese din istorie şi intră 'n%e%orie, s-au elaborat o serie de analie ce pornesc de la %odul 'n care trecutulA)asonat a dat naştere la repreentări - Aculturi ale istoriei”* 1propierea sau depărtarea%e%oriei )a&ă de eveni%ent precu% şi suprapunerile lor reciproce pot su(era oreorientare a scrisului istoric spre co%patibilită&ile sale (enerice cu istoria realitate - denecuprins att 'n Astructurile sale, ct şi 'n %ultitudinea inta%plărilor trecutului - la oAanu%ită povestire despre Aanu%ite inta%plări trecute, 5oate că ceea ce a re&inut

o%uloa%enii )iecărui preent din trecut este deoca%dată sin(ura şi cea %ai validăselec&ie din cadnil unui trecut Atrăit %ai %ult decat a unui trecut Aistorisit*=

5entru elevi, i%plicarea 'n proiecte de istorie orală poate contribui 'n pri%ul rndla o %ai bună cunoaştere a propriilor )a%ilii 7ştiut )iind )aptul că cea %ai %are parte ae0perien&ei noastre ca )a%ilie dispare odată cu trecerea ti%pului8 şi apoi la descoperireaunor aspecte inedite şi necunoscute şi de %ulte ori pline de )ar%ec ale locului 'n caretrăiesc* Istoria orală este un tip de discurs construit 'n jurul poveştii oa%enilor necunoscu&i, sau a unor (rupuri care alt)el ar ră%ne neobservate* Dste o alternativă lasursele istorice scrise, o %etodă 'n cercetarea trecutului, 'n care %e%oria devine obiect alcercetării* Iar %e%oria este un instru%ent subiectiv atunci cnd 'nre(istreaă trecutul,e0perien&ele trecute )iind 'ntotdeauna %odelate de preent şi de psi3icul individual*

6n cadrul de%ersului didactic istoria orală este o %etodă co%ple0ă de 'nvă&are, baată pe pre(ătirea şi realiarea de către elevi a unor interviuri şi valori)icarea acestorala clasă 'n scopuri de instruire* Istoria orală este o povestirere%e%orare a unor eveni%ente istorice, )ăcută de o sin(ură persoanăE se pot realia totuşi %ai %ulte istoriiorale despre aceeaşi te%ă* Dlevul cerceteaă un subiect, intervieveaă persoane, creeaă produse 7)oto(ra)ii, te0te, porto)olii etc*8, analieaă şi discută produsele create*

< Ibidem, p* F"-F#*= ;adosav 2oru, Memorie şi eveniment , 'n Anuarul Institutului de Istorie Orală, +II, 5resa universitarăClujană, !""G, p* @, <"*



In)or%a&iile sunt culese prin interviuri 'nre(istrate şi apoi transcrise* 5ersoana care arealiat interviul 'l analieaă şi scrie apoi o povesteF*

5entru a realia corect un interviu de istorie orală se reco%andă parcur(ereaur%ătoarelor etape4 #8 Pregătirea interviului presupune4 alegerea subiectului/temei4eveni%ente istorice, deastre naturale, ocupa&ii locale, tradi&ii şi %eşteşu(uri, povestiri

re)eritoare la şcoală, povestiri de )a%ilieE stabilirea obiectivelor proiectului şi arezultatelor aşteptateE stabilirea ariilor curriculare/disciplinelor implicateE cercetarea dedinaintea de interviu H asi(ură cantitatea necesară de in)or%a&ii despre te%a abordată şi)or%ularea unor 'ntrebări potrivite 'n cadrul interviului, sursele pentru cercetare pot )iarticole, căr&i, iare, docu%ente, )oto(ra)ii, etcE exersarea tenicilor de observare şiintervievare, pregătirea ecipamentului4 reporto)on, casete audio, aparat de )oto(ra)iatEidentificarea persoanei H candidatului pentru interviu şi contactarea acesteia 7%e%brii ai)a%iliei, %e%brii din co%unitate8E !8 Interviul propriu!zis4 realizarea interviului H presupune )or%ularea unor 'ntrebări adecvate, de obicei desc3ise şi ascultarea cu aten&ie ainterlocutoruluiE transcrierea textului interviului H inte(rală sau a anu%itor )ra(%enteEorganizarea şi analiza materialului H identi)icarea ideii centrale şi a in)or%a&iilor utile

pentru redactareE $8 "ealizarea produsului4 redactarea istoriei orale H scrierea unuiarticol, eseu, povestire 'n care să )ie incluse in)or%a&ii şi )ra(%ente din interviuErealizarea unui produs al proiectului H cule(ere, carte, )il%, articol de presă, raport decercetare, porto)oliu de istorie orală, e0poi&ie etcE prezentarea produsului 'n )a&acole(ilor de clasă, şcoală, părin&ilor, repreentan&ilor co%unită&ii*G

Obiectivul (eneral al proiectului de )a&ă este cunoaşterea trecutului co%unită&iilocale, a tradi&iilor, obiceiurilor, ocupa&iilor locale, istoricul co%unită&ii şi sc3i%burileinter(enera&ionale* Obiectivele speci)ice ale proiectului se re)eră la4 'ncurajarea elevilor 'n depistarea unor persoane care pot da in)or%&tii despre via&a din trecutE stabilireate%elor de discu&ieE redactarea (3idului de interviuE realiarea interviului, or(aniarea şianaliarea %aterialuluiE conştientiarea necesită&ii de a păstra şi de a duce %ai departe

tradi&iile şi obiceiurile co%unită&ii locale* 6n ur%a 'ntoc%irii proiectului de )a&ă elevii audobndit o serie de co%peten&e4 (ndire criticăE analia şi sinteăE redactare de te0teE)or%ulare de 'ntrebăriE ascultare activă şi observareE or(aniare şi lucru 'n ec3ipăErealiarea unei preentări* Cea %ai i%portantă parte a proiectului de istorie orală esteinterviul* Dlevul care intervieveaă trebuie să 'ncurajee persoana să 'şi spună povesteact %ai detaliat cu putin&ă* 6ntrebările pe care le utilieaă intervievatorul trebuie să )ie bine pre(ătite şi să o)ere posibilitatea ob&inerii in)or%a&iilor necesare* Dle se pot structura'ntr-un (3id de interviu* 5entru ca interviul să se des)ăşoare 'n condi&ii bune, este nevoiesă se e0ersee te3nica interviului cu (rupul de elevi ce participă la proiect*

:olosirea interviului H ele%ent de baă 'n %etodolo(ia istoriei orale H 'i va ajuta pe tineri să se apropie de ceilal&i %e%bri ai co%unită&ii locale, pe care 'i vor 'n&ele(e, levor asculta poveştile şi le vor trans%ite %ai departe, prin 'nre(istrare, ar3ivare,transcriere* .ai %ult, prin propunerea acestei discipline op&ionale, ur%ări% devoltareaco%peten&elor de co%unicare orală şi scrisă, relevante pentru aria curriculară Om şi societate. Dlevii vor dobndi o cunoaştere apro)undată a istoriei localere(ionale care vaavea drept reultat naşterea unui senti%ent de ataşa%ent )a&ă de locurile natale, cu poten&ial pentru valori)icarea acestor cercetări e%pirice 'n activită&i ulterioare, pe %ăsura

F ;ădulescu Dleonora, 9'rcă 1nca, Adaptarea curriculumului la contextul rural , Bucureşti, !""=, p* $=*G Bird /tas, Louis Urlic3, Istorie orală# spunem poveşti şi scriem despre via$ă, Dditura Corint, !""", p* !?-$"*



%aturiării elevilor* D0ersarea şi utiliarea instru%entelor de 'nre(istrare di(itală audio-video, a so)turilor de stocare, prelucrare şi ar3ivare, a )işierelor di(itale 'n vederearealiării unor %ateriale %ulti%edia vor crea deprinderi care le vor o)eri posibilită&i%ultiple de devoltare 'ntr-o lu%e a viitorului virtual* 2e ase%enea, prin 'nsuşireasiste%atică a te3nicii de intervievare şi e0punerea la e0perien&a interviului, elevii vor )i

%ult %ai bine pre(ăti&i pentru disciplinele noi pe care le vor 'ntlni 'n liceu sau pentru acontinua acest curs la un nivel superior*Cercetările de istorie orală au 'n aten&ie, cu precădere, acea parte din istoria

conte%porană care o)eră posibilitatea intervievării %artorilor oculari sau a ur%aşilor acestora 7'n caul %e%oriei (enera&ionale8* /ub aspect %etodolo(ic, istoria orală nu o)erădoar instru%entele pentru recuperarea trecutului recent, ci şi o (rilă de interpretare şianaliă a docu%entelor scrise elaborate 'n epoci trecute, care con&in transcrieri ale unor declara&ii orale 7de e0* transcrierea unuiintero(atoriu 'n caul unui proces din Dvul.ediu8* 1st)el, istoria orală vieaă investi(area istorică prin inter%ediul istoriei trăite de prota(onişti ca alternativă şi co%ple%ent la A%area istorie scrisă, situndu-se ast)el 'nconte%poraneitatea debaterilor teoretice 'n le(ătură cu cercetarea istorică, revendicndu-

se 'n special de la şcoala )ranceă 753* outard, 5* Nora, * 5o%ian, * Le Jo))8 şi ceaitaliană 7Luisa 5asserini şi 1lessandro 5ortelli8 care acordă o aten&ie deosebită rolului jucat de %e%orie şi construc&ia discursului %e%orialistic*

Istoria orală poate să ne arate %odul 'n care valorile şi ac&iunile individuale%odeleaă trecutul şi cu% trecutul %odeleaă, la rndul său, valorile şi ac&iunile preente*5e scurt, istoria orală poate )i de)inită ca o conversa&ie civiliată dintre doi oa%eni despreanu%ite aspecte ale trecutului considerate a avea i%portan&ă istorică şi 'n %od inten&ionat'nre(istrat pentru a )i )olosită 'n cercetări ulterioare* Conversa&ia ia )or%a unui interviu,'n care o persoană - intervievatorul - pune 'ntrebări altei persoane - intervievatul*6ntrebările derivă dintr-un anu%it cadru de re)erin&ă sau de interes istoric* Dle presupunob&inerea unor anu%e răspunsuri de la intervievat, ce derivă din cadrul de re)erin&ă al

acelei persoane, de ceea ce consideră el sau ea ca )iind i%portant pentru a-l co%unicaintervievatorului* ;ăspunsul intervievatului poate contura 'ntrebările viitoare aleintervievatorului* Critica ce i se poate aduce istorie orale, şi anu%e subiectivitatearelatărilor, este absolut 'ndreptă&ită* 6nsă, aşa cu% a% 'ncercat să arătă% de la bun'nceput, a )i obiectiv este un relativ 'ntr-o lu%e a interpretărilor personale* 1st)el,relatările pot contribui la i%a(inea (enerală a societă&ii intervievatului, a eveni%entelor lacare a luat parte*

5atri%oniul cultural i%aterial al unui popor sau al unei co%unită&i este constituitdin %ani)estări apar&innd practicilor sociale, ritualurilor şi obiceiurilor 7naştere, bote,căsătorie, 'n%or%ntare8, te3nici le(ate de %eşteşu(uri tradi&ionale 7)ră%ntatul pinii,artă, cera%ică, &esături, cusături, 'ncondeiatul ouălelor, etc*8, e0presii şi tradi&ii verbale şinonverbale, 7jocul, dansul8 ş*a* Dl se trans%ite din (enera&ie 'n (enera&ie, este recreat per%anent de co%unitate şi 'i con)eră acesteia senti%entul de apartenen&ă identitară* 6nopinia noastră, acest patri%oniu cultural i%aterial, alături de cel i%obil şi %obil trebuie protejat, conservat, valori)icat cu att %ai %ult dacă se doreşte continuitatea identitară aco%unită&ilor tradi&ional-pădureneşti* 6n consecin&ă, ec3ipa a investi(at pe teren realitateacu privire la aceste co%unită&i cu scopul de a cule(e ct %ai %ulte date despre obiceiurileautentice pădureneşti, pe baa unor interviuri de istorie orală* 5roiectul de )a&ă a avutdrept co%ponentă esen&ială 'nre(istrarea unor %ărturii de istorie orală precu%4 obiceiurile



din ciclul )a%ilial 7naşterea, nunta, 'n%or%ntarea8 şi cele din ciclul calendaristic7sărbători şi obiceiuri cu dată )i0ă4 Crăciunul, 1nul NouE sărbători şi obiceiuri cu dată%obilă4 5aşteleE sărbători şi obiceiuri din calendarul a(ro-pastoralE sărbători şi obiceiurico%unitareE repreentări %itice8, cntece şi jocuri tradi&ionale, apoi date despre%oştenirea %eşteşu(urilor tradi&ionale*

5ornind de la adevărul con&inut de a)ir%a&ia că un popor care nu-şi cunoaştetrecutul nu-şi poate construi viitorul a% considerat că elevii noştri ar trebui să cunoască%ai bine şi docu%entat realită&i ale trecutului co%unită&ii locale, 'n (eneral, şi aoa%enilor obişnui&i cu bucuriile şi eşecurile lor 'n particular*

/tau la dispoi&ia noastră un i%ens poten&ial necercetat care poate constitui oresursă inepuiabilă de 'nvă&are pentru copii, iar pentru noi cadrele didactice, 'n vederearedactării unor lucrări cu acest punct de pornire*

5entru elevi, i%plicarea 'n proiecte de istorie orală poate contribui 'n pri%ul rndla o %ai bună cunoaştere a propriilor )a%ilii şi apoi, la descoperirea unor aspecte inediteale locului unde trăiesc*

Ca'ito"%" I! Cadr%" $#o$rafi a" Ţin%t%"%i P*d%r#ni"or

Kinutul 5ădurenilor este aşeat pe versantul estic al .un&iilor 5oiana ;uscă, 'n partea de nord-vest al .unicipiului unedoara, aproape de vec3iile capitale ale dacilor,/ar%ise(etua ;e(ia şi daco-ro%anilor, Ulpia 9raiana /ar%ise(etua@%fig.&/fig.'(. .un&ii5oiana ;uscă, lea(ănul Kinutului 5ădurenilor, constituie partea de nord-vest a Carpa&ilor .eridionali, ei putnd )i considera&i o punte de le(ătură 'ntre Carpa&ii .eridionali şi.un&ii 1puseni?* Li%ita nordică ur%ăreşte Lunca .ureşului, 'ntre localită&ile 2obra şi2eva, spre vest %asivul e %ăr(init de depresiunea Caransebeşului, spre sud ur%ăreşte+alea Bistrei, iar spre est onele depresionare ale a&e(ului şi /treiului* 5rivită de pe unadin cul%ile din dreapta .ureşului, această re(iune se ridică ca o pantă repede, cu coaste

'%pădurite şi 'ntunecoase care sunt 'n contrast cu văile lar(i şi lu%inoase#"

* .asivul este'%pnit de )ne&e, stne şi %reje 7strun(ă de oi8* 5e lan(ă bo(a&iile solului, datorate)aunei şi ve(eta&iei 7le%nul, vnatul, )ructele de pădure8, %un&ii (ăduiesc i%portanteresurse ale subsolului, 'n special %inereu de )ier, cupru, plu%b, talc şi %ar%ură* .inereulde )ier s-a e0ploatat 'ncă din secolul II d*r*, la 9eliuc, J3elar şi ;uşc3i&a, pnă 'n anul!""=##* D0tra(erea plu%bului alături de i%portante cantită&i de aur şi ar(int s-a realiat la.uncelu .ic* .inereul de cupru s-a e0ploatat 'n jurul 2evei* 9alc şi steatit s-a e0tras din jurul anului #?!? la Lelese, Jovăjdia şi Cerişor #!*

,,5ădureni” este %ai %ult denu%irea dată de popor unei re(iuni etno(ra)ice, dect(eo(ra)ice* /ub denu%irea de ,,5ădureni” poporul 'n&ele(ea re(iunea estică a 5oienii;usca, de pe teritoriul unedoarei, cuprinsă apro0i%ativ, 'ntre +alea .ureşului şi a

Cernei, cu o popula&ie %ai rară, iolată şi deci conservativă* 9eritoriul pe care s-a )or%atşi pe care trăieşte ne'ntrerupt poporul ro%n, a )ost o &ară a pădurilor, cu codrii nes)rşi&i*

@ ;o%ulus +uia, )*tudii de etnografie şi folclor II), Dditura .inerva, Bucureşti, #?@", p* <@!*? Octavian :loca, ” "egiunea +unedoara. ,id turistic), Bucureşti, #?=G, p* !$@-!<!*#";usalin Iş)ănoni, ” Pădurenii +unedoarei%o viziune etnologică8, edi&ia a II-a”, Dditura .irabilis Bucureşti,!""F, p* @*## 5* /* Jruescu, Cornelia Jru%ăescu #)-ude$ul +unedoara), Dditura 1cade%iei ;*/*;*, Bucureşti, #?G",

p*#!F-#!G*#! Octavian :loca, ” "egiunea +unedoara. ,id turistic), Bucureşti, #?=G, p* !$@-!<!*



.ul&i%ea pădurilor şi 'ntinderea lor deter%innd o bo(ată toponi%ie istorică, (enerală şico%ună pentru 'ntre( poporul &ării noastre* 5rin )aptul că dese%neaă c3iar preen&aactivă a o%ului cu% ar )i unele nu%iri locale4 1lun 7atestat docu%entar pentru pri%a dată'n anul #<@!#$8, .erişorul de .unte, Curpen ş*a*E one care de)inesc direct pădurile sauonele H ona 5ădurenilor unedoarei H de aici 'şi tra(e denu%irea acest &inut, sau, cu%

%ai este cunoscut ca ona Codrului#<

* 1ceastă onă este una dintre cele %ai conservatoareşi iolate one ale &ării noastre* 9oponi%ia unor sate indică aşearea lor (eo(ra)ică4 pevale unui ru4 +ălari 7vale8 sau pe cul%ea unui deal4 J3elari 7,,(eal” H deal8* Iolareareultă din caua lipsei de co%unica&ii, ceea ce a )ăcut ca satele pădureneşti să păstreecaracteristicile ar3aice 'n toate do%eniile vie&ii#=*

5rin poi&ia sa (eo(ra)ică, antropo(eo(ra)ică şi etno(ra)ică, ona 5ădureniiunedoarei a 'ntrunit condi&iile unei sintee etnoculturale &inutale şi constituie o răscrucede %are e)icien&ă rela&ională, 'ntre +alea .ureşului, spre C%pia 1radului, /everinulBanatului, iar %ai departe şesul &inutului bănă&ean, +alea iului 3unedorean, continuatăcu nordul Olteniei, Kara a&e(ului, dar şi %ijlocirea %ăr(inenilor a&e(ului cu .un&ii1puseni şi cu +alea /ebeşului* 1ceastă re(iune se caracterieaă prin starea ei de iolare,

la care se adau(ă situarea %ajorită&ii aşeărilor la o altitudine relativ 'naltă, circula&ide%o(ra)ică relativ redusă 'n decursul ti%pului şi endo(a%ia accentuată* +ec3i%ea şicontinuitatea acestei one este repreentată şi de preen&a pnă la %ijlocul secolului al>>-lea a %ultor vesti(ii ale )or%a&iei obşteşti teritorial - a(rare 'n cuprinsul structuriisocial-econo%ice rurale* 6n 9ransilvania şi respectiv 'n ona 5ădurenilor unedoarei,re(i%ul acestei obşti )unciare a constituit-o )or%a&ia de trani&ie de la co%una pri%itivăla pri%a )or%ă de societate di)eren&iată pe clase, anterioară )eudalită&ii ro%neştiti%purii, dar pre%er(ătoare şi )eudalis%ului instaurat de re(alitatea un(ară#F*

9răsăturile principale ale re(iunii pădurenilor sunt4 aşeările pe cul%i, culturile 'nterase pe 'năl&i%i şi ori(inalul port pădurenesc* 5opula&ia acestui &inut este )or%ată din%ai %ulte straturi* Baa o constituie ele%entul băştinaş ro%nesc, dovadă )iind %ul&i%ea

de nu%iri de localită&i de ori(ine ro%nească din centrul re(iunii* 9er%enii toponi%iciro%no-slavi 7/o3odul - +alea /eacă, 1lun - Leşnic, ;ul .are - 2obra8 păstreaăa%intirea convie&uirii ro%no-slave* Dle%entul slav pare a )i )ost %ai nu%eros 'nre(iunea superioară a văii Cernei, 'n care s-au păstrat %ai %ulte denu%iri de ori(ineslavă* Cel %ai vec3i docu%ent 'n care (ăsi% a%intite satele pădurenilor 7Mlaşti, ;uda8,dateaă din #!?G* Dl ne arată că locuitorii acestui &inut au )ost supuşi ascultării prcălabului cetă&ii unedoara* 2e alt)el 'ncepnd cu secolul al >I+-lea şi continund cusecolul al >+-lea, dată la care 'ncepe% să ave% docu%ente %ai nu%eroase, cnd apar aproape toate co%unele de ai ale pădurenilor 7dintre care unele au dispărut, a%intirea lor )iind păstrată prin tradi&ie8#G* 6n anul #<"? cneaul ro%n +oicu, tatăl lui Ioan deunedoara, este 'nnobilat de /i(is%und de Lu0e%bur( pentru actele sale de vitejie cudo%eniul unedoarei* Nu%ărul satelor pri%ite oscileaă de la istoric la istoric, 'ntre !=-#$ Coriolan /uciu, ic$ionar istoric al localită$ilor din ransilvania, vol* I Dditura 1cade%iei ;*/*;*,Bucureşti, #?FG, p* $G*#< Cornel Iri%ia, :lorentina 2u%itru, 1ndrei 5aleolo(, Arta lemnului la rom0ni, Dditura .eridiane,Bucureşti, #?G=, p* F*#= 5aul 5etrescu, 5* /t3al, Aritectura populară rom0nească %regiunea +unedoarei8, Dditura 9e3nică, /ibiu,#?F=, p* =$*#F Ibidem, p* $@<*#G ;o%ulus +uia, Portul popular al pădurenilor din regiunea +unedoara# Dditura de /tat pentru literatură şiartă, Bucureşti ;*5*;*, #?@", p* #"-##*



de la 'nceputul secolului al >>-lea* Da a )ost &inta pri%ei ca%panii de teren a .ueuluiDtno(ra)ic al 9ransilvaniei, din #?!!!$* 5e baa acestei lucrări s-a realiat şi Lucrarea lui;o%ulus +uia, ,,8ara +a$egului şi regiunea Pădurenilor), republicată %ai apoi 'nvolu%ul ##*tudii de etnografie şi folclor II), Dditura .inerva, Bucureşti, #?@"* 1poietno(ra)ul 9ac3e 5apa3a(i surprinde case, (ospodării, păr&i de sat ale pădurenilor,

i%a(ini devenind docu%ente istorice 'n ur%a dispari&iei obiectivelor 'nsăşi* 1r3itecturade le%n 3unedoreană privită 'n ansa%blu ar3itecturii populare, pe one etno(ra)ice şi(eo(ra)ice, a ocupat un loc de sea%ă 'n lucrarea elaborată de :l* /tănculescu, 1d*J3eor(3iu, 5aul 5etrescu şi 5aul /t3al!<* :oarte i%portante sunt şi lucrările (eneralere)eritoare la ar3itectura populară, cele ale lui Jri(ore Ionescu, ,, Aritectura popularărom0nească), apărută 'n #?=#, sau ##Aritectura populară 5n "om0nia), 5* 5etrescu, 5*/t3al, ,,Locuin&a &ăranului ro%n”, Bucureşti, #?=@* D0isten&a pu&inelor studii despreona pădurenească este e0plicabilă şi prin distan&a )oarte %are 'ntre sate şi altitudinea%are la care sunt situate, la care se adau(ă lipsa siste%elor de co%unica&ii, aşa cu%a)ir%a şi J3* :ocşa4 ,,(ospodării iolate, aşeate la %ari distan&e unele de altele* .ultedintre ele sunt accesibile nu%ai cu piciorul sau călare”* 6n #?<", Coriolan 5etranu a)ir%a

că s-au inventariat co%plet şi bisericile de le%n din jude&ul unedoara, dar %aterialul ară%as nepublicat, probabil 'n ar3iva )ostei Co%isii a .onu%entelor Istorice!=*La toate aceste studii se adau(ă lucrarea lui Nicu ianu şi .arcel Lapteş, ,, 9eci

biserici de lemn din :ude$ul +unedoara”, apărută la Dditura Corvin, 2eva, !""<!F,”* Cea%ai co%pletă lucrare asupra re(iuni 5ădurenilor, 'n ceea ce priveşte ar3itectura bisericilor de le%n din Kinutul 5ădurenilor, este lucrarea doa%nei Ioana Cristac3e5anait, ,, Aritectura de lemn din -ude$ul +unedoara”, Dditura 1;C, Bucureşti, !"""!G*Cea %ai recentă şi co%plectă lucrare este %ono(ra)ia realiată de ;usalinIş)ănoni ,, Pădurenii +unedoarei), Dditura irabilis, !""F*

2in punct de vedere etno(ra)ic, Kinutul 5ădurenilor are un caracter distinct,,,(rani&e” precis deli%itate şi o personalitate etno-)olclorică pronun&at di)eren&iată )a&ă de

onele etno(ra)ice 'nvecinate* Jrani&ele etno(ra)ice sunt %ai pre(nante dect cele(eo(ra)ice* 5ădurenii constituie o popula&ie o%o(enă sub toate aspectele, att %aterialect şi spirituale4 aşeări, (ospodării, case, ocupa&ii, %eşteşu(uri, port popular, )olclor %uical şi core(ra)ic, obiceiuri, credin&e, reli(ie, %entalitate şi nu 'n ulti%ul rnd,conştiin&a apartenen&ei locuitorilor la ona respectivă* 5entru Dlena /ecoşanu, care acercetat ani de-a rndul ona, te%ele pre)erate )iind portul şi %eşteşu(urile artistice, pădurenii unedoarei sunt o co%oară etno(ra)ică unică, o ar3ivă de docu%ente vii, cu untrecut pe care nu a reuşit să-l dibuiască 'n 'ntre(i%e*

Istoria obiceiurilor de )a%ilie 'n Kinutul 5ădurenilor, constituie un subiect de%are i%portan&ă, o te%ă %ajoră* Obiceiurile apar&ineau pnă nu de %ult istoriei%entalită&ilor, dar sunt considerate astăi istorie a repreentărilor* Născută şi trăind 'n

!$ Ioan 9oşa, ” "eflectarea aritecturii populare 5n colec$iile Muzeului Etnografic al ransilvaniei), 'n 1*.* D* 9*, I>, nota <, #?GG, Cluj-Napoca, p* #F*!< 5aul 5etrescu, 5* /t3al, op. cit., p* ="-=@*!= Coriolan 5etranu, ” ;isericile de lemn din :ude$ul Arad ”, 9ipo(ra)ia şi Institutul de arte (ra)ice Ios*2rote)), /ibiu, #?!G*!F Nicu ianu, .arcel Lapteş, ”9eci biserici de lemn din :ude$ul +unedoara”, Dditura Corvin, 2eva !""<,

p* <@!G Ioana Cristac3e 5anait, ” Aritectura de lemn din -ude$ul +unedoara”, Dditura 1;C, Bucureşti, !""", p*=-#@*



Kinutul 5ădurenilor, %ă si%t le(ată de aceste datini şi a% 'ncercat sa pun 'n eviden&ăanu%ite aspecte le(ate de tradi&iile şi obiceiurile din onă, care nu s-au pierdut, 'nco%para&ie cu alte one ale &ării*

Mona a e0ercitat o atrac&ie per%anentă pentru cercetători, datorită nu%eroaselor vesti(ii antice sau %edievale precu% şi a conservării %odului de via&ă tradi&ional* +ia&a

'n cadrul co%unită&ilor pădureneşti tradi&ionale se des)ăşoară 'n cadrul unui siste% bine preciat, cu re(uli şi tabuuri peste care nu se putea trece 'n trecut, respectate 'n %are%are %ăsură şi 'n preent*

Ca'ito"%" III! O+ii#ri%ri "#$at# d# fa)i"i# dn ,ona '*d%r#ni"or

-.. N%nta6ntre(ul cere%onial al nun&ii este un rit de trecere* 1tt %irele ct şi %ireasa se

desprind din stările 'n care se a)lă pnă la %o%entul nun&ii, )ecioară şi respectiv, )etia, pentru a se constitui 'ntr-o entitate socială4 )a%ilia* .o%entul nun&ii este un ,,pra(” pestecare cei doi tineri păşesc spre noua )a%ilie, 9recerea acestui ,,pra(” trebuie )ăcută cu

%ultă (rijă, pentru a )eri %irele şi %ireasa, precu% şi nea%urile din care provin, de)or&ele %ale)ice, ăle rele 7du3urile rele8 care pune 'n pericol atin(erea scopului*

Pregătirea tinerilor pentru căsătorie.Unul din rosturile colindatului pe la toate casele pădureneşti, prilejuit de

sărbătoarea Crăciunului, era şi acela de a pre(ăti psi3olo(ic tinerii şi părin&ii pentru%arele eveni%ent ce ur%a să aibă loc4 căsătoria* Unele colinde sus&in prin te0tul lor necesitatea căsătoriei, a 'nte%eierii unei )a%ilii tinere* Colindatul la o )a%ilie cu )ată7Colinda de )ată8 ajunsă la vrsta pubertă&ii, #!-#< ani, se 'nc3eie cu un dans la care erainvitată )ata respectivă de către unul din )eciorii din co%ponen&a cetei de colindători,)ăcdu-i-se ast)el ,,intrarea 'n joc”* 1ceastă intrare era 'ntărită apoi la petrecerea cu care

se 'nc3eia colindatul H a treia i de Crăciun, şi la care lua parte tot tineretul satului* Nuntasi%bolieaă trecerea )iin&eie respective de la copilărie la )etie* Noul statut presupunea , pe ln(ă dreptul de a participa la jocurile du%inicale, o anu%ită &inută vesti%entară,'nvă&area şi practicarea unor activită&i (ospodăreşti4 torsul, &esutul, )ră%ntatul etc*5erioada )etiei era scurtă, de la vrsta de #$ la #F-#G ani, şi depindea de %ai %ul&i )actori4inteli(en&ă, constituşie )iică, stare %aterială* +rsta )eciorului considerat apt de 'nsurat,de #G-#@ ani, era %ai %are dect a )etei* Pi el trebuia să stăpnească deprinderi speci)iceactivită&ilor bărbăteşti4 %ulsul oilor, aratul, cositul*!@*

1ltă pre(ătire pentru căsătorie era obiceiul /nvăsiului, 'n seara după 1nul Noula care luau parte toate )etele* /e duceau )etele la vreo trei - patru case din sat şi obiectulce 'l (ăseau sub vasul de pe %asă 'l caracteria pe viitorul so&, ast)el4 o(lindă-)ălos,carbune-brunet, pa3ar-be&iv, sare-bo(at * 5rin le(area parilor de la (ard pe 'ntuneric, cu oa&ă se a)la dacă viitorul so& va )i 'nalt şi )ru%os sau %ic şi urt, iar prin răspunsul pe care'l dădea porcul prin (ro3ăit, atunci cnd )ata lovea cu piciorul 'n cocina acestuia, tot 'nnoaptea de 1nul Nou, era o con)ir%are că se va %ărita 'n anul respectiv sau va %aiaştepta c&iva ani!?*

!@ .i3ai 5op, ”Obiceiurile tradi$ionale la rom0ni)# Dditura CCD/, #?@F, p* @@*!? /i%ion :lorea .arian # )<unta la rom0ni), Dditura Jrai şi /u)let, #??=, p* <=*



casă, dar şi %oştenirea celui care ră%nea , )i0area datei nun&ii, invita&ii la nuntă, vornicii7(adele8 %irelui şi %iresei, %uican&ii 7lotaşii8, separat pentru %ire şi pentru %ireasă*

>estrea# uspocionii# vornicul Mestrea di)eră de la sat la sat şi de la )a%ilie la )a%ilie, avnd o %are i%portan&ă

'n via&a viitorului cuplu* Bine'n&eles la căsătorie )iecare dintre %iri trebuiau să aibă oestre pentru ”casa nouă”* :etele aveau ca şi estre 3olde 7adică pă%nt cultivabil8, pricoi&e 7pături din lnă8, vaci, boi, oi, 3aine-depindea de starea %aterială a )iecărei)a%ilii 'n parte* Mestrea pri%ită de o )ată de la părin&i, cnd pleca din casă, la bărbat puteasă cuprindă4 patru olde 7pă%nt cultivabil8, o vacă, doi porci, ece oi, o pricoi$ă 7cer(ă8,o şubă, o pere3e de desa(i, lada de estre 7 săcriniul 8, cu 3aine cu tot etc* Mestrea se puteasă se dea pri%ăvara, la trei patru, luni după nuntă, sau abia după un an*

Nu%ărul uspocionilor 7invita&iilor la nuntă8 era )oarte i%portant să )ie preciat latoc%eală, pentru că se des)ăşurau de obicei iarna şi 'n două locuri4 la casa %iresei şi lacasa %irelui* :a%ilia %iresei propunea )a%iliei %irelui c&i cuscri, uspăcioni să-i tri%ită'n iua nun&ii, &inndu-se cont de spa&iul pe care-l avea la dispoi&ie* 6n cadrul alaiului

%irelui 7cuscrii8 şi al %iresei 7cerfarii8 nu participau tineri necăsători&i, din (enera&ia%irilor, din lipsă de spa&iu* +inarsul 7&uica8 era băutura obişnuită la nun&i* 9ot la to%nit7toc%eală8 se propuneau şi %uican&ii4 %irele avea nevoie de un %uicant pentru oa%eniilui, un )luieraş şi un ci%poier, la )el şi %ireasa trebuia să aibă un %uicant pentruoa%enii ei* 9ornicul nu%it şi gazde, se ur%ărea, pe ct posibil să )ie din nea%ul celuicare se căsătorea* Dl avea un rol i%portant 'n des)ăşurarea nun&ii4 trebuia să cunoască bine 'ntre(ul cere%onial, să 'l respecte după datina străbună, să aibă (rijă ca )iecare dintrenuntaşi să se si%tă bine* +ornicul trebuia 'nestrat cu o bună %e%orie, spontanietate şiu%or* Jada ”c3iuia” pe dru% de la %ire la naşi şi la %ireasă alături de orfeli $"

=ematul la nuntă

Cu o săptă%nă 'naintea nun&ii, )a%ilia %iresei şi cea a %irelui tri%teauorfelii

7c3e%ătorii8 'n sat şi 'n satele vecine să c3e%e la nuntă %uspă$ 8* Or)elii, repreentau doitineri care u%blau din casă 'n casă, la persoanele invitate la cere%onie, cu o sticlă de&uică 'n %nă, pentru a le anun&a )ericitul eveni%ent* 1lături de butelcu&a cu &uică, ei %aiaveau asupra lor un ciocan de uspă$ 7un baston ase%ănător balta(ulşui8 cu %ner de%etal (alben, partea le%noasă )iind decorată cu )ercături de cositor* 5ri%a )a%ilie la care%er(eau or)elii era )a%ilia nănaşilor. Or)elii spunea la casa celor pe care 'i invitau lanuntă o %ică ora&ie, considerată invita&ie* 2upă invitarea, 'n versuri, a )a%iliei, %e%briiacesteia se consultă 'ntre ei, capul )a%iliei avea ulti%ul cuvnt, tot el era şi pri%ul care pri%ea sticla şi (usta din băutura pe care le-o o)erea or)elii* 2acă )a%ilia nu era 3otărtăşi nu putea veni la nuntă nu (usta din sticlă nici un %e%bru al )a%iliei* Nun&iletradi&ionale 'ncepeau du%inica*

.asa de nuntă se instala 'n ca%era cea %ai %are a locuin&ei* 5e %ese se'ntindeau mesaia 7)e&e de %asă8 din &esături (roase de cnepă* 5e %asă din loc 'n loc seaşeau $ipăi# nişte colaci de %ari%ea pu%nului )ăcu&i special din )ină de (ru 'n care se'%plnta cte o cren(u&ă de poşprang 7arbust orna%ental8* :runele sale veri sunt unsi%bol al )ericirii şi prosperită&ii* 6n )a&a %irilor era pus şi o )ar)urie cu sare H si%bolul

$" D%ilia Co%işel, Antologia folclorică din 8inutul Pădurenilor , Dditura .uicală, Bucureşti, #?F<, p*<=*



bo(ă&iei la pădureni*$# Conco%itent cu a%enajarea %esei la nuntă, la casa %iresei avealoc şi pre(ătirea culmei, pe care era e0pusă estrea %iresei, respectiv partea lucrată 'ncasă din )ibre ve(etale şi lnă* 1ceastă cul%e re)lecta 3ărnicia %iresei şi cuprindea4că%ăşi tinereşti, că%ăşi bărbăteşti cu ne(ru, oprege# lepedeu 7cearşa) de cnepă8, strai&eetc* La poarta de la intrare, 'n curtea casei %iresei, se a%enaja ciu3a* 1cesta era alcătuită

din doi, trei pari lun(i de le%n, le(a&i bine* La unul din capete, care se considera vr)ul,se le(a o nucă sau o sticlu&ă (oală* Obiectul %ic, din vr)ul ciu3ei, ur%a să )ie dobort prin '%puşcătură de un %e%bru al alaiului %irelui*

Plecarea după nănaşii mirelu şi după mireasă <ănaşul şi nănaşa %irelui nu soseau la casa acestuia sin(uri, ca ceilal&i invita&i, ei

erau aduşi cu %uică şi stri(ături 7c3iote8 sus&inute de un %ic (rup de nuntaşi* Jrupulnuntaşilor care pleacă la casa %irelui după nănaşi era )or%at din vornic, %uican&i şi trei, patru perec3i de nuntaşi, dintre cele %ai tinere* Nuntaşii cunoşteau repertoriulstri(ăturilor de nuntă, te%atica lor )iind )oarte divesi)icată4 dra(ostea, 'nstrăinarea,ironiarea unor vicii4 lenea, ticăloşia* La casa nănaşilor, %e%brii alaiului erau invita&i să

bea cte un pa3ar de &uică, să (uste o (o(oaşă %pancovă8* Orice o% 'ntlnit pe uli&asatului, )ie localnic sau stărin era omenit cu &uică de unul din nuntaşi* 6nainte de plecareaspre casa %irelui, nănaşii repartiau darurile pre(ătite pentru %ire pe %e%brii (rupului, pentru a le duce la casa %irelui 'n văul tuturor* 2eci )iecare %e%bru al (rupului ducea la'ntoarcere ceva4 )e%eilor le erau repartiate coşurile cu bucate 7merindi$e8, un bărbatducea o cer(ă %precoi$ă8, altul po%ul de nuntă 7 pomul cu mere8, naşul ducea colacul%are, de )or%ă ovală* /pre casa %irelui, 'n )a&ă %er(ea perec3ea naşilor, 'nso&i&i devornic* 1junşi la casa %irelui, nănaşii erau 'nt%pina&i de părin&ii acestuia şi de %ire*1ici naşii depun darurile 'ntr-o 'ncăpere, unde acestea vor ră%ne peste noapte, cndur%au să )ie cinstite %irilor 'n )a&a rudelor %iresei*

O bubuitură puternică, auită 'n tot satul, era se%nalul plecării alaiului %irelui

după %ireasă* 1ceastă bubuitură repreenta 'n credin&a oa%enilor 'ndepărtarea de sat aspiritelor ne)aste* 6n )runtea alaiului se a)la vornicul, ur%at de nănaşi care 'ncadrau%irele, apoi %uican&ii şi bărba&ii care asi(urau stri(ătele de nuntă, iar 'n ur%a lor )e%eile* Nănaşa purta 'n %nă un bastonaş, )erecat 'n partea superioară cu %etal alb,cositor, care contrasta plăcut cu le%nul (ălbui pe supra)a&ă căruia era 'ncrustat4 1cesta erab0tul de nănaşă* 5e de(et avea un inel, scamn 7scaun8 din %etal (alben, ala%ă, bron, iar pe piept o salbă )or%ată din %ai %%ulte %onede de ar(int* 1junşi la casa %iresei,nuntaşii se preentau la părin&ii acesteia, după care depuneau coşurile cu cadouri 'ntr-o'ncăpere anu%e, unde ră%neau pnă %ai triu, cnd ur%a să )ie stri(ată cinsteamiresei. 2in casă, din 'ncăperea 'n care se pieptăna %ireasa, răbătea %uica4 sunetul unuci%poi, sau al unu )luier* 1cesta era c0ntecul miresei, un cntec ritual care se relua de %ai%ulte ori pnă cnd se ter%ina pre(ătitul %iresei* 1laiul %irelui nu avea un dru% preauşor pnă la %ireasă, acesta )iind presărat cu tot )elul de obstacole puse de oa%enii%iresei4 se ridicau %or%ane de ăpadă 'n dru%, se tăia un copac lăsat apoi de-acur%eişul 'n calea alaiului sau se 'ntindea o s)oară dintr-o %ar(ine 'n cealaltă a uli&ei,care se un(ea cu unsoare de car, pentru a se 'n(reuna ct %ai %ult des)acerea ei,'ntriind ast)el apropierea %irelui de %ireasă*

$# ean C3evalier, ic$ionar de simboluri, Dditura 1rte%is, Bucureşti, #??=, p*G@*



?a mireasă acasăCerutul %iresei* 1junşi la casa %iresei, oa%enii %irelui trebuiau sa 'ntre cu alaiul

'n curte, vrani&a 7poartă %are8 )iind le(ată cu lan&uri, aşa că 'ntrea(a ceată se oprea la oanu%ită distan&ă, #"-#= %, de aceasta, pentru a vedea despre ce este vorba şi ce trebuie să)acă pentru a i se desc3ide poarta* +ornicul %irelui, cel care vavea (rija alaiului scoate

din traistă un colăcel care avea '%plntat 'n el o cren(u&ă verde şi o sticlu&ă de &uică pecare le tri%ite (adei, vornicului %iresei, prin doi soli, alergători* 1ceştia intrau 'n curte pe poarta %ică, li se 'n(ăduia acest lucru, vornicul %iresei aşteptndu-i 'n curte, ln(ă%asa special pre(ătită, o %asă rituală 'n caul acesta, pe care era aşeat un ciubăr cu apă,un $ipău 7colăcel8 şi o sticlu&ă cu băutură* 6ntre aler(ători şi vornicul %iresei au loc %ai%ulte dialo(uri* /olul %irelui4 Bună iu şi bun (ăsit, Cinsti&i oa%eni de o%enieQ,+ornicul %iresei4 .ul&u%i% du%neavoastră, oa%eni călătoriQ, /olul %irelui4 Ce salt, ceveselie, Ce lucru poate să )ie,R Că noi %ult a% u%blat, 2ar peste aşa ceva n-a% dat 5-a)ară vede% )eciori jucnd, 5e casă aui% )ete pln(nd*** 2ar noi vă ice% să lua&ia%inte, La ale noastre cuvinte4 9nărul nostru crăişor, 5lin de dra(oste şi dor, 2edi%inea&ă s-o sculat, Oaste %are-o adunat****+ornicul %iresei pri%eşte darurile, le pune

pe %asă, apoi se adreseaă celor doi soli 7aler(ători84 Noi vă %ul&u%i%, 2ar şi noi văcinsti%, +ă ru(ă% să pri%i&i, La %ul&i ani să trăi&i, Iar dacă-i aşa cu% vă lăuda&i, +ălăsă% să intra&i, după ce ciu3a din par o puşca&i*

1ler(ătorii pri%eau darurile 7un $ipău, o sticlu&ă cu băutură8, după care se'ntorceau la (rupul lor, o)erindu-le vornicului care le punea 'n traistă, apoi se consulta cu%irele, cu nănaşul cu to&i nuntaşii, pentru a stabili cine 'ncerca să puşte ciua* 2e obiceiunul dintre nuntaşii %irelui avea ar%ă de vnătoare şi 'ndeplinea această sarcină* 6ntreti%p, 'n casă 'ncepea despletitul %iresei, pe )ondul unui cntec ritual, =0ntecul miresei,interpretat de un (rup de )e%ei4 9randa)ir 'n cornu %esii, Cu% %ai pln( oc3ii %iresii,Unul pln(e, unul ba, Că ştie ce-i dra(ostea, Unul pln(e, unul nu, Că ştie ce-i urtuQ* 6nacest %o%ent %ireasa 'ncepea să pln(ă, dar pln(ea şi %a%a ei, ca şi toate celălalte

)e%ei din preaj%a ei* 2upă ce era puşcată ciu3a, poarta era dele(ată apoi de oa%enii%iresei, ast)el că alaiul 7cuscrii8 'ntră 'n curte, păstrndu-se totuşi (rupat* 2upă ce intrauto&i %e%ebrii alaiului 'n curte, vornicul %irelui ridica b0tul de nuntă 7bastonul8 deasupracapului, se%n că alaiul trebuie să se oprească, să 'ncetee %uica şi stri(ăturile şi se'ndreaptă sin(ur spre %asa din %ijlocul cur&ii unde era aşteptat de vornicul %iresei* Sncurte se )ăcea o linişte totală* 9o&i voiau să audă Povestea facerii lumii, pe care ur%a s-ospună 'n ora&ia sa vornicul %irelui* 2upă rostirea povestirii, vornicul %iresei lua pălăria%irelui şi o ducea 'n casă, la %ireasă* .ireasa punea o )loare 'n pălăria %irelui, se%n că'l recunoaşte* +ornicul %irelui ră%as a)ară, lua o altă pălărie de la un bărbat din alai şi i-o pune %irelui pe cap, să nu stea descoperit* 6ntre ti%p, 'n casă, %ireasa sau o altă )e%eie prindea o pană sau o )loare 7din )ereastră8 'n pălăria %irelui, se%n de recunoaştere aacestuia, după care vornicul se 'ntoarcea cu pălăria şi o 'napoia vornicului %irelui*+ornicul %iresei intră 'n casă după %ireasă, dar dupu unu, două %inute ieşea, &innd de%nă, 'n loc de %ireasă, o maiemucă 7un barbat de(3iat 'n )e%eie sau o bătrnă'%brăcată urt, cara(3ios8, o mireasă năroadă, adică o %ireasă )alsă, )apt ce strnea %are3a 'n rndul %ul&i%ii din curte, %ai pu&in 'n (rupul )or%at din oa%enii %irelui* 1ceastă%ireasă nu era dusă prea aproape de alaiul %irelui, pentru că oa%enii acestuia, dacă o prindeau 'i rupeau 3ainele de pe ea* 2e cele %ai %ulte ori vornicul se oprea cu ea 'n



t0rna$ 7prispă8* +ornicul o 'ntoarce pe sub %nă şi aceasta si%uleaă că şc3ioapătă, ca să)ie şi %ai cara(3ioasă, iar 3aul devine şi %ai %are*

+ornicul %iresei se 'ntoarce cu %ireasa )alsă 'n casă, o lasă acolo, după care lua%ireasa adevărată şi, &innd-o de %na dreaptă ridicată de-asupra capului, ieşea cu ea 'n)a&a nuntaşilor* .ireasa se uită )oarte atent la pra(ul casei, care, la tipul vec3i de casă era

)oarte 'nalşt 7F" c%8, nu cu%va să se '%piedice H ar )i )ost un se%n rău* 6n ur%a %ireseivenea %uicantul cntnd o %elodie pentru dru%, iar un (rup )or%at din trei-patru bărba&i, c3ioteau, interpretau stri(ături adecvate %o%entului* 6nse%nul distinctiv de%arcă al %iresei era cununa miresei4'* /e%ni)ica&ia ei denotă un si%bolis% al principiului )e%inin, )iind unul dintre atributele obli(atorii ale %iresei* 6n credin&ele populare, cununa este asociată cu cercul ocrotitor, cu /oarele, cu per)ec&iunea* Da se păstra pentru )ericirea )a%ilie, se punea 'n lea(ănul copilului pentru a creşte sănătos*

.ireasa era condusă pnă ln(ă %asa din curte pe care se a)la ciubărul cu apă*1ici aştepta vornicul %irelui cu alaiul său* +ornicul 'nvrtea %ireasa 'ncet şi atent, de treiori pe sub %nă, atră(nd aten&ia vornicului %irelui şi 'ntre(ului alai, pentru a arăta că%ireasa este )ără de)ecte )iice, după care i-o o)erea vornicului %irelui, care o 'nvrtea şi

el de trei ori pe sub %nă, apoi 'l invita pe nănaşul %irelui să )acă acelaşi lucru, nănaşa'nc3eiea acest ritual al 'nvrtirii pe sub %nă* .ireasa este condusă apoi de vornicul ei laciubărul cu apă, pre(ătit păe %asă, 'n care se a)al şi un buc3et 7 mătăunz8 )or%at din busuioc şi pospeang# pus cu vr)ul 'n jos 'n apă* .ireasa scoate buc3etul din apă, 'lscutură pu&in pe %ar(inea ciubărului, după care 'l 'nvrte de-asupra capului, stropindast)el nuntaşii şi pe ceilal&i oa%eni a)la&i 'n preaj%ă* ;epeta de trei ori această stropire,după care punea %ătăunul 'n ciubărul de pe %asă* 6n acest ti%p vornicul spunea cu vocetare4 ,,;od bo(at să de-a 2u%neueu, rod bo(at”, adică rod bo(at la cereale, ani%ale şicopii$$*

=uscrii# oa%enii din alaiul %irelui, pre(ăteau cte o %onedă, două, pe care lelăsau 'n apa din ciubăr* 5ri%ul )ăcea acest (est nănaşul %irelui, apoi nănaşa şi, cu

e0cep&ia %irelui, )iecare nuntaş la rnd, după care aceştia intrau 'n casă 'n ca%era undeera pre(ătită %asa* Nuntaşii beau din această apă cu ajutorul unui cauc 7polonic8* 1pară%asă 'n cauc o aruncau spre %ul&i%e, dar nu la 'nt%plare, ci acolo unde se a)la cinevacare era si%patiat de cel sau cea care arunca apa* 1)ară ră%nea doar %irele, care s)ătuitde vornicul %iresei, se apropie de ciubărul cu apă şi introducea ciocanul de nuntă pe care-l avea 'n %nă prin tor&ile ciubărului, ca să poată )i apucat la capătul opus, de %ireasă* 6nacest %o%ent al nun&ii sesiă% o relativă sin(urătate a celor doi, o iolare, pentru căalaiul %irelşui intră 'n casă, alaiul %iresei 'ncă nu se constituise, iar ceilal&i oa%eni,nenuntaşi, plecau la casele lor* 1cest %o%ent este denu%it ,,%o%ent de criă sau ti%pspecial”*$< La un se%n al vornicului, %irii ridicau ciubăru, ce con&inea acu% pe ln(ă apăşi %onede şi porneau cu el spre ultoane 7un %ăr tnăr din o(radă8* 1junşi la po%ulrespectiv 'l ocoleau de trei ori, după care vărsau apa şi %onedele la rădăcina acestuia* O%onedă era 'n)iptă 'n pă%nt, apăsnd-o conco%itent att %irele ct şi %ireasa, iar celălate %onede le aduna %a%a %iresei, care le o)erea ulterior %iresei* 1bia după (olireaciubărului %irele şi %ireasa se &ineau de %nă, )ără '%bră&işări şi sărutări* 1cest ritual%a(ic, di% preaj%a po%ului roditor se )ăcea 'n speran&a )ertilită&ii, )ecundită&ii şi

$! Jer%ina Co%anici, =ercul vie$ii# "oluri şi performan$e 5n obiceiurile populare, Dditura 5aideia,Bucureşti, !""#, p* #=G*$$ Ibidem, p* #=<*$< 1rnold +an Jenep, "iturile de trecere, Dditura 5oliro%, Iaşi, #??F, p* !?*



belşu(ului )a%iliei nou create* 2upă ritualul din jurul po%ului roditor, %irii se 'ntorceau'n curte şi intrau 'n casă, unde erau deja aşea&i la %asă, după (radul de rudenie, nuntaşiidin alaiul %irelui* .irii se aeau 'n )runtea %esei, 'ntre nănaşi, %irele ln(ă naş şi%ireasa ln(ă nănaşă* La ceastă %asă participau doar nuntaşii %irelui, cei ai %ireseistăteau pe unde puteau4 prispă, ca%era alăturată* Pomul cu mere al miresei, '%podobit cu

%ere roşii şi veredea&ă, sau cu ouă roşii stătea suspendat de cuiul de (rindă a)lat deasupra%esei %irilor* 2upă ce toată lu%ea era aşeată la %asă, vornicul %iresei, care se posta 'n%ijlocul ca%erei cu două sticlu&e de vinars 'n %nă, )ăcea se%n %uicantului să 'nceteea %ai cnta şi 'ncepea ast)el urarea vinarsului 7ora&ia băuturii8* 2upă aceasta pa3arnicii7colcerii8, doi bărba&i '%păr&eau băutura cu pa3arul, cu de$ul 7#"" (r*8* )iecare %eseanur%a să bea G ast)el de pa3are cu &uică, care trebuiau să ,,aibe nu%e”* Cnd nănaşii%iresei apăreau cu cinstea 'n )a&a %esenilor se )ăcea linişte pentru că se stri(a cinsteamiresei. 2upă ora&ie dădea colacul la mioi 7nuntaşul care prelua darurile de la vornic8 pentru a le depoita 'n că%ară* 5entru a scoate 'n eviden&ă %ări%ea colacului# caree0pri%ă (eneroitatea nănaşului şi iscusin&a nănaşei 'n pre(ătirea lui, vornicul )oloseştenu%ai e0presii laudative la adresa acestora* Colacul de nuntă este si%bolul )ertilită&ii, al

belşu(ului şi aducător de noroc

$=

*+ornicul lua apoi po%ul cu %ere, care era a(ă&at de (rindă şi 'l 'nvrte pe toate păr&ile, el ar se%ni)ica toc%ai ,,po%ul raiului”$F* Continuuă a stri(area bucatelor din celetrei, patru coşuri cu bucate aduse de nănaşa %iresei, care acu% scotea din coş, pe rnd,cte un vas plin cu bunătă&uri, pe care 'l dă 'n %na vornicului sau 'l &inea ea ct %ai susca să 'l vadă to&i %esenii* 2upă urarea )ăcută )iecărui )el de bucate, acestea erau puse pe%ese, din loc 'n loc, de către vornic ajutat de nănaşă* 6n continuare, se preentau cucinstea 'n )a&a %iresei şi celălalte )a%ilii, %rude de ale ei4 )ra&i, surori, unc3i, %ătuşe ş*a*

*emnifica$ia darurilor# $oalele miresei.2arurile o)erite la nuntă 'ntăreau le(ătura 'ntre rudele %irilor şi )a%iliile acestora,

constituindu-se un ajutor direct, )iind consu%ate la %asa nun&ii* /tri(area cinstei era un prilej cnd săteanul, devenit nuntaş, 'şi auea pronun&at nu%ele de )a%ilie 'n )a&a unei%ul&i%i* .o%entul preentării cinstei 'n )a&a %iresei şi a celorlal&i nuntaşi, 'i crea o starede bucurie, pe care o naştepta cu plăcere* +ornicul 'n paralel cu stri(area darurilor o)erite%irilor, 'i )ăcea şi o analiă a co%porta%entului lui %oral şi social pentru perioadaanterioară, lundu-i păr&ile bune, dar şi ironind pe cele necuviincioase* Cea %ai %areruşine pentru un cap de )a%ilie era să nu )ie c3e%at la nuntă din caua unor abateri )oarte(rave de co%porta%ent, din partea lui sau a )a%iliei4 certuri repetate, sau c3iar bătăi cual&i consăteni* 6n ase%enea cauri, )a%ilia respectivă, c3iar dacă era rudă cu )a%ilia%irilor, nu era invitată la nuntă* 2upă %ijlocul secolului al >>-lea, pădurenceleabandoneaă opincile de polog 7'ncăl&ă%intea tradi&ională8 şi se 'ncal&ă cu panto)icu%păra&i de la %a(ainele din oraş* 2evenise o %odă ca nănaşii să o)ere drept cinste7cadou8 %iresei o perec3e de panto)i* 1bia după ce se stri(au darurile, adică după ce bucatele din spenile 7coşurile8 invita&ilor erau puse pe %ese 'n )a&a cuscrilor, vornicul%iresei invita pe %eseni să de(uste din acestea4 sar%ale, brnă, eventual carne )riptă,%urături, plăcinte, (o(oşi etc* 5a3arnicii 'ncepeau să servească iarăşi pe )iecare %eseancu cte un păa3ar de &uică* 9ot acu% după al şaselea pa3ar, %irilor li se spunea, din partea$= Ivan Dvseev, ic$ionar de magie# demonologie şi mitologie rom0nească# Dditura 1%arcord, 9i%işoara,#??@, p*G@*$F ean C3evalier, 1lain C3ee%brant, ic$ionar de simboluri, Dditura 1rte%is, Bucureşti, #??<, p*$<*



vornicului, să iasă de la %asă, şi să se ducă 'n că%ară, pentru că acolo se asundeau şi%ncau* 2eci abia după patru ore de stat la %asă, li se per%itea să %ănnce şi lor, dar nu'n )a&a nuntaşilor, ci separat* 1cest obicei al separării %irilor de nuntaşi se practică şi 'nalte continente$G* 6n %o%entul cnd se consideră că toată lu%ea a servit ct i-a trebuit,anun&ă că se va da al şaptelea pa3ar şi ulti%ul, 'nc3inat socrilor %ari, adică părin&ilor

%irilor* 2upă ce se ter%ina servirea celui de-al şaptelea pa3ar, se cnta un cntec la careerau antrena&i to&i %esenii, bărba&i şi )e%ei, <unta din =ana ,alileii. +ornicul %irelui seridică apoi de la %asă şi se adreseaă cuscrilor, acesta )iind se%nalul de plecare* Cuscriiies 'n curte, unde se pusese o lavi&ă pe care era 'ntinsă o precoi&ă* 5e această bancă seaşeau %irii 'cadra&i de nănaşii %irelui* 6ntre ti%p părin&ii dese%nau ălo(ii, aceştia )iinddouă perec3i de nuntaşi din rudele %iresei, care aveau rolul de a 'nso&i %ireasa şi estreaacesteia pnă la casa %irelui* Ln(ă lavi&a %irilor se aduna şi (rupul de )e%ei, cntăre&e,din rudeele %iresei, care 'ncepea să cnte un cntec ritual, $oalele miresei. 6n paralel,ălo(ii ajuta&i de %a%a %iresei, strn(eau că%ăşile acesteia, estrea de pe cul%e şi le puneau 'n desa(i, pentru a )i duse la casa %irelui* .o%entul plecării %iresei era dra%atic'n cadrul nun&ii pădureneşti, %ai ales daca %ireasa trebuia să plece 'ntr-un alt sat* 1poi

%uicantul la un se%n al vornicului, 'ncepea să cnte br0ul , un dans de despăr&ire 'ncaul acesta, deci un dans ritual 'n cerc, la care participau şi %irii* Interesant este )aptulcă la %o%entul părăsirii (ospodăriei de către %ireasă, nu apare episodul iertăciunii,aceasta )iind o produc&ie clasică, avnd o in)luen&ă bisericească*$@* .ireasa 'şi lua ră%as bun de la %a%ă, surori şi de la celălalte )ete din nea%urile ei, dar şi de la consătence, iar alaiul 'n )runte cu vornicul %irii 'ncadra&i de nănaşi şi ălo(ii 'n ur%ă, porneau spre casa%irelui* ;udele %iresei ră%neau la casa acesteia şi ocupau locurile unde stătuserăcuscrii, beau şi %ncau din băutura şi bucatele aduse c3iar de ei, drept cinste pentru%ireasă*

Alaiul mirelui pleacă cu mireasa la casa acestuia

/oacra aştepta %ireasa, adică nora, a)ară 'n )a&a casei, unde era pre(ătită o %asă şiun scăunel, ln(ă ea* 5e %asă era pusă o bucată de pnă, o &esătură de lnă şi un blid 7)ar)urie8 cu (ru* 1laiul intră 'n curte, se opreşte ln(ă %asă, iar vornicul desprindea%ireasa din alai şi o preenta soacrei, care o invita să urce pe %asa aceea* /oacrară%nea jos, apuca %ireasa de %nă, care trebuia să se aplece, o 'nvrtea de trei ori pesub %nă, după care o săruta* .ireasa lua cu pu%nul (ru din blid şi arunca pestenuntaşi, apoi cobora şi reinta 'n alai, care 'şi continua dru%ul pnă la un %ăr din (rădinacasei %irelui, unde ur%a 5nvălitul * .ărul sub care ur%a să se 5nvălească %ireasa, să i se pună conciul nou# se ale(ea din ti%p* /ub %ăr, %ireasa era aeată pe un scaun, %irele 'istătea alături 'n picioare, iar nănaşa %irelui, de-acu% devenită şi nănaşa %iresei, 'ncepeasă o despletească pe %ireasă, să-i des)acă codi&ele de %ireasă* Cnd 'ncepea piptănăturanouă, de nevastă, %iresei i se punea 'n poală un copil %ic, un băiat, de trei ani, sperndu-se con)or% credin&ei ca pri%ul copil care-l va naşte viitoarea %a%ă să )ie băiat*Conco%itent cu despletitul %iresei, 'ncepea şi un dans ritual brul, jucat de bărba&i 'ncerc, 'n jurul po%ului şi al %iresei* 2upă ce nănaşa despletea %ireasa 'i )ăcea o nouă piptănătură, adică 'i '%pletea alt)el de codi&e, două, care le adună 'n conci, pe un cadru desr%ă bandajat cu a&a răsucită pe lna colorată* =onciul era apoi acoperit cu ceapsă$G 1rnold +an Jenep, op.cit.# p* ###*$@ Nicolae Cartojan, =ăr$ile populare şi literatura rom0nească, Dditura Dnciclopedică ;o%nă, Bucureşti#?G<, p*!@"*



nea(ră, de care se )i0a crpa lun(ă 7nă)ra%ă albă, lun(ă de !-!,= %8, ale cărei capete erautrecute apoi pe sub bărbie şi duse napoi pe spate, unde erau prinse apoi cu ajutorulbrăcirii* Nuntaşii se 'ntorceau 'n curte şi de aici intrau 'n casă, 'n 'ncăperea destinatănun&ii, unde practicau jocul %iresei* 6n )a&a ălo(ilor se punea %asa pe care aceştiaaşeau bucatele rituale de la casa %iresei4 un colac %are, o le(ătură de brnă, o sticlă de

vinars şi un pa3ar* +ornicul %irelui, postat 'n %ijlocul 'ncăperii, coordona acest ritualinvitnd nuntaşii să joace %ireasa şi să plătească, )iecare cu ct poate acest joc* Nănaşulscoate din pun(ă o bacnotă, o pune pe o )ar)urie &inută de vornic 'n %nă şi apoi naşulinvită %ireasa la dans$?* Nănaşul trecea apoi pe la %asa ălo(ilor de la care pri%ea un pa3ar de vinars, o bucă&ică de pine, pe care se pune şi pu&ină brnă* 2upă ce leconsu%a, o%ul se ducea la locul lui* +ornicul invita pe altcineva să joace %ireasa, bine'n&eles că ur%a nănaşa acelaşi ritual ca şi nănaşul* /pre )inal, jucau %ireasa tatăl şiapoi %a%a %irelui, iar v'nc3eierea o )ăcea %irele, care plătea o su%ă %ai %are pentruconciul nou* Mălo(ul ur%a să taie bucă&elele de pine nu%ai din partea interioară acolacului, reultnd aste)l un cerc, pe care şi-l bă(a la s)rşitul jocului %iresei pe cap şi-l&inea aşa pnă cnd %ireasa, cu npua piptănătură era preentată cer)arilor, adică rudelor

ei* 6ntre ti%p soseau cer)arii, alaiul nuntaşilor )or%at din rudele %iresei4* Di 'ntorceauviita cuscrilor, deşi ei veneau cu scopul de a vedea cu% o duce %ireasa la noua casă*.ireasa (ătită era scoasă din casă de vornicul %irelui şi preentată cetei )or%ate dinrudele ei* Cer)arii erau invita&i la %asă nu 'nainte de a se spăla pe %ini, anun&ndu-i caapa este scu%pă şi trebuie plătită** 1)ară ră%neau %irele şi %ireasa care luau ciubărul cuapă de pe %asă şi-l ducea 'n (rădină, unde-l (oleau la rădăcina unui po% roditor* /e'ntorceau 'n casă, 'n 'ncăperea a%enajată cu %asa pentru cer)ari, invita&ii %ireluiră%neau a)ară, 'ntr-o 'ncăpere alăturată* Di aşteptau două, trei ore pnă le venea rndulsă preinte darurile pentru %ire 'n )a&a rudelor %iresei* 2upă stri(area cinstei la %ire7darurile din partea cuscrilor8, cer)arii ieşeau de la %asă, se re(rupau, jucau brul şi sedespăr&eau de de perec3ea %irilor

@nceierea nun$ii6n cele %ai %ulte sate pădureneşti nunta se 'nc3eia %iercuri di%inea&a, după ce

)inii o)ereau daruri nănaşilor şi după ce se %nca a%ă acră 7ciorbă cu carto)i şi carne,acrită cu o&et8* 6ntre aceste daruri se a)la un colac, un po% cu %ere, un litru de vinars*5ri%nii care plecau de la nuntă erau tot nănaşii, care ca şi 'n di%ine&ile precedente şiacu% erau conduşi spre casa lor cu %uică şi stri(ături de către nuntaşii %ai reisten&i*+ornicului şi %uicantului li se o)ereau daruri din partea )a%iliei %iresei şi %irelui4 un po% cu %ere, un colac %are, un litru de băutură* Cununia reli(ioasă avea loc după nuntă,'ntr-o anu%ită du%inică sau 'ntr-o altă sărbătoare, cnd preotul din paro3ie avea plani)icată slujba la biserica din sat*

6n ilele noastre nunta nu %ai 'ncepe du%inica, ci s%băta, ca la oraş* Nu se %ai)ace cul%e cu estrea %iresei dect sporadic* Ni%eni din participan&ii la nuntă nu se %ai'%bracă cu &oale pădureneşti* Ni%eni nu %ai spune la %ireasă 5ovestea :acerii Lu%ii, caodinioară iar %asa nu se %ai )ace la casa %iresei, sau a %irelui ci la restaurante*

2acă la nunta tradi&ională predo%ină partea spirituală a ac&iunilor, la nunta actualăi%portantă este partea %aterială*

$? .arai a3ane, Lucilia Jeor(escu, =0ntecul zorilor şi al bradului, Dditura .uicală, #?@@, p* #=<*



-./. Bot#,%"1pari&ia pri%ului vlăstar 'ntr-o )a%ilie de pădureni a )ost dintotdeauna un prilej

de bucurie, o '%plinire şi o consolidare a )a%iliei* Naşterea acestui vlăstar era şi onecesitate social-econo%ică pentru co%unitatea ar3aică* Ne re)eri% la satul din perioadastăvec3e, %icu&, de =-#" (ospodării, cu% era atunci %ajoritatea satelor ai căror %e%brii

duceau o luptă 'ndrjită cu natura 'nconjurătoare pentru supravie&uire* Dra nevoie de bra&ede %uncă pentru de)rişări de păduri, des&eleniri, pentru lucrarea pă%ntului* :a%ilia pri%itivă este altceva dect )unc&ia de reproducere, care este co%ună tuturor ani%alelor,deoarece 'n ea se reproduc producătorii* Ceea ce tinde să reproducă )a%ilia u%ană nu %aieste doar individul natural, subiectul anu%itor adaptări şi purtătorul unui anu%it patri%oniu (enetic, ci una din )or&ele de produc&ie şi 'n aceşlaşi ti%p, subiectul oricăreiactivită&i productive<"* Naşterea, )iind un eveni%ent att de i%portant, era pre(ătită cu%ultă (rijă, 'n pri%ul rnd de )a%ilie, 'n ajutorul căreia venea şi nea%ul* 2acă treceaudoi-trei ani de la căsătorie, )ără ca respectiva perec3e să dea naştere unui copil, ceilal&iconsăteni, )ăceau adesea aluii la necesitatea 'ndeplinirii acestei 'ndatoriri biolo(ice şisociale ale copilului* 6ntrebări de (enul4 ,,pe cnd vine şi unul %ic”, ,,cnd ne 'n%ul&i%”,

se puneau )recvent tinerei neveste şi so&ului ei cu prilejul diverselor 'ntlniri*O dată ră%asă )e%eia greoane 7(ravidă8, se apela la 'ntrea(a e0perien&ă a )e%eilor 'n vrstă, la toate practicile rituale, %a(ice şi reli(ioase, pe care le cunoşteau şiconsiderau că pot contribui la aducerea pe lu%e a unui vlăstar sănătos, vi(uros şi )ru%os*2e ase%enea, )e%eii (ravide i se atribuiau 'nsuşiri %a(ice* 6n ilele de %are secetă searunca apă pe )e%eia (ravidă pentru ob&inerea ploii* Jrija deosebită )a&ă de )e%eia(ravidă se %ani)esta prin 'nlocuirea ei de la %unicile (rele din (ospodărie 7'n specialridicarea ciubărului cu apă şi transportul acestuia 'n sus dealului, de două, trei ori pe i8*:e%eia 'nsărcinată era %ai bine 3rănită* I se stais)ăceau pe ct posibil, po)tele ali%entare*Uneori vecinele, ştiind ce lipseşte din (ospodăria respectivă, aduceau cu plăcere produsele rvnite4 )ructe, lactate, plăcinte* :e%eii 'nsărcinate i se i%punea să )ie precaită,

din toate punctele de vedere4 ,,nu era bine să %ănnce )ructe 'n(e%ănate4 cireşe, prune,alune, pentru a nu da naştere la (e%eni”, lucru care nu era considerat nor%al* 9rebuia săevite spperieturile şi %irarea de ceva4 şc3iop, %ut, cocoşat, pentru a nu )i trans%iseaceste de)icien&e )ătului*

Moaşa rostul şi importan$a ei.6n satul pădurenesc şi astăi moaşa este cea %ai i%portantă şi %ai apropiată )iin&ă,

din a)ara )a%iliei, acre vine 'n sprijinul %a%ei, alăturndu-se acesteia, %ai cu sea%ă 'n pri%ele ile de naştere* Moaşa area att un rol de e)icien&ă practică, )acilitnd naşterea,ajutnd lăua, tăind buricul copilului, ct şi unul de %ediator prin inter%ediul ac&iuniireuni)icabile a ritului<#* .oaşa reolvă )ără (reş actele sacre şi pro)ane %enite să aducă pe lu%e noul născut, să-l inte(ree 'n )a%ilie şi spi&a de nea% paternă să (ranteesănătatea %a%ei şi a copilului* Da pre(ăteşte şi ajută )e%eia la naştere, %oşea copilul,co%unica tatălui se0ul copilului, e0ecuta scalda copilului, se 'n(rijea de sănătatea %a%eişi a copilului<!*

<" Nicolae Constantinescu, Etnologia şi folclorul real$iilor de rudenie, Dditura Univers, Bucureşti, !""", p*<!*<# Jer%ina Co%anici, op. cit *, p* #!<*<! Ion J3inoiu, ?umea de aici şi lumea de dincolo, Dditura )unda&ia Culturală ;o%nă, Bucureşti, #?@?, p*#=$*



La pădureni, %oaşa se păstreaă pe )a%ilie şi nea%* 2oar 'n caul 'n care )a%iliarespectivă nu %ai poate asi(ura o )e%eie care să 'ndeplinească acest rol, bătrne&e, boalăsau c3iar stin(erea )a%iliei acesteia, prin dispari&ia ei )iică, se apela la o altă %oaşe, provenită dintr-o )a%ilie din spi&a de nea% al precedentei %oaşe* Păsirea %oaşei este unlucru )oarte delicat, deoarece această )e%eie trebuie să 'ntrunească %ai %ulte 'nsuşiri4 să

provină dintr-o )a%ilie cu presti(iu 'n sat şi cu stare %aterială bună, să )ie 3arnică, pricepută 'n ale %oşitului său, să preinte toată 'ncrederea, %oaşa )iind aceea care pătrunde 'n toate inti%ită&ile %a%ei* Ulti%a condi&ie era aceea ca respectiva )e%eie săaccepte să )ie %oaşă* 9atonarea 'n căpătarea %oaşei, dacă era vorba de una nouă 'ncepeacu cteva săptă%ni 'nainte de '%plinirea ter%enului pentru naştere* :ie viitoarea %a%ă,)ie o altă )e%eie din )a%ilia acesteia, contacta 'n %od discret persoana viată, procedauase%ănător pe&ituluiE 2acă răspunsul era poitiv, atunci viitoarea %oaşă se pre(ătea cu totce i%punea rolul, )ăcea eventual şi o viită, viitoarei %a%e* 6naintea naşterii unui copil,el avea aleasă o %oaşă* Da se ocupa de tăierea cordonului o%bilicar al acestuia, acesta)iind tăiat cu )oar)eca de tuns oi sau cu cu&itul* 6ntre )a%ilia le3uei şi )a%ilia %oaşei sestabileşte o le(ătură si%ilară celei consan(uine, calitatea de rude )iind e0tinsă şi asupra

so&ului %oaşei, pe care nepoata 'l va nu%i moş. 1ceastă rela&ie i%pune unele interdic&ii4nu este voie să se căsătorească copiii nepoatei cu copii %oaşei, c3iar dacă aceasta nu )ace parte din nea%<$* .ai si%plu era 'nsă, cnd %oaşa provenea din )a%ilia %oşilor, care a%ai dat %oaşă pentru unul dintre cei doi părin&i ai copilului, după cu% era caul* 2acă%ă%ica era %ăritată 'n casă, so&ul )iind venit (inere, se apela la %oaşa de nea% a %a%ei,iar dacă %ă%ica era dusă noră, se apela la %oaşa de nea% a so&ului*2acă e0istau %ai%ulte )e%ei 'n (ospodăria respectivă, onoarea se acorda nevestei tinere din casă, celălalteur%nd să o 'nve&e şi să o ajute* /e 'nt%plă )recvent cauri 'n care o )e%eie este %oaşăla %ai %ulte )a%ilii din sat, deci )e%eia aproape că se specialiase 'n tainele %oşitului, pe cnd alte )e%ei nu avuseseră cinstea şi onoarea să )i %oşit vreodată pe cineva*

.eşterii populari din onă au creat )ru%osul b0t de moaşă, realiat din le%n

drept şi sub&ire de corn, )erectat 7decorat8 cu cositor la partea superioară* 6n paralel secreeaă şi b0tul de nănaşă* :a%iliile %oaşei şi nănaşei aveau şi anu%ite avantaje%ateriale, pe ln(ă presti(iul %oral şi social* 1tunci cnd %oaşa sau naşa )ăcea clacă lators, iarna sau la secerat, vara, participau la aceste %unci, 'n pri%ul rnd nepoatele saunepo&ii, eventual )inele sau )inii, după speci)icul %uncii respective* 5articiparea la clacăeste o )or%ă de a 'ntoarce darul de către nepo&i cu ocaia %oşitului, %ai ales pentru )aptulcare a acceptat să le )ie %oaşă,<<

Moşitul 2e obicei, %oaşa era anun&ată să vină la %oşit de tatăl noului născut* Miua,

noaptea, cnd se derula eveni%entul, so&ul era tri%is după %oaşă* .oaşa aducea cu ea pentru %oşit4 unul, două scutece, o )aşă, crpă albă de acoperit, eventual )oar)ecă şi a&ă* Nu se )oloseau dect pneturi albe, nedecorate* /cutecele se )ăceau din pnă vec3e,curată şi erau ob&inute dintr-o că%aşă vec3e bărbătească, bine spălată, de obicei a tatălui*5entru uşurarea naşterii nu sunt cunoscute prea %ulte practici* 2acă totuşi se 'nt%pla ca

<$ Nicolae Constantinescu, op. cit.# p* #$=*<< .arcel .auss, Eseu despre dar# Editura Institutul European, Iaşi, #??$, p*<=*



travaliul să duree, %a%a era pusă să in3alee aburi 7vapori8 din )lori de )n4 se puneau)lori de )n, uscate, adunate din podul şurii, 'ntr-un vas cu apă după care se 'nroşea un )ier şi se introducea 'n vasul respectiv* :e%eia stătea cu capul deasupra oalei şi in3ala aburii*Locul pre)erat pentru naştere era patul, %ai rar vatra casei* Drau 'nsă şi cauri cnd)e%eia 'nsărcinată năştea 'n a)ara (ospodăriei4 'n c%p, la lucru, la dru%, iar atunci

%oşitul se i%provia* 5ri%a atribu&ie )oarte i%portantă a %oaşei, care se 'ndeplineai%ediat după apari&ia copilului era, )iresc, tăierea buricului, unelta )olosită )iind)oar)ecele, c3iar şi )oar)ecele de tuns oi, uneori c3iar cu&itul4 ,,se punea buricul pe unle%n 7le%n de )oc8 şi se tăia* 2acă %oaşa era tnără, se in)or%a, 'n prealabiul, de la)e%eile care ştiau cu% să taie buricul4 ,,se lasă două, trei, de(ete către burtă, se lea(ă cua&ă, se %ai lasă tot ca% !-$ de(ete după le(ătură şi apoi se taie”* Unele %oaşe, după cetăiau buricul, )recau, cu un capăt sn(ernd al o%bilicului obraul copilului ,,ca să )iecopilul roşu 'n obra, ca sn(ele* 1&a pentru le(area buricului se pre(ătea, ca şi )aşa, dinti%p, dar 'n unele sate pădureneşti, se )olosea pentru acest lucru ceotoarea 7şnurul8 de la piptul că%aşii %oaşei*

6n perioada care 'ncepe cu pri%a scăldare şi dureaă pnă la bote apro0i%ativ

şase săptă%ni, 'ntlni% la pădureni o serie de credin&e şi practici rituale %a(ice, pentru aasi(ura un debut pro%i&ător 'n lu%e al noului născut* 5ri%a scaldă era considerată cea%ai i%portantă dintre toate cte ur%au şi era pre(ătită cu (rijă* 1pa era luată dintr-un loccurat, 'ncă din ti%pul ilei, pnă a nu as)in&i /oarele* 6n troacă o data cu apa căldu&ă, se puneau anu%ite %ateriale şi obiecte4 un )ier, ,,ca să )ie copilul tare ca )ierul 7sănătos8”, uninel ,,ca să )ie )ru%os”, şuvi&e de )uior, dacă noul născut era )ată, ,,ca să aibă părul lun( şi(alben”* /e stin(eau, 'n această apă, doi cărbuni 'ncinşi, ,,să nu poată )i deoc3eatcopilul”, de ase%enea se puneau una, două %onede ,,ca să )ie bo(ta copilul”* /e puneaapă s)in&ită ,,să )ie apărat de toate relele”<=*

:aşa o )ăcea tot %oaşa, din lnă '%pletită 'n trei, la un capăt al )aşei le(a o veri(ăde %etal 7un inel8, acre ajuta 'n pri%ul rnd, la 'nnodat, adr avea şi cteva rosturi

apotropaice* /e %ai ataşa, la caest capăt al )aşei un săcule& 'n care se punea4 un că&el de ai7ustiroi8, ,,ca să nu )ie deoc3eat copilul”E tă%ie, ,,ca să-l )erească de toate relele”E iarbavntului ,,să nu se pună vnturile spurcate pe copil”E boabe de (ru ,,să )ie copilul cunoric la bucate”* I%ediat după '%băiere, copilul se aşeaă pe aşternutul din lea(ănul luiapoi, %oaşa lua 'ntre de(eele %inii drepte, capătul )aşei la care se a)la inelul şisăcule&ul u%plut cu %aterialele %en&ionate, )ăcea cruce peste copil spunnd4 ,,6n nu%ele9atălui şi al :iului şi al /)ntului 2u3, 1%in”, su)la peste el, 'i punea nu%ele şi apoi 'l'n)ăşa* Nu%ele 'l punea %oaşa, după ce 'n prealabil se s)ătuia cu părin&ii copilului* 1pade după '%băiere se arunca 'ntr-un loc curat, pe unde nu treceau ani%ale ,,ca să nu seu%ple copilul de bube”* Locul respectiv trebuia să )ie pe ln(ă un po% roditor ,,ca să nu-şi piardă %a%a laptele”* 2acă %a%a, 'n consens cu so&ul, sau nu%ai 'n ur%a unei'n&ele(eri tainice cu %oaşa, consideră că după respectiva naştere, nu %ai doreşte un altcopil, o anu%ită perioadă, atunci %oaşa 'i 'ndeplineşte dorin&a, pe cale %a(ică4 lua un bă&din esen&ă de corn, şi 'l tăia, 'l )ra(%enta cu ajutorul cu&itului 'n %ai %ulte bucă&i, al căror nu%ăr trebuia să corespundă cu nu%ărul anilor dori&i de pauă, de in)ertilitate al )e%eii*Drau şi cauri cnd după două naşteri, %a%a şi 'ntrea(a ei )a%ilie nu %ai doreau al&icopii* 5entru reolvarea acestei proble%e se apela, tot la procedee %a(ice* /e lau drele

<= /i%ion :lorea .arian, <aşterea la rom0ni, Dditura Jrai şi /u)let* Cultura Na&ională, Bucureşti, #??=, p*F"-F#*



copilului 7placenta8, se 'ncuiau cu un lacăt şi se duceau la %ar(inea o(răii, unde se'n(ropa la rădăcina unui ciot de le%n uscat, din care nu %ai dădeau lăstarii* C3eialacătului o purta %a%a copilului la cin(ătoare* 9ot la rădăcina ciotului se punea şi o a&ălun(ă, de cnepă, de 'năl&i%ea %a%ei copilului, pe care se )ăceau =" de noduri, ca săajun(ă )e%eia la =" de ani şi să nu %ai )acă copii pnă la această vrstă, că după aceea

oricu% nu va %ai )ace* 2e ase%enea o putere %a(ică apropiată ca se%ni)ica&ie era datănodurilor şi de locuitorii din partea .uscelului, care credeau că )e%eile care reuşesc să)acă, pe de-ascuns, douăspreece noduri pe o s)oară, 'n ti%pul deniei din oia 5aştelui, pot vrăji pe unele )e%ei să nu %ai )acă copii<F*

5entru ca pruncul să )ie bine alăptat, %a%a copilului trebuia 3rănită bine* 9ot%oaşa avea şi această (rijă4 trei ile la rnd, după naştere, venea cu un coş cu bucate lanepoată* 1duceau %a%aei ce avea %ai bun 'n (ospodărie4 lapte, brnă, ouă* Nu lipseanici sticla cu vinars, care era adusă pentru tatăl copilului* .oaşa era '%brăcată 'n 3aine desărbătoare, c3iar dacaă era i de lucru, cu coşul pe cap, strai&a la u%ăr şi btul 'n %nă,)iind ast)el un personaj cere%onial deosebit*

Masa ursitoarelor O aten&ie si%ilară naşterii acorda %oaşa pre(ătirii bucatelor pentru iua a treia,cnd se punea masa ursitoarelor , care trebuiau ,,'%bunate” ct %ai %ult4 ,,dacă ele nuursesc bine, copilul nu are noroc 'n via&ă”* 6n i%a(ina&ia pădurenilor, ursitoarele suntnişte )e%ei necăsătorite, urte, despletite, ca% trei la nu%ăr, pe care nu le-a văut ni%eniniciodată, dar de auit le-au %ai auit uneori c3iar şi părin&ii copilului* Dle veneau şiurseau noaptea, 'nainte de %ieul nop&ii* Ca ideolo(ie, apar&in co%ple0ului cultural şireli(ios indo-european<G* Masa ursitoarelor se poate pune 'ncepnd cu a treia i pnă 'n aşaptea i, 'ntotdeauna seara, pentru că ele vin să %nnce de cină pe la %ieul nop&ii*5entru %asa ursitoarelor %oaşa, a dus la nepoată ur%ătoarele bucate şi băuturi4 o pogoace 7pine nedospită8, a%ă de (ăină cu %orcovi, carne )riptă de (ăină, perişoare

7sar%ale8, poame

7co%pot )ăcut din prune uscate8, (ru )iert cu %iere, tort, prăjituri, unlitru de vinars 7&uică8 şi unul de vin* Le-a aşeat pe toate pe %asa a%enajată 'n ca%eraunde se a)la noul născut, 'ntr-o anu%ită ordine4 la %ijlocul %esei a pus un blid 7)ar)urie8cu apă, deasupra căreia aproptit şapte lin(uri cu găvanul 7scobitura8 'n jos* 2easupra blidului, peste lin(uri, a pus pogacea* 6ntre lin(uri a pus, 'n )ar)urioare %ici, cte pu&indin cele şapte )eluri de %ncare aduse, precu% şi pa3are cu cele două )eluri de băutură*;oată pe ln(ă toate a pus o brăcire de-a %a%ei copilului, după care a urat4 ,,să crească,să trăiască, să )ie sănătosă şi )ru%oasă, să )ie deşteaptă, cu%inte şi să aibă norocnepoata”* Celălalte bucate le-a pus pentru cină pe altă %asă, unde a )ost invitată şinepoata şi to&i %e%brii )a%iliei* 6n di%inea&a ur%ătoare tot ea a strns %asa ursitoarelor bucatele )iind toate la locul lor* O parte din acestea le-a lăsat nepoatei, iar o altă parte le-a pus 'n coş şi le-a dus 'napoi acasă* 1pa din vasele a)late pe %asa ursitoarelor a pus-o la păstrat, )iind )olosită 'n scalda copilului pnă la bote, iar po(acea i-a o)erit-o %a%ei)eti&ei, ca să %ănnce din ea şapte ile* /i%bolis%ul ali%entelor o)randă, reunite pe %asaursitoarelor vieaă lu%ea sacrului, unde se '%pletesc credin&ele precereştine 7ursitoarele8

<F Constantin ;ădulescu, Codin 2u%itru .i3alac3e, *ărbătorile poporului şi obiceiurile# credin$ele şiunele tradi$ii legate de ele. =ulegere din păr$ile Muscelului, 9ipăritura Coopera&ia, #?"?, p* <<*<G Ion J3inoiu, op. cit., p* #=G*



La intrarea 'n biserică, 'n văul celorlal&i credincioşi, nănaşa preia copilul de la %oaşă şi-l&ine 'n bra&e, 'n biserică, 'n ti%pul boteului* Nănaşa pre(ătea lu%narea de ceară pentru bote care trebuia să )ie att de lun(ă ct dorea )a%ilia să )ie 'năl&i%ea copilului cnd va)i %are şi tot ea aducea pna pentrun o)icierea boteului şi %irun(erii* .oaşa duce la biserică un pă(n, iar, după bote, nănaşa aduce acasă, un creştin* Nănaşa se %oştenea ca

şi %oaşa, pe )a%ile şi nea%* Nu%ai 'n caul 'n care s-a stins )a%ilia sau nea%ul respectivse lua altă )a%ilie de naşi* Nănaşa aducea copilul boteat acasă şi 'l punea 'n bra&ele%a%ei, urndu-i via&ă lun(ă şi )ericită alături de părin&i*

:a%ilia noului născut pre(ătea o %asă )estivă 'n cinstea %oaşei şi a nănaşei,denu%ită omenia copilului, la care erau invitate doar aceste persoane, eventual şi so&ii lor*Cu această ocaie, nepoata, %a%a copilului 'şi cinstea %oaşa cu unele obiecte, de obicei piese de port4 un batic alb, %aterial pentru catrin&ă, o perec3e de panto)i* 6n ilele noastre pe ln(ă o%enia tradi&ională, restrnsă, care avea loc 'n iua boteului H du%inica saualtă sărbătoare H nu%ai cu %oaşa şi nănaşa se %ai )ăcea 'ncă o o%enie, %are cu %ai%ul&i invita&i, care avea loc %ult %ai triu, cnd copilul '%plinise deja şase luni, un ansau c3iar peste un an* Miua potrivită pentru ase%enea %asă )estivă era s%băta seara* /e

pre(ătea %asă %are* Cu %uică sus&inută de un %ic tara), dar se )ăcea şi stri(areadarurilor, pe care le )ăceau invita&ii, 'n (eneral bani, doar %oaşa şi nănaşa %ai dăruiaucopilului şi anu%ite obiecte4 şăinu&e, (3ete, jucării*

-.-. Viaţa r#"i$ioa(*

5ădurenii pnă sa )i avut un ci%itir ln(ă biserica din sat 7la care venea un sin(ur preot, care avea toate bisericile din ona respectivă8 aveau obiceiul să-şi 'n%or%ntee%or&ii 'n (rădinile din spatele casei* Celor dispăru&i 'n ve(eta&ia 'nvin(ătoare 7care sespune că, cotropesc totul8, li se vor urca crucile de le%n căute la pă%nt 'n po%ii carevor rodii, pentru a se topi 'n aerul 'n%ires%at* =# Bradul avea şi el un si%bolis% aparte 'n

Kinutul 5ădurenilor, el era considerat pe de-o parte, ,,arbore al naştere”, care consta din'n)ră&irea 'ntre noul născut, şi ,,arborele sălbatic” care trebuia să duree şi să-l 'nso&eascătoată via&a* 5e de altă parte bradul este şi si%bolul %or&ii, ideea că %ortul va trăi veşnic*Bradul apare, ast)el )recvent 'n ci%itirele pădurenilor, cu% sunt de e0e%plu braii dincurtea bisericii satului /ocet*=!

2ovada că pădurenii au avut o via&ă reli(ioasă intensă o constituie e0isten&a 'n%icu&ele lor sate a unor biserici datate 'n secolele >+II->+III 7e0cep&ie biserica din+ălari H s)rşitul secolului al >+I-lea8* 5entru unele din acestea e0istă c3iar dovei că eleau )ost ridicate pe a%plasa%entul altora %ai vec3i, construite la rndul lor cu alte ctevasecole 'n ur%ă* O altă dovadă a credin&ei lor ortodo0e, o constituie nu%ărul %are de rugi,adică 'n ter%eni populari troi$e de le%n aşeate la intrarea 'n sat sau 'n %ijlocul c%puluide culturi 7la Bătrna, :eri(i, Cerbăl8, dar %ai ales 'n curtea sau (rădina cu )lori din )a&a(ospodăriei* La toate acestea se adau(ă icoanele lucrate pe le%n, sticlă, 3rtie, )recvent'ntlnite 'n casele bătrneşti care )ie ele şi %onocelulare 'şi (ăseau un loc pe perete 'ntre)ereastră şi (rinda casei* La aceste icoane %e%brii )a%iliei se ru(au ilnic lui 2u%neeu,

=# 1drian .itiş, *atele din cer , 'n =orviniana, nr* ##!""<, 2eva, p* $@*=! Constantin Cle%ente, ;radul simbol pentru via$ă şi moarte, 'n Ibidem# p* $?-<"*



pentru sănătatea şi liniştea vie&ii lor, pentru sănătatea şi liniştea vitelor, pentru rodirea3oldelor *=$

1pari&ia destul de trie a lăcaşurilor de cult 'n ona pădurenească ne duce cu(ndul că locuitorii acestui &inut se ru(au la /oare, di%inea&a la sculare, dar şi la Lunăseara 'nainte de culcare* La sculare di%inea&a, pădurenii i%plorau 'n ru(ăciunile lor

/oarele, iar 'n cele de seara, Luna pentru ca aceste sa-i ajute sa treacă peste anu%itenecauri* 6n satele ;uda şi 1lun a )ost %en&ionat obiceiul potrivit căruia 'n di%inea&a ileide F au(ust, adică de /c3i%barea la :a&ă 7 Probe:enia8, sătenii aşteptau răsăritul 'n loculcel %ai ridicat din sat cu ru(ăciunea, ,,9atăl Nostru”* Dste o '%binare per)ectă a reli(ieivec3i, do%inată de aştrii cereşti cu reli(ia %ai nouă - creştinis%ul* 2e alt)el, %otiveleastrale apar )recvent la pădureni peste tot* /oarele apare 'ncrestat pe %eşter(rinda caselor,dar %ai ales pe cele două bra&e ale troi&elor* Luna apare )recvent pe cojoacele desărbătoare ale pădurencelor, iar stelele se re(ăsesc pe c%pul decorativ al că%eşilor* 2eşisatele pădureneşti aveau un nu%ăr %ic de (ospodării şi de locuitori, deci putereecono%ică %odestă, totuşi aproape )iecare sat a avut biserica lui, construită din le%n decătre %eşterii locali=<*

9răind 'n &inuturi pline de păduri, le(ătura directă a bisericilor pădureneşti cu casa&ărănească este sesiabilă sub trei aspecte* 5ri%ul dintre ele este de ordin (eneral, )iindvariabil pentru %ajoritatea bisericilor de le%n* Bisericile de le%n sunt construite dinaceiaşi %aterie pri%ă, aceleaşi te3nici, au acelaşi plan si%plu, si%ilar caselor &ărăneşti,dar adaptat nevoilor culturale* Biserica ur%eaă ast)el, planul locuin&ei din aceastăre(iune 7tălpile caselor, ase%ănător bisericilor de le%n, se sprijineau pe o )unda&ie de piatră, )ără %ortar, de %ici di%ensiuni8* 5e valea Cernei locuin&ele pădurenilor suntalcătuite din două 'ncăperi le(ate 'ntre ele, cu prispa nu%ai pe o parte a laturii din )a&ă==*

1l doilea aspect este de ordin %ai li%itat ca nu%ăr de cauri, dar ilustrnd ovec3e etapă i%portantă 'n evolu&ia bisericile de le%n care arătă le(ătura clară dintre casăşi biserică, indicnd punctele de conver(en&ă dintre ele, pnă la identi)icare cu biserica-

sală* 5unctele co%une dintre ele sunt de ordin constructiv şi decorativ, %ai pu&in de plan*2i)eren&a dintre o casă şi o biserică-sală, constă 'n e0isten&a la lăcaşurile de cult a trei'ncăperi dispuse pe a0ul lon(itudinal al clădirii, destinate a servi drept pronaos, naos şialta* 2i%ensiunile unei biserici sunt )oarte apropiate de di%ensiunile unei case &ărăneşti,7<G %8 sau 7=@ %8, iar prispa con)eră bisericii aspectul unei case* Cel de-al treilea aspectde le(ătură dintre casă şi biserică se re)eră la ,,via&a” %onu%entelor* Ca şi casele, bisericile de le%n călătoresc* /e cunosc %ulte e0e%ple de biserici vndute şi %utate dinsatele lor de ori(ine, la %ari distan&e 'n alte re(iuni=F* Un ast)el de e0e%plu ave% şi 'nKinutul 5ădurenilor şi anu%e, biserica din +ălari* 1ceastă biserică, spun bătrnii ar )i )ostcu%părată de sătenii, cu vreo $"" de ani 'n ur%ă dintr-un alt sat, 5oieni&a9o%ii=G*

/atul ce 'şi construia o nouă biserică nu o distru(ea pe cea vec3e ci o vindea, sauo dăruia altui sat* 6n ona pădurenilor, biserica din satul Ciulpă 7biserică din le%n8 nu a=$ ;usalin Iş)ănoni, Pădurenii +unedoarei%o viziune etnologică(# edi$ia a II!a, Dditura .irabilis, Bucureşti,!""F, p* #<F*=< Ibidem, p* #<F*== 5* 5etrescu, 5* /ta3l, Aritectura populară rom0nească %regiunea +unedoarei8, Dditura 9e3nică, /ibiu,#?F=, p* =<*=F 5aul 5etrescu, Aritectura $ărănească de lemn din "om0nia, Dditura .eridiane, Bucureşti, #?G<, p* <<-<=*=G ;usalin Iş)ănoni, Pădurenii +unedoarei%o viziune etnologică(# edi$ia a II!a, Dditura .irabilis, Bucureşti,!""F, p* #$F-#$G*



)ost distrusă la construirea celeilalte din piatră, cu toate acestea ea s-a prăbuşit din caualipsei lucrărilor de 'ntre&inere* Obiectele litur(ice au ră%as acolo şi nu au )ost duse 'n biserica nouă* 1nalia bisericilor de le%n ne duce cu (ndul la )aptul că, %eşterul popular a preluat de )iecare dată pentru o biserică nouă, )or%a celei %istuite de vre%e* 6n)a&a bisericii sătenii 'şi indicau de )iecare dată locul bisericii ce au preluat-o, dealul pe

care este aşeată, purtnd nu%ele deseori de ,,2ealul Bisericii”* Jreută&ile %ateriale alesatelor pădureneşti duceau la i%posibilitatea ca ele să suporte c3eltuielile '%podobirii picturale a bisericilor, aşa ca %ajoritatea dintre ele nu sunt pictate, sau 'n pu&ine cauri7.uncelul .are8, ele sunt '%podobite cu 0ilo(ravuri pe pere&i*

:unc&ia principală a bisericilor de le%n este aceea de a satis)ace senti%entul deco%uniunea al credincioşilor cu divinitatea* 2iviiunea 'n trei păr&i principale, pronaosul'ncăpere reervată )e%eilor, el )iind despăr&it de naos 7a doua 'ncăpere8, destinată bărba&ilor, printr-un (rilaj )ăcut din la&uri sub&iri, care '%piedică vederea spre altar, dar care 'n ti%pul slujbei divine se ridică, pentru ca )e%eile să poată vedea des)ăşurareaserviciului reli(ios* Ulti%a 'ncăpere este destinată preotului, )iind altarul, care estedespăr&it de naos prin t%plă, puternic '%podobită cu picturi şi cu icoane* Biserica

repreintă ,, cerul pe pă%nt”, ea este icoana lui 2u%neeu* 6nsăşi casa de le%n a&ăranului avea această '%păr&ire, pentru că el nu vedea o despăr&ire 'ntre traiul lui ilnic şiacela ce i se 'n)ă&işa drept pildă 'n lăcaşul de cult* 6ntre casa lui şi biserică el nu vede un pra( de netrecut, de aceea tot ce creeaă %ai )ru%os pentru casa lui, aduce şi aşeaă 'n biserică, de la construc&ia 'nsăşi şi pnă la obiectele de cult şi şter(arele, care '%podobescşi astăi bisericile de le%n* 1ceastă 'ntrepătrundere de stiluri )or%eaă una dincaracteristicile bisericilor din le%n=@*

6n concluie pădurenii )or%eaă o popula&ie o%o(enă sub toate aspectele ei attculturale ct şi spirituale, concep&ia lor de via&ă re)lectă o e0cep&ională unitate 'n toate%ani)estările sale* Biserica de le%n pădurenească, 'n calitatea ei de ctitorie colectivă,o(lindeşte 'n lu%ina docu%entelor scrise, care de alt)el sunt e0tre% de pu&ine, dar şi a

picturii 7un sin(ur ca - biserica din 1lun8, aspira&iile sociale şi na&ionale ale co%unită&iico%anditare* 5ropun ur(entarea restaurării şi conservării bisericilor păstrate, deoareceele constituie docu%entele vii ale ori(inii şi evolu&iei satului ro%nesc, 'n condi&iile 'ncare studiile şi lucrările de specialitate asupra lăcaşurilor de le%n sunt pu&ine, %ai ales pentru ona 5ădurenilor* Caracteristica esen&ială a bisericilor de le%n ro%neşti, din punct de vedere al %aterialului şi al te3nicii de construc&ie, este aceea că ele suntconstruite din brne cioplite, aşeate 'n cununi oriontale, )ăcnd parte din siste%ulconstructiv , nu%it ,,blocbau”* Brnele cioplite cu securea sunt '%binate la col&uri, 'nc3eutori de di)erite tipuri cele %ai vec3i )iind 'n un(3i ,,+”, %ai ales la tălpi 'n ,,U”şi ,,9”=?* Uneori lă&i%ea acestor brne ajun(e la @" c%* 1st)el de biserici se (asesc insatele 1lun şi .uncelu .are* O pri%ă particularitate a satelor de cul%e din Kinutul5ădurenilor este aceea că au o )or%ă adunată, tipică pentru satele a(ricole de c%pie şinu răs)irate, sau risipite, speci)ice satelor de %unte din .un&ii 1puseni sau din.ăr(ini%ea /ebeşului*F"

=@ Ioana Cristac3e 5anait, Ioan Jodea, Monumente istorice bisericeşti din Eparia Oradiei. ;isericile delemn, Dditura Dpiscopiei Ortodo0e ;o%ne a Oradiei, Oradea, #?G@, p* $"E 5etranu Coriolan, Artarom0nească din ransilvania, :asc* $, Dditura 9ipo(ra)ia Cartea ro%nească din Cluj, /ibiu, #?<$, p* <"G*=? Cornel Iri%ia, :lorentina 2u%itru, 1ndrei 5aleolo(, ” Arta lemnului la rom0ni”, Dditura .eridiane,Bucureşti, #?G=, p* F*



2ovada că pădurenii au avut o via&ă reli(ioasă intensă o constituie e0isten&a 'n%icu&ele lor sate a unor biserici datate 'n secolele >+II->+III 7e0cep&ie biserica din+ălari H s)rşitul secolului al >+I-lea8* 5entru unele din acestea e0istă c3iar dovei căele au )ost ridicate pe a%plasa%entul altora %ai vec3i, construite la rndul lor cu altecteva secole 'n ur%ă* O altă dovadă a credin&ei lor ortodo0e, o constituie nu%ărul %are

de rugi, adică 'n ter%eni populari troi$e de le%n aşeate la intrarea 'n sat sau 'n %ijloculc%pului de culturi 7la Bătrna, :eri(i, Cerbăl8, dar %ai ales 'n curtea sau (rădina cu)lori din )a&a (ospodăriei* La toate acestea se adau(ă icoanele lucrate pe le%n, sticlă,3rtie, )recvent 'ntlnite 'n casele bătrneşti care )ie ele şi %onocelulare 'şi (ăseau unloc pe perete 'ntre )ereastră şi (rinda casei* La aceste icoane %e%brii )a%iliei se ru(auilnic lui 2u%neeu, pentru sănătatea şi liniştea vie&ii lor, pentru sănătatea şi linişteavitelor, pentru rodirea 3oldelor F# şi i%panirea &inutului cu %ănăstiri, ca de e0e%plu%ănăstirea din 5losca şi Cerna care astăi nu %ai e0istă*

2upă cu% a% preciat %eşterii din sat ridicau bisericile, dar e0istau practiciritualo-reli(ioase le(ate de locul, aşearea bisericii, planul, eleva&ia şi de uneltele deconstruc&ie, precu% şi ilele de interdic&ie a lucrărilor care erau stabilite )oarte clar şi

stipulate 'n calendarele &ăranului ro%n* Le%nul cel %ai )olosit 'n construc&ia bisericilor de le%n din acest &inut era (orunul, supranu%it 'n popor ,,'%păratul pădurilor”, dease%enea se %ai )olosea şi bradul şi stejarul - toate le%ne de esen&ă tare care să reistela inte%perii* 9ăierea le%nelor se )ăcea toa%na sau iarna, pentru că 'n celelalteanoti%puri le%nul con&inea %ult %ust sau %(ă* 6n co%unitatea sătească locul bisericilor era bine stabilit, 'n %ijlocul satului sau de pe un deal de pe care se puteavedea tot satul*F! Ini&ial bisericile erau acoperite cu şi&ă 7şindrilă8, iar %ai triu cu &i(le*.eşterii populari erau i%plica&i nu doar cu e)ortul )iic 7%unca8, ci şi su)leteşte* Kăraniierau pro)und credincioşi, la )el ca 'ntrea(a co%unitate &ărănească, ei erau persoane carecontribuiau cu propria jert)ă la realiarea edi)iciului 'nc3inat lui 2u%neeu* .eşterul popular trebuia să 'ndeplinească un cod %oral de la care să nu se abată niciodată* Un

%eşter din Kinutul 5ădurenilor, )iind 'ntrebat care trebuie să )ie &inuta %orală a unui%eşter constructor de biserici, el a)ir%a ur%ătoarele4 ,, Cine o ave cu beutură şi )ace tătrele 'n sat nu s-apucă veci de biserici ori cruci”* .ai %ult 'n le(endele populare aceştioa%eni erau pedepsi&i de %nia divină, cu pedepse cu%plite4 le ardea casa, le %ureaucopiii*

6n conscrip&ia (eneralului Bucov 7aprilie #GF#8 este a%intită e0isten&a unei biserici de le%n 'n co%una J3elar - aşeată 'n centrul Kinutului 5ădurenilor 7atestatădin ti%puri străvec3i H !#$-!#= '*C3r*, ca loc de unde se e0tră(ea )ier8F$* 2ar pri%a%en&iune docu%entară dateaă din anul #<?$* 6nceputurile (reco-catolicis%ului 'nJ3elar sunt plasate 'n jurul anului #G$", dar nu%ărul )a%iliilor care au '%bră&işatuniatis%ul a )ost )oarte %ic H in)or%a&ia din conscrip&ia lui lein )iind eronată* Cealaltăconscrip&ie din ti%pul persecu&iei (eneralului Bucov, a)ir%ă că la #GF# e0istau #!$ de)a%ilii ortodo0e 'n co%una J3elar cu $ preo&i şi $# de )a%ilii unite cu ! preo&i* 9ot aici

F" Dlena /ecoşan, ” Pădurenii din +unedoara”, 'n ,,*arge$ia”, >+I->+III, .ueul ude&ean 2eva, #?@!-#?@$, p* FF=* F# ;usalin Iş)ănoni, op. cit , p* #?, $#*F! 1drian .itiş, ”*atele din cer ”, 'n nr* ##!""<, 2eva, p* $@F$ Botean, Liviu, /c3illin(, ;olland, ”=onscrip$ii urbariale unedorene din &6B7”, 'n 1nuarul +II,.ueul ude&ean 2eva, #?G", p* ?=-?F*



-.0. În)or)1ntar#a

*emne prevestitoare de moarte5ădurenii cred că %oartea nu apare pe neaşteptate* Di cunosc %ai %ult ,,se%ne”

ce sunt interpretate ca pre%oni&ii care tulbură liniştea su)letească a o%ului* Unele dintre

acestea sunt receptate auditiv4 ,,cntatul cucuvelei 7noaptea8, cntatul cocoşului, seara,cntatul (ăinii, cocoşeşte, urletul prelun( şi (ros al cinelui”* 1ltele sunt receptate viual4borul croncanilor 7corbi8 pe jos, prin sat, de-a lun(ul văii* /unt apoi ,,se%ne” e%anatede propiul or(anis%, al celui 'n cauă sau al unui %e%bru al )a%iliei4 ,,se bate unoc3i”, ,,se bate carnea de pe %ini sau de pe piciaore”* +isarea de către cel 'n cauă saude către unul din apropia&ii s'i, dar 'n rela&ie cu respectivul, a unei nun&i, a că%ăsii)e%eieşti cusute ,,cu roşu”, a (unoiului de (rajd sau c3iar a unui )alus sunt se%ne prevestitoare %or&ii* Cnd se consideră că o%ul bătrn sau bolnav i se apropie s)rşitul, 'n jurul acestuia trebuie să )ie preent cineva pentru ,,a-i &ine lu%ina”, atunci ,,cnd 'şi dăsu)letul”* .entalul colectiv consideră că e bine ca o%ul ,,să %oară ncu lu%ină căci, ast)el pe lu%ea cealaltă va u%bla tot pe 'ntuneric”*

Celor care tră(eau să %oară ti%p 'ndelun(at, şi nu %ureau, li se )ăceanumărătoarea mare, ca să nu se %ai c3inuiască* 1ceastă nu%ărătoare, un )el deeutanasiere pe cale %a(ică, era un descntec care se spunea la capul %uribundului decătre o anu%ită persoană, &tiutoarea adesctecului respectiv* 5ersoana care descnta avea'n %nă cteva spice de (ru cu care atin(ea %uribundul 'n ti%p ce nu%ăra* 6nsi%bolisticica populară, spicile tăiate sunt asociate cu %oartea cuiva*

Pregătirea mortului D scăldatului şi 5mbrăcatul lui6n %o%entele i%ediat ur%ătoare ,,ieşirii su)letului”, 'n )a%ilia de)unctului se

declanşeaă o suită de acte rituale, unele de sor(inte %a(ică, altele creştin-ortodo0e*.oartea instituie un deec3ilibru )unda%ental pe care colectivitatea, prin repreentan&ii

săi, trebuie să-l di%inuee, săi ocrotească pe cei ră%aşi 'n ,, lu%ea cu dor”, dar să-l pre(ătească pe cel dispărut pe cale ireversibilă 'n lu%ea insondabilă , ,,cea )ără dor”G#*2upă ,,ieşirea su)letului”, trupul şi locul 'n care s-a petrecut decesul trebuie puri)icate,con)or% celor %ai autentice ri(ori %a(ice* .ai 'nti se ,,scaldă %ortul”4 dacă-i bărbat, totde un bărbat H ce %ai adesea se c3ea%ă un o% sărac, iar dacă este )e%eie, tot o )e%eie varealia acest ritual* Uneori se c3ea%ă doi oa%eni la scăldatul %ortului, evitndu-se participarea %e%brilor )a%iliei la această opera&ie, ei )iind solicita&i ulterior la pre(ătirea po%enii* Cel care scaldă %ortul nu %ai este lăsat să atin(ă ali%entele pentru %asa de po%ană* 1pa )olosită la scăldatul %ortului are puterea ,,să cure&e trupul acestuia de păcate”* Da nu poate )i aruncată oriunde, ci nu%ai 'ntr-un loc )erit ,,unde nu calcăoa%enii şi nici vitele”, de re(ulă ln(ă un (ard, 'ntruct contactul cu ea poate devenine)ast pentru cel 'n cauă* Uneori apa aceasta era )olosită de pădurence la stricareadra(ostei e0trconju(ale a so&ului* 2upă cură&irea si%bolică a trupului, răposatul era'%brăcat 'n $oale 73aine8 pădureneşti de sărbătoare* La )e%ei şi (ăteala capului era desărbătoare 7ceapsa şi c0rpă lungă8* 2acă %urea o )ată %are atunci aceasta era '%brăcată%ireasă* 2upă ce era '%brăcat, %ortul se aşea pe o lavi&ă, ln(ă peretele de la )ereastră,cu capul spre răsărit, punndu-se sub el o precoi$ă 7cer(ă8* .inile şi picioarele i se le(au

G# Jer%ina Co%anici, =ercul vie$ii# "oluri şi performan$e 5n obiceiurile populare, Dditura 5aideia,Bucureşti, !""#, p* #G"*



cu vreji de curpen, ,,ca să nu plece” şi cu s)oară de lnă nea(ră, ,,să nu %ai vadă lu%ea,să )ie tot ne(ru 'n )a&ă”, să nu %ai vadă lu%ea de aici, să nu %ai vină 'napoi* /ub lavi&ă seaşea oala cu care s-a turnat apa la ,,scăldat”, după care era u%plută cu nisip* .ortul seacoperea cu o pnă de cnepă, ast)el nu %ai era văut de ni%eni, dect de vreo rudăapropiată care nu-l %ai văuse de %ult, ct era 'n via&ă* :e%eile )ăceau lumina mortului

sau statul , o lu%unare lun(ă ct trupul acestuia, )olosind a&ă de cnepă şi ceară de albine*1ceastă lu%unare )ăcută colac 7spirală8 se aşea la capul %ortului* 2e la ea se aprindtoate celălalte lu%unări care ard pe ti%pul ct %ortul ră%ne 'n casă* ainele 'n care a)ost '%brăcat de)unctul pnă la scăldat şi aşternutul patului 'n care a %urit erau arse*2upă )inaliarea acestor acte rituale, )e%eile talentate 'ncepeau a se c0nta 7a boci8, dupăceşl dispărut, ca de e0e%plu4 ,,2ra(ul %eu şi****tatăl %eu 7)ratele %eu după ca8* /ăteniierau anun&a&i, ca şi astăi, ,,că este %ort 'n sat” prin inter%ediul clopotului de la biserică7arăngul( care este tras 'ntr-un anu%e )el, incon)undabil şi unani% cunoscut* :e%eiledin )a%ilie, rudele apropiate se '%brăcau 'n doliu4 că%ăşi brodate cu ne(ru, bărba&iiu%blau cu capul descoperit*

Privegerea5e ti%pul ct de)unctul ră%nea 'n casă, trei ile şi două nop&i, el nu se lăsa sin(ur nici o clipă* Miua este prive(3eat de către cel care l-a scăldat sau de o rudă apropiată, %ai'n vrstă, iar noaptea, de către oa%enii din sat4 ,,%ortul nu trebuie lăsat nici o clipăsin(ur, nu cu%va vreo pisică sau un cine să intre 'n casă, pentru că /atana, viclean, vinela %ort sub di)erite 'n)ă&işări4 cine, pisică, ori altceva, ca să-i )ure su)letul”* /e considerăcă o ast)el de credin&ă, 'n care se spune că 2iavolul, sub prete0t că corpul u%an ar )i propietatea sa, ar voi să pună nu%aidect %na pe dnsul, 'şi are ori(inea 'ntr-o le(endă bo(o%ilicăG!* O dată cu 'nserarea, 'ncepeau să sosească la prive(3i oa%enii din sat, %ai'nti cei 'n vrstă, de re(ulă )e%eile care aduceau şi cte o %nă de )lori sau ierburi%irositoare cultivate 'n propria (rădină4 busuioc, :ăle# lemnul omnului* 2upă ce se

'nnopta bine, soseau şi tinerii, copiii nu participau la prive(3i* La intrarea 'n ca%era%ortului se rostea )or%ula obişnuită4 ,,2u%neeu să-l ierte”, la care cei preen&irăspundeau4 ,,/ă-l ierte 2u%neeu”*

6n cadrul prive(3iului se or(aniau apro0i%ativ #@ :ocuri de privegi* Uneledintre ele se des)ăşurau i%ediat după ce se 'nnopta H un )el de jocuri de aşteptare şi de pre(ătire a at%os)erei* 1ltele se preentau după %ieul nop&ii, ur%ărindu-se prelun(ireastării de ve(3e a asisten&ei* Cteva dintre aceste jocuri pute% enu%era ;0zul# *ecărea# atul cu genunciul 5n grindă# "ăsucirea pe sub b0tă# rasul scaunului. 1cestea aveau odurată scurtă de #"-#= %inute* .oara, altceva dect jocul de prive(3i cu acelaşi nu%e,subintitulat .oşul şi baba, este un joc 'n care se )oloseau boabe de )asole şi poru%b, cetrebuiau a%plastae 'nt-un anu%it )el şi %utate pe un desen trasat pe o scndură, jucat 'ndoi, scotea 'n eviden&ă inteli(en&a cşti(ătorului, iar =alul sublinia iscusin&a 'n vorbire acelor doi actan&i4 călăre&ul şi interpretul calului* Unul sin(ur dintre jocuri, A$ele, era ini&iatde )ete* Una dintre )ete orientndu-se după nu%ărul tinerilor preen&i, pre(ăteşte =-#" )irede a&ă de aceeaşi lun(i%e, le strn(e la %ijloc, 'n %na )ăcută pu%n, şi invită )etele săapuce cte un capăt de a&ă din partea stn(ă, după care invită şi băie&ii să apuce cte uncapăt de a&ă, din partea dreaptă* Cnd to&i participan&ii la joc au apucat vcte un capăt,

G! /i%ion :lorea .arian, @nmorm0ntarea la rom0ni, Dditura Jrai şi /u)let* Cultura Na&ională Bucureşti,#?@=, p* #!@*



6n preent 'n cadrul prive(3iului, nu se %ai practică nici ununul din jocuriletradi&ionale or(aniate 'n %od tradi&ional 'n cele două nop&i de prive(3i* 6n sc3i%b şi-au)ăcut apari&ia ,,două jocuri noi”4 jocul de căr&i şi jocul de table, preluate de la %uncitoriinavetişti care le practică )recvent* La %ieul nop&ii de prive(3i, )a%ilia de)unctului o)erea participan&ilor, cte un pa3ar de vin şi o )elie de coonac* 1t,os)era din jurul %ortului este

apăsătoare, de)unctul nu %ai este aşeat pe o lavi&ă, ln(ă perete, ci este pus 'ntr-un sicriu)ru%os decorat* 9oată lu%ea stă liniştită, ni%eni nu 'ncearcă să )acă vreo (lu%ă, oat%os)eră aproape stranie 'n co%para&ie cu cea de la prive(3iul tradi&ional, care secaracteria prin buna dispoi&ie, dina%is% şi c3iar veselie*

Aşezarea defunctului 5n sicriu şi teama de strigoi/icriul %cop0rşeul 8 se realia a doau i după ce %urea o%ul, lucrarea )iind

'ncredin&ată de către (adă unor oa%eni din sat, doi, trei la nu%ăr* 1ceştia după ce luau%ăsura %ortului, cu ajutorul unei nuiele care, 'n )inal, trebuia aruncată şi ea 'n %or%nt, plecau dis-de-di%inea&ă 'n pădure, căutau un copac, de obicei )a( 7care se despică uşor8*Ob&ineau patru toble 7scnduri (roase8 lun(i şi două %ai scurte, pentru capete, le aduceau

'n sat, la casa %ortului, unde le prindeau laolaltă cu ajutorul cuielor ,,&i(ăneşti” )ăcute de)ierarul satului* Crucea o )ăcea un %eşter local, care )olosea le%n uscat de salc% sau destejar, pentru a reista 'n ti%p* 6n unele sate pădureneşti era obiceiul ca, crucea să se punăla %or%ntul bărba&ilor, iar la )e%ei se punea doar st0lpul 7ase%ănător păr&ii verticale dinle%nul crucii8* 1şearea de)unctului 'n sicriu repreenta pentru satul pădurenesctradi&ional un ritual co%ple0, de realiarea căruia depindea inte(ritatea spirituală şi )iicăa )a%iliei şi a colectivită&ii* .area proble%ă a celor ră%aşi 'n via&ă era tea%a ca nucu%va răposatul, după ce este 'n%or%ntat, să se strice, adică să se )acă stri(oni 7stri(oi8,să iasă din %or%nt, să dea trcoale casei şi %ai ales vitelor* 6n sicriu se aşternea otavăsau talaj, şi se puneau diverse ele%ente cu statut si%bolic4 ,,o secere, dacă-i )e%eie, osecure, un cu&it, o sapă ca să aibă de lucru şi acolo, 'n pă%nt une 'i lu%ină ca aici”E

,,orice bucată de )ier 'i bună pentru caă )ierul nu lasă să se stice”* 1lături de aceasta se%ai puneau 'n coprşeu4 ru( de %ure, crean(ă de %ăr sau de prun, o bucată de &est, păr devite, toate acestea ca să nu se )acă %ortul stri(oi* 6n acelaşi scop, %ortul se ardea cu un)ier 'ncins, ,,după cap” sau i se 'n)in(ea 'n ini%ă cu un corn de )urcer 7)urcă de %etal8*Obiectele )olosite la toaleta %ortului4 dra 7spălătoarea8, piaptănul, eventual săpunul,erau şi ele puse 'n coprşeu, pentru că tot ce vine 'n contact cu de)unctul capătă valoarene)astă pentru cei vii* 6n satul ;uncu .are, sat de vale din Kinutul 5ădurenilor, s-a %ai păstrat pnă la s)rşitul secolului al >>-lea, o stravec3e practică %a(ică4 ,,pusul păpuşilor ne(re 'n sicriu, alături de %ort, după ce erau trecute prin %na acestuia, cteuna pentru )iecare o% de-al casei”* 1t)el 'n caul 'n care %ortul era considerat virtualstri(oi, care ar )i inten&ionat ulterior, după ce era 'n%or%ntat, să iasă din %or%nt şi săia via&a unuia dintre cei ră%aşi 'n )a%ilie, va lua păpuşa care i-a )ost ,,%enită” o%uluirespectiv şi nu păe o%ul 'nsuşi** 5ăpuşile au 'n co%ponen&ă4 cenuşă, %ac, usturoi,leuştean şi (ăina&, toate ele%ente cu propietă&i apotropaice, 'n credin&a populară* /e tăiaudintr-un opreg vec3i attea petice c&i %e%brii ră%ăseseră 'n )a%ilie, se puneau pe)iecare petic anu%ite cantită&i din ele%entele respective, după care se 'n)ăşura peticul şise le(a bine cu a&ă, reultnd o )or%ă ae%ănătoare păpuşii, culoarea nea(ră )iind culoareaonişnuită a opregului, pădurencele purtnd nu%ai oprege ne(re* 5ăpuşile au 'nlocuit,



jert)ele u%ane o)erite divinită&ilor naturii* ;o%anii practicau sacri)iciul ar(eilor4 păpuşi)ăcute din lut şi nuiele '%pletite, pe care le aruncau 'n 9ibruG=*

esprinderea celui mort din mediul său familial

2esprinderea celui %ort din %ediul său )a%ilial era anun&ată printr-un cntec care'l cntau )e%eile la capul %ortului 'n iua 'n%or%ntării4 ,,2ra(ul %eu, )ratele %eu,;o(ă-te la crnicu, /ă-&i %ai tra(ă 3arăn(u, /ă răsune dealurile, /ă s-adune nea%urile,/ă vină %se te %ai vadă, /ă %ear(ă să te petreacă, 2e aici pnă la (roapă”* 2esprinderea propriu-isă se )ăcea prin ,,scoaterea cop0rşeului din casă 'n ocol ”* 6n casă, preotul'ncepe slujba pentru de)unct, apoi patru bărba&i scot scriul a)ară ur%ărind să-l aducăcu ,,picioarele 'nainte” şi să spar(ă oala cu nisip care )usese scoasă de sub lavi&ă şiaşeată 'n pra(* .e%brii )a%iliei ră%n to&i 'n casă, iar un o% care este %ai aproape,'nc3ide H desc3ide uşa de trei ori 'n ur%a %ortului şi, doar după aceea, 'i lasă să iasă şi eidin 'ncăpere* 5rin inter%ediulo acestor practici se ur%ăreşte ruperea oricăror le(ăturidintre %ort şi lu%ea celor vi, 'ndepărtnd din locuin&ă )a%iliei orice ur%ă a preen&ei sale

)iice* ,,/u)letul %ortului” 'ncă %ai dă trcoale casei, se spune că ,,după ce pleacă %ortulla (roapă, se pune la )ereastra casei respective un pa3ar cu apă, ca să vină su)letul să beaapă, şase săptă%ni, su)letul %ortului stă la streaşina caei”* 6n ocol 7curte8, preotul 'şicontinuă slujba reli(ioasă, iar la s)rşitul ei, nănaşul şi nănaşa, '%preună cu nea%urile, se'nvrt de trei ori pe ln(ă cop0rşeu, punnd şi cte-o %onedă, două pe icoana aşeată pe pieptul %ortului* 6n acest %o%ent, cteva )e%ei din nea% 'ncep să se c0nte 7să bocească8* Ur%eaă ,,s)in&irea 3ainelor date de po%ană” şi '%păr&irea lor la cei nu%i&i,'ntre care, neaparat, celui care a ,,scăldat %ortul”* Un tip aparte de o)randă este ,,datul(ăinii peste cop0rşeu”, probabil re%iniscien&ă a păsării psi3opo%pe* 6n %o%entul bateriicapacului sicriului 'n cuie, boceteele se accentueaă* Cnd %ortul este ,,(ata de plecare”,se )or%eaă corte(iul, 'ntr-o ordine4 'n )a&ă %er( cei doi bărba&i care duc praporii, apoi

preotul şi cantorul, cel care duce crucea 7sau st0lpul

8, carul cu %ortul ur%at de două)e%ei H una care duce ,,oala cu apă”, din care varsă la )iecare odină 7popas 'n care preotul citeşte Dvan(3elia8 şi cea care duce ,,oala cu %ac”, din care presară cte pu&in petot dru%ul, ur%eaă nea%urile şi ceilal&i participan&i* 6n ti%p ce se 'ndreaptă spre ci%itir,două-trei )e%ei, rude apropiate stau 'n car, alături de sicriu şi bocesc* 2acă despre boabele de %ac, pădurencele spun că se aruncă 'n ur%a %ortului ,,pentru a-i da de lucru”, pentru ca acesta să ăbovească la nu%ărarea lor, 'n caul 'n care vrea să se 'ntoarcă acasă,rostul apei nu se %ai ştie, spunnd ,,că aşa-i bine”* Cu si(uran&ă apa are un rol puri)icator,de ,,a spăla” locul unde poposeşte %ortul, de a şter(e orice ur%ă, 'ntruct acestă să nu%ai (ăsesască dru%ul de 'ntoarcere acasă* 1junşi la locul de 'n(ropare H ci%itir sauo(rada )a%iliei, i%ediat după ce sicriul este cobort din care, acesta se ,,răstoarnă 'ntr-o parte”* 6n )a&a (ropii preotul o)iciaă din nou, după care sicriul este cobort pe )unii 'n(roapă* 5reotul şi rudele aruncă cte un pu%n de pă%nt 'n (roapă* 6%plntarea'nse%nului )unerar H st0lpul sau crucea 'nc3eie ritualul de 'n%or%ntare*

Pomana mortului

G= Ivan Dvseev, ic$ionar de magie# demonologie şi mitologie rom0nească# Dditura 1%arcord, 9i%işoara,#??@, p*$<*



5entru cel dispărut şi 'n%or%ntat, )a%ilia pre(ăteşte acasă po%ana4 colaci şi%ncăruri diverse ,,de dulce su de sec”, după cu% )i(ureaă iua 'n(ropării 'n calendarulcreştin* .asa se pune 'n casă sau a)ară, 'n ocol, 'n )unc&ie de anoti%p sau starea vre%ii*6nainte de intrarea oa%enilor la %asă, protul )ace o )eştanie 'n casa %ortului, s)in&ind apoi po%ana* Nu trebuie să lipsească nănaşii %ortului de la %asă* La ridicatul oa%enilor de la

%asă se %ai dă )iecăruia cte un colac şi o ,,lu%ină aprinsă”, 'n a%intirea celui dispărut*5entru cei patru-cinci (ropari se a%enajeaă %asa separat, sau se aşeaă la %asă după cese ridică ceilal&i* O)erită celor vii 7de la care nu se aşteaptă ni%ic 'n sc3i%b8, %asa de po%ană este adresată, 'n )apt, celui %ort 7ca şi po%ană de %nă, 'n sc3i%bul plecăriide)initive, )ără reveniri 'n lu%ea celor vii8GF*

5ădurenii au păstrat credin&a con)or% căreia cu ct cel ră%as 'n via&ă este %aidarnic la po%eni, cu att va )i %ai '%belşu(ată %asa celui trecut 'n lu%ea cealaltă* 6nsuita practicilor ar3aice de puri)icare a spa&iului e0isten&ial al celor vii de i%i0tiune%ale)ică a %ortului, ti%p de trei ile de la 'n(ropare o )e%eie bătrnă, ,,tă%iaă%or%ntul” şi aprinde statul 7ceea ce a %ai ră%as din lu%unarea de)unctului8* 1cest act,cu valoare %a(ică, trebuie 'n)ăptuit di%inea&a 'n ori*

usul apei la mor$iDste un ritual stăvec3i 'n care de două ori pe an se rea%inteşte de %e%brii

)a%iliei trecu&i 'n ne)iin&ă* 9inerii %er( 'n căutare de salcie şi aduc acasă o cren(u&ă dinaceasta* La lăsatul serii )a%ilia %er(e la %or%ntul celui trecut 'n ne)iin&ă pe(ăti&i cu o(ăleată cu apă de ivor, '%preună cu cren(u&a de salcie şi cu o ,,lu%ină” 7lu%nare8*5entru )a%ilie acest %o%ent repreintă o re%o%erare şi o dulce a%intire a celui care a)ăcut parte din )a%ilia respectivăGG* 6n unele sate din pădureni ,,căratul apei” la %or&iapare 'ntr-o )or%ă co%pri%ată te%poral4 toate cele <" de ciubere 7recipiente de le%n8 cuapă, care trebuiau duse cte unul pe i, la diverşi oa%eni din sat, sunt cărate acu% toateodată, 'n a şasea s%bătă după 'n%or%ntare, ca să aibă %ortul ce bea, pe lu%ea cealaltă*

Ivorul %ortului” după cu% se %ai nu%eşte este %usai dus ori de o bătrnă trecută de ==de ani sau de o )eti&ă %ică, pnă 'n #$ aniG@* 9ot 'n răsti%pul celor <" de ile de la deces,)a%ilia răposatului are obli(a&ia de a construi o punte de le%n peste un pru ,,ca să aibăcel plecat punte, să treacă pe lu%ea cealaltă”* La 'nc3eierea celor şase săptă%ni, cnd secrede că ,,su)letul s-a aşeat” şi ,,a 'nc3eiat %area călătorie”, se )ace o a doua po%ană, cucarturi 7vase %ici lucrate din doa(e de le%n8* :a%ilia pre(ăteşte din nou acasă ,,%asa de po%enire”, iar la biserică duce un colac %are, parastasul , pentru a )i slujit de preot*Ur%ătoarele po%eniri ale celui dipărut se )ac la ju%ătate de an, pomana cu oale şi la unan, pomana cu blide şi linguri.

=0ntecul braduluiCeea ce individualieaă Kinutul 5ădurenilor sub aspectul liricii )unebre este

cntecul bradului, coservat 'n 5oiana ;ec3i&eli şi practicat 'n tot &inutul ori de cte oride)unctul este tnăr* 6n di%inea&a ilei 'n%or%ntări tinerii ale( bradul din pădure pe care'l sacri)ică, după care 'şi )ac se%nul crucii, ur%nd să 'l poarte pe u%eri pnă 'n sat* La%ar(inea păduri, corte(iului si%bolic i se alătură (rupul de )e%ei care cntă bradul pnă

GF O)elia +ăduva # op. cit.# p* #$@-#<"GG 5ădurean Ioan, :ere(i 7co%una Cerbăl8, n* #?<?, < clase, inf. cul. '&4*G@ 9o%a /ăptuca, J3elari, inf.culturală, !"#!*



la casa %orului* Nu%ărul )e%eilor din (rup este unul i%par* 1casă bradul este sprijinit cuvr)ul de streaşina casei, şi este '%podobit de )e%eile din (rup 'n ti%p ce cntă* 2upă'n%or%nare, bradul este 'năl&at ln(ă cruce şi se pune %ac pe %or%nt* O )e%eie'%praştie apă şi se%in&e 'n ur%a celor care pleacă din ci%itir, 'nc3eind ast)elcere%onialul, pentru ca %ortul să nu se %ai 'ntoarcă 'n (oaspodăria celor pă%nteni*G?

Nu%eroase sunt obiceiurile şi trad&iile le(ate de sarbătorile calendarului creştin-ordodo0 sau sărbătorile tradi&ionale precreştine@"* La acestea se adau(ă cele le(ate deocupa&ii, dar cele %ai variate şi %ai bo(ate 'n se%ni)ica&ii ra%'n obiceiurile de )a%ilienaşterea, nunta şi 'n%or%'ntarea, care la pădureni se %ani)estă 'ntr-un re(istrui%presionant* Kara 5ădurenilor este o onă aparte pe 3arta ;o%niei - o insulă cu tradi&iiunice, (rai speci)ic şi oa%eni deosebi&i* 6n lucrarea de )a&ă a% abordat cteva dinobiceiurile şi tradi&iile 'ntlnite 'n Kinutul 5ădurenilor cu% ar )i4 c0ntecul braduluiF dusul apei la mor$i# nedeileF ieşirea cu crucea 5n $arină# măsuratul laptelui# şezătoarea pădurenească.

Ca'ito"%" IV! O+ii#ri%ri "#$at# d# )%ni"# a$rio"# 2n ,ona '*d%r#ni"or

0.. N#d#ia '*d%r#n#a(* Nedeia pădurenească este o sărbătoarea de vară a 'ntre(ii colectivita&i* Nedeia este

una din cele %ai i%portante %odalită&i tadi&ionale de reunire a nea%ului şi a tuturor celor ce s-au născut 'ntr-o anu%ita onă etno-)olclorică* 2es)ăşurarea acestei (randioasesărbători are 'n Kinutul 5ădurenilor i%portante particularită&i care o individualieaă 'nconte0tul obiceiului ” <edeii la rom0ni” &inute odinioară 'n plai de %unte, sus 'n a)arasatelor @# *

5resti(iul, i%portan&a şi vec3i%ea cultivării cerealelor 'n satele pădureneşti sere)lectă 'n %ultitudinea obiceiurilor le(ate de practicarea acstei ocupa&ii4 urareacolacului de (ru la Crăciun, la Nedeie, la nuntă, rea%inteşte celor preen&i principalele

etape ale %uncii a(ricole, constituindu-se 'ntr-un adevărat elo(iu adus celor ce cultivă pă%ntul@!* Nedeile se &ineau, eşalonat, 'n du%inicile lunilor de vară4 pri%a era aceea dela *oodol# 'n du%inica Ispasului, iar ulti%a 'n du%inica din preaj%a ilei de F au(ust,Miua /oarelui, a /c3i%bări la :a&ă, 'n calendarul creştin-ortodo0, la ;uncu-.are*

Nedeia 'ncepe 'ntodeauna cu slujba de la biserică, după care to&i participan&ii laslujbă, localnici şi străini 7 din alte sate pădureneşti8, %er(eau (rupa&i 'n &arinăcntnd ,,c0ntecul crucii) pnă ln(ă crucea din &arină, unde se opreau pentru a asista laslujba de s)in&ire a apei pe care o o)icia preotul de acolo* /lujba era ur%ată de ,, dansul br0ului) şi de ,,uratul colacilor) cu care erau cinsti&i oaspe&ii*

0./. I#şir#a % r%#a 2n ţarin*Dste un obicei vec3i reli(ios practic şi atai de săteni '%preună cu preotul care

slujeşte 'n respectivul sat pădurenesc %er( să s)in&ească ,,3oldele”, (rădinile, liveile carevor da roade toc%ai din acest %otiv* 1cest obicei se &inea obli(atoriu 'n du%inica nedeii,

G? +lad +aleria, Cerbăl, n* #?!#, 7in)* cul, ;usalin Iş)ănoni, #?@#8*@" .i3ai 5op, ”Obiceiurile tradi$ionale la rom0ni”, Dditura CCD/, #?@F*@# 2oina Iş)ănoni, ;usalin Iş)ănoni, <edeia 5n 8inutul pădurenilor 'n vol* radi$ii spirituale 5n spa$iulrom0nesc, editat de Inspectoratul ude&ean de Cultură, /ibiu, #??@, p* #!"*@! 2u%itru 5op, Obiceiuri agrare 5n tradi$ia populară rom0nească, Dditura 2acia, Cluj-Napoca, #?@?, p*!$*



%aternă* +ersurile din Cntecul crucii, cntat cu ocaia Nedeii de to&i barba&ii, suntsu(estive, ele subliniaă pioşenia acestor oa%eni )a&a de crucea din biserică, si%bolsupre% al credin&ei lor, pe care, totuşi, o purtau cu ei prin &arină4

Iartă cruce # iartă# dragă#=ă te purtam prin ogradă#

Prin mirosul florilorGi prin gr0ul oldelor HB7

6ntorşi acasă din &arină, sătenii 'şi invitau la %asa )estivă a Nedeii, oaspe&ii4 rude, prieteni, cunoscu&i, c3iar şi necunoscu&ii sosi&i din alte sate, după care to&i se 'ndreptauspre locul unde se des)ăşura ocul Nedeii, 'n uli&a %are, iar după anii #?=", la că%inulcultural* 1% putea concluiona că acest obicei, Nedeia , a contribuit 'n %od deosebit la%en&inerea coeiunii locuitorilor din satele pădureneşti, la constituirea acestei one 'ntr-oadevărată entitate etno-)olclorică*

0.-. M*(%rat%" "a't#"%i

.ăsuratul este un obicei vec3i de sute de ani şi are %enirea de a asi(ura din partea ciobanilor cantitatea de lapte corectă pe care trebuie să o pri%ească* Obiceiul'ncepe cu o seară 'naite cnd se aduc pentru pri%a dată oile tuturor sătenilor la co%un*/unt %ulse de cei %ai vrednici oa%nei din sat, pentru a se asi(ura că tote oile au u(erele(oale* 1ceastă opera&iune se nu%eşte răscolul oilor @F* 1 doua i, 'n iua de %ăsura,)iecare pădurean vine la stnă, 'şi pre(ăteşte oile din stnă, şi se s)in&esc de către preotulsatului* 9oate vasele 'n care %ul( oile, sunt '%podobite cu )lori, sunt veri)icate să nu aibaapă, după aceea )iecare 'şi %ul( oile sale* Laptele reultat este %ăsurat şi de acu% 'ncolo,ciobanul trebuie să ob&ină de la respectivele oii aceaşi cantitate de lapte pe care a ob&inut-o şi stăpnul lor 'n aceea i* 5entru a &ine %ai bine eviden&a acestor cantită&i de lapte,ciobanul 'şi 'ncrusteă pe toia( se%ne speciale* 6nainte de plecarea tur%ei, sătenii se

veselesc, cntnd, %ncnd şi jucnd*

0.0. Ş#,*toar#a '*d%r#n#a(*Dste unul dintre cele %ai interesante obiceiuri la care participau )ete, băieti,

bărba&i şi neveste@G* /copul principal al şeătorii era %unca, respectiv torsul cnepii şi allnii, activitate %i(ăloasă, %onotonă şi de durată, speci)ică )e%eilor* 5entru asi(urareaunui cadru ct %ai plăcut şi sti%ulativ des)ăşurării unei aste)l de activită&i, co%unitateasătească a creat şeătoarea, o adevărată institu&ie )e%inină, unde, deşi se adunau să%uncească laolată cte #"-#= )e%ei 7)ete şi neveste8, )iecare lucra pentru sine, torcea pentru propria (ospodărie* O sin(ură e0cep&ie se )ăce4 cnd toate )e%eile, )ără participarea )etelor, lucrau 'n şeătoare, 'ntr-o sin(ură noapte cămaşa ciumei* =ămaşaciumei D practică magică de stopare a scăderii natalită$ii.

O %are tea%ă cuprindea locuitorii unu sat atunci cnd se 'nt'%pla ca, de-a lun(ulunui an 'ntre(, nici o )e%eie din localitate să nu ră%nă (ravidă, )iina a%enin&at 'nsusşiviitorul localită&ii* 6n satul ;uncu .are s-a păstrat pnă 'n pri%a ju%ătate a secolului al>>-lea, tradi&ia că o ast)el de nenorocire se datoreaă ciu%ei care era considerată o )iin&ă@= Ciocloan Liviu, 2ăbca, n* #?G", @ clase, 7in)* cul* !"#!8*@F ;usalin Iş)ănoni, op. cit *, p* #<<*@G 5etru& .aria, 5oiana ;ăc3i&elei, G= de ani, < clase inf. cul *, !"#$*



necru&ătoare ce su(ru%a )ătul a)lat 'n pntecele %a%ei* :e%eile 'ncercau să 'nlătureaceastă stare 'n(rijorătoare prin ,,cămaşa ciumei”@@* 1ceasta se lucra 'ntr-o şeătoarespecial or(aniată, 'ntr-o anu%ită noapte, la care participau nu%ai neveste* Că%aşaciu%ei trebuia )ăcută 'ntr-o sin(ură noapte, cnd )e%eile e0ecutau toate etapele necesarelucrării unei că%ăşi4 %eli&au cnepa, torceau )uiorul, ureeau a&a ob&inută, prindeau )irele

de răboi, &eseau pna, croiau că%aşa, o coseau, c3iar o şi brodau ct de ct* 2i%inea&a,'n ori, că%aşa ciu%ei era ,,trasă pe un par”, de )apt era e0pusă pe un suport din doi paridispuşi 'n )ot%ă de cruce care su(era silueta unui o% şi era pusă la o răspntie dedru%uri, la intrarea 'n sat, iar după trei ile i se ,,dă dru%ul pe apă”* 1st)el scăpa staul deciu%ă iar 'n anul ur%ător unele )ete ră%neau ,,(reoane”* 5roble%a e0isten&ială erareolvată*@?

O ast)el de că%aşă ,,a ciu%ei”, lucrată 'n ase%enea condi&ii, se )ăcea şi 'n satulLelese, atunci cnd se aueau că 'ntr-un sat vecin ,,a venit o boală rea”care o%oraoa%enii, de aceea aici era nu%ită ,,cămaşa de boli”* Da era e0pusă la intrarea 'n sat,toc%ai ln(ă dru%ul care venea din satul unde se răspndise deja boala* 5entru leleşeni,cămaşa ciumei avea rol pro)ilactic, de oprire a bolii, a ciu%ei 7căreia i se %ai spunea şi

3oleră8 la %ar(inea satului, protejndu-se 'n )elul acesta vie&ile localnicilor* 6n staulCerişor cămaşa ciumei se )ăcea şi cnd se '%bolnăveau şi %ureau vitele de o boalăepide%ică4 /- )ăcut că%aşa şi boala o trecut, oile or scăpat” ?"* 5resupune% că ciu%a eraconsiderată de pădureni o )iin&ă %ale)ică care ur%ărea să ia via&a att oa%enilor ct şivitelor acestora* 1noti%pul şeătorilor era iarna, noie%brie-)ebruarie sau cu% ne spuneau)e%eile din satul :ere(i 7atestată pentru pri%a dată 'n docu%entele vre%ii, 'n cursulsecolului al >+-lea 7#<@!8, poss* ,,:erec3”?#8, lundu-se după calendarul lor, popular,şeătorile 'ncepeau 'nainte cu două săptă%ni de lăsarea 5ostului de Crăciun şi se &ineau pnă la ,, ;ăgarea =ailor ”* :e%eia care nu era 'n stare să-şi ter%ine torsul cnepii pnă 'nacel %o%ent, risca să-şi audă nu%ele ,,stri(at peste sat” 'n oia 5aştilor ?!* 2e acea(ospodina care avea )oarte %ult de tors şi nu putea (ăta torsul, )ăcea clacă la tors, ru(nd

)etele să o ajute* Claca era o )or%ă tradi&ională de 'ntrajutorare 'n %uncă* Jospodina carenu prididea de tors cnepa şi lna se ducea %ar&ea pe la casele cu )ete, lăsndu-i )iecăreia,care accepta, cte un caier de )uior sau lnă, ur%nd ca s%bătă seara acestea să )ieaşteptate la casa ei, cnd aduceau torsura, adică (3e%ul de a&ă* 2rept răsplată (aada leo%enea pe )ete cu un colăcel sau eventual cu o plăcintă caldă* 9ot (ada clăcii invita şiun %uicant cu )luier sau cu ci%poiul şi, bine'n&eles, )eciorii care jucau )etele pnănoaptea triu* 2ar claca se )ăcea şi la alte %unci4 la cosit, secerat, transportul )urajelor sau a le%nelor pentru ridicarea unor construc&ii* 2e )iecare dată o ast)el de clacă se'nc3eia cu o %asă bo(ată4 Clăci )ăceau deobicei (ospodărille care aveau %ult pă%n şi bra&e de %uncă pu&ine sau cele %ai nevoiaşe, unde capul )a%iliei era deobicei o văduvăsau o persoană 'nvrstă* 9oată lu%ea era ajutată* 1st)el de clăci se %ai )ac şi 'n ilelenoastre?$*

@@ /tăncoane Dlena, ;uncul .are, @G ani, < clase, inf. cul *, !"#$*@? ;o%ulus +ulcănescu, Mitologia rom0nă, Dditura 1cade%iei ;*/*;E Ion J3inoiu, ic$ionar de obiceiuri,Dditura :unda&iei Culturale ;o%ne, Bucureşti, #??G, p* #=#*?" 5oantă .aria # Cerişor, ?# ani, inf. cul#. !"#!*?# Coriolan /uciu, op. cit *, vol* I, p* !$F *?! I* J3* Ceauşanu, *upersti$iile poporului rom0n, Dditura /oeculu% I*O*, Bucureşti, !""#, p* #=@*?$ ;usalin Iş)ănoni op. cit.# p* ##@-##?*



cea %are, )eciorii dar şi unii bărba&i jucnd )etele şi nevestele* 1ceste şeători se &ineautoată iarna pnă la ABă(area Cailor” lui /)* 9oader* 6n credin&a pădurenilor, ACaii lui/)ntului 9oader” 'şi )ac apari&ia 'n sat Ase ba(ă” 'n pri%a i de %ar&i a 5ostului de 5aştişi Aies” 7dispar8 %iercurea 'n săptă%na ur%atoare, nu%ită AIeşirea Cailor”* /ăptă%na/ntoaderului %arca s)rşitul torsului şi 'nceputul &esutului*ACaii lui /)ntului 9oader”

sunt 'n credin&a pădurenilor nişte )iin&e %itolo(ice, ju%ătate o%, de la bru 'n sus şi ju%ătate cal, de la bru 'n jos, )iin&e travestite 'n )eciori, bntuind uli&ele satului nu%ai pe'ntuneric* 6n săptă%na /ntoaderului 7din pri%a i de %ar&i a 5ostului de 5aşti şi pnă%iercurea 'n săptă%na ur%ătoare8, nu se )ăceau şeători* 6n noaptea de joi dinsăptă%na /ntoaderului, tineri 7)eciori şi )ete8 din cele patru sate, se adunau 'ntr-o poiana din satul 5iatra -la Bor -unde )ăceau un )oc %are şi dansau 7după )luier8 'n jurullui, pnă la ivirea orilor ?G* Cnd dădeau orile se 'ntrerupea dansul şi )etele adunau de pecoastă Abolbote” 7iedera, iarba vntului, iarba spurcului8, iar )eciorii tăiau tulpini dinle%n de corn pentru rasteie, codorişti, A3ataraje” de '%blacii, )urci, rşc3itoare* 2upă cestr(eau ierburile şi tulpinile de corn, tinerii se 'ntlneau din nou 'n poiană, unde %ai'ncin(eau unu-două dansuri, plecnd apoi spre casă* :etele puneau iedera la )iert pentru a

se spăla cu aceasta )iertură pe cap 7ca să nu le cadă părul8, iar celălalte ierburi erau pusela uscat, )iind )olosite 'n cursul anului pentru a)u%area vitelor sau a oa%enilor, cnd se'%bolnaveau* ACaii lui /'ntoader” pedepseau )etele care lucrau 'n iua de %ar&i 'nşeătoare, prin dans pnă la epuiare şi c3iar %oarte atunci cnd se 'ncu%etau sa 'ncalceinterdic&ia de a coase, a toarce sau a &ese 'n iua de %ar&i a săptă%nii de /ntoader* 2ealt)el, 'n iua de %ar&i a /ntoaderului nici boii nu erau prinşi la ju(?@* 6n tradi&ia localădin satele co%unei Bătrna se păstreaa diverse 'nt%plări cu ACaii lui /ntoader”*

Unele 'ntlniri ale sătenilor se des)ăşurau sub )or%ă de şeătoare, activitatespeci)ică unei perioade a anului* 5e vre%uri, cnd aveau loc şeători, )e%eile '%brăcate'n costu%e pădureneşti )ăceau ciorapi de lnă sau lucrau la prosoape, adevărate opere deartă tradi&ională* Bărba&ii apăreau la un %o%ent dat %asca&i, cu )a&a cnită cu )unin(ine şi

cu din&i )alşi )ăcu&i din cru%peni* Peătoarea 'ncepea pe la ora #?,"", după ce )iecare 'şi3rănea vitele, şi &inea pnă pe la ora !<, )iind pi(%entată cu colinde sau cntece populareinspirate de via&a de i cu i* :iind o perioadă %ai liniştită, )lăcăii aveau c3e) de (lu%e şi%er(eau noaptea pe la casele celor %ai (rci&i, intrau 'n (rajd şi dădeau de %ncareani%alelor, %ai %ult dect era necesar, '%prăştiind produsele pe podea* Un obicei care nuse %ai practică acu% era cel cu )ar)uriile, 'n vre%ea de snvăsi 7/)ntul +asile8??*

6n ti%pul şeătoarei, )e%eile %ăritate, care purtau pe cap baticuri roşii, puneau pe%ese )ar)urii cu )undul 'n sus, sub care aşeau un pieptene, un tăciune, sare, un pa3ar (olşi o bucată de pine* Invitau apoi )etele tinere ne%ăritate, care poartă şi astăi baticurialbe, să a)le ce so& vor avea atunci cnd se vor %ărita* Cea care (ăsea sub )ar)urie un piepte va avea un so& cu din&i %ari, cea cu tăciune, un so& ne(ricios, cea cu pine, unul bo(at, cea cu sare, unul sărac, cea cu pa3arul, unul be&iv, iar cea care nu (ăseşte ni%ic,unul sărac* Bine'n&eles că )iecare 'ncercare era subliniată de sri(ăte de surpriă, de bucurie sau supărare* 1% %ai a)lat că salbele de bani purtate 'n jurul (tului şi a%ijlocului repreentau bo(ă&ia proprietarei şi erau un prilej de )ală*

?G Balint 9ereia, Bătrna # @G ani, < clase inf. cul *, !"#$*?@ .ircea Dliade, Istoria credin$elor şi ideilor religioase, vol* I, Dditura Ptiin&i)ică şi Dnciclopedică,Bucureşti, #?@#, p* <#*?? Ion J3inoiu # Obiceiuri populare de peste an. ic$ionar , Dditura )unda&iei Culturale ;o%ne, Bucureşti,#??G*



:oarte interesant că %oneile nu erau (ăurite pentru a )i prinse, ci lipite 'ntr-un%od in(enios* 1tunci cnd )a%ilia treacea printr-un i%pas )inanciar, luau cte o %onedăşi o vindea, ur%nd ca atunci cnd 'şi revenea din 'ncurcătură să lipească %oneda 'napoi*9rebuie ştiut că ona )iind %arcată de activită&i de )ierărit şi %etalur(ie, e0istau 'n )iecaresat cel pu&in două, trei cuptoare de topit, care de obicei se construiau la %ar(inea satului*

1% reuşit să (ăsesc din nou un )lueraş, care a cntat un joc de doi şi brul pădurenilor, 'nti%p ce )etele şi )eciorii au jucat şi stri(at aşa cu% ştiu ei %ai bine* 5e ln(ă bătăilesacadate cu picioarele pe podea, se %ai aueau şi sunetele produse de %onei, 'n aşa )el'nct totul suplinea cu prisosin&ă lipsa instru%entelor de percu&ie*

Con"%,ii

;ealiarea unui ast)el de proiect de%onstreaă nu%eroasele valen&e istorice pe careintervievarea participan&ilor direc&i o poate avea 'n reconstituirea unor eveni%ente*1deseori, aceste %ărturii pot deveni cu %ult %ai interesante deoarece ele poartă a%prenta personală a actorilor, iar interpretările personaliate con)erite tradi&iilor şi obiceiurilor

pădureneşti pot idebti)ica %ici nuan&e care scapă unei cercetări poitiviste* 6n ulti%ul ti%p,universul cercetărilor istorice a cunoscut un rit% verti(inos de devoltare şi e0pansiune* 6ncadrul acestu proces de creştere, o propor&ie i%portantă revine cercetărilor de istorie orală,care cşti(ă tot %ai %ult teren 'n rndul preocupărilor istoricilor* 1st)el, s-au 'n%ul&it şicercetările care 'şi propun investi(area unor subiecte re)eritoare la istoria locală* 1cestde%ers 'şi (ăseşte justi)icarea 'ntr-o serie de ar(u%ente care au 'n vedere att considrentede natură obiectivă, le(ate de necesitatea realiării unui proiect de istorie orală, ct şi denatură subiectivă, le(ate de un )el de patriotis% local, )iind vorba de o onă etno(ra)icăunică 'n &ară, 'n care tradi&iile şi obiceiurile sunt dintre cele %ai i%portante, la nivelul'ntre(ii &ări* Istorio(ra)ia conte%porană trateaă insu)icient această te%ă, iar 'n )inal acesteobiceiuri se vor pierde de)initiv, avnd 'n vedere că popula&ia din aceste sate e %ult

'%bătrnită, iar copiii s-au %utat la oraş*

BIBLIO4RA8IE

1lessandro 5ortelli, Istoria orală ca gen, 'n Anuarul Institutului de Istorie Orală, >II,!"#", Cluj Napoca*1rnold +an Jenep, "iturile de trecere, Dditura 5oliro%, Iaşi, #??F*

Brlea Ovidiu, Cntece rituale )unebre din 5ădureni 'n 1nuarul .ueului Dtno(ra)ic al

9ransilvaniei, Cluj, #?F@-#?G"*Biedere%an ans, ic$ionar de simboluri, Dditura /aeculu% I*O, Bucureşti, !""!*Bird /tas, Louis Urlic3, Istorie orală, spune% poveşti şi scrie% despre via&ă, DdituraCorint, !"""*

Botean, Liviu, /c3illin(, ;olland, ”=onscrip$ii urbariale unedorene din &6B7”, 'n1nuarul +II, .ueul ude&ean 2eva, #?G"*Cartojan Nicolae, =ăr$ile populare şi literatura rom0nească, Dditura Dnciclopedică;o%nă, Bucureşti #?G<*



Ceauşanu J3eor(3e Ioan, *upersti$iile poporului rom0n, Dditura /oeculu%, Bucureşti,!""#* Cle%ente Constantin, ;radul simbol pentru via$ă şi moarte, 'n Corviniana, nr* ##!""<,2eva*C3evalier ean, ic$ionar de simboluri, Dditura 1rte%is, Bucureşti, #??=*

C3evalier ean, 1lain C3ee%brant, ic$ionar de simboluri, Dditura 1rte%is, Bucureşti,#??<* Co%işel D%ilia, Antologia folclorică din 8inutul Pădurenilor , Dditura .uicală,Bucureşti, #?F<* Constantinescu Nicolae, Etnologia şi folclorul real$iilor de rudenie, Dditura Univers,Bucureşti, !"""*Coriolan 5etranu, ” ;isericile de lemn din :ude$ul Arad ”, 9ipo(ra)ia şi Institutul de arte(ra)ice Ios* 2rote)), /ibiu, #?!G*

Coriolan /uciu, ic$ionar istoric al localită$ilor din ransilvania, vol* I Dditura1cade%iei ;*/*;*, Bucureşti, #?FG*Cornel Iri%ia, :lorentina 2u%itru, 1ndrei 5aleolo(, ” Arta lemnului la rom0ni”, Dditura

.eridiane, Bucureşti, #?G=* Costea Ionu&, E semnul că multe lucruri dacă vrei se pot face. Alessandro Portelli şiistoria orală, 'n Anuarul Institutului de Istorie Orală, >II, !"#", Cluj Napoca*Cristac3e 5anait Ioana, ” Aritectura de lemn din -ude$ul +unedoara”, Dditura 1;C,Bucureşti, !"""*Cristac3e 5anait Ioana, Ioan Jodea, Monumente istorice bisericeşti din EpariaOradiei. ;isericile de lemn, Dditura Dpiscopiei Ortodo0e ;o%ne a Oradiei, Oradea,#?G@*Dliade .ircea, Istoria credin$elor şi ideilor religioase, vol* I, Dditura Ptiin&i)ică şiDnciclopedică, Bucureşti, #?@#, p* <#*Dvseev Ivan, ic$ionar de magie# demonologie şi mitologie rom0nească# Dditura

1%arcord, 9i%işoara, #??@*:ră&ilă Ioan , ate privind popula$ia iobăgească a domeniului +unedoara 5n &6'7, 'n*arge$ia, >I->II, #?G<-#?G=*Jer%ina Co%anici, =ercul vie$ii# "oluri şi performan$e 5n obiceiurile populare, Dditura5aideia, Bucureşti, !""#*J3inoiu Ion, ic$ionar de obiceiuri, Dditura :unda&iei Culturale ;o%ne, Bucureşti,#??G*

Ide% # Obiceiuri populare de peste an. ic$ionar , Dditura )unda&iei Culturale ;o%ne,Bucureşti, #??G* Ide%, ?umea de aici şi lumea de dincolo, Dditura )unda&ia Culturală ;o%nă,Bucureşti, #?@?*Jreceanu Du(enia, ”enică şi măiestrie 5n aritectura de lemn a :ude$ului +unedoara”, 'n .* I* 1*, vol* I, #?@#*

Jruescu 5* /*, Jru%ăescu Cornelia,” -ude$ul +unedoara”, Dditura 1cade%iei ;*/*;*,Bucureşti, #?G"*Iş)ănoni 2oina, ;usalin Iş)ănoni, <edeia 5n 8inutul pădurenilor 'n vol* radi$ii spirituale 5n spa$iul rom0nesc, editat de Inspectoratul ude&ean de Cultură, /ibiu, #??@* Iş)ănoni ;usalin, ”5ădurenii unedoarei 7o viiune etnolo(ică8, edi&ia a II-a”, Dditura.irabilis Bucureşti, !""F*



ianu, Nicu, Lapteş .arcel, ”9eci biserici de lemn din :ude$ul +unedoara”, DdituraCorvin, 2eva !""<*a3ane .arai, Jeor(escu Lucilia, =0ntecul zorilor şi al bradului, Dditura .uicală,#?@@*.auss .arcel, Eseu despre dar# Editura Institutul European, Iaşi, #??$*

.itiş 1drian, *atele din cer , 'n Corviniana, nr* ##!""<, 2eva*Octavian :loca, ” "egiunea +unedoara. ,id turistic”, Bucureşti, #?=G*5etrescu 5aul, ” Aritectura $ărănească de lemn din "om0nia”, Dditura .eridiane,Bucureşti, #?G<*5etrescu 5aul, /t3al 5*, ” Aritectura populară rom0nească 7re(iunea unedoarei8”,Dditura 9e3nică, /ibiu, #?F=*5op 2u%itru, Obiceiuri agrare 5n tradi$ia populară rom0nească, Dditura 2acia, Cluj- Napoca, #?@?*5op .i3ai, ”Obiceiurile tradi$ionale la rom0ni”, Dditura CCD/, #?@F*;adosav 2oru, Memorie şi eveniment , 'n Anuarul Institutului de Istorie Orală, +II,5resa universitară Clujană, !""G*

;ădulescu Constantin, Codin 2u%itru .i3alac3e, *ărbătorile poporului şi obiceiurile#credin$ele şi unele tradi$ii legate de ele. =ulegere din păr$ile Muscelului , 9ipărituraCoopera&ia, #?"?*;ădulescu Dleonora, 9'rcă 1nca, Adaptarea curriculumului la contextul rural ,Bucureşti, !""=*II, Dditura .inerva, Bucureşti, #?@"*;usu 1drian 1ndrei, Ioan de +unedoara şi rom0nii din vremea sa, Dditura Universitară,Cluj-Napoca, #???*/ecoşan Dlena, Pădurenii din +unedoara# 'n ,,*arge$ia”, >+I->+III, .ueul ude&ean2eva, #?@!-#?@$*/i%ion :lorea .arian # )<unta la rom0ni), Dditura Jrai şi /u)let, #??=*

Ide%, @nmorm0ntarea la rom0ni

, Dditura Jrai şi /u)let* Cultura Na&ională Bucureşti,#?@=*9ănăsescu :lorian, Istoria socială, edi&ia a II-a, editura :unda&iei ;o%nia de .ine,Bucureşti, !""<*9oşa Ioan, ” "eflectarea aritecturii populare 5n colec$iile Muzeului Etnografic al ransilvaniei), 'n A. M. E. .# I>, nota <, #?GG, Cluj-Napoca*

+ăduva O)elia, Magia darului, Dditura enciclopedică, Bucureşti, #??F*+ulcănescu ;o%ulus, Mitologia rom0nă, Dditura 1cade%iei ;*/*;*+uia ;o%ulus,”*tudii de etnografie şi folclor II ”, Dditura .inerva, Bucureşti, #?@"*Ide%, ”8ara +a$egului şi regiunea Pădurenilor ”, 'n vol* /tudii de etno(ra)ie şi )olclor*I9VOARE INEDITE! Balint 9ereia, 5iatra # @G ani, < clase inf. culturală, !"#$*

5etru& .aria, 5oiana ;ăc3i&elei, G= de ani, < clase inf. culturală, !"#$* 5oantă .aria # Cerişor, ?# ani, inf. cuturală# !"#!* /tăncoane Dlena, ;uncul .are, @G ani, < clase, inf. cuturală# !"#$*

Ienici 2o%nica, :ere(i, F$ ani, < clase, inf. cul *, !"#$* 5eticel .ărioara, :ere(i, G< ani, < clase, inf. cul *, !"#$* Ienici Cornel, :ere(i, F@ ani, < clase, inf. cul *, !"#$*



ANE:A /

:i(* $ H 2eli%itarea Kinutului 5ădurenilor 7după ;usalin Iş)ănoni,!""F8



ANE:A -

:i(* < H Nedeia pădurenească 7 foto "otună ?arisa# '&'# eregi#comuna =erbăl 8



ANE:A 0

:i(* = H .ersul 'n &arină pentru s)in&irea apei 7 foto "otună ?arisa#'&'# eregi# comuna =erbăl 8



ANE:A 3

:i(* F H .ăsaratul laptelui 7 foto "otună ?arisa# '&'# eregi#comuna =erbăl 8



ANE:A ;

:i(* G H Peătoare pădurenească realiată de elevii Col* Dc* ,,DJojdu” 7 foto "otună ?arisa# '&'# eregi# comuna =erbăl 8

tradiţii Şi obiceiuri in memoria padurenilor

Documents